Bolea Eduard Andrei

AGRICULTURA GENERALA
TEMA : Factorii de vegetatie si metodele de dirijare a lor

Factorii de vegetatie sunt elemente ale mediului naltural care intervin activ in viata plantelor. Cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie variaza mult de la o specie la alta sau hibrid, precum si pe faze de vegetatie. In ultimul timp factorii de vegetatie sunt numiti tot mai frecvent si factorii econogici. Lumina ca factor de vegetatie Lumina are un rol deosebit pentru viata plantelor. Prin lumina, energia soarelui se integreaza in planta sub forma de energie potentiala. Lumina conditioneaza desfasurarea procesului de fotosinteza, aparitia organelor florale, inflorirea, fructificare, rezistenta la cadere. Energia luminoasa este absorbita de clorofila, care, prin procesul de fotosinteza, transforma bioxidul de carbon luat din frunze si apa absorbita de catre radacini, in monozaharide. In procesul de fotosinteza este folosita numai 1-5% din cantitatea de energie luminoasa care vine de la soare variind in functie de speciesau hibrid cultivat. Lumina influenteza viata plantelor prin intensitate, claitate si durata de iluminare. Intensitatea luminii Lumina puternica influenteaza favorabil infratirea, fecundarea, fructificarea, rexistenta la cadere, calitatea cerealelor, continutul de zahar si amidon si are contributie importanta la colorarea si gustul frunctelor. Exista si culturi la care o oarecare umbrire este favorabila, ca de exemplu inul si canepa de fuior, acestea fiind culturi care se seamana des, plantele crescand mai inalte si formand fibre mai subtiri si mai rezistente. Calitatea luminii Compozitia spectrala a luminii prezinta importanta pentru sinteza diferitelor substante. Razele rosii si galbene contribuie la sinteza dratilor de carbon, iar cele albastre la sinteza hidrantilor de carbon iar cele albastre la sinteza proteinelor.

Durata iluminarii Reprezinta numarul de ore pe zi, cat plantele sunt expuse la lumina. La ecuator, zilele sunt egale cu noptile si au aceeasi durata tot timpul anului. Trecand de la ecuator spre poli, zilele devin din ce in ce mai lungi vara si din ce in ce mai scurte iarna. Plantele s-au adaptat la aceste conditii de lumina, fenomentul purtand denumirea de fotoperiodism. Ca urmare, se deosebesc: plante de zi scurta; plante de zi lunga; plante indiferente.

Prin procesul de ameliorare a plantelor, au fost create soiuri si hibrizi pentru aceeasi specie, dar care au comportare diferita la durata zilei. Caldura.

Pe tot parcursul perioadei de vegetatie, in sol si la suprafata solului, plantele au nevoie de o anumita cantitate de caldura pentru desfasurarea proceselor vitale: respiratie, transpiratie, fotosinteza, absorbtia apei. La temperaturi scazute, radacina plantelor absoarbe greu apa si elementele chimice nutritive si nu cresc. Aceeasi situatie se intalneste si cand temperaturile din sol nu sunt prea ridicate. Fotosinteza se desfasoara la temperaturi cuprinse intre 1 50C, intervalul optim pentru majoritatea plantelor fiind de 25 - 30C. La 35C, fotosinteza scade brusc iar la 50C inceteaza. Temperatura minima de la care are loc germinarea semintelor la cateva specii legumicole
Temperatura in C 2-3 3-5 4-6 9 10 12
0

Specia legumicola Conopida, gulie, varza Salata de capatana Morcov Tomate, ardei, patlagele vinete Fasole Castraveti, pepene galben

Valorile specifice pentru temperatura in legatura cu germinatiasemintelor la unele specii legumicole

Specia legumicola Ardei Castravete Conopida Patlagele vinete Pepene galben Pepene verde Ridichi Salata Tomate Varza Temp.minima 0 ( C) 15,6 15,5 4,5 15,6 15,6 15,6 4,5 1,6 10,0 4,5 Intervalul optim ( C) 18,3-35,0 15,6-35,0 7,2-29,5 23,9-32,2 23,9-35,0 21,1-35,0 7,2-32,2 4,5-26,7 15,6-29,5 7,2-35,0
0

Temp.optima ( C) 29,5 35,0 26,7 29,5 32,2 35,0 29,5 23,9 29,5 29,5
0

Temp.maxima ( C) 35,0 40,5 37,8 35,0 37,8 40,5 35,0 29,5 29,5 37,8
0

o Apa Apa participa direct sau indirect la toate procesle e fiziologice si biochimice care se petrec in planta, participa la sinteza materiei organice din frunze, transporta elementele chimice din sol la frunze si in acelasi timp, contribuie la mentinerea unei temperaturi relativ constante in planta. Dupa rasarire prezenta apei este necesara atat in sol cat si in aerul atmosferic din jurul plantelor, in tot cursul perioadei de vegetatie, in cantitati ce variaza in functie de planta, conditiile de sol si clima. Cantitatea de apa ahbsorbita de catre plante este cu mult mai mare decat cea necesara proceselor de nutritie.

Cantitatea de absorbita de semintele diferitelor plante cultivate

grau secara orz ovaz In canepa sfecla de zahar 45.5% 57.7% 48.2% 59.8% 100.0% 43.9% 120.3% mei Mazare Mazariche Porumb Lucerna Trifoi rosu 25.0% 106.8% 75.4% 44.0% 56.3% 117.5% -

Aerul
Respinrand prin toate organele lor, pentru plante este necesar atat aeroul atmosferic cat si aerul din sol.

Aerul din sol asigura radacinile plantelor, microorganismele si celelalte vietuitoare din sol cu oxigen, bioxid de carbon, vapori de apa. Aeratia insuficienta a solului influenteaza negativ dezvoltarea sistemuluiradicular. Excesul de aer in sol are, de asemenea, un efect daunator prin lipsa apei, acumularea unor cantitati prea mari de bioxid de carbon si a toxinelor din sol. Substante nutritive ca factor de vegetatie Hrana plantelor o reprezint elementele chimice, numite i nutritive, care sunt absorbite sub form de anioni i cationi sau combinaii ale acestora. Elementele nutritive, alturi de ap, aer, lumin i cldur particip la realizarea recoltei, determinnd cantitatea i calitatea aces teia. Din cele circa 60 de elemente chimice detectate n compoziia plantelor, aproximativ 15 sunt considerate eseniale pentru nutriia plantelor. n funcie de locul de unde sunt procurate i cantitile n care sunt necesare elementele nutritive se pot clasifica astfel: procurate din aer i ap: carbonul, hidrogenul i oxigenul; procurate din sol: macroelemente: azotul, fosforul, potasiul, calciul, magneziul, sulful; microelemente: manganul, cuprul, zincul, molibdenul, borul, clorul, fierul; ultramicroelemente: celelalte elemente chimice inclusiv unele elemente radioactive (U,

Th,Ac). Cele trei elemente luate din aer i ap: C, H i O reprezint 90% din greutatea uscat a plantelor. Aceste elemente sunt necesare n special n fotosintez. Plantele de cultur au cerine diferite fa de elementele nutritive, att sub aspect cantitativ, ct i calitativ. Pentru a asigura un regim corespunzator de elemente nutritive in sol, pot fi luate urmatoarele masuri: executarea la timp si in conditii corespunzatoare a tuturor lucrarilor solului; imbunatatirea insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului; folosirea rationala a ingrasamintelor naturale si chimice; distrugerea buruienilor. EtC