AGROTEHNICA

DEFINITIE
Agrotehnica este stiinta care se ocupa cu relatiile dintre factorii de vegetatie, sol si plantele cultivate, in scopul elaborarii procedeelor tehnice de cultivare a plantelor si conservare a solului. Denumirea vine de la cuvintele agros, de origine greaca, sau ager, de origine latina, care inseamna ogor sau pamant care se cultiva si techne, de origine greaca, cu sensul de mestesug sau arta. Asadar agrotehnica este tehnica ogoarelor.

Principalele obiective ale agrotehnicii sunt:

- studierea factorilor de vegetatie (caldura, lumina, apa, aerul, elementele nutritive) si elaborarea metodelor de dirijare a lor; - elaborarea sistemelor conventionale si neconventionale de lucrare a solului si folosirea corecta a plugului, grapei, combinatorului, cultivatorului, tavalugului, frezei, cizelului, si a masinilor de afanare adanca a solului si de semanat direct in miriste;

- cunoasterea buruienilor din culturile agricole si horticole si precizarea metodelor agrotehnice, fizice, chimice si biologice de combatere a acestora, in contextul notiunii de management integrat al buruienilor, precum si stabilirea regulilor de folosire rationala a erbicidelor; - precizarea regulilor de organizare a asolamentelor rationale; - elaborarea sistemelor de lucrari pentru semanatul se ingrijirea culturilor agricole; - valorificarea avantajelor agrotehnicii diferentiate in zone si microzone specifice din tara; - fundamentarea principalelor sisteme de agricultura (cu telina, cu par-loaga, cu ogor, cu asolament altern, biodinamica, biologica, durabila etc.).