DEFINITIA AMENAJARII PADURILOR : Amenajarea padurilor este stiinta si practica or ani!

arii " modelarii si conducerii structural#$unctional a padurilor in scopul reali!arii cu ma%imum de e$icienta a sarcinilor social economice ale ospodaririi sil&ice' Or ani!area se re$era la $ormarea unitatilor de ospodarire si amenajarea lor in &ederea asi urarii unei (une orientari in padure si pentru (una des$asurare a lucrarilor de cultura sil&ica'" de e%ploatare" protectie si control Modelarea inseamna ela(orarea modelului structura al ansam(lului de ar(ori sau ar(orete" model menit sa#i asi ure $unctionalitate si permanenta' )onducerea structural $unctionala repre!inta asi urarea reali!arii structurii e%primate de model" prin intensi$icarea si descrierea ar(oretelor componente" aplicarea lucrarilor de e$ectuat si plani$icarea des$asurarii lor in timp si spatiu' Amenajarea padurilor in conceptie sistemica : Padurea este pri&ita ca sistem ci(ernetic sau ca ecosistem in care se mani$esta cele mai importante trasaturi speci$ice sistemelor (iolo ice: inte ralitatea" ec*ili(rul dinamic si autore larea' )a sistem (iolo ic padurea tinde in mod natural spre starea de ec*ili(ru dinamic" care ii asi ura autocoser&area' Antrenata insa in procesul economic" padurea nu isi poate indeplini $unctiile care ii re&in in acest proces +productie de lemn sau ser&icii de protectie, decat daca sunt aduse e $iecare data la o structura adec&ata acestor $unctii' Acest lucru nu se poate in$aptui decat prin inter&entia omului" inte randu#se el insusi in sistem ca ca or an conducator' -e constituie ast$el un nou sistem" un sistem (io#economic compus din: ., padure#su(sistem condus: /,administratie sil&ica#su(sistem conducator' )onducerea ospodariei sil&ice este cea care incadrea!a padurile in procesul economic'Pt aceasta ea tre(uie sa cunoasca resursele pad si modul in care aceste resurse pot $i utili!ate in cond economice'Amenajamentul are sarcina de a or padurile+$i%andu#le $ct si creind unit de ospodarire, si de a le conduce su( aspect structural 0 $unctional spre starea de ma% e$icacitate in rap cu $unctiile atri(uite'Instrumentul de cond a padurilor spre starea optima in rap cu $ctiile ce li s#au atri(uit il constituie cone%iunea in&ersa' -PE)IFI)UL OR1ANI2ARII -I )ONDU)ERII PADURILOR PRIN AMENAJAMENT' A or ani!a 3 a $ace ce&a sa $unctione!e ca un or an continuu" intr#un scop (ine det si cat mai e$icient' Padurea este un sist or ani!at" dar nu in scopuri economice ci in &ederea autoconser&arii'-c*im(indu#i#se $inalitatea" tre(uie sa $ie reor si adaptata su( aspect structural la $ctiile social ecolo ice sau economice care i sau atri(uit' -c*im(area struct unei paduri nu se poate $ace decat in procesul ospodaririi ei prin taieri si re enerari sistematice sta(ilite prin amenajament care re lementea!a des$asurarea lucrarilor de cultura si e%ploatare' Re lementand aceste lucrari in perspecti&a o(iecti&elor de reali!at "amenajarea pad se de$ineste ea insasi ca o acti&itate de conducere' Deci in cadrul osp sil&ice amenajarea pad constituie o componenta a su(sistemului conducator in cadrul caruia rolul principal ii re&ine or anului de deci!ie'Pt ca acesta sa poata lua deci!ii juste cu pri&ire la ceea ce tre(uie sa se e%ecute in padure " este necesar sa o cunoasca" sa stie in ce stare se a$la si care este cea mai (una stare spre care tre(uie condusa ' De aceea sarcina de a cule e in$ormatii despre starea padurii si a le prelucra sau de a pre ati deci!ia" ela(orind &ariantele de deci!ie posi(ile este incredintata unui or an special pt amenajarea pad care intocmeste in acest sens proiecte de amenajare'Prin e%ecutarea lucrarilor propuse in proiect struct pad se modi$ica si ast$el se inc*eie prima etapa a trans$ pad in &ederea punerii ei de acord cu $ctiile ce tre(uie sa le indeplineasca'Procesul se reia pe (a!a unui nou proiect ' Ast$el padurea se optimi!ea!a" apropiindu#se din etapa in etapa de starea de ma% e$icacitate" in care urmea!a apoi sa $ie mentinuta prin control permanent si re lare' In calitate de or ani!ator al padurii amenajarii pad ii re&in urm sarcini $undamentale:#,ela(orarea conceptiei de or ani!are si conducere structural $unctionala a padurii4#,plani$icarea strate ica3 indicarea lucrarilor de e$ectuat in perspecti&a indepartata4#, plani$icarea tactica 3speci$icarea pe $iecare ar(oret in a lucrarilor de e$ectuat intr#o per de cel mult .5 ani precum si des$asurarea in timp si spatiu a lucrarilor propuse4#,urmarirea si controlul modului de reali!are a o(iecti&elor plani$icate si al masurii in care sol or ani!atorice adoptate corespund scopurilor ospodaririi sil&ice' FUN)TIILE PADURILOR '2ONAREA FUN)TIONALA ' In &ederea asi urarii unei cat mai ridicate e$iciente economice a ospodaririi sil&ice se impune ca $iecare pad sau parte de pad sa primeasca o an destinatie" potri&ita cu rolul ei' Ast$el" padurilor tre(uie sa li se $i%e!e anumite $ctii si sa $ie conduse si or ani!ate apoi dpd& structural in con$ormitate cu $ctiile care li sau atri(uit' -ist de clasi$ a padurilor pe $unctiuni porneste de la / mari cate orii :de prod si de protectie' -e numesc de prod toate pad destinate acoperirii de lemn sau de alte (unuri si de prot toate padurile destinate ocrotirii unor o(iecti&e de interes ec precum si cele puse in sluj(a sanatatii oamenilor si animalelor' Ast$el pad tarii se impart in / mari rupe: #1rupa I 0Paduri cu $ctii speciale de protectie: #pad cu $ctii de protectie a apelor4#cu $ctie de prot a terenurilor si solurilor4 #cu rol de prot contra $actorilor climatici daunatori4#pad cu $ctii de interes social 4#pad de interes stiinti$ic +monumente ale naturii si re!er&atii,'' 1rupa II 0Pad cu $ctii de prod si prot' Le islatia si instructiunile te*nice in &i oare sta(ilesc criterii precise de delimitare si incadrare a padurilor in $iecare din aceste cate orii $unctionale' Operatia aceasta s#a numit !onare $unctionala " denumire care i se atri(uie si sistem'de impartire re!ultat' Principiul continuitatii si sensul lui actual. Principiul continuitatii e%prima pe de o parte o(li atia ce re&ine ospodariri sil&ice de a satis$' necontenit ne&oile de lemn si alte produse ori ser&icii o$erite de padure" iar pe de alta parte o(li atiile ce re&in tuturor acti&itatilor din cadru ospodaririi sil&ice de a cauta sa asi ure conditii cit mai (une ptr' productia de lemn si pentru e%plicitarea $unctiilor de protectie atri(uite padurilor'

Asta!i prin continuitate d'p'd'&' economic se intele e e%istenta unui acord permanent intre cerintele societatii si a&antajele o$erite de padure ' Pentru amenajament continuitatea inseamna recolte anuale permanente sta(ilite in &ederea acoperirii neintrerupta a ne&oilor de lemn" si a conducerii padurilor spre structurile cele mai proprii $unctiilor atri(uite' Recoltele repre!inta nu numai o e%presie a producti&itatii padurilor ci si un mijloc de marire a producti&itatii lor si a celorlalte e$ecte utile societatii' Recoltele nu ramin constante ca marime ci &aria!a in $unctie de conditiile naturale si de scopul urmarit " urmarindu#se mentinerea unui raport constant intre cresterea padurilor si marimea recoltarii' In conditia amenajarii padurilor ca sisteme principiul continuitatii pierde mult din importanta sa practica" deoarece ideea de continuitate este inclusa in insasi notiunea de sistem ci(ernetic' Un ast$el de sistem nu numai ca se mentine permanent in $unctie dar e si in continua adaptare tin!ind spre starea optima' Principiul eficacitatii functionale, principiul productivitatii Producti&itatea inseamna capacitatea de a produce" respecti& e$icienta padurii in $unctia ce i#a $ost atri(uita' Producti&itatea e%prima productia reali!ata de o unitate de producti&a in unitatea de timp' In ca!ul padurilor" unitatea producti&a poate $i pad' insasi" dar pentru ca producti&itatea sa $ie compara(ila se considera *ectarul de padure iar ca unitate de timp" anul' Productia unei paduri este re!ultatul cresterii ei in &olum" de aceea producti&itatea se e%prima in eneral prin cresterea in &olum a padurii" pe an si pe *ectar' -in urul criteriu just de apreciere a producti&itatii unei paduri il constituie cresterea medie la e%ploata(ilitate pe an si *a' Productia unei paduri este pusa de acord cu o(iecti&ele economice $i%ate prin intermediulplani$icarii " concreti!ata in proiectul de amenajament' Prin acest proiect se $i%ea!a mai intii o(iecti&e de atins pentru cultura padurii" aratindu#se ce specii" unde si in ce masura tre(uie pre$erate sau introduse in cultura si pina la ce dimensiuni tre(uiesc conduse ar(oretele4 apoi se $i%ea!a sarcini de indeplinit " intocmindu#se planuri pentru lucrarile de cultura si e%ploatare ce urmea!a a se e$ectua si se sinteti!ea!a te*nica de lucru prin indicarea re imului si a tratamentelor celor mai corespun!atoare ' Toate aceste implica anumite inter&entii in ar(orete " care pot sa im(unatateasca sau sa inrautateasca conditiile de productie' Productia creste prin ameliorarea conditiilor stationale" daca se introduc in cultura uneele specii &aloroase repede crescatoare" proprii statiunii' De asemenea productia creste sau se mentine ridicata daca re imul si tratamentele indicate sunt (ine alese ' )on$orm principiului producti&itatii" amenajamentul tre(uie sa indice solutiile or ani!atorice cele mai (une" care sa asi ure in acelasi timp atit continuitatea " cit si conditiile necesare pentru o crestere pro resi&a a e$icacitatii padurii in cadrul $unctiei date' De aceea intr#o conceptie mai noua principiul producti&itatii este pus in le atura cu principiul e$icacitatii $unctionale" care pri&este atit cresterea producti&it' padurilor cit si sporirea capacitatii de protectie' Planul de amenajare tre(uie sa coordone!e cultura si e%ploatarea padurilor in asa $el incit din actiunea lor comunasa re!ulte o producti&itate cit mai mare " respectind un e$ect social economic lo(al cat mai a&antajos' 6IR-TA E7PLOATA8ILITATII : )alitatea de a $i e%ploata(il atri(uita ar(oretelor atunci cind e$icienta lor " oricare ar $i $unctia pe care o indeplinesc" incepe sa scada se numeste e%ploata(ilitate' Deci e%ploata(ilitatea este calitatea de a $i e%ploata(ill atri(uita unui ar(oret in momentul in care recoltarea lor de&ine necesara spre a se putea reali!a cu ma%imum de $olos telurile urmarite prin ospodarirea padurilor din care $ac parte' Deoarece in cadrul ar(oretelor " e%ploata(ilitatea corespunde starii lor de ma%ima e$icacitate" iar in ca!ul ar(orilor se e%prima necesitatea e%ploatarii acestora tocmai pentru a se mentine e$icacitatea ma%ima a ar(oretelor" ospodarirea sil&ica este o(li ata sa asi ure conditiile necesare pentru ca e%ploatarea ar(orilor si ar(oretelor sa ai(a loc la termenul e%ploata(ilitatii lor' Nerespectarea acestor conditii $ace ca producti&itatea padurilor si e$icienta lor in $unctii de protectie ce le indeplinesc sa ramina la un ni&el in$erior celui pe care l#ar atin e prin respectarea termenului e%ploata(ilitatii' De aceea" termenul e%ploata(ilitatii tre(uie sa $ie cunoscut' La ar(orete el se de$ineste prin &irsta iar la ar(ori prin diametru' 6irsta la care un ar(oret re ulat de&ine e%ploata(il se numeste &arsta e%ploata(ilitatii' Notiunea de e%ploata(ilitate nu#si aseste sens decit raportat la o anumita destinatie a ar(oretelor la care se re$era sau a padurii din care $ac parte' A&ind in &edere di$eritele destinatii ale ar(oretelor se pot determina urmatoarele $eluri de e%ploata(ilitate : exploatabilitate fizica +pentru ar(orete de protectie, 3 momentul in care ar(oretele incep sa se de rade!e" adica termenul lon e&itatii lor4 exploatabilitate de regenerare 3 momentul in care ar(oretul este in masura sa se re enere!e pe cale naturala din saminta +ca!ul codrului re ulat, sau &irsta de la care re enerarea din lastari incepe sa de&ina nesatis$acatoare +ca!ul crin ului,4 exploatabilitate absoluta 3 momentul in care productia medie de masa lemnoasa a de&enit ma%ima4 exploatabilitate tehnica 3 momentul in care productia anuala medie a ar(oretului calculata in raport cu un anumit sortiment a de&enit ma%ima4 exploatabilitatea economica 3 e%ploata(ilitatea ar(oretelor destinate sa asi ure o productie de lemn de cea mai mare utilitate4 exploatabilitatea celei mai mari rente forestiere si exploatabilitatea rentei maxime a solului 3 momentul atin erii rentei ma%ime' )I)LUL -I ROLUL -AU IN AMENAJAMENT )iclul este un criteriude de$inire a structurii normale a $ondului de productie" el constituind de $apt: # norma de tinp sta(ilita da amenajament pentru reali!area de ar(orete e%ploata(ile intr#o anumita unitate de ospodarire'4 # cadrul normal de &ariatie a &irstei ar(oretelor unei paduri conditionind atit structura cit si marimea $ondului de productie4

# criteriul de separare a productiei de $ondul de productie' )iclul este indicatorul structurii pe clase de &irsta a $ondului de productie normal al unei paduri de codru re ulat sau crin si totodata norma de timp sta(ilita de amenajament prin mentinerea in productie a ar(oretelor padurii respecti&e' Pentru sta(ilirea ciclului se porneste de la &irsta medie a ar(oretelor la e%ploata(ilitate' Deoarece el constituie o (a!a de calcul si un cadru de control "se $i%ea!a la un nr de ani con&ena(il pt aceste scopuri" apropiat de media re!ultata din calcul +multiplu de.5 sau /5 la codru si multiplu de 9 sau .5 la cran ,' -ta(ilirea ciclului la o ci$ra rotunda nu are nici o consecinta daunatoare asupra producti&itatii deoarece la e%ploata(ilitate ar(oretele isi mentin mai multi ani aceeasi producti&itate "iar recoltarea lor se poate $ace oricand in cadrul inter&alului" $ara &reun inco&enient de ord economic' Fi%area ciclului nu re!ulta automat din &arsta ma% a e%ploata(ilitatii ar(oretelor" ci dupa o anali!a a e$ectelor pe care taierea ar(oretelor mai de&reme sau mai tar!iu o are asupra starii padurii si asupra intereselor le ate de ea 'Numai prin $i%area ciclului pot $i armoni!ate interesele de productie cu cele de protectie pri&ind aceeasi padure" putandu#se $a&ori!a si alte produse sau ser&icii decat cele principale' Odata $i%at ciclul constituie o (a!a de calcul pt determinarea posi(ilitatii si cadrul de or a $ondului de prod respecti& de adaptare a lui la $unctiunea pt care a $ost destinata padurea'Fi%area ciclului tre(uie sa tina seama de un comple% de $actori social economici si ecolo ici' De aceea numai ciclurile su$icient de mari $undamentate stiinti$ic pot satis$ace cerinte multiple $ata de padure' )iclurile mici nu asi ura un cadru su$icient de elastic pt a permite luarea masurilor cele mai e$iciente atunci cand tre(uie adaptata structura padurii la e&entualele modi$icari' PO-I8ILITATAEA )A IN-TRUMENT DE OR1ANI2ARE A PADURILOR: 6olumul de material lemnos ce urmea!a a $i recoltat dintr#un ar(oret in (a!a amanajamentului " se numeste posi(ilitate' Marimea posi(ilitatii este re!ultatul a doi $actori: cresterea padurii si rija pentru ameliorarea continua a starii ei in spiritul principiilor de amenajare' Ea repre!inta in acelasi timp productia padurii" si mijlocul de indrumare a ei spre structura normala' La codru re ulat si la crin posi(ilitatea se sta(ileste separat pe enuri de produse': o posi(ilitate de PP' iar una pentru P-' " suma lor $ormea!a posi(ilitatea totala' )ind se &or(este de posi(ilitate se intele e posi(ilitatea de produse principale' La codru radinarit se sta(ileste o posi(ilitate unica" lo(ala' Pentru sta(ilirea posi(ilitatii se tine cont ca ea repre!inta o cota parte din $ondul de productie si a aceasta cota urmea!a sa $ie recoltata permanent" $ara sa epui!e!e acest $ond" ci sa ameliore!e ca structura si marimea" de starea cea mai prorpie pentru productia ma%ima" continua si permanenta' +starea normala, Posi(ilitatea se poate e%prima in mai multe moduri: a,' posi(ilitate pe supra$ata Ps3-:r + -#supra$' padurii" r#ciclul,4 (,' posi(ilitatea pe &olum P&3I&;+Fr#Fn,:T +I&#cresterea anuala pe &olum4 Fr#marimea $ondului de productie real" T#timpul in care se poate elimina di$erenta intre F r si Fn,4 c,' Posi(ilitatea pe numar de ar(ori P n3<=I& +<#coe$' in $ctie' de specie" clasa de productie" si de cate oria de diametre,' In procesul de normali!are a $ondului de productie al unei paduri: plani$icarea recoltelor de lemn este modul de conducere a acestui proces" iar posi(ilitatea " mijlocul de reali!are a o(iecti&ului propus' De aceea" sta(ilirea posi(ilitatii constituie prima sarcina de proiect' pri&ind conducerea padurii spre starea normala' METODA )LA-ELOR DE 6IR-TA : )on$orm metodei claselor de &irsta " padurea este un mijloc de productie" iar ceea ce tre(uie recoltat sunt produsele ei' )ontinuitatea productiei se &a asi ura daac se &a mentine in permanenta $ondul de productie necesar' Metoda claselor de &ista urmareste nu numai mentinerea acestui $ond ci si indrumarea lui spre starea normala" concreti!ata prin normali!area claselor de &irsta' Metoda claselor de &irsta porneste de la studiul multilateral al padurii" din care tre(uie sa se recolte!e pe de o parte necesare pt' indrumarea ei spre starea normala" iar pe de alta parte ima inea structuriide ansam(lu a padurii si masurile or ani!atorice care se impun' -e procedea!a in $elul urmator: .,' Pe (a!a ciclului $ormat se sta(ilesc intii structura normala a $ondului de productie pe clase de &irsta' /,' -e constituie apoi supra$ata periodica in rind" respecti& se sta(ileste posi(ilitatea periodica pe supra$ata +marimea unei supra$ete periodice normale,' >,' -e intocmeste planul de recoltare si se calculea!a posi(ilitatea anuala pe &olum' Pentru constituirea suprafetei periodice se porneste de la ideea ca posi(ilitatea este instrumentul de indrumare a padurii" spre starea normala' -e intocmeste mai intii situatia ar(oretelor care" dupa &irsta si starea lor si con$orm scopului urmarit " sunt sau &or de&eni e%ploata(ile in decursul primei perioade' Pentru a se asi ura continuitatea este necesar sa se e%amine!e daca este indicat ca ar(oretele identi$icate ca e%ploata(ile sa $ie e%ploatate in intre ime si nu in parte' -e compara situatia reala a padurii ce cea normala si se deduce cit si ce urmea!a a se e%ploata pentru ca starea reala sa se ameliore!e" apropiindu#se su( toate aspectele de cea normala' )riteriul de comparatie cel mai simplu il constituie situatia claselor de &irsta' Ast$el $ondul de productie se considera normal cind toate clasele de &irsta sunt e al repre!entate pe supra$ata" sau sunt in&ers proportionale cu producti&itatea lor' )omparindu#se starea reala cu cea cu cea normala a padurii se ajun e " la (a!a unei anali!e comple%e" la $i%area supra$etei de e%ploatat in urmatorii .5 sau /5 de ani4 apoi se intocmeste planul de recoltare si se calculea!a posi(ilitatea anuala APLI)AREA METODEI )RE-TERII INDI)ATOARE LA -TA8ILIREA PO-I8ILITATII In con$ormitate cu metoda cresterii indicatoare" posi(ilitatea se poate determina cu $ormul: P3m=) i +)i 0 crestera indicatoare" m#$actor modi$icator" in $unctie de structura $ondului de productie,' Pentru determinarea cresterii indicatoare se reparti!ea!a mai intii - totala a padurii pe specii si clase de productie'-upra$ata care re&ine unei anumite specii in $iecare clasa de productie se imparte apoi la numarul claselor de &irsta corespun!ator ciclului adoptat" &alorile o(tinute se inmultesc cu &aloarea medie a cresterilor curente a ar(oretelor pe clase de &irsta" tinind seama de densitatea medie reala' Prin insumarea re!ultatelor se o(tine cresterea indicatoare a speciei respecti&e' Procedind la $el pentru toate speciile se a$la prin insumare cresterea indicatoare totala' Determinare factorului modificator m se $ace de o(icei prin intermediul &olumelor' -e determina mai intii

rapoartele : 6d:.5)i4 6.:/5)i4 6/:?5)i4 6d"6."6/#&olume de masa lemnoasa ce pot $i e%ploatate in primii .5 "/5" ?5 ani" adica &olumele actuale ar(oret' e%ploata(ile in primii .5"/5 si respecti& ?5 ani" plus jumatate din cresterea productiei lor principale in inter&alul respecti&' Pentru determinarea posi(ilitatii pot apare doua situatii: cel putin unul dintre rapoartele de mai sus este su(unitar'" situatie in care unitatea de ospodarire are de$icit de ar(orete e%ploata(ile' P tre(uie sa $ie mai mica decit )i si se poate calcula cu $ormula': P3 6d;:/ +ro 0 cel mai mic dintre rapoarte" delta 0 di$erenta dintre cresterea productiei si cresterea productiei principale pe urmatorii /5 de ani' Rapoartele sunt mai @. 3@ unitatea de productie are e%cedent de ar(orete e%ploata(ile' 3@ P3m=)i' ca!uri: 6/#6.A/5 )i 3@ B3+6/#/5)i,:/5)i4 6/#6.@/5)i 3@ B36.:/5)i' METODA )ONTROLULUI : Metoda controlului este o metoda e%perimentala care cauta +calea inducti&a, sa aduca si sa mentina $ondul de productie in cea mai(una stare ' Metoda si#a asit aplica(ilitate in special la codrul radinarit' )alea cea mai si ura de a cunoastere a calitatii lucrarilor de ameliorare continua a te*nicii $orestiere de productie este controlul permanent al masurilor aplicate" prin determinarea si compararea e$ectelor lor" adica a cresterii si a productiei ar(oretelor' -upra$ata padurii se imparte in parcele (ine delimitate pe teren +ma% .9''/5*a,' Fiecare parcela constituie o unitate independenta de cercetare si control ' De aceea in&entariea si calculul se $ace pe parcele' In practica" in&entarierea si calculul cresterii se $ac deodata pt' intrea a unitate de ospodarire la inceputul $iecarei rotatii cind se intocmeste si planul de recoltare pentru perioada urmatoare' )u(ajul se $ace cu ajutorul tari$elor de cu(aj" iar &olumul ar(orilor de e%tras se calculea!a cu aceleasi tari$e " corectindu#se prin aplicarea unui $actor de corectie calculat ca raport intre 6 real al ar(orilor si 6 o(tinut din ta(ele ' Posi(ilitatea se $i%ea!a pe parcele si poate sa $ie @3A decit cresterea " dupa cum in urma controlului e$ectuat apare necesara micsorarea " mentinerea sau marirea $ondului de productie' Posi(ilitatea sta(ilita Nu este a(solut o(li atorie" ea putind $i depasita sau putind sa nu $ie e%trasa in totalitate din considerente de ordin cultural' Rotatia se $i%ea!a intre 9 si .5 ani )u cit este mai lun a taierile sunt mai intense " cu cit este mai scurta ar(oretele sunt mai (ine ospodarite' Deoarece d'p'd'&' cultural taierile mai sla(e sunt mai indicate rotatia mai scurta este de pre$erat ' Rotatia tre(uie sa $ie cu atit mai scurta cu cit ar(oretele au o crestere mai &i uroasa' Pentru prima rotatie " cind nu e%ista decit o sin ura in&entariere si nu se poate calcula cresterea prin di$erenta de &olume" posi(ilitatea se sta(ileste cu apro%imatie " pe (a!a cercetarilor directe asupra cresterii ar(orilor sau apreciindu#se procentul &olumului e%tras in raport cu &olumul $ondului de productie' ROLUL RE6I2UIRILOR IN AMENAJAMENT' De re ula "la jumatatea perioadei de aplicare a unui proiect de amenajare se e$ectuea!a o re&i!uire a acestuia numita intermediara in scopul de a intari &ala(ilitatea proiectului pt a putea $i respectat in continuare'Re&i!uirea intermediara urmareste sa &eri$ice in ce masura proiectul e%istent a $ost respectat" ca si actualitatea lui' Ea consta din :#&eri$ *otarelor si recti$icarea planurilor si *artilor daca au inter&enit sc*im(ari in situatia padurii' #&eri$icarea pe teren a starii liniilor parcelare si a delimitarii su(parcelelor4 #compararea reali!arilor cu pre&ederile" sta(ilirea lipsurilor si reselilor" sta(ilirea cau!elor acestora precum si a masurilor de indreptare4 #compararea recoltelor cu posi(ilitatea si sta(ilirea in$luientei recoltelor asupra $ondului de productie" precum si recti$icarea posi(ilitatii pt restul deceniului4 #&eri$ lucrarilor de impadurire" operatiunilor culturale si altor lucrari e$ectuate si aprecierea calitatii si corespondentei lor cu telurile de ospodarire4 #aprecierea des$asurarii procesului de prod dpd& te*nic economic' Intocmirea unui proiect de amenajare nou la e%pirarea celui &ec*i implica o re&i!uire preala(ila a acestuia" numita re&i!uire principala adica o anali!a multilaterala a lui pt a se &eri$ica masura in care (a!ele or ani!atorice din trecut pot $i mentinute pe &iitor"e&entual cu anumite im(unatatiri' )and intocmirea unui nou proiect de amenajament este det de tul(urari adanci pro&ocate in structura pad +de$risari" incendii" do(oraturi etc," inainte ca &ec*iul proiect sa $i e%pirat se numeste re$acere de amenajament ' Intocmirea unui nou proiect de amenajare la e%pirarea celui &ec*i necesita in principiu aceleasi lucrari ca la intocmirea celui e%pirat" numai ca unele sunt acum mai simple iar altele 3doar completari la lucrarile &ec*i'De asemenea" solutionarea pro(lemelor este usurata mult de e%perienta casti ata prin aplicarea proiectelor precedente si de conclu!iile la care s#a ajuns cu oca!ia controlului e$ectuat in le cu amenajamentul e%pirat si cu re!ultatele o(tinute prin aplicarea )RITERII DE -EPARARE A -U8PAR)ELELOR' -u(parcela este o portiune distincta de pad din cadrul unei parcele "a&and in proc de prod $orestiera o insemnatate proprie sau indeplinind o $ctie sociala sau de protectie di$erita de aceea a portiunilor de pad &ecine si constituind o(iect de cultura conducere si e%ploatare independent )riteriile deseparare a su(parcelelor sunt urmatoarele: #. $iecare su(parcela sa se inscrie intr#o s unit stationala4 #/ $iecare su(parcela sa cuprinda un ar(oret 4cand in cadrul unei parcele e%ista si terenuri a$ectate ospodariei sil&ice $ara &e etatie $orestiera ele se constituie in su(parcele4 #> di$erenta de &arsta @3/5 ani la codru re ulat @39 ani la cran @3/ ani la renisuri sau plantatii de plopi *i(ri!i4 #? di$erenta de compo!itie @3> !ecimi pe minim > *a la ar(orete amestecate 4ar(orete pure din specii di$erite 4ar(orete pure de cele amestecate4 #9 di$erenta de consistenta: @35'> 4 #C di$ de structura :ec*ienele se separa de pluriene si etajatele se separa de neetajate 4 #Ddi$ de clase de prod :@3."9 4 #E di$ de clase de calitate: cel putin / clase4 #F di$ de pro&enienta :cele din lastari se separa de cele din samanta 4 #.5 di$ de rad de &atamare'4 #.. portiunile de pad similare dpd& structural dar a&and destinatii di$erite se separa in su(parcele' Intinderea unit de ospodarire sa se incadre!e pe cat posi(il in urm limite: #C55#.955 *a in lunca dunarii: #.555#/955 *a la campie :# /555#?555 la dealuri :# ?555#C555 *a la munte +in mod e%ceptional peste C555 *a,')riteriile de delimitare sunt $i%ate prin normele te*nice de amenajare $ara sa se tina seama de deose(irile ce pri&esc conditiile stationale si constitutia ar(oretelor'Deci unit de ospodarire au un pronuntat caracter administrati& si prea putin amenajistic'''''''''