Anii 90 in artele vizuale* Cosmin NASUI Arta romaneasca in anii 90 este purtata de avintul de a uita repede o parte a trecutului,

la fel cum statuia lui Lenin din Piata Scinteii, opera unui important sculptor, oris Cara!ea, a fost data "os de pe soclul ei, fara a fi inlocuita cu altceva# $einnoirea a inceput cu intentii revolutionare, insa fara continut propriu care sa o rupa cu trecutul, ci dimpotriva, cu patima privirii inapoi in trecut# Anii nouazeci sint caracterizati de proiecte a!resive si sint plini de parado%uri, intr&o tranzitie politica in care importanta este privatizarea institutiilor si a valorilor statului# 'fectele sint o dezinte!rare artistica nascuta din sfirsitul ideolo!iei comuniste si a pro!ramelor de culturalizare artistica ce lasa in urma un !ol estetic# Un !ol estetic umplut usor de activisme sociale# Puterea mi"loacelor artistice este in!(itita in impactul mi"loacelor media ce atra! creatorii si formele de reprezentare ce puteau fi respecializate in aceasta industrie a ima!inii# )e*utul capitalismului cultural si artistic are loc in a*senta unei piete de desfacere, fara consum, fara am*ala" si, mai ales, fara cel mai important element + !ustul si nevoia de arta in iuresul tranzitiei# , arta lipsita de avan!arda, desi plina de contestatari# , piata statica intr&un conte%t dinamic# & Lipsa de modele )in pacate, anii -0 nu au lasat in urma mari maestri# Prin urmare, modelele, mentorii, maestrii urmati de artistii tineri ai anilor 90 au fost cautati in anii .0, /0# Poate si de aceea arta anilor 90 are un vizual invec(it, folosind putin realitatea ca sursa de inspiratie, recuperind mai de!ra*a forme artistice de dinaintea celor comunist&socialiste# In cultura vizuala a trei decenii nu a e%istat o continuitate transmisa de la o perioada la alta, in afara aceleia !enerice post*izantine, su* care se puteau pune laolalta modernisme e%treme si traditionalisme feroce si, *ineinteles, mult *lamatul stil realist&socialist0 arta su* vremuri a artistilor o*isnuiti sa primeasca de sus in "os proiecte si comenzi artistice, dintre care putine au supravietuit epocii, raminind deasupra ei# )isidentii au aparut a*ia atunci cind arta oficiala trecuse de"a in adormire# )in punctul de vedere al continuitatii culturii vizuale, anii 90 inseamna o iesire din istorie fara a intra in contemporaneitate# Cea mai mare parte a artistilor tineri care incepusera sa se manifeste in anii -0 se delimiteaza de maestri ca Ion Irimescu, 1arcel C(irnoa!a, Sa*in alasa, arta acestora fiind suspectata de propa!anda# Acesta poate fi si motivul pentru care sursa realitatii, desi plina de sc(im*ari vizuale spectaculoase, este pusa su* semnul indoielii, artistii preferind su*iecte mai putin periculoase, mai casnice# & 2eneratia im*atrinita Anii 90 sint anii in care promotiile Institutului de Arte Plastice 3Nicolae 2ri!orescu4, redenumit Academia de Arta, redenumita Universitatea Nationala de Arte, au inre!istrat pe listele de admitere si apoi de a*solvire !eneratia im*atrinita a celor care asteptasera la portile Institutului c(iar zece ani de respin!eri succesive, fara sa poata urma cursurile de specialitate ale institutiei de invatamint# La care se adau!a durata studiilor de . ani, care din 599/ se transforma in 6 ani pentru a scadea in 5999 la 7 ani# Aceaste !eneratii de artisti ies de pe *ancile academiei la virsta la care ar fi tre*uit sa ai*a de"a o identitate artistica, datorata unor e%periente si unor lucrari ori!inale si mai putin anilor de studiu# 8ot in acesti ani apare si alternativa institutiilor de invatamint artistic

privat, precum Academia de Arte 3Luceafarul4 din ucuresti care, cu timpul, va provoca institutiile de invatamint artistic *u!etare la a suplimenta locurile de admitere de la *u!et cu cele cu plata# )ecizie care vine cu oarecare intirziere, avind in vedere ca interesul pentru admitere scade treptat spre sfirsitul anilor 90# 1area ma"oritate a artistilor tineri au iesit din sistem atrasi de industria pu*licitara si de media# Satul artistic creator a im*atrinit, fara e%istenta unei piete de arta, mi!rind in industria media, modificindu&si natura artistica deoarece nu a !asit cai de acces inspre sistemele de finantare mai sus pomenite# 1ai mult, formatiunea Atelier 96, al carei rol era acela de a promova tinerii artisti cu virste de pina in 96 de ani, a fost trecuta in adormire la sfirsitul anilor 90# Cele citeva editii ale e%pozitiilor Accente, Amprente au lansat totusi citiva artisti in aceasta zona de mi"loc a celor neinre!imentati intr&una dintre ta*ere# Citiva dintre artistii anilor 90 s&au orientat sa prinda ultimele comenzi de for pu*lic, pe *anii statului, si s&au !ra*it sa vinda lucrari putine pe *ani multi, fara acoperire valorica# :aloarea artistului se masoara, in unele cazuri, in tupeu si desc(iderea spre oportunitate# 1ilitantismul superficial a fost atitudinea tipica a celor mai multi artisti care e%plicau cum ar fi aratat lucrarile lor daca ar fi e%istat mi"loacele financiare necesare# Saracia vizuala si poverismul mi"loacelor de e%primare caracterizeaza multe dintre lucrarile acestei perioade# Artistii care traiau din putin si lucrau din si mai putin nu vindeau aproape deloc# )eceniul 90 a lasat, prin urmare, lucrari disparate, frinte, ciuntite de conte%tul tranzitiei, artisti neintelesi ce au e%pus putin in acesti ani# Cele citeva lucrari au fost purtate dintr&o e%pozitie intr&alta pentru ca erau sin!urele# & 8erminolo!ia se transforma Arta ce nu poate fi tezaurificata, muzeificata prin o*iect, ramine sa fie 3povestita4 prin foto!rafii, video&filme si cronici de arta# 8erminolo!ia se transforma dupa mi"locul anilor 90; artele plastice devin arte vizuale, pentru a cuprinde in acest mod si noile mi"loace de manifestare artistica# Audienta pu*licului amator de arte se restrin!e la cercurile de prieteni si apropiati# Arta si artistii perioadei au nenumarate dileme, cum ar fi 3ce este arta<4 sau 3ce rost mai are sa faci arta, atunci cind orice drum pe care apuci este de"a *atut<4# Putin spectacol vizual, multa teorie si e%plicatii secatuiesc placerea si audienta artei# )istinctia intre arta oficiala si arta neoficiala isi pierde insemnatatea in aceasta lume under!round# Arta alternativa este e%presia cel mai des folosita de catre artistii si comentatorii perioadei# Insa intelesurile artei alternative sint diferite de la un caz la altul# Alternativa la arta oficiala este, pro*a*il, punctul de pornire catre definirea artei care se delimiteaza de arta oficiala# Insa, cu trecerea timpului, arta oficiala la care se facea referirea ori!inala nu mai este aceeasi arta de propa!anda socialista# 8ermenul de arta alternativa devine astfel am*i!uu# Alternativa la arta oficiala, cind nu mai e%ista arta oficiala, alternativa la arta mi"loacelor de e%presie traditionale, alternativa la mi"loacele de finantare a artei, alternativa la mi"loacele de reprezentare artistica la limita dintre !enuri, nonconformism sint citeva dintre acceptii# 8ermenul de arta alternativa este unul um*rela, postmodern, in care incape orice definitie si mai ales atra!e partile contrare# Aparatul critic a functionat, fara prea multe carti de specialitate pu*licate# CeA$8a de 'r=in >essler, 'ditura Nemira ?599/@ $ocA si popi de Sorin )umitrescu, 'ditura Anastasia ?599-@, Arta anilor B-0# 8e%te despre postmodernism de 1a!da Carneci, 'ditura Litera, ucuresti ?599.@ sint carti ce strin! in pa!ini eseuri, cronici si comentarii, unele pu*licate in revistele si saptaminalele perioadei; carti cu referire directa la convulsiile artistice ale perioadei# )eceniul 90 a scuturat radical terminolo!ia artistica# Lim*a"ul de lemn al unor termeni ca 3plasticitatea tusei4, 3sensi*ilitatea cromatica4, 3ductul liniei4,

3sinuozitatea pensulatiei4 isi continua e%istenta in mediile propice sno*ismului si pompierismului trairilor si intele!erii artei# Astfel de termeni sint alcatuiti dintr&o parte afectiv&senzoriala si o alta parte ce tine de te(nicitatea e%ecutiei, care impreuna spun totul sau nimic# Cam la fel stau lucrurile si cu noii termeni artistici# Prinsi din auzite si folositi pe apucate, acestia creeaza de cele mai multe ori situatii neclare, ne*uloase, asa incit adeseori artistul si comentatorul sau vor*esc o lim*a care pentru un novice cam suna a pasareasca# & 32enurile minore4 ale artelor vizuale Noile medii de e%primare, in special arta virtuala, au scindat comunitatea artistilor in cei care nu considerau arta realizata cu a"utorul computerului o arta de valoare, poate doar un !en minor, si cei care deveneau pionierii acesteia# :izualul virtual sc(im*a icono!rafia in vi!oare si formele de prezentare ale manifestarilor e%pozitionale# Un videoproiector atasat la un laptop si la niste *o%e distru!e simeza# 8usa, trompe loeil, plasticitate, simeza sint termeni ce apartin formelor de e%presie ale artelor plastice# $ezolutie, pi%eli, frames per second sint termeni ce apartin artelor vizuale, dupa cum portrait si landscape desemneaza formatele artistice di!itale# Artistii mi"loacelor de e%primare traditionala, fara acces la noul alfa*et, desconsidera noile forme de e%primare pe motive de perisa*ilitate, efemeritate, invocind, mai ales, faptul ca nu mai e%ista atin!erea ?mina@ artistului# Neincrederea si lipsa posi*ilitatii de a analiza valorile artei mediului virtual il impin!e pe artistul virtual la periferia artei# )e altfel, lipsa artefactelor, a o*iectului artistic care sa poata fi comercializat contri*uie decisiv la statutul de neinsemnatate al artei virtuale# 8ot spre sfirsitul anilor 90, alaturi de formatul analo! e%plodeaza formatul di!ital# Cultura vizuala in format electronic analo! a !enerat ima!ini specifice0 marea ma"oritate a lucrarilor sint, din aceasta cauza, al*&ne!ru, suferind datorita calitatii te(nice proaste, determinate de suportul de inre!istrare al ima!inii foto!rafice sau video# 8recerea spre culoare este ocolita la inceput de artisti, datorita pierderii controlului compozitional al ima!inii color in miscare# Lucrarile artistice in format analo! au la inceput o valoare memorialistica, de simpla inre!istrare a unui performance, (appenin! ori instalatie# $ezolutiile mici ale ima!inilor + pentru cele color doar C6. de nuante, iar pentru ima!inea filmata doar C7 cadre pe secunda + fac ca arta in lim*a" analo! sa sufere din cauza amatorismului mi"loacelor te(nice# Docul ima!inii pozitiv&ne!ativ, solarizari, efecte de fade descoperiri ale artei video sint mi"loace de e%presie ce vor aparea ca pre&setari ale aparatelor de inre!istrare foto&video profesioniste# Eoto!rafia si arta video cisti!a o reduta prin infiintarea de departamente in cadrul universitatilor de arta, la inceput la Clu", in 5999, si mai apoi la ucuresti, in 5996# 2eneratiile de a*solventi ai acestor sectii vor avea o vizi*ilitate crescuta in anii urmatori# Arta ur*ana mai avea de asteptat pentru a& si cuceri teritoriile strazilor capitaliste ale anilor C000# :alul performance art&ei si al instalationismului a trecut prin toate !ruparile artistice si a *atut la usa tuturor artistilor# )atorita lipsei de mi"loace financiare, performance art si instalatia devin mi"loacele de e%presie cele mai ieftine, la propriu, pentru multi artisti ai decadei avind avanta"ele unei e%primari directe, nemi"locite# Aproape ca nu e%ista artist activ in aceasta perioada care sa nu fi incercat sau macar !indit un performance sau o instalatie# Cu toate acestea, putine ramin contri*utiile cu adevarat nota*ile ale performance art&ei acestei decade# Filele de !lorie ale performance art&ei pot fi numarate mai ales in conte%tul festivalurilor de arta de tip Fona de 'st de la 8imisoara, Art unlimited S$L# si IN8'$?n@ de la Arad, AnnArt, Eestivalul International de Arta :ie, Lacul Sf# Ana ?5990&599.@ si Periferic, Iasi# Avanta"ul (appenin!&urilor, instalatiilor si performance&urilor este perisa*ilitatea si efemeritatea care nu lasa locul "udecatii istorice# Artistii incep sa fie umflati cu pompa de curatori,

ca si produsele o*tinute prin sinteza artificiala, cu multe '&uri si coloranti sintetici, in !ra*a de a avea acces la proiecte de finantare# Cu toate acestea, la sfirsitul anilor 90 artistii incep sa se intilneasca in spatiul virtual# Lista de discutie nettime#ro inlocuieste cafenelele artistice si tine locul unei pu*licatii de informare si de anunturi ale manifestarilor e%pozitionale# Prezenta pe internet a identitatilor virtuale ale artistilor si a institutiilor de arta cu site&uri updatate periodic mai are insa de asteptat# Noile mi"loace de reprezentare provoaca noi discipline nascute la !ranita !enurilor artistice0 artist si critic de arta intr&o sin!ura persoana, teoretician media, curator# Curatoriatul este o activitate care se practica din ce in ce mai des in acest deceniu, pentru a deveni o*li!atorie la prezentele internationale e%pozitionale romanesti, e%tinzindu&se mai apoi catre toate celelalte manifestari e%pozitionale# AcrGlicul apare ca o noua te(nica de pictura, care topeste diferenta intre pictura in ulei si pictura in tempera# La inceput, acrGlicul era cea mai scumpa culoare si pro*a*il ca si preturile lucrarilor in aceasta te(nica erau in consecinta# La sfirsitul decadei, uleiul isi reia suprematia de te(nica suverana a mi"loacelor de e%presie clasice# & Pictorii de duminica Sinta!ma defineste o cate!orie de artisti, de re!ula peisa!isti, care ies cu sevaletul in plein air si pe care&i intilnesti duminica# In sens lar!, 3pictorii de duminica4 reprezinta cate!oria de artisti care au o alta profesiune pentru asi!urarea su*zistentei si care practica arta ca pe un (o**G de =eeAend# Arta acestora este realizata in sincope, cel mai adesea in ta*erele de creatie, in afara acestora opera lor sta!nind# Poti vedea lucrarile artistilor de duminica in e%pozitii colective# $eusesc de multe ori sa ai*a o lucrare pe un afis de eveniment cultural sau pe coperta unei carti# )in aceasta cate!orie este formata )ivizia a Artei# Numele lor sint de multe ori formate din trei cuvinte, pentru a fi mai artistice, au !ri"a de ima!inea lor ceva mai mult decit de lucrari# Atelierele lor, in care nu prea se lucreaza, seamana intre ele, fiind alcatuite din aproape acelasi inventar0 scoici, ustensile populare de lemn vec(i, dovlecei uscati, plante uscate, doua&trei instrumente muzicale invec(ite, cer!a, visc# Se recunosc ca artisti neintelesi, carora le place alcoolul, doresc sa se lase de fumat, au *ar*i si unii poate plete si sint o continuare a artistilor damnati de la inceputul secolului al HH&lea# La sfirsitul anilor -0, intrarea in Uniunea Artistilor Plastici era controlata politic# 8re*uia sa dovedesti talente in reprezentarea 3conducatorului iu*it4 ca sa devii mem*ru# Cu alte cuvinte, amatorismul era la loc de frunte# Artistii mai putin orientati catre pupincurism se prostituau totusi in alt mod# )ata fiind piata de consum, in care se !aseau aceleasi o*iecte de serie colectivista, unicatele se puteau !asi in zona !aleriilor UAP# Asa se face ca, la inceputul anilor 90, in !aleriile fondului plastic se !aseau inca asa&numitele o*iecte 3de fond plastic4, adica *ratari, inele, mar!ele, *rose, !enti, articole vestimentare unicat create de artisti# Acest !en de arta decorativa isi !asea deseori consumatorii in aceeasi elita a intelectualilor care nu purtau uniforma# Arta ur*ana a anilor 90 se dezvolta, in a*senta unei culturi ur*ane, din mestesu!urile populare, transmutate la oras odata cu populatia rurala# Arta stradala porneste cu (andicapul fricii de manifestare care ii sufoca multi ani dezvoltarea# )e aceea, arta ur*ana anonima impleteste spiritul cultivarii straturilor de le!ume din fata *locului, su* forma trafora"ului, a piro!ravurii, a impletiturii si a monta"elor din am*ala"e de consum din :est, !en omuletul din pac(ete de ti!ari sau din capace de *ere# Aceste forme (i*ride ale artei ur*ane incipiente decupeaza, in placa"e de lemn, persona"e eroice capitaliste din filme si *enzi desenate#

& Eormatorii de opinie artistica Anii 90 au insemnat, din punct de vedere artistic, o perioada de tranzitie pentru artistii descrisi ca Iriders on t(e stormJ ?Adrian 2uta + 8e%te despre !eneratia -0 in arte vizuale, 'ditura Paralela 76, C005@# Artisti cu aparitii spontane si neconsistente, cu opere fra!mentate de lipsuri0 lipsa sustinerii din partea institutiilor de arta contemporana, lipsa !aleriilor particulare, lipsa unui muzeu de arta contemporana, a*senta unui consum de arta si a unei piete de arta, lipsuri de finantare si sustinere a proiectelor artistice# Arta contemporana inceteaza sa mai fie finantata prin comenzile partidului si statului# Com*inatul Uniunii Artistilor Plastici, care nu mai deserveste comenzi de anver!ura populista, !en arta socialista de propa!anda comunista, isi inceteaza treptat si definitiv activitatea# Sectorul teoretic inceteaza si el sa mai ai*a o sin!ura tri*una dedicata fenomenului artistic, reprezentata de revista Arta# Apar noi reviste0 Artelier, Ar(ite%t, alAon, unele dispar odata cu finantatorii, altele isi sc(im*a politica editoriala# anii pentru arta si comenzile nu mai vin prin Uniunea Artistilor Plastici# Einantarea si sustinerea artei vine ori din ,ccident, ori din zona de sensi*ilitate a isericii ,rtodo%e $omane# Consumul de arta contemporana a anilor 90 a fost diri"at prin acesti doi principali centri de finantare si apoi de formare a opiniei artistice# Scena artistica a fost dominata astfel, aproape politic, de doua institutii0 Centrul Soros de Arta Contemporana, devenit mai apoi Centrul International de Arta Contemporana ?CIAC@, iar, la cealalta e%trema, de Eundatia Anastasia, cu avanpostul sau de la 2aleria Catacom*a# In !eneral, arta anilor 90 ramine cu privirea intoarsa spre trecut0 separarea de vec(ile forme de e%presie artistica si denuntarea lor ca forme artistice manipulate politic, descoperirea radacinilor e%perimentalismului romanesc din anii .0 si, pe de alta parte, reluarea le!aturilor cu icono!rafia *izantina prin Noul Ierusalim, neo&ortodo%ismul, neo&*izantinismul si alte mesianisme# In apropiere spirituala de zona neo&ortodo%a s&a dezvoltat institutia formatoare de opinie a 1uzeului 8aranului $oman# '%pozitia permanenta si, mai ales, e%pozitiile temporare cu tema si dez*aterile au readus in discursul artei contemporane zona etno!rafiei romanesti# Inventarul de semne si sim*oluri populare, taranesti, impreuna cu or!anicitatea materialelor si a suportului sint preluate cu precadere in perimetrul de sensi*ilitate mai sus mentionat# ,ccidentul a atras arta 'stului 'uropei, impunind o viziune standard prin um*rele conceptuale folosite in manifestarile e%pozitionale internationale# After t(e Kall, Cealalta 'uropa, Ne= 'urope, 'uropa 'uropa sint conceptele :estului su* care se !asesc formele artistice ale 'stului# Insa arta 'stului este scena a doua care, fiind cu fata la :est, incearca sa&i semene# Artistii din 'st nu stiu ce fac cole!ii lor din Centrul, 'stul sau Sud&'stul 'uropei, insa incearca sa fie la zi cu ce se intimpla in ,ccident# Astfel, realitatea cu evenimente politico&sociale ca raz*oiul iu!oslav, mineriade, !reve ale studentilor nu sint surse de inspiratie in arta romaneasca si e%emplele pot continua# $ealitatea este mai de!ra*a ocolita in reprezentarile artei anilor 90# Sint preferate teme cu !reutate metafizica ori cel mult o realitate a universului casnic comod, pasnic, !en naturi statice, portrete, peisa"e# 1a"oritatea artistilor decadei se multumeau sa nu e%puna, sa critice UAP pentru posi*ilitatea pe care o aveau cei foarte putini de a ciu!uli din mina diversilor sefi si mem*ri de partide politice# UAP insemna, insa, o sursa de imprumut in lei pentru lucrari si iesiri ale artistilor in afara !ranitelor tarii, in e%pozitii# Citeva manifestari e%pozitionale colective, unele cu platforma&pro!ram, ramin evenimentele e%pozitionale de referinta ale perioadei0 3Eilocalia4 ?5990@, 3Se%ul lui 1ozart4 ?5995@, 3'% ,riente Lu%4 ?5999@, 305050505###4 ?5997@, 3'%perimentul in arta romaneasca intre anii .0 &904 ?599.@, 3Sacrul in arta4 ?5999@, 38ransitionland4 ?C000@# )epartamentul de Arta Contemporana al 1uzeului National de Arta al $omaniei desc(ide seria e%pozitiilor personale de autor; unele cu

caracter retrospectiv0 Corneliu a*a, Ion itzan, 1arian 2(erasim, LenrG 1avrodin etc#, celelalte cu caracter de proiect e%pozitional0 :aleriu 1ladin, )an Per"ovsc(i, Aurel :lad, 2(eor!(e $asovsAG, :ictoria si 1arian Fidaru etc# )e importanta istorica, aceste evenimente e%pozitionale sustin vizi*ilitatea si procesul de consacrare ale noilor artisti ai turnurilor de fildes# 1ozaicul formatorilor de opinie artistica se lar!este insa, in zona institutiilor de invatamint artistic# Credi*ilitatea oferita de profesorii acestor institutii se *azeaza pe relatia maestru&discipol# 1aestrul a inc(e!at in "urul sau scoli de continuatori ai atri*utelor directiei sale stilistice# indea"uns sa ne amintim rivalitatea in care au concurat scolile lui Ale%andru Ciucurencu si cea a lui Corneliu a*a, ce a constituit, pina nu demult, una dintre cele mai importante tendinte evolutive ale picturii contemporane romanesti# 1odelul maestru&discipol continua sa functioneze, nu doar in zona artelor ce intre*uinteaza mi"loace de e%primare clasica, traditionala, ci si in cea a noilor medii# insa aceasta relatie este un criteriu su*iectiv din punctul de vedere al formarii opiniei artistice actuale# Lantul de finantare al acestor formatori de opinie artistica este unul com*inat cu sistemul de invatamint# Credi*ilitatea oferita de artistul cu !rad si functie universitare incepe cu pre!atirea admiterii si se sfirseste cu luarea su* aripa&i protectoare# 1editatiile constituie o recunoastere reala a activitatii didactice# $ecunoasterea !radelor si meritelor universitare aduce clientul in atelier# :inzarea lucrarii de arta nu se face intotdeauna din e%pozitie, ci din atelier# Ucenicul are sansa sa fie recomandat clientului de catre maestru# Circuitul valorilor si al formarii opiniei artistice se invirte, la acest nivel, in "urul sistemului de educatie artistica# Artistul se reprezinta sin!ur, fara impresar, fara a i se prote"a drepturile de autor, in cel mai *un caz fiind reprezentat de maestrul sau# Anii 90 coa!uleaza e%pozitii de !rup de tipul 7%7; 9%9, adica trei sau patru lucrari de la trei sau patru artisti# Acest !en de !rupare de artisti care functioneaza pe durata unei e%pozitii este destul de tipica pentru mentalitatea artistilor UAP# 8ot in anii 90, din considerentul unei mai *une vizi*ilitati, asistam la inmultirea !rupurilor artistice care dezvolta ideolo!ii estetice comune0 su*$'AL, C), PilniaM8urnul, 'uroartist ucuresti, C1eta, Crinul, $ostopasca, Cutter, 2rupul celor ., :ector etc# Aceste !rupuri artistice au avut un rol de mai lun!a sau mai scurta durata in formarea opiniei artistice, in functie de activitatea lor si perioada lor de e%istenta# ,r!anizatorii de e%pozitii, cei care vor defini si e%ersa numele de curator, sint cei care au contri*uit esential la formarea unor tendinte si !usturi artistice0 Calin )an + curator al e%pozitiilor 3Se%ul lui 1ozart4 ?5995@, 3'% ,riente Lu%4 ?5999@, 305050505### '%(i*ition4 ?5997@, director artistic al Centrului Soros de Arta Contemporana, ucuresti ?599C&5996@, redactor al revistei Arta ?5990&5997@, teoretician media, artist, cofondator al !rupului su*$eal; $u%andra alaci + curator principal, sefa )epartamentul de Arta Contemporana din 1NA$, curator al evenimentelor e%pozitionale ale Eoto!aleriei 2A), curatoarea e%pozitiei 38ransitionland4 ?C000@; Ileana Pintilie + curator si critic de arta al Eestivalului de performance 3Fona, 'uropa de 'st4 ?5999@ si 3Fona C4, editia a doua a Eestivalului de performance; Irina Cios + directoare a Centrului International de Arta Contemporana din 5999, editoare de cataloa!e de arta contemporana si coautoare a )ictionarului de Arta, te(nici si stiluri ?599-@; Ale%andra 8itu + curator principal al evenimentelor e%pozitionale 3Eilocalia4 ?5990@ ?impreuna cu Sorin )umitrescu@, 3'%perimentul in arta romaneasca intre anii .0 &904 ?599.@, 3Sacrul in arta4 ?5999@; Sorin )umitrescu + curator 3Eilocalia4 ?5990@, curator al e%pozitiilor or!anizate de 2aleria Catacom*a; Dudit An!el + critic de arta, curator, intre 5990 si 599-, activitate curatoriala la 1uzeul de Arta din Arad, curator al e%pozitiei 3$eporta"4, pavilionul romanesc, ienala de

la :enetia ?5999@# )in 599- traieste la

udapesta si lucreaza la 1NcsarnoA#

& Eundatiile si institutiile de arta Eundatiile si institutiile de arta ce au luat fiinta in anii 90 au suportat mari transformari in decursul citorva ani de e%istenta# Ar(iva de arta contemporana cunoscuta si su* numele de Centrul de Analiza a Artei este un spatiu activ, incepind cu anul 59-6, cu o notorietate care a crescut odata cu recunoasterea artistica a Liei si a lui )an Per"ovsc(i# 1ai putin o institutie, mai de!ra*a un spatiu activ, dedicat artei si criticii contemporane, mai cu seama, pentru ca sotii Per"ovsc(i au devenit apreciati si recunoscuti in afara $omaniei# Proiectele locale au fost insa de o mai mica anver!ura# Centrul International de Arta Contemporana este institutia creata in 5999, in continuarea Centrului Soros de Arta Contemporana, fondat in 5999# Avind misiunea de a promova arta contemporana romaneasca si de a stimula sc(im*urile culturale internationale, CIAC defineste o *una parte din ceea ce insemna arta contemporana in anii 90# CIAC a alcatuit in acest deceniu o importanta *i*lioteca si o *aza de date ce cuprinde documente ale artistilor contemporani romani activi in aceasta decada# )epartamentul de Arta Contemporana din 1NA$ a !azduit cele mai importante evenimente e%pozitionale de autor ale decadei, in sediul 1uzeului National de Arta al $omaniei, aripa Cretulescu# Eundatia Anastasia, cu 2aleria Catacom*a, a functionat impreuna cu mica sa li*rarie pina la intrarea in restaurari si reconsolidari a 1uzeului Colectiilor de Arta, Palatul $omanit, in care isi avea sediul# Eundatia Arte%po, institutie a preistoriei 1uzeului National de Arta al $omaniei, devine parte inte!ranta a 1NAC# Eostele spatii Arte%po s&au transformat in spatii ale 1NAC# Cu toate acestea, institutia pare sa evite recunoasterea le!aturii dintre numele sau si 8ir!urile de cadouri de la Sala )alles sau e%pozitiile de arta populara de la 'ta"ul III&I:# Eundatia Culturala 1eta + creata in 5996 + or!anizeaza e%pozitii si evenimente de arta contemporana si proiecte multidisciplinare# Eundatia 8ranzit ?Clu"@, fondata in 599/, este dedicata creatiilor artistice si comunicarii interculturale# A or!anizat in 599- Eestivalul Filelor 8ranzit, festival anual al artelor vizuale si spectacolului# Eundatia :ector + reprezentata de un !rup de tineri artisti, filozofi, sociolo!i, care au devenit or!anizatorii ienalei Periferic, or!anizeaza, incepind din 599/, evenimente culturale si artistice contemporane, derulind pro!rame de implementare a artei intr&un cadru social# Eoto!aleria 2A) + spatiu e%pozitional al Eundatiei Arte%po, fondat in 5999 si avind ca locatie un coridor al Arte%po + su!erind conditia de nisa a artei foto!rafice si a foto&instalatiilor + a fost mai tirziu preluat de 1NAC# Centrul Cultural Sindan ?Clu"@ or!anizeaza e%pozitii si evenimente de arta contemporana si proiecte multidisciplinare# 8(e 90Os in :isual Arts, t(e 5st part of an article *G Cosmin Nsui, is a detailed analGsis of t(e development of visual arts in $omania, after 5990# 8(is is a motleG scenerG, unitin! *ot( o*solete tendencies, =orn&out no= *ecause t(eG represented a counterpoint, in t(e Communist period, for t(e official social realism, =it( performance and visual art, t(e latest acPuisitions in t(e visual art field# * )edicat profesorului meu Adrian 2uta, la implinirea virstei de 60 de ani#