YHWH este tradus din ebraica in greaca prin Kirios , in latina prin Dominus si in romana prin Domnul.

Apare inca din Facerea dar este explicitat in Iesirea 3:1 !"u sunt #el ce sunt ...#el ce este $%a trimis la &oi! 'adacina numelui di&in &ine de la &erbul %(a&a(% , )orma mai &ec(e pentru (i( * a )i , pe care in )ormele noastre &erbale il putem traduce prin trecut , pre+ent , si &iitor , adica : !#el ce era , #el ce este si #el ce &a )i! . ,rin urmare : YHWH , inseamna ! #el ce este -#el ce )iintea+a . , inteles pe care il da Dumne+eu Insusi prin cu&intele adresate lui $oise. Deci consoanele ebraice !YHWH! ale numelui lui Dumne+eu au legatura cu &erbul a )i.,rin acest nume Dumne+eu se re&elea+a ca o ,ersoana de /ine statatoare , &ie si atotputernica in comparatie cu idolii care nu sunt nimic. /e rosteste Ia(&e , si este numele propriu exclusi& al lui Dumne+eu , care nicicand nu se transmite si nu se )oloseste in mod abu+i& de alte )iinte, Ii apartine numai 01I pentru ca nu este nimeni s)ant asemenea 0ui. YHWH numita si !tetragrama! este intr%ade&ar 2umele sub care Dumne+eu se descopera in 3ec(iul 4estament. este )ormata din patru consoane -in ebraica &ec(e &ocalele nu se scriau.: iod,(et, 5a5,(et. desi au )ost incercate mai multe explicatii -intre care si asocierea cu !"u sunt #el ce sunt! din "xod 3. 1 ., ade&arul este ca etimologia si semni)icatia 2umelui sunt incerte. se pare ca prin sec III i.Hr. e&reii au incetat sa mai pronunte -din respect6teama. acest 2ume, citind ori de cate ori Il intalneau in textul biblic in loc de YHWH, Adonai -Domnul.. cu timpul, pronuntia corecta a )ost uitata -prin ne)olosire. ast)el incat mai tar+iu cand s%a incercat &ocali+area textului biblic ling&istii nu au stiut ce &ocale sa adauge celor patru consoane, moti& pentru care au )ost lasate asa -e&reii citind pana asta+i Adonai acolo unde intalnesc YHWH.. in perioada medie&ala, crestinii care studiau 3ec(iul 4estament )olosind textul ebraic -cautand o solutie de compromis. au &ocali+at tetragrama preluand &ocalele din !Adonai!.

ast)el a aparut !Ye(o5a(!, sau popular !Ie(o&a!. asta+i ling&istii sunt de parere ca o &ocali+are mai apropiata de original ar )i Ya(5e(. -&e+i expresia biblica !Halelu%Ya(!, care literal inseamna !0audati pe Ya(75e(8!.. YH3H -9n ebraic: . este numele unei +eit:;i e&reie<ti. ,rima utili+are a tetragramei apare 9n perioada politeist: <i de tran+i;ie spre monoteism, YH3H )iind numele +et:;ii masculine, a<a cum atest: m:rturiile epigra)ice g:site la Kuntilet A=rud -ostrace cu in&oca;ii spre !Ia(&e <i a sa A<era!. <i cele g:site la >e)ela -t:bli;e cu inscrip;ia !Ya(&e <i a sa A<era! ca <i numeroase statuete care demonstrea+: c: partenera di&in: a lui YH3H era adorat: de e&rei timpului at?t 9n templu c?t <i 9n case.. 1lterior, odat: cu statornicirea &i+iunii monoteiste la e&rei, tetragrama &a desemna +eul unic al iudaismului, Dumne+eu. #u&?ntul e compus din trei consoane, @Ad -., (B -. <i &C& -., consoana (B -. )iind repetat: la s)?r<it. Din cau+a )aptului c: 9n &ec(iul scris ebraic nu existau &ocale <i, de asemenea, pentru c: e&reii considerau numele tabu -este inter+is: pronun;area lui de c:tre pro)ani., 9nlocuindu%l cu 4etragrammaton sau cu Adonai -Domn., nu se poate cunoa<te cu exactitate pronun;ia ini;ial:, unii consider?nd c: aceasta a )ost pierdut:. 3ariante de pronun;ie <i transcriere pot )i: Ia(&e, Ia(&e(, Ia(5e(, Ya(5e, Ya(5e(, Ya(o5e(, Ie(o&a. #u&?ntul cabalistic #on)orm &ec(ii tradi;ii orale a e&reilor, sau #abala, exist: un cu&?nt sacru ce d: muritorului care reu<e<te s: 9i descopere ade&:rata pronun;ie c(eia tuturor <tiin;elor di&ine <i umane.718 Fiecare liter: din al)abetul ebraic are o tripl: semni)ica;ie, repre+ent?nd 9n acela<i timp trei lucruri: un semn gra)ic, un num:r -num:rul de ordine al literei 9n al)abet. <i o idee. A<adar, a combina literele ebraice 9nseamn: a combina, totodat:, numere <i

idei. Acest concept l%a determinat pe "lip(as 0e&i s: obser&e a)initate 9ntre cele DD de c:r;i ma=ore ale 4arotului <i cele DD de litere ale al)abetului ebraic.7D8 #u&?ntul, pe care e&reii nu 9l pronun;au niciodat: <i pe care numai preotul 9l rostea o singur: dat: pe an 9n mi=locul mul;imii pro)ane, este considerat a )i cel care gu&ernea+: orice ini;iere. "l este )ormat din patru litere ebraice: iod%(e%&au%(e , ultima liter: repet9ndu%se de dou: ori. 2umerele de ordine ale literelor anali+ate sunt urm:toarele: iod*1E, (e*F, & au*G. Hn /ep(er Ieresc(it sau 9n Jene+a lui $oise, 4etragrammatonul ser&e<te pentru a desemna di&initatea, iar construc;ia sa gramatical: aminte<te, prin 9ns:<i alc:tuirea sa, de 9nsu<irile general atribuite lui Dumne+eu. 'e)eritor la alc:tuirea sa, Fabre dKLli&et explic:: M2umele o)er: mai 9nt?i semnul indicator al &ie;ii, dublat, <i )orm?nd r:d:cina esen;ial: &ie -.. ':d:cina nu a )ost utili+at: niciodat: ca nume <i este singura care se bucur: de acest pri&ilegiu. "a este, 9nc: de la alc:tuirea sa, nu doar &erb, ci 3erbul unic din care deri&: toate celelalte &erbe, 9ntr%un cu&?nt &erbul -"3". a )i%)iind. Aici, dup: cum se obser&:, semnul luminii inteligibile -&au. se a)l: 9n mi=locul r:d:cinii &ie;ii. $oise, lu?nd acest &erb prin excelen;: pentru a )orma cu el numele propriu al Fiin;ei Fiin;elor, 9i adaug: semnul mani)est:rii poten;iale <i al &e<niciei -iod. <i ob;ine -I"3"., 9n care )acultati&ul !)iind! se g:se<te plasat 9ntre un trecut ):r: origine <i un &iitor ):r: termen. Acest nume admirabil semni)ic: deci cu exactitate Fiin;a care este, care a )ost <i care &a )i. 738N ILD Iod, )igurat printr%o &irgul:, sau c(iar printr%un punct, este considerat a repre+enta originea tuturor lucrurilor. De )apt, din punct de &edere gra)ic, toate literele al)abetului ebraic nu sunt dec?t combina;ii ce re+ult: din

di)erite asambl:ri ale literei iod. /pre exemplu, prima liter: a al)abetului ebraic, alep(, este )ormat: din patru iod opu<i doi c?te doi - .. Acela<i lucru se petrece cu toate celelalte litere. De asemenea iod, )orm?nd el singur toate literele <i ca urmare toate cu&intele <i toate )ra+ele limbii ebraice, este imaginea <i repre+entarea 1nit:;ii%Hnceput. Hn leg:tur: cu aceast: unitate% 9nceput, JOrard "ncausse a)irm: c: studiul sintetic al naturii 9i determinase pe cei din &ec(ime s: cread: c: nu exist: dec?t o singur: lege care gu&ernea+: alc:tuirile naturale. Aceast: lege, ba+at: pe analogie, punea unitatea%9nceput la originea lucrurilor <i considera lucrurile ca )iind re)lexele di)eritelor grade ale ei.7 8 Ast)el, ceea ce tinde s: demonstre+e una dintre cele mai &ec(i c:r;i re)eritoare la tradi;ia ebraic:, /ep(er Yetsira(,718 este aceea c: legea care gu&ernea+: crearea limbii ebraice este identic: cu cea care gu&ernea+: crearea uni&ersului, <i a cunoa<te pe una 9nseamn: a o cunoa<te 9n mod implicit <i pe cealalt:. 3aloarea numeric: a literei iod conduce, aparent, la alte considera;ii. Dup: opinia celor mai mul;i cabali<ti, 1nitatea%Hnceput este 9n acela<i timp <i 1nitatea%/)?r<it, iar eternitatea nu 9nseamn:, din acest punct de &edere, dec?t un &e<nic pre+ent. $ul;i au simboli+at aceast: idee printr%un punct a)lat 9n mi=locul unui cerc, repre+entare a 1nit:;ii%9nceput -punctul. 9n centrul "ternit:;ii -cercul, linie ):r: 9nceput <i ):r: s)?r<it.. Ast)el, num:rul 1E simboli+ea+: Hnceputul%4ot, 1, unindu%se cu 2eantul%2imic, E. H" "ul nu poate s: ia )iin;: dec?t prin opo+i;ie cu 2on%"ul. Abia stabilit: a)irmarea "ului -iod., c: trebuie s: apar: numaidec?t o reac;ie a "ului% Absolut asupra lui 9nsu<i, de unde &a )i dedus: ideea existen;ei sale printr% un )el de 9mp:r;ire a 1nit:;ii. Aceast: idee este originea ideologiilor re)eritoare la dualism, originea opo+i;iei 9n general, a binaruluiP aici s%a c:utat, de multe ori, imaginea )eminit:;ii 9ntocmai cum unitatea a )ost

considerat:, prin analogie, imaginea masculinit:;ii. Qece, di&i+?ndu%se pentru a se opune lui 9nsu<i, &a )i egal cu F, exact num:rul literei He, a doua liter: a numelui sacru. A<adar He &a repre+enta pasi&ul 9n timp ce iod &a simboli+a acti&ulP 2on%"ul 9n raport cu "ul, )emeia 9n raport cu b:rbatulP substan;a 9n raport cu esen;aP &ia;a 9n raport cu spiritul. 3A1 Lpo+i;ia dintre "u <i 2on%"u d: imediat na<tere unui al treilea )actorP este &orba de 9nsu<i raportul care exist: 9ntre acest "u <i acest 2on%"u. Lri, &au, a <asea liter: a al)abetului ebraic, on;inut: 9n urma opera;eie de adunare e)ectuate 9n sensul 9n;elepciunii antice -reducere teoso)ic:., adic: 1E -iod. R F -(e.*1F*1RF*G, repre+int: leg:tur:, raport. "a este leg:tura ce une<te 9ntr%un singur tot contrariile 9n 9ntreaga natur:, <i care constituie al treilea termen al misterioasei treimi: "u %% 2on%"u %% 'ela;ia "ului cu 2on% "ul. Al doilea He Acest al doilea (e poate )i comparat cu bobul de gr?u 9n raport cu spicul. /picul, treime mani)estat: sau iod % (e % &au 9<i re+um: 9ntreaga existen;: 9n producerea bobului de gr?u sau al doilea (e. Dar acest bob de gr?u nu este dec?t tran+i;ia 9ntre spicul care i%a dat na<tere <i spicul c:ruia el 9i &a da na<tere la urm:toarea genera;ie. Al doilea (e repre+int: tran+i;ia de la o genera;ie la alta, tran+i;ie pe care el o con;ine 9n germeneP tocmai de aceea el este considerat un iod 9n germene.