ee reek ee
‘ol poate interesa orice om, pentru cf frumosul exist
ie re eer
ee a ae
Cre ee era eee
ec ee a ee
cestola, este un model a ceea ce ar trebui sfc, al
Shire a
Cece te a ets
sublim, monumental sau grotasc etc. Fiind de
ordinul generalulul, idealul estetic primeste
Toure acca mere as
See eee et cag
See rae eas
Pera ey eta ee aay
Se dee en eed
seat
OO —
3
g
<
ul
a
¢
s
€
z
<
Q
=
wu
#
@
u
MIHAI PASTRAGUS
Mihai PASTRAGUS
ESTETICA
UU
ci Po TECCoprias
Pret 3
Capitol 7
OBIECTUL SIPROBLEMATICA ESTETICN 7
1. Specifics origines estetiet 7
2. Metodele in estetich 10
3. Rel dinte esttica yl ate discipline R
4 dcalul si gusta esis
B,Judecatseseil i judecata de valoare
Capitola
DIN ISTORIA ESTETICH 28
L.Antichitaten 28
2 Beal Medi European 34
43. Renegere si spoca modems 38
4. Bstetica fn epoca lumin'amului a
5. estelcainetapa postimodernk 37
t Capitol ot
(CATEGORIILE ESTETICH ot
1. Categortiestetice specitce vizwlitag “6
t 2. Fromosal 6
3. Moxiurt deeasten ale frumosul B
‘A. Fromosul in natura a
| 2B rumosul in ate 2
. Frumosul socal 4
DD. Frama induc cyi
E,Prineipi de eens saat frumosal
Categoria etetic de emi
‘Tragicul ea fenomen socal
Conceplal este desublia
(Categoria eteticd de monumental
Capitol 1
GNOSEOLOGIA ARTEL
Moudlalititi de eunoasteeaitistio8
Imagineaarstics
nae i adevde tn at
Categori estetict deforms
Categoria estetied de euloare
(Categoria esetict a decorativulut
Capitola V
CREATIA ARTIST
a
Interpret th estetica create artistice
Mita si metaora in acta eres sistice
Faculie spl man fm actul de eregie
Opera dears
Concepia esti desi
BIBLIOGRAFIE
ws
ir
uy
as
138
us
129
133
146
1st
161
187
m
m
in
1B
180
18s
188
199
Capitol
‘OBIECTUL SI PROBLEMATICA ESTETICH,
1. Speeiticl gi originea esteteti
‘Noviunea de esteiot desemneaz8 numnele une discipline de
tip. flosofic, rela tinere, istoriceste sparutt Ia sir
nVchigpd etropene.Priaul cae a sesizt seeastt now zon a
fpiritla: fost Paton, mai tir disipolal xu, Arisotel, ia
efinitdomeniul ar mumele de eselicd » fost stall mall i
‘ary, in secolal XVIII de cite Alexander Baurngarte. Aces a
plecat de Ts distinja taijionsl intre eta, prin care deserane
fapte de intligents tn filosofa s si atira, prin care desermsa
fate de sensible, In Iacrareu st Mesisliones, poi fe opera
etna Aesetien, partea La si parte H-, aural lizard
acese dissin intro perspectivs Itniand. El vedea astfl in
tistheta un domenia de fapte side cunostnge din zana
senzoralului ca acituiau 0 zoof gooscologicl bine conturah
Imaginile are’ vor face parte din acest tip de cunostinfe prin
caracecul lor cones i seasibil. Pe de sil parte, Reomgarten
Ingolge prin estcca gio sings Blosofics ce va deveni posbila
leo: perpectiv® elnd filosofia va dablnd miloace singtioe
pentru analiza arte. -a format, ayadar, un vermen now pentru a
fesetnaao tout dieing care va avea ea obiect td Filoaofe
sista aut amosul
‘Baumgarten era congient ct prin sceasc separafie tne
fupisle de iteligena yi cele de aecdvitte vor ypare anu
Probleme. De aceea, Baumgarten separa explicit esttea de 0
serie de Gomeni, eire pani stunct au finut loeul do exttic,
asf: