Tema 1: Esenta si continutul auditului intern. 1. 2. 3. 4. 5. Definirea si obiectivele auditului intern. Caracteristicele activitatii de audit intern.

Tipurile auditului intern. Auditul intern si auditul extern. Reglementarea internationala a auditului intern. 1

La inceput auditul a fost practicat pt utilizatori externi obtinind astfel denumirea de audit extern. Auditul extern a fost efectuat spre exemplu pt informarea domnitorilor privind starea caznalei regale autenticitatea veniturilor si cheltuielele publice , iar ulterior pt necesitatile informarii actionarilor privind situatia reala a intreprinderilor. Dupa criza economica din anii 30 ai sec.XX serviciile de audit au inceput a fi folosite si pt utilizatorii din interiorul entitatii (conducatorii) care au inteles beneficiile auditului pt a afla situatia reala si pt a obtine consultant si recomandari pt imbunatatirea situatiei. Auditorii ce ofereau aceste servicii puteau fi din afara entitatii , dar beneficiarul principal a serviciilor era din interiorul ei. Aceasta functie a acapatat denumirea de audit intern. La inceput functia a fost marcata de originile sale financiar contabile, largindu-se treptat spre organizarea si activitatea entitatii in intregime si mai mult a mers mai departe prioritate fiind oferirea plus valorii. Obiectivele activitatii de audit intern: 1. Acordarea de consulatii conducatorului entitatii 2. Asistenta personalului cu sarcini administrative 1.Auditul intern ofera consultatii managerului cu privire la administrarea investitiilor, activitatilor pt care este responsabil. Auditorul intern se considera ca un consilier care ajuta conducerea in rezolvarea problemelor legate de activitatea economic financiara a entitatii. Solutiile propuse trebuie sa contribuie la rezolvarea problemelor cu care se confrunta managerul, astfel incit decizia aprobata sa garanteze pe viitor un control mai efficient al actiunilor ulterioare ale acestuia. Obiectul activitatii al auditorului intern reprezinta controlul intern care este in continuu supravegheat si studiat . Auditul intern vine cu solutii dar nu cu decizii, ele fiind aprobate de conducerea entitatii care este responsabila de imbunatatirea controlului intern . 2.Auditorul ofera asistenta nu doar conducerii, dar si personalului entitatii , interesul fata de auditul intern se manifesta de catre orice angajat al entitatii . In mod mai deosebit personalul este mai interest de minimizarea riscurilor aferente conformitatii cu reglimentarile de baza sau legate de eficacitatea activitatilor entitatii. Necesitatea e asistenta este mai evidenta in cazul riscurilor legate de fraude sau de disparitie a activilor. In acest context auditul intern este definit ca o activitate din cadrul entitatii menite sa ofere solutii de perfectionare a sistemului de management al riscurilor si de control intern.

2 Activitatii de audit intern ii sunt inerente urmatoarele caracteristici: 1. Universalitatea 2. Independenta 3. Periodicitatea Universalitatea auditului intern se manifesta in baza ariei de aplicabilitate scopului urmarit si profesionalismului auditului intern. Aria de aplicabilitate constituie toate entitatile in cadrul careia exista activitatea de audit intern. In present auditorul intern functioneaza atint in sectorul privat , cit si in sectorul public contribuid la ameliorarea controlului intern afferent tuturor activitatilor desfasurate in cadrul entitatii, inclusive si acelora de natura financiar contabila. Scopul urmarit de auditul intern este de a ajuta managerii sa stapineasca mai bine activitatea entitatii. Pt realizarea acestui scop auditorul intern trebuie sa aiba posibilitatea de a audita fiecare activitate din cadrul entitatii. Prin urmare activitatea de audit intern necesita a fi exercitata de specialist din diverse domenii profesionale. Daca entitatea nu-si permite sa anagajeze specialist necesari va recurge la contactarea expertilor din exterior. Putem afirma ca acolo unde exista control intern exista si audit intern, deoarece materia prima a auditului intern sau obiectul sau de activitate este controlul intern. Datorita faptului ca auditul intern are scopul de a ameliora controlul intern, iar controlul intern este universal, atunci putem afirma ca si auditul intern este universal. Independenta auditului intern - auditul intern este o activitate independenta, de asigurare a indeplinirii obiectivelor si de consultanta, conceputa in scopul de a adauga valoare si de a imbunatati activitatile unei organizatii, el presupune : 1. 2. 3. 4. Neimplicarea in elaborarea si implimentarea controlului intern al entitatii Lipsa relatiilor personale, financiare cu persoanele auditate Absenta intereselor financiare si politice fata de activitatile auditate Anterior nu a fost responsabil de activitatile sectorului care urmeaza a fi auditat

Periodicitatea auditului intern este determinata de frecventa auditarii activitatilor si operatiunilor entitatii . auditul intern exista si functioneaza permanent in cadrul entitatii , insa anumite obiecte sunt auditate mai frecvent sau mai rar in dependenta de riscurile cu care se confrunta. Graficul de auditare a structurilor, activitatilor si operatiunilor entitatii este stability in planul strategic , planul annual si programul de audit. In concluzie, auditul intern este o functie periodica care se realizeaza conform unui plan si pe baza unor programe de activitate, comunicate si aprobate anticipat. Auditul intern va deveni un instrument care va aduce transparenta si va reprezenta un mare pas inainte, iar prin aceasta va contribui la imbunatatirea culturii organizationale si nationale.

3 Exista diverse clasificari ale tipurilor de audit, dar pt practica auditul intern consuideram relevant urmatoare clasificare: 1. Auditul de sistem 2. Auditul persormantei 3. Auditul de conformitate Auditul de sistem - reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si de sistem intern cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si efficient pt identificarea neajunsurilor si formularea recomnadarilor pt corecatrea acestora. Un system poate fi privit ca un system de resurse si activitati cumulate si organizate astfel in cit sa se atinga anumite obiective sau sa se realizeze rezultatele necesare. Exemple de sisteme: System financiar System operational System adminsitrativ Resurse umane.

Auditul performantei reprezinta o activitate indepenedenta si obictiva in cadul careia se examineaza utilizarea resurselor in cadrul unui program functii , operatii sau system de management pt a determina daca resursele sunt utilizate in cel mai economic, efficient si eficace mod pt ideplinirea misiunii si obiectivelor entitatii . Auditul de confromitate in cadrul auditului de conformitate se verifica respectarea cadrului normative a politicilor si procedurilor aplicabile si daca este necasara imbunatatirea proceselor a procedurilor de control intern, utilizate pt a se asigura respevtarea legislatiei. In lege privind controlul financiar public intern stipuleaza exercitarea si a auditului tehnologiilor informationale in cadrul caruia se exemineaza eficacitatea sistemului de management financiar si control al sistemelor informationale. 4 Actualmete termenul de audit este asocial cu activitatii de control financiar in special activitatii de audit ai situatiei financiare . Din cauza costurilor mari de caracteristice auditulul extern unele entitati au creat cabinete interne de audit care functionau cu ch mai mici . Aceste ch chiar daca erau insotite de plati suplimentare, de certificare a situatiilor financiare de catre auditul extern insumate nu depaseau pretul unui serviciu complex de audit extern al situatiilor financiare. In acest caz audit intra intern era supervizat de auditul extern care nu incepeau lucrarile de la zero dar se bazau pe documentatia auditurilor interni . Auditul extern sete solicitat de regula sa certifice situatiile financiare , iar auditorul intern este angajat sa ofere consultatii si propuneri pt managementul entitatii in privinta minimizarii riscurilor legate de utilizarea neeconoma a fondurilor sau sa identifice punctele slabe in gestionarea acestora. Auditul intern se afla in corelatie cu auditul extern fiindca obiectul ambelor activitati constituie controlul intern al entitatii. In acest sens auditul extern se asigura daca controlul instern exista pt fiacare activitate si

operatiune realizata la entitate , si daca controlul existent functioneaza efficient . totodata constatarile si recomandarile auditului intern sunt utilizate de auditorul extern pt a intelege mai bine dificultatile cu care se confrunta controlul intern si in ce masura ele pot afecta asigurarea contabilitatii cu informative autentica. Caracteristice auditului extern i intern. Nr. d/o 1 Domenii referin Statutul de Auditul intern Este parte integrant din entitate Auditul extern Este independent din punct de vedere juridic Managerii de la toate nivelurile Toi cei care doresc o certificare a entitii conturilor de Certificarea exactitii conturilor i regularitatea, fidel sinceritatea a i

Beneficiarii auditului

Obiectivele auditului

Evaluarea

sistemului

manajement financiar i control a situaiilor financiare, care const i asigurarea conducerii c acesta n funcioneaz imaginea declaraiilor

financiare finale. Cu aceast ocazie, auditul extern evalueaz sistemul de management financiar i control, dar numai pentru elemente de natur financiar-contabil.

Domeniul aplicare auditului

de Domeniul este mult mai vast, nglobeaz tot ceea ce particip la al deoarece funciile include entitii, nu ci doar determinarea i elaborarea rezultatelor, situaiilor la financiare

dimensiunile acesteia i de altfel finale depete domeniul cifrelor. Spre exemplu, evaluarea eficienei activitii cabinetului medical

Periodicitatea auditului

Activitate efectuat permanent n i desfoar aciunile, n general, cadrul entitii prin aciuni n mod intermitent i n moment certificrii conturilor, respectiv dup sfiritul semestrului sau anului, n restul perioadelor, auditorii nefiind prezeni n entitate planificate, n funcie de analiza propice riscurilor

Legtura factorii entitate

cu Schimb mereu interlocutorii, n Are mereu aceiai interlocutori din din funcie de misiunea planificat, entitate, din acest punct de vedere i, din acest punct de vedere, auditul cei auditai extern este permanent auditul intern este periodic pentru pentru cei auditai

Independena

Este independent n exercitarea Are

independena unei profesii

specific libere,

funciei sale fa de procesele pe titularului

care le auditeaz. n acelai timp, reglementat juridic i statutar. Este este dependent prin faptul c independent fa de clientul su aparine entitii i activeaz n serviciul managerului entitii Este o abordare n funcie de Are o metodologie precis,

Metoda

riscuri i, oricare ar fi domeniul standardizat i se bazeaz pe de aplicare, utilizeaz aceleai analize, comparaii, rapoarte etc. tehnici i instrumente. n acest sens, exist o metodologie specific i original Se intereseaz spre de toate Se intereseaz numai de fraudele exemplu care pot afecta conturile

Prevenirea fraudelor

problemele, evalueaz

confidenialitatea

dosarelor personale din cadrul cabinetului medical

Pe plan international, activitatea de audit intern este organizata de Institutul Auditorilor Interni (SUA) si de catre configuratia europeana a insitutilor de audit intern. Ambele organizatii sunt preocupate de mentinerea si dezvoltarea standartelor profesionale international privind preactica auditului intern . Activitatea de audit intern sa conturat pe plan international datorita obligativitatii conformitatii la cerintele standartelor profesionale internationale care periodic sunt revizuite si publicate de institutul auditorilor interni (ghidul auditului intern). Conform prevederilor ghidului functia actuala de audit intern se deosebeste de cea initiala. Primele standarte profesioanele ale auditului intern comisia activitatii de audit intern ca o functie menita sa perfectioneze controlul intern al entitatii, insa in conformitate cu ultimele modificari operate in ghid audit intern trebuie sa fie focalizat pe managementul riscului. Actualmete auditului intern se va afla mai mult timp, in apropierea managerului pt al informa permanent despre riscurile care ar afecta in mod considerabil activitatile entitatii. Unele institute natioanle ale auditorilor interni spre exemplu din M.Britanie sunt de parere ca auditul inten in paralel cu activitaea de verificare ar trebui sa raporteze detaliat cu activitatile din cadrul entitatii ce aduc mai mult profit. Compenenetele de baza ale stanadartelor profesionale ,ale auditului intern sunt urmatoarele: 1. 2. 3. 4. Codul deontologic (etic) al auditului intern Standartele de calificare numerotate cu seria 1000 Standartele de functioanare numerotate cu seria 2000 Standartele de implimentare practica numerotarea carora difera de de celelalte standarte prin modificarea prin ultemii cifre a seriei 1000 si 2000.

Stantadrele de calificare si functionare sunt obligatorii , iar stanadarelete de implimentare practica sunt cu caracter de recomandare : 1. 2. 3. 4. Codul deontologic enunta principiile pt practica auditului intern si descrie modul de aplicare a lor: Integritate Obiectivitate si indepedenta Confendentialiatate Competenta. Standartele de calificare exprima caracteristicele realizarii activitatii de audit intern . standatele de functionare contin criteriile de calitate pt aprecierea activitatilor realizate de auditul intern .

Continutul stanadretelor de functionare si cel a astadnatelor de calificare este dezvaluit in stadantele de implimentare practica.

Tema 2 : Cadrul normative in cadrul auditului intern. 1. 2. 3. 4. Actele normative cu cuprivire la audit intern Standartele nationale de audit intern Normele medodologice pt implimentarea auditului intern Codul etic al auditului intern 1 La momentul actual cadrul normative afferent acticitatii de audit intern include : 1. Legea privind controlul financiar public intern (CFPI) 2. Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern din 2014 2017. Reglimetarea activitatii practice de audit intern este infaptuita prin intermediul actelor normative specifice : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Sdandartele natioanle de audit intern Codul etic al auditului intern Normele metodologice pt implimetarea auditului intern in sectorul public Carta de audit intern Instructiuni proprii de aplicare a normelor metodologice pt implimentarea auditului intern Regulamentul privind raportarea activitatii de audit intern din sectorul public Regulametul privind certificarea auditorilor interni din sectorul public.

Stuctura ierarhica a cadrului normative privind auditul intern : Legea privind controlul fnanciar public intern Standarele nationale de audit intern Codul etic al auditului intern, normele metodolog. pt implement. auditului intern carta de audit intern (regulament model), regulamentul privind raportarea activitatii de audit intern din sectorul public carta de audit intern (unitatea de audit intern). regulametul privind certificarea auditorilor interni din sectorul public

Instructiunii proprii de aplicare a normelor metodologice

I.

Legea controlul financiar public intern stabileste cadrul juridic al controlului financiar public intern . controlul financiart public intern este alcatuit din: 1. Managementul fiannciar si controlul 2. Audit intern 3. Unitatea centrala de armonizare

Conform legii auditul intern este o activitate indepenedenta si obiectiva care le ofera managerilor asigurarea si consultanta desfasurata pt a imbunatati activitatea entitatii publice. Aceasta are menirea sa ajute entitatea in atingerea obiectivelor sale evaluind printr-o abordare sistemica si metodica sistemul de management financiar si control si oferind recomandari pt consolidarea eficacitatii acestuia. Legea defineste scopul, obiectul, si tupurile auditului intern , principiile funadamentale ale activitatii de audit intern , este prevazuta organizarea si etapele auditului intern , sunt prezentate drepturile si obligatiile conducatorului si personalului unitatii de audit intern cit si drepturile managerilor entitatii si unitatii auditate. II. Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern - contine un plan de actiuni privind dezvoltarea controlului financiar public intern ce urmeaza a fi implimentat in urmatorii 4 ani.

Programul dat are ca obiectiv general promovarea unui grad avansat de raspundere managerial in utilizarea fondurilor pulice prin implimentarea sistemelor eficiente de management financiar si control, consolidarea functiei de audit intern care prin evaluarea proceselor si oferirea recomandarilor va contribui la imbunatatirea operatiunilor efectuate de insitutiile publice. 2 Standaretele nationale de audit intern sunt elaborate in baza standartelor inetrnationale ale ale practicii profesironale de audit intern. Ele sunt aplicabile sectorului public si se recomanda sectorului privat Caracteristicele de baza: 1. Stau la baza efectuarii unei misiuni de audit intern 2. Asigura criteriile adit de realizare cit si de evaluare a cativitatii de audit 3. Constituie fundamentalul unui inalt nivel professional in practica auditarii Obiectivele standarteleor nationale de audit intern: 1. Defines principle de baza pe care auditul intern trebuie sa le urmeze 2. Stabilesc criteriile de apreciere a functionarii auditului intern 3. Favorizeaza imbunatatirea proceselor si operatiunilor entitatii

Standartele contin anumite cerinte cu privire la exercitarea unei misiuni de audit care se refera la etapele :

Planificarea misiunii de audit intern Desfasurarea auditului intern Raportarea rezultatelor obtinute Aprecierea functionarii auditului intern.

Standartele natioanle de audit intern sunt clasificate in od similar ca si stanadartele internationale ale practiicii profesionale de audit intern : Standarte de calificare - care enunta carcaterisiticele pe care trebuie sa le aiba unitatea de audit intern si perosnale care exercita auditul intern Standarte de functionare - descriu natura activitatilor de audit intern si definesc criteria de calitate pe baza carora exercitatea acestor servicii poate fi evaluate. Standarte de implimentarea practica reprezinta transpunerea standartelor de calificare si stanadatelor de functionare pt misiuni specifice (un audit de conformitate)

Numerotarea stanadartelor nationala este analogical cu cea a stanadartelor international . Stanadatele natioanle de audit intern spre deosebire de standartele auditului extern sunt ca volum prezentate in mod ft restrins, majoritatea fiind dezvaluite prin intermdiul unei singure fraze. Standartele de implimentare includ: 1. misiuni de asigurare 2. misiuni de conseliere Misiune - angajament , sarcina sau activitate de verificare specifica precum auditul intern exeminarea autoevaluarii controlului, investigarea unei fraude, sau consultant. O misiune poate include mai multe sarcini sau activitati in scopul realizarii unui set specific de obiective inrudite. Misiune de asigurare examinare obiectiva elementelor probante efectuata in scopul de a furniza entitatii o evaluare indepenedenta si obiectiva a proceselor de management al riscurilor de control si de guvernare a entitatii (misiuni financiare, de performanta, de conformitate, de securitate si evaluari complexe.) Misiune de asiguarare iau forma de sub stanadarte 1000.a1. Misiune de conseliere - activitati de consultanta sau alete servicii aferente conselierii furmnizate activitatii solicitante pt a asista managementul la realizarea obiectivelor sale, ale caror natura sunt covenite in prealabil cu entitatea. Exemplu: proiectarea a procesului conseliere fomare profesionala

Cadrul general al Standardelor de calificare

Reglementri

Coninuturi

Numrul i denumirea standardelor 1000 Misiune, competene i responsabiliti;

1. Misiunea, competena i responsabilitile auditului intern 2. Independena i obiectivitatea auditului intern

Carta de audit intern

1. ataarea la un nivel ierarhic corespunztor; 2. restriciile privind independena i obiectivitatea auditului intern

1100 Independen i obiectivitate; 1110 Independen organizaional; 1120 Obiectivitate individual; 1130 Prejudicii aduse independenei i obiectivitii; 1200 Competen i constiinciozitate profesional;

1. formarea profesional 3. Competena i constiinciozitatea profesional a auditorilor interni continu; 2. asistena persoanelor calificate; 3. exerciatarea activitii cu contiinciozitate

1210 Competen; 1220 Constiinciozitate profesional; 1230 Dezvoltarearea profesional continu; 1300 Program de asigurare i mbuntire a caltii;

4. Asigurarea i mbuntirea calitii auditului intern

1. elaborarea, actualizarea i monotorizarea Programului de asigurare i mbuntire a caltii 2. evalurile interne i externe

1310 Cerine pentru programul de asigurare i mbuntire a calitii; 1311 Evaluri interne; 1312 Evaluri externe; 1320 Raportarea privind programul de asigurare i mbuntire a calitii; 1321 Utilizarea meniunii Efectuat n conformitate cu SNAI;

1. activitile efectuate n 5. ndeplinirea conformitate cu SNAI;

1322 Indicaie de neconformitate

conformitii SNAI

2. n caz de neconformitate, se comunic managerului i unitii de audit intern

Cadrul general al Standardelor de funcionare Reglementri Coninuturi Numrul i denumirea standardelor 1. Gestionarea activitii de audit intern 1. elaborarea procedurilor proprii, 2000 Gestionarea activitii de 2010 Planificarea; 2020 Comunicarea i aprobarea; 2030 Gestionarea resurselor; 2040 Politici i proceduri; 2050 Coordonarea; 2060 Rapoartare ctre managerul entitii publice; 1. necesitatea evalurii sistemelor 2. Natura activitii de manajement al riscurilor, de control i de guvernare a entitii, precum i mbuntirea acestora 2100 Natura activitii; 2110 Guvernarea entitii publice; 2120 Managementul riscurilor; 2130 Controlul; 2200 Planificarea misiunii de audit intern; 2201 Aspecte privind planificarea; 2210 Obiectivele misiunii de audit intern; 2220 Aria de aplicabilitate a misiunii de audit intern; 2230 Alocarea resurselor pentru misiunea de audit intern ; 2240 Programul de lucru al ce ar garanta c activitatea de audit audit intern; intern aduce un plus de valoare entitii

1. obiectivele, sfera misiunii de 3. Planificarea misiunii de audit audit, resursele alocate i programul de lucru

misiunii de audit intern; 2300 Realizarea misiunii de audit 1. identificarea, analiza, evaluarea 4. Realizarea misiunii de audit i documentarea informaiilor; 2. supervizarea misiunii de audit intern; 2310 Identificarea informaiilor; 2320 Analiza i evaluarea; 2330 Documentarea informaiilor; 2340 Supervizarea misiunii de audit intern; 1. coninutul i calitatea comunicrii; 2. indicarea neconformitii cu 5. Comunicarea rezultatelor SNAI motivul i impactul nerespectrii asupra misiunii de audit; 3. difuzarea rezultatelor persoanelor adecvate 2400 Comunicarea rezultatelor; 2410 Coninutul comunicrii; 2420 Calitatea comunicrii; 2430 Utilizarea meniunii Efectuat n conformitate cu SNAI; 2431 Comunicarea neconformitii cu SNAI a misiunii de audit intern 2440 Diseminarea rezultatelor; 2450 Opinii generale 2500 Monitorizarea aciunilor ulterioare comunicrii rezultatelor; 2600 Examinarea riscului acceptat de ctre managerul entitii 1. supravegherea aciunilor ntreprinse de conducerea entitii auditate ca urmare a rezultatelor 6. Monitorizarea implementrii rezultatelor comunicate publice.

Normele metodologice pt implimentarea auditului intern au intrat in vigoare la 20 sep.2013. Scopul normelor metodologice: 1. ofera indrumarea metodologica, necesara pt aplicarea standartelor nationale de audit intern 2. ofera atit reglimetari obligatorii cit si recomandari suplimetare privind formularele tip , exemple practice aferente normelor prezentate Structura nomelor metodologice: 1. fiecare norma metodologica consta din prevederi obligatorii si instructiuni suplimentare privind aplicarea tuturor standarte nationale de audit intern 2. normele metodologice contin referinte si textul complet a anumitor standarte la care se aplica precum si extrase din codul etic si carta de audit intern Instructiunile suplimentare nu sunt obligatorii insa in cazul cind nu sunt urmate conducatorii unitatii de audit inten elaboreaza instructiuni proprii de aplicare a normelor metodologice tinind cont de specificul entitatii si de cadrul normative relevant . Importanta practica a normelor metodologice consta in aceea ca ele indrumeaza pe auditorii interni in vederea realizarii misiunilor de audit si contin prevederi despre : 1. cadrul normativ si organizational 2. interactiunea cu alte parti implicate (curtea de conturi, directia de armonizare a sistemul de CFAI, consultati armonizati) 3. indrumari detaliate privind principalele concept in domentiul auditului (riscuri, materialitate,probe de audit, precum si proceduri si tehnici specifice activitatii de audit(evaluarea controlului intern)) 4. auditul unor activitati specializate (auditul sistemelor tehnolofgiilor informationale , auditul performantei).

Lista i referinele de baz ale Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public (NMAISP)

NMAISP 1. Standardele profesionale i cadrul normativ

Referinele de baz ale NMAISP SNAI 1000; 1100; 1110; 1120; 1130; 2040; 2100 1. definiia auditului intern i a rolului su de asigurare i consiliere; 2. cadrul normativ de reglementare a auditului intern; 3. ierarhia standardelor, normelor i instruciunilor; 4. rolurile i responsabilitile conductorilor unitilor de audit intern (Carta de audit intern); 5. monitorizarea aplicri SNAI.

2. Ciclul auditului 1.planificarea strategic; intern 2.realizarea misiunii; 3. raportarea rezultatelor misiunilor de audit; 3. Planificarea activiti unitii de audit intern 4. Planificarea misiunilor de audit intern 5. Lucrul n teren SNAI - 2200; 2201; 2210; 2220; 2240; 2230 1. analizeaz activitatea de planificare detaliat a misiunilor de audit intern SNAI - 2300; 2330 1. analizeaz principiile generale privind colectarea probelor de audit; 2. descrie principalele teste de audit de conformitate i substaniale; 3. analizeaz eantionarea ca parte a testrii de audit; 4. prezint modalitatea de colectare a probelor de audit n legtur cu misiunile de consiliere. 6. Raportul de audit SNAI 2400; 2410; 2420; 24031; 2430; 2431; 2440; 2450; 2600 1. analizeaz procesul de ntocmire a proiectului raportului de audit; 2. explic aspectele raportrii solicitate n circumstane speciale: - acceptarea de ctre conducere a unui risc rezidual prea nalt; - erorile semnificative n raportul final. SNAI - 2500 7. Urmrirea implementrii recomandrilor de audit 1. descrie cerinele fa de conductorii unitilor de audit intern pentru a stabili un sistem eficace n vederea urmririi implementrii recomandrilor de audit; 2. analizeaz aciunile ce vor fi realizate pentru a urmri implementrii recomandrilor unor anumite misiuni de audit. SNAI 1300; 1310; 1311; 1312; 1320; 1321; 13222000 8. Gestionarea i evaluarea calitii 1. examineaz responsabilitile manageriale specifice pentru pregtirea activitii de audit de calitate; 3. supravegherea activitii de audit. SNAI 2330; 2340 9. Documentarea 1. documentarea activitii de audit; 4.urmrirea implementrii recomandrilor. SNAI 2010; 2020; 2030 2000 1. prezint procedurile, care trebuie urmate n scopul eleborrii unui plan strategic (de regul 3 ani)

activitii de audit 2. analizeaz rolul Programului de asigurare i mbuntire a calitii; intern

activitii de audit 2. coninutul i structura dosarului de audit intern; intern 3. eliberarea, autentificarea, arhivarea i pstrarea documentelor. SNAI 1210; 1220; 2010; 2100; 2110; 2120; 2201; 2210; 2600 1. definiia riscurilor; 2. descrie implicarea auditului intern n managementul riscurilor; 3. prezint exemple de riscuri pentru diverse activiti auditabile, exemple de evaluare a riscurilor. SNAI 2100; 2120; 2130 1. descrie activitile de evaluare i testare a controlului intern; 11. Evaluarea controalelor i guvernrii entitii 2. ofer recomandri generale cu privire la trsturile principale ale unui control intern eficient; 3. ofer Formulare utilizate pentru documentarea obiectivelor controlului, controlului preconizat i riscurilor. 1. descrie locul i relaia eantionrii n cadrul auditului; 2. descrie modelul riscului de audit; 12. Eantionarea n auditul intern 13. Rolule i responsabiliti ale auditorilor interni 3. descrie planificarea eantionului; determinarea eantioului; evaluarea rezultatelor eantionului. SNAI 1000; 1100; 1200; 1220; 1230 1. prezint principalele roluri ale personalului unitii de audit intern; 2. prezint lista competenelor pentru auditorii interni. armonizare n efectuarea auditului intern; SNAI 2440 14. Tratarea cazurilor de fraud i corupie 15. Relaii de lucru 16. Auditul tehnologiilor informaionale 17. Auditul performanei SNAI 2010; 2200; 2210; 2220; 1210; 2230; 2240; 2300; 2310; 2330; 2340; 2400; 2410; 2440; 2500 prezint procesele implicate n desfirarea unui audit al performanei prezint ndrumri cu privire la rolul auditului intern n abordarea cazurilor de fraud i aciunile ulterioare ce urmeaz a fi ntreprinse SNAI 1120; 1130; 1110; 1111; 2050 ofer ndrumri privind stabilirea unor relaii eficiente de lucru prezint ndrumri privind aspectele metodologice i practice ale auditului tehnologiilor informaionale

10. Riscurile

4 1. Codul etic al auditorului intern Codul etic al auditorului intern reprezint un ansamblu de principii i reguli de conduit care reglementeaz activitatea auditorilor interni (angajailor) din cadrul unitilor de audit intern n domeniul eticii profesionale. Scopul Codului etic const n promovarea culturii etice n activitatea de audit intern. Codul etic urmrete asigurarea urmtoarelor obiective n activitatea auditorului intern: 1. definirea principiilor fundamentale necesare desfurrii activitii auditorului intern; 2. stabilirea normelor de conduit n desfurarea activitii auditorului intern; 3. asigurarea evitrii conflictului de interese dintre auditorul intern i unutatea auditat. Pentru a atinge obiectivele nominalizate este necesar de a ndeplini urmtoarele cerine de baz: 1. performana desfurarea activitii la cei mai nali parametri profesionali, n scopul ndeplinirii interesului public, n condiii de economicitate, eficacitate i eficien; 2. profesionalism existena capacitilor intelectuale, cunotinelor i experienei profesionale, prin pregtire i perfecionare profesional, i respectarea unui cod de valori i conduit comun tuturor auditorilor interni; 3. calitatea activitii de audit intern asigurarea corespunderii nivelului realzrii activitii de audit intern conform SNAI, legislaiei n vigoare i celor mai bune practici internaionale; 4. ncrederea promovarea bunelor relaii ntre auditorii interni din cadrul profesiunii, bazate pe principiile cooperrii, susinerii i corectitudinii profesionale; 5. conduit adecvat comportarea ireproabil att pe plan profesional, ct i personal n ndeplinirea sarcinilor de serviciu; 6. credibilitatea- autenticitatea i obiectivitatea informaiei din rapoartele de audit intern. Auditorii interni trebuie s informeze n scris coducerea unitii de audit intern despre cazurile: 1. existenei neclaritilor n aplicarea prevederilor Codului etic; 2. apariiei conflictelor personale ntre auditorul intern i managerul entitii auditate; 3. constrngerii s acioneze n mod neadecvat, lipsit de etic, s ncalce legislaia n vigoare.

Anual ei semneaz Declaraia privind respectarea prevederilor Codului n dou exemplare (unul se pstreaz la conducere). Totodat, naintea nceperii fiecrei misiuni de audit intern, completeaz o Declaraie de interese, care ofer informaii despre funciile sau interesele deinute n afara entitii, care pot avea un impact asupra activitii lui. (se prezint i se analizeaz declaraiile la seminar) Auditorul intern la exercitarea atribuiilor trebuie s respecte urmtoarele principii fundamentale: 1. integritatea este corect, onest i incoruptibil; 2. obiectivitatea asigur cel mai nalt nivel de obiectivitate profesional i imparialitate la colectarea, evaluarea i comunicarea informaiei despre procesul examinat, nu este influenat n formularea concluziilor i recomandrilor; 3. competena - deine cunotine ale domeniului auditat pentru a realiza activitatea care i se cere s o ndeplineasc; 4. confidenialitatea nu trebuie s dezvluie verbal sau n scris, informaiile obinute. n Codul etic, pentru a defini i explica aplicarea principiilor menionate, fiecare este prezentat dup schema: noiuni generale, se definete principiul; reguli de conduit, se indic normele de conduit profesional; aplicare practic, se prevede modul de aplicare n practic a regulilor de conduit etic.

Tema 3 : Rolul auditului intern in asigurarea controlului intern public 1. conceptual de control financiar public intern

2. coordonarea si armonizarea centralizata a controlului intern public 3. standartele nationale de control intern in sectorul public 4. sarcinele auditului intern in cadrul institutiilor publice 1 Controlul financiar public intern - reprezinta un system general consolidat instituit in sectorul public avind scopul de apromova gestionarea entitatilor conform princiipilor bunei guvernari. Principiile bunei guvenari constau in transparenta si raspundere economicitate , eficienta si eficacitate legalitate si echitate , etica si integritate in activitatea entitatii. Controlul financiar public intern cinclude : 1. managemtul financiar si controlul 2. auditul intern 3. unitatea central de armonizare Responsabilitatea pt asigurarea managementului fiannciar si controlului si a auditului intern este managerul , iar de coordonarea si armonizarea centralizata - Ministerul Finantelor. 1. Managementul financiar si controlul - managerul entitatii organizeaza sistemul de management financiar si control pt a obtine o asigurare rezonabila ca obiectivele entitatii vor fi atinse prin: - Eficacitatea si eficienta operatiunilor - Conformitatea cu cadrul normativ si cu reglimetarile interne - Siguranta si optimizarea activelor si pasivelor - Sigurana si integritatea informatiei . Obiecte ale managemtului financiar si control sunt toate activitatile si procesele entitatii inclusive etapele de elaborare si executarea a bugetelor de elaborare a programelor de evident contabila de raportare si monitorizare. La emplimentarea sistemul de managemt financiar si control in RM sa tinut cot de modelul COSO in plan international, el include urmatoarele component: a) Mediul de control Managementul performantelor si al riscurilor Activitatile de control Informarea si comunicarea Monitorizarea si evaluarea. Mediul de control conducerea este responsabila de crearea si imbunatatirea unui mediu favorabil de control in care controlul intern va fi implimentat si va functiona cu success . Elementele : Integritatea profesionala si personala si valorile etice ale conducerii si perosnalului Stitlul de conducere Structura organizatorica Delimitarea oblgatiilor si responsabilitatilor Politicile si practicile referitoare la resursele umane

- Competenta personalului. b) Managemetul performantei si al riscurilor in cadrul entitatii managerii stabilesc obiectivele activitatii, planificarea activitatii si indicator de performanta a activitatii. Totodata ei trebuie sa tina cont ca entitatile sunt supute riscurilor specifice atit organizatiei in general cit si fiecarei activitati in parte . Riscul reprezinta probabilitatea intimplarii unui eveniment care poate efecta atingerea obiectivelor propuse , ale entitatii. Riscul este masurat din punctual de vedere al impactului si probabilitatii. Probabilitatea reprezinta posibilitatea ca un anumit eveniment sa aiba loc, in timp ce impactul reprezinta efectul produs in acest caz. De aceea managerii trebuie sa identifice sa evalueze si sa inregistreze si sa monitorizeze sistematic riscurile ce pot afecta indeplinirea obiectivelor si realizarea performantelro planificate . In acest context ei vor elabora masuri de diminuare a probabilitatii riscului si a impactului acestuia c) Activitatile de control se organizeaza si se realizeaza in toate procesele operationale la toate nivelele entitatii. Ele implica 2 elemente: - o politica ce stabileste ce trebuie de facut - procedurile ce pun in practica politica Procedurile de control include: procedurile de autorizare si aprobare divizarea sarcinilor ele presun ca una si aceasi persoana nu trebuie sa se ocupe de mai multe etape ale unei operatii, avind astefel posibilitatea de a minimiza consecintele unei erori sau comportament necoresponzator, ba chiar mai mult sa le ascunda(exemplu: achizitiile publice unde trebuie separate activitatile de comanda, receptie si plata) verificari, supravegheri si reconcelieri . controale ale accesului la resurse. In functie de momentul realizarii activitatilor de control deosebim: Controle ex-anti (de prevenire) divizarea sarcinilor preventiv, procedure de autorizare, siguranta fizica a activelor, limitarea accesului. Controale curente (de supraveghere ) politici si procedure scrise, directii clare de raportare supraveghere, raportarea erorilor. Controalele ex-post (de detactare, de verificare) verificari aritmetice si contabile, contrapuneri si verificarea conformitatii. d) Informarea si comunicarea pt o buna gestionare a activitatii entitatea necesita informatie adecvata si veridica, financiara si nefinanciara, privind evenimentele atiti din interior cit si din exterior, informatia trebuie inregistrata si furnizata conducerii sau angajatilor la timp, de aceea managerii entitatii organizeaza sisteme de informare si comunicare interna si externa care asigura o circulatie rapida, completa si la timp a informatiilor atit pe orizontala cit si pe verticala. e) Monitorizarea si evaluarea monitorizarea evalueaza functionarea in timp a asistemului de management si control precum si inregistrarea si corectarea iregularitatilor stabilite. Monitorizarea si evaluarea se realizeaza prin supraveghere continua, autoevaluare si audit intern, deasemenea evaluariile pot fi effectuate de auditul extern. Managerii entitatii sunt obligati sa:

1. Sa analizeze constatarile si recomandarile persoanelor care analizeaza activitatile entitatii 2. Sa elaboreze deciziile privind masurile care vor fi intreprinse pe marginea constatarilor si recomandarilor 3. Sa realizeze toate termenele indicate toate activitatile necesare corectarii sau inlaturarii iregularitatilor. 2 Responsabil de elaborarea si monotirizarea policitii in domeniu CFPI este MInisterul Finantelor. In cadrul ministeruluia fost creaza unitatea centrala de armonizare (directia de armonizare a sistemului de control financiar public intern) Unitatea central de armonizare este structura responsabila de coordonarea procesului de transformare a sistemului existent de control intr-un nou system de CFPI. Rolul UCA consta in gestionarea unui proces de schimbare care va avea un impact direct asupra tuturor managerilor si angajatilor din sectorulul public. UCA are urmatoarele obiective stategice : 1. Idenificarea modificarilor necesare in sistemele existente de managementul financiar si contro pt a promova o mai buna raspundere manageriala in conformitate cu principiile CFPI 2. Promovarea in rindurile managerilor de diferit nivel a necesitatii si beneficiilor trecerii la sistemul de CFPI inclusive la introducerea auditului intern 3. Oferirea instruirilor in domeniul CFPI inclusive si instruire specifica in domeniul MFC si AI in sectorul public. 4. Sistinerea managerilor din sectorul public in implimentarea CFPI prin consiliere relevanta si oportuna 5. Elaboarea unor ghiduri si instructiuni metodologice clare 6. Monitorizarea implimentarii CFPI in sectorul public prin inregistrarea continu a progreselor obtinute, evaluarea periodica actiunilor si raportarea cu privire la progrese. Atributiile UCA: 1. Monitorizeaza implimentarea CFPI 2. Elaboreaza si inainteaza propuneri cu privire la modificarea si completarea cadrului normativ in domeniul CFPI 3. Elaboreaza acte normative cu privire la sistemul de MFC si AI in sectorul public, inclusive standarte, norme metodologice, instructiuni si recomnadari 4. Monitoriaeaza si evalueaza implimentarea AI si sistemul de MFC in sectorul public. 5. Evalueaza activitatea de audit intern si functionaliatatea sistemului de MFC in sectorul public. 6. Elaboreaza raportul anula consolidat privind CFPI ulterior Ministerul Finantelor in prezinta Guvernului. 7. Organizeaza si desfasoara instruiri in domeniul MFC precum si instruirea si cerificarea profesionala a auditorilor interni din sectorul public. 3

RM se afla la inceput de cale in vederea implimentarii CFPI inclusive a auditului intern. Motivarea aceasta a stat la baza demararii acestui process prezinta prevederile planului de actiuni RM / UE care stabileste obiectivele strategice de cooperare dintre parti in scopul ajustarii sistemului de guvernanta al RM la standartele europene. Conform punctului 42 din planul nominalizat, guvernul sa angajat sa implimenteze un system modern de MFC in sectorul public . Primul pas in stabilirea unui cadru normativ adecvat intre implimentarea MFC a fost elaborarea SNCI(stanadartele nationale de control intern) care a fost aprobat prin ordinul MF 51 din 23.06.2009 si include 17 standarte. SNCI stabilesc domeniile principale care necesita anumite actiuni pt implimnetarea sistemului MFC integral in sectorul public, ele sunt aplicabile tuturor entitatilor din sectorului public finantate integral sau partial de la bugetul public national. SNCI sunt codificate si clasificate pe compoenete principale ale controlului intern : 1. 2. 3. 4. 5. Mediul intern SNCI 1, SNCI 6. Managemtul perfoarmantelor si a riscurilor - SNCI 7, SNCI 10. Activitatile de control SNCI 11 pina la SNCI 13. Informare si comunicare SNCI 14 si SNCI 15 Monitorizarea si evaluare SNCI 16 si SCNI 17.

Mediul intern constituie baza tuturor compenentelor controlului intern prin conferirea tonului unei entitati si prin determinarea constiintei angajatilor acesteia. Elemenetele caracteristicele mediului intern sunt: 1. Comportamentul professional si valorile etice 2. Structura organizationala, atributii si sarcini. 3. Delegarea responsabilitatii. SNCI 1 etica si integritatea SNCI 2 - functii atributii si sarcini SNCI 3- angajamentul fata de competent SNCI 4 abordarea sis telul de operare al conducerii SNCI 5 structura organizational SNCI 6 imputerniciri delegate. SNCI care se refera la cel deal 2 compenent al controlului intern reglimeteaza modalitatea de perfectionare gestionare a performantelor si a riscurilor legate de activitatea operational a institutiei publice. Pt acest compenet sunt elaborate urmatoarele standarte: SNCI 7 - stabilirea obioectivelor SNCI 8 planificarea, monitorizarea si raportarea privind performantele SNCI 9 indentificarea evenimetelor care pot genara riscuri si oportunitati SNCI 10 evaluarea riscurilor si managementul riscurilor.

Activitatile de control reprezinta al 3 component al controlului intern din cadrul unei institutii publice si este descirs de srandartul national de control intern 11 documentarea .. SNCI 12 divizarea oblgatiilor si responsabiltatilor, SNCI 13 tipurile activitatii de control. Ultemele 2 stanadrte SNCI 14- si SNCI 15 - contin cerinde de identificare colectare si comunicare a informatiilor intrun mod care sa permita fiecarei persoane angajate din cadrul institutiei sasi poata indeplini functiile la nivelul coresponzator. Ultemele 2 stanadarte tin de monitorizarea si evaluarea controlului intern , coresponzator sunt reflectate in SNCI 16 monitorizarea continua. SNCI evaluarea separate. Structura stanadartelor, SNCI constau din 3 sectiuni: 1. Continutul stanadrtului - unde se descrie continutul de baza 2. Norme explicative care ofera informatii suplimenatare pt intelegerea standartului si a modului de aplicare al acestuia 3. Cadrul legal - este expus cadrul legal current care sustine aplicarea standartului (sectiunea data este supusa actualizarii continue avind invedere modificarea cadrului legal existent ) 4 Sarcinele auditului intern la nivelul entitatilor publice rezulta din rolul scopul si atributiile unitatii de audit intern prezentate in regulamentul model de efectuare a auditului intern sau carta de audit intern. In conformitate cu acesta auditul intern indeplineste 2 sarcini principale: 1. Evalueaza eficacitatea sistemului de management financiar si control 2. Ofera consultatii conducatorului institutiei in forma de propunei referitor la imbunatatirea proceselor de guvernare control si management al riscurilor. Eficacitatea sistemul de management financiar si control se efectuiaza conform urmatoareleor criteria : Cadrul legal este cunoscut si aplicat adecvat de catre toti angajatii institutiei Angajatii institutiei activeaza conform politicilor , procedurilor si regulamentelor interne In ce masura institutia isi realizeaza obiectivele sale Managerii institutiei interactioneaza in mod adecvat Riscurile legate de realizarea obiectivelor institutiei au fost indentificate si gestionate coresponzator Informatia cu care opereaza managementul este corecta, sigura si oportuna Contolul intern este perfectionat in continuu Resursele institutiei sunt utilizate econom si efficient si sunt in siguranta

Deasemenea auditul intern trebuie sa fie implicati in aprecierea noilor servicii procese si operatiuni care apar in cadrul institutiei. Analogic se procedeaza si daca intervin careva schimbari in orice domeniu, porces sau activitate . in baza rezultatelor de evaluare unitatea de audit intern formuleaza recomandari cu privire la perfectionarea la managmentul riscurilor precum si solutii de imbunatatire a controlului intern.

Conducatorului institutiei trebuie sa colaboreze pe principii de parteneriat cu conducatorul unitatii de audit intern, fiinda ambii sunt preocupati de aceleasi obiective. De aceea recomanadrile auditului intern necesita a fi intelese de conducatorul institutiei astefel incit aceasta sai permita aprobarea unor decizii juste legate de gestionarea riscurilor.

Tema 4 : Auditul intern in sectorul public si in cadrul entitatilor din sectorul privat al RM 1. 2. 3. 4. Unitatile de audit intern public Regulamentul model de efectuare al auditului intern(carta de audit intern) Auditul intern public si asutitul intern privat Analiza comparative dintre auditul intern si controlului intern 1

1. Uniti de audit intern public Dup cum a fost menionat anterior, auditul intern este parte component a controlului financiar public intern. Conform Legii privind controlul financiar public intern este supus auditului intern modul de organizare a managementului financiar i control din cadrul instituiilor publice. Instituia public dac este organ central de specialitate al administraiei publice sau autoritate a administraiei publice locale de nivelul doi va institui o unitate de audit intern. Conductorul instituiei publice este responsabil de organizarea activitii de audit intern. n acest scop, n cadrul instituiei publice se instituie i se menine o structur aparte de audit intern, denumit unitatea de audit intern. Numrul persoanelor angajate pentru funcionarea unitii de audit intern se determin n limita statelor de personal existente, cu acceptul organului ierarhic superior i a Ministerului Finanelor. Dac unitatea de audit intern nu se nfiineaz n cadrul instituiei publice, auditul instituiei respective se efectueaz de ctre Unitatea de Audit Intern din cadrul autoritilor publice centrale i locale n subordinea crora se afl instituia. Unitatea de audit intern se creeaz n cadrul instituiilor publice i funcioneaz n conformitate cu prevederile: 1) Legii privind controlul financiar public intern; 2) Standardelor Naionale de Audi Intern; 3) Codului etic al auditorului intern; 4) Cartei de audit intern; 5) Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public. Unitatea de audit intern este n subordinea direct a conductorului instituiei publice, exercit o funcie distinct i independent de activitile instituiei publice. Dup cum a fost menionat anterior nu se implic n activitatea operaional a instituiei. innd cont de propunerile conducerii instituiei i de riscurile cu care se confrunt, unitatea de audit intern stabilete prioritile de auditare, realizeaz verificri n mod independent pentru a formula recomandri i concluzii n baza propriei judeci profesionale. Unitatea de audit

intern raporteaz conductorului instituiei publice. Dac conductorul instituiei publice nu este de acord cu concluziile i recomandrile unitii de audit intern, se raporteaz unitilor de audit din cadrul autoritilor publice centrale sau locale, n subordinea crea se afl instituia. Anual, unitile de audit intern prezint Ministerului Finanelor pn la data de 1 martie raportul de activitate a unitii de audit intern pentru anul precedent. De asemenea, fiecare unitate de audit intern este obligat s prezinte Ministerului Finanelor urmtoarele documente: - carta de audit intern; - copia planului strategic al activitii de audit intern; - copia planului anual al activitii de audit intern. n continuare vom examina atribuiile i drepturile unitilor de audit intern. Conductorul unitii de audit intern are urmtoarele atribuii: a) elaboreaz i nainteaz spre aprobare conductorului entitii proiectele Cartei de audit intern i, n caz de necesitate, a instruciunilor proprii de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public, innd cont de specificul activitii entitii; b) elaboreaz i nainteaz spre aprobare conductorului entitii planul strategic i planul anual al activitii de audit intern; c) remite Direciei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finanelor copiile planului strategic i planului anual al activitii de audit intern; d) organizeaz activitatea unitii de audit intern; e) informeaz periodic, minim trimestrial, conductorul entitii publice privind rezultatele activitii de audit; f) elaboreaz i prezint rapoarte privind rezultatele activitii de audit intern Direciei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finanelor; g) informeaz conducerea entitii despre cele mai recente tendine i practici de succes n domeniul auditului intern i propune msuri de aliniere la acestea; h) se expune privind ncadrarea n activitatea unitii de audit intern a angajailor, care dispun de cunotine, aptitudini i experiene n domeniu; i) asigur meninerea unui nalt nivel al disciplinei de munc de ctre angajaii unitii de audit intern; j) determin atribuiile de serviciu ale angajailor unitii de audit intern, stabilete termenele de realizare a activitilor preconizate, monitorizeaz ndeplinirea acestor activiti; k) stabilete obiectivele misiunii de audit intern de comun acord cu conductorul entitii publice i determin aria de aplicabilitate a acesteia;

l) revizuiete i aprob programul de lucru al misiunii de audit intern; m) examineaz proiectele rapoartelor de audit intern i documentele de lucru; n) instituie un mecanism de urmrire a implementrii recomandrilor; o) stabilete reguli privind protejarea i pstrarea dosarelor misiunilor de audit intern, ct i transmiterea acestora ctre utilizatorii interni sau externi; p) informeaz imediat, printr-o not informativ, conductorul entitii publice despre suspiciuni privind fraudele; q) elaboreaz i remite Direciei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finanelor propuneri de modificare a cadrului normativ n domeniul auditului intern public. Personalul unitii de audit intern are urmtoarele atribuii: 1) efectueaz misiuni de audit intern pentru evaluarea sistemului de management financiar i control al unitii auditate i aplic tehnicile necesare pentru a atinge obiectivele misiunii de audit; 2) monitorizeaz implementarea recomandrilor de ctre conductorul unitii auditate; 3) informeaz imediat, printr-o not informativ, conductorul unitii de audit intern despre suspiciuni privind fraudele; 4) elaboreaz rapoarte de audit intern i le prezint spre examinare conductorului unitii de audit intern; 5) comunic i convine cu conductorul unitii auditate asupra constatrilor i recomandrilor de audit; 6) solicit ntocmirea de ctre unitile auditate a planului de aciuni privind implementarea recomandrilor. Conductorul i personalul unitii de audit intern snt n drept: a) s dispun de acces liber la bunuri, persoane relevante, informaii utile i probante (inclusiv cele n format electronic), pe care le consider necesare n atingerea scopului i ndeplinirea obiectivelor misiunii de audit intern; b) s obin asistena necesar din partea personalului entitii publice, precum i servicii specializate din cadrul sau din afara acesteia. Conductorul i personalul unitii de audit intern nu au dreptul: a) s realizeze sarcini operaionale ale entitii, cum ar fi: avizarea angajamentelor, aprobarea tranzaciilor i a operaiunilor contabile sau elaborarea procedurilor de control intern; b) s efectueze inspecii (revizii) financiare; c) s investigheze fraude; d) s dirijeze activitatea personalului entitii publice.

2. Regulamentul-model de efectuare a auditului intern Conform legislaiei R. M. unitile de audit intern se conduc n activitatea sa de prevederile Regulamentului de efectuare a aditululi intern sau Cartei de audit intern. Carta de audit intern reprezint un regulament de funcionare al unitilor de audit intern din cadrul instituiilor publice. Regulamentul n cauz se elaboreaz de ctre fiecare instituie public, care i-a creat propria unitate de audit intern i se prezint pentru aprobare Ministerului Finanelor. n prezent exist un model al cartei de audit intern publicat de Ministerul Finanelor, conform ordinului nr.139 din 20.10.2010. De aceea, n baza modelului dat, unitile de audit intern elaboreaz propria sa Cart de audit intern, deasemenea se iau n considerare SNAI i Codul etic al auditorului intern. Carta de audit intern conine urmtoarele compartimente: I. Dispoziii generale; II. Misiunea unitii de audit intern; III. Prevederi ale statutului de independen i autoritate; IV. Atribuiile anganjailor din cadrul unitii de audit intern; V. Interaciunea cu auditorii externi; VI. Cadrul normativ aplicabil auditului intern. n compartimentul I se stipuleaz c Carta de audit intern definete sfera de activitate a auditului intern, stabilete poziia unitii de audit intern n structura organizaional a instituiei publice, stipuleaz drepturile i obligaiile angajailor unitii de audit intern, autorizeaz accesul la personal, documente i bunuri fizice necesare ndeplinirii corespunztoare a misiunii de audit intern. La compartimentul II se menioneaz misiunea auditului intern, care const n mbuntirea sistemului de management financiar i control. n acest scop auditorul intern va oferi servicii de asigurare i consultan. Auditul intern asigur perfecionarea sistemului de management financiar i control intern prin oferirea recomandrilor de atenuare a riscurilor legate de conformitatea activitilor cu prevederile normelor de funcionare a entitii.

La compartimentul Prevederi ale statutului

de independen i autoritate se

precizeaz subordonarea unitii de audit intern. Conform cerinelor actuale, conductorul unitii de audit intern se subordoneaz conductorului entitii i raporteaz direct acestuia. Iar anganjaii unitii de audit intern sunt subordonai i raporteaz conductorului unitii. Carta de audit intern la compartimentul Atribuiile anganjailor din cadrul unitii de audit intern conine precizri referitor la funciile unitii de audit. De exemplu, unitatea de audit intern este responsabil de elaborarea cartei de audit intern, planurilor strategice i anuale, programelor misiunilor de audit intern, rapoartelor i altor informaii. (s-a examinat la ntrebarea precedent) Urmtorul compartiment al cartei de audit intern se refer la interaciunea cu auditorii externi. La acest compartiment se indic scopul colaborrii conductorului unitii de audit intern cu auditorii externi, care de obicei const n furnizarea de informaii despre activitatea realizat de ctre unitatea de audit intern. n acest context, unitile de audit intern remit Curii de conturi copiile planului anual i raportul anual al activitii de audit intern. La compartimentul Cadrul normativ aplicabil auditului intern se indic urmtoarele acte normative: - Legea privind controlul financiar public intern; - Standardele Naionale de Audit Intern; - Codul etic al auditorului intern; - Normele metodologice privind activitatea de audit intern n sectorul public; - Instruciuni proprii de aplicare a normelor metodologice privind activitatea de audit intern n sectorul public. =3= Obiectivele auditului intern din cadrul entitatilor publice sint analogice celora din sectorul public,insa auditul intern din acest sector se deosebeste de auditul intern public prin anumite caracteristici: Cadrul normativ Subordonarea Raportarea Certificarea

Potrivit prevderilor legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar sunt obligatorii doar auditului intern public, totodata auditul intern privat comparatv cu cel public nu este obligat sa se conduca in activitatea sa de cerintele NMAISP si carta de audit intern. Iar SNAI si codul etic al auditorlor intern fiind cu titlu de recomandare pentru auditul intern privat. Subordonarea Cnform legii privnd sistemul bugetar si legii sistemului bugetar, auditul intern public se ceeaza si este in administrarea executorului de buget care poate avea in subordine mai multe institutii publice. De exemplu: Primarul fiind executor de buget al autoritatii publice locale este in drept sa detina in subordinea sa o unitate de audit intern. Insa institutiile, finantate de la primarie neavind in subordinea lor alte institutii nu au posibilitatea de a opta pt o unitate de audit intern. Prin urmare nici conducatori acestor insitutii nu vor avea in subordine careva activitate de audit intern, iar in lipsa unei unitati proprii de audit intern institutiile vor fi verificate de unitatile de audit intern din cadrul autoritatilor publice locale sau centrale in subordinea in care se afla. (guvernul, parlamentul, institutiile medicale) Daca institutia este organ central de specialitate al administratiei publice atunci xecutorul de buget este in drept sa creeze o unitate de audit intern care se va afla in subordinea nemijlocita a conducatorului institutiilor cauza. Exemplu: Directia de invatamnt din cadrul consiliului raional este in drept sa creeze o unitate de audit intern care se va supune conducerii acestei directii. Raportarea Auditul intern public raporteaza conducatorului institutiei publice cit si autoritatii publice locale sau centrale, rapoartele de activitate se elaboreaza anual de catre toate autoritatile de audit public si sint prezentate pina la 1 martie ministerului finantelor. Auditul intern din cadrul entitatilor private este adminstrat nemijlocit de managementul entitatii si nu este obligat sa se subordoneze persoanelor terte. Daca entitatea este o reprezentata, filiala sau subdiviziune a unei corporatii auditul intern va fi supravegheat si monitorizat nemijlocit decare auditul central al corporatiei. In raport cu auditul extern deasemenea nu exista careva subordonari a auditului intern. Conform cerintelor SNAI auditorii interni sint incurajati sa colaboreze cu auditorii externi pe principii profesionale. Certificare Auditorii interni ai entitatilor private nu sint obligati sa se supuna certificarii de stat,insa auditorii interni publici conform legislatiei in vigoare (legea CPFI) sunt obligati sa participe la cursuri de pregatire profesionala precum si sa urmeze certificarea de stat. Auditul ntern din cadrul entitatilor din sectorul privat este organizat conform urmatoarelor 2 criterii: 1. Din punct de vedere structural 2. In baza functiei fiecarui auditor intern.

Structura auditului intern depinde de dimensiune entitatii. Intreprinderile mici si mijlocii de regula detin o structura mai simplificata a auditului intern fiind reprezentata de cel mult 3 persoane. O companie nationala sau multe nationala poate avea necestatea de citeva sute de auditori interni si poate opta pt una din urmatoarele structuri: Audit intern centralizat Audit descentralizat Modalitatea centralizata este o forma de organizare a auditului intern considerata adecvata pt entitatile care opteaza ca toti auditorii interni sa fie atasati la sediul central al companiei. Ei pot fi grupati intro singura echipa sau in mai multe echipe in functie de numarul unitatilor autonome ale companiei. Auditul intern descentralizat presupune organizarea unei echipe de audit la sediul companiei si servicii de audit intern in fiecare tara, serviciile sunt prestate de persoane competente in particularitatile legislatiei locale. Auditul intern poate fi organizat deasemenea in faza functiei exercitate e catre auditorul intern. In acest sens se practica 2 modalitati de organizare a acestei activitati: 1. Separarea responsabilitatilor pe domenii de competenta 2. Formarea echipelor pe obiective de auditat. Conform primei variante (separarea pe domenii de competenta) functiile departamentului de audit intern sunt separate pe domeni de competenta cum ar fi: Contablitate Marketing Informatica Procese tehnologice. Daca una si aceiasi functie este exercitata de mai multi auditori se desemneaza un responsabil denumit auditor superior. Organizarea auditului intern in acest mod necesita angajarea auditorilor specialati pe activitati ceia ce presupune selectarea pretentioasa precumsi costuri inalte de remunerare. Exista si alta posibilitatea numita functionarea conform careia auditorii sunt grupati in echipe care vor urmari un anumit obiectiv cum ar fi, auditul sistemlui informational. Deseori auditorii interni organizati n acest mod apeleaza la specialisti externi cu calificari speciale, echipele sunt formate din seniori si junori iar sefii acestora sunt desemnati in functie de obiectivul urmarit.

=4= Conceptele de audit intern si de control intern desi sunt diferite ele au o serie de elemente care le apropie si altele care le diferentiaza. Controlul intern in comparatie cu auditul intern nu este organzat ca departament independent sau separat ce celelalte activitati din cadrul entitatii,insa se regaseste in structura oricarui compartiment fiind produsul asigurarii responsabilitatii angajatului. Din punct de vedere organizational auditul intern reprezinta o structura distincta care se afla in subordinea conducerii. Auditul intern este considerat o componenta separata a sistemului de management si control care are ca scop evaluarea eficacitatii derularii activitatilor precum si aprecierea conformitatii acestora cu regulile stabilite de conducerea entitatii. Dupa continut auditul ntern se compara cu controlul intern in baza la 3 criterii: 1. Conform modaltatilor de functionare 2. Tipurile de rezultate 3. Calificarea personalului 1. Conform primului criteriu pot fi evidentiate urmatoarele particularitati: - Auditul intern este exercitat de anumite persoane denumite auditori interni iar controlul intern este regasit in tehnici si instrumente de control aplicate de angajati entitatii - Controlul intern este reprezentat de tehnici si instrumente aplicate permanent de angajati cu scopul verificarii realizarii calitative a angajamentelor de serviciu. Auditul intern este bazat pe esantionare sau verificare selectiva. - Tehnicile si instrumentele controlului intern difera de la o actiune la alta in dependenta de lucrarile executate de fiecare angajat. Auditul intern aplica verificari comune tuturor misiunilor de audit majoritatea iind standartizate 2. De asemenea si rezultatele auditului intern difera de cele ale controlului intern. Controlul intern constata si corecteaza iregularitatile legate de realizare corecta a angajamentelor de serviciu iar auditorul intern propune solutii de perfectionare a sistemului de perfectionare a sistemlui intern. 3. Din punct de vedere al calificarii auditorul intern este peroana care detine studii superioare iar in timp necesita si certificare in domeniu. Controlul intern fiind regasit in atributiile de serviciu al fiecarui angajat neceita a fi implementat prin instruirea personalului.

Particularitile distinctive ale controlului intern i auditului intern

Controlul intern 1 2 3 Integrat organizaiei Proces continuu

Auditul intern Structur independent Misiune planificat

n structura fiecrei funcii de Funcie a conducerii entitii

conducere, o component a fiecrei activiti 4 Organizat la fiecare nivel al Organizat la cel mai nalt nivel asigurri asupra pe funcionalitii baza unor

manajementului 5 Un ansamblu de instrumente, D tehnici i proceduri puse n practic

controlului

intern

standarde profesionale 6 Obiectivul de baz al auditului Componenta cea mai nalt a controlului intern 7 intern eliminarea disfuncionaliti controlului intern Obligat s elaboreze politici i Obligat s semnalizeze eventualele proceduri riscurilor 8 practic 9 Face rspunderi constatri, i pentru n evaluarea

Urmrete aplicarea procedurilor n Ajut entitaea auditat s-i ating obiectivele stabilete Face constatri i emite recomandri i urmrete concluzii

valorificarea constatrilor 10 Asemntor cu revizia 11 Constatrile controlului acceptate prin lege de cei controlai 12 Constatrile obligatorii 13 Raporteaz 14 O efului ierarhic, controlului Total diferit de revizie sunt Recomandrile considerate auditorului, dei pot nu fi sunt cadouri,

percepute astfel sunt ntreaga organizaie privete la auditul Recomandrile nu opionale Are linie proprie de raportare nivelului Este o activitate periodic, planificat i aprobat anticipat intern prin cel mai nalt al conducerii auditorului sunt

nivelului cel mai nalt al conducerii activitate permanent

necesitate de evaluare a riscurilor 15 Privete ntreaga organizaie

Tema 5 : Planificarea activitatii de audit intern Abordarea auditului intern Planificarea stategica a auditului intern Stabilirea obiectelor auditabile Elaborarea planului anual de audit intern 1 Conform nomelor metodologice ciclul auditului intern consta din urmatoarele elemente: 1. Stategia si planul anual (evaluarera riscurilor, evaluarea necesitatilor de resusre, identificarrea prioritatilor anuale, identificarea tipurilor misiunilor de audit). 2. Misiunele de audit (odinul de efectuare a misiunilor de audit, procesul verbal al sedintelor de deschidere, lucrul in teren , versiunea preliminara a constatarilor si recomandarilor) 3. Rapoartele de audit (constatarile de audit, recomandarile, prezentarea raportului final de audit , urmarirea implimentarii recomandarilor) 4. Actiunile conducerii in baza recomndarilor (modificarea procedurilor de control intern, reducerea costurilor controlului intern, diminuarea riscurilor de nivel inalt) Activitatea de audit intern incepe cu o stategie pt identificarea scopurilor entitatii precum si riscurile inerentecare ar putea impiedica realizarea acestora un ciclu de misiuni de audit si un plan anual al activitatii de audit intern. Misiunile de audit sunt planificate cu atentie pt a identifica obiectivele de audit si testele necesare pt colectarea probelor privind eficacitatea controlului intern. Lucrul in teren trebuie sa asigure constatarile si recomandarile misiunii prin probe de audit de calitatea inalta. Rapoartele de audit prezinta constatrile de audit si recomandarile privind inalurarea punctelor slabe, ele sunt distribuite tuturor persoanelor responsabile de implimentarea recomandarilor, iar conducatorul entitatii trebuie sa creeze conditii necesare care permit implimentarea recomandarilor. Norma nominalizata descrie si principiile esentiale ale auditului intern care sunt : 1. Planificare adecvata 2. Profesionalism 3. Axare pe client. 1. Planificarea trebuie de avut incvedere ca pregatirea si planificarea activitatii de audit necesita timp. Pregatirea misiunii de audit reprezinta aproximativ 30% din intregul volum de lucru necesar pt realizarea unei misiuni si cu cel putin 60% la reusita atingerii obiectivelor de audit. 2. Profesionalism - auditul constituie o activitate profesionala care este realizata de catre angajatii instruiti coresponzator in baza stanadartelor profesionale. Metodologia oferita in normele metodologice a auditului intern din sectorul public este interpretata utilizind rationamentul de audit, spre exemplu este imposibil ca 2 misiuni diferite sa fie exact identice. Principiul profesionalismului in audit prevede evitarea presupunerilor deoarece : - Daca auditorii nu cunos de la bun inceput ce cauta este ft putin probabil ca ei sa gaseasca ceva din intimplare 1. 2. 3. 4.

Daca un document sau o proba de audit nu este colectata la fata locului si nu este inregistrata corect auditorul nu o va putea recupera la etapa de elaborare a raportului neaflinduse la sediul entitatii auditate. - Daca un esantion statistic nu a fost selectat corect rezultatele obtinute nu vor putea fi utilizate 3. Axare pe client - Autiorii stabilesc si mentin legaturi durabile de comunicare cu conducerea si personalaul enitatii. Aceasta permite auditorilor sa obtina mai multa informatie si sa inteleaga mai bine ce sta la baza fiecarei operatiuni. 2 Planificarea strategic a auditului intern SNAI 2010 Planificarea prevede definirea prioritilor unitii de audit intern. Definirea n cauz se documenteaz prin elaborarea planului activitilor de audit intern. Procesul propriu -zis de planificare a auditului intern pentru instituiile publice este descris de norma metodologic pentru implementarea auditului intern n sectorul public Planificarea activitii unitii de audit. Aceast norm prezint metodologia elaborrii unui plan strategic multianual i a unui plan anual al activitii de audit intern. Auditarea fiecrei activiti i domeniu se realizeaz cel puin o dat la trei ani. Aceasta reprezint o constatare a practicii auditului intern, care prevede elaborarea unui plan strategic multianual. La planificarea strategic multianual a auditului intern se determin strategia de auditare a entitii. Elaborarea strategiei ine de competena unitii sau compartimentului de audit intern. Planul strategic multianual de audit intern se refer la: - misiuni de asigurare; - misiuni de consiliere. (De dat noiunile misiunilor corespunztoare-au fost expuse n temele precedente) Misiunile de asigurare ajut entitatea s-i ndeplineasc obiectivele sale. Prin intermediul misiunilor de consiliere se ofer recomandri de mbuntire a eficacitii managementului i controlului intern. Elaborarea planului strategic urmrete scopul de: 1. 2. de a identifica necesitile de audit sistemele i activitile ce vor fi supuse auditului; de a identifica resursele necesare i disponibile pentru a satisface necesitile de audit.

Evaluarea necesitilor de audit are loc conform urmtoarelor etape: 1. Evaluarea riscurilor:

identificarea principalelor obiective operaionale; identificarea sistemelor semnificative i gruparea lor cu scopul de a le audita; obinerea opiniei conducerii; clasificarea sistemelor n baza materialitii i riscurilor. determinarea perioadei de planificare strategic; determinarea frecvenei auditului.

2. Elaborarea strategiei: -

3. Evaluarea necesitilor de resurse: estimarea resurselor necesare pentru efectuarea misiunilor de audit; estimarea resurselor necesare pentru gestionarea activitii de audit intern; determinarea necesitilor anuale de resurse,

4. Documentarea i comunicarea planurilor: elaborarea strategiei; comunicarea strategiei.

Planul strategic este prezentat conducerii entitii pentru examinare i aprobare. n caz de necesitate, el este discutat cu conducerea n timpul procesului de aprobare. Dup aprobare, o copie a planului strategic se remite DASCFPI din cadrul Ministerului Finanelor. Totodat planul strategic poate fi pus la dispoziia tuturor anganjailor entitii (spre exemplu, prin intermediul paginii web a entitii). Planul strategic conine rezumatul principalelor decizii de planificare, se prezint n form succint i conform NMAISP 3 ntrunete urmtoarele elemente de baz: 1. obiectivele entitii i instrumentele de realizare a lor; 2. 3. 4. 5. 6. 7. riscurile majore legate de realizarea cu succes a obiectivelor entitii; modalitatea de determinare a obiectelor auditabile; factorii care pot influena negativ activitatea entitii n viitor; modalitatea evalurii riscurilor; frecvena auditrii sistemelor; resursele necesare i disponibile pentru realizarea planului strategic multianual de audit;

8. impactul insuficienei de resurse pentru realizarea planului strategic de audit; 9. proiectul planului anual al activitii de audit pentru primul an al planului strategic; 10. calitatea i eficacitatea resurselor de audit disponibile; 11. necesitatea instruirii personalului implicat n auditul intern; 12. modalitatea de respectare a cadrului normativ i a cerinelor de raportare stabilite de Ministerul Finanelor.

Trebuie de inut cont c NMIAISP prevede c n caz de necesitate planul strategic poate fi modificat prin introducerea activitilor ad-hoc. Circumstanele care justific efectuarea activitilor ad-hoc pot fi urmtoarele: 1. reorganizarea entitii; 2. modificarea prioritilor; 3. opinia conducerii cu privire la gradul de prioritate al anumitor activiti; 4. suspiciunea unei fraude sau a unor iregulariti; 5. evoluia sau modificarea riscurilor; 6. solicitarea de ctre managerul entitii, a auditrii anumitor subiecte mai devreme dect este planificat n planul strategic. 3

Pentru elaborarea planului de audit intern ese necesar de a fi stabilite obiectele auditate, care constituie o parte din activitatea oricarei intreprinderi pt care pot fi definite obiective de audit. Ele sint determinate prin intermediul fiecarui sistem in parte respectiv ca fiecarui proces aferent sistemului care poate fi auditat. Pt a identifica sistemele auditabile, auditorii pot utiliza urmatoarele surse de informatie: 1. Informatii manageriale (prezentarea detaliata a obiectivelor si sarcinilor entitatii) 2. Indrumare privind serviciile prestate ale entitatii 3. Organigrama 4. Rapoarte anuale si indicatori de performanta 5. Planul de dezvoltare strategica al entitatii si planurile anuale ale fiecarei subdiviziuni in parte 6. Planul de dezvoltare a tehnologiilor informationale,altor elemente ale infrastructurii si a cladirilor. 7. Bugetele (devizuri de venituri si cheltueliplanuri de finantare) 8. Rapoarte si concluzii 9. Auditul extern si de consultatnta 10. Planurile operationale si strategice de audit existente 11. Informatii (procese verbale, decizii , acte, hotariri, dispozitii) Conform Normelor metodologice de implementare a auditului intern in sectorul public nr.3 sistemele auditabile ale unei entitati publice pot fi grupate in 2 grupuri:
1. Sisteme / procese manageriale (planificarea si raportarea activitatii) 2. Sisteme / procese de suport (recrutarea personalului, achizitii publice, evidenta contabila) 3. Sisteme / procese operationale (elaborarea politicilor in dimeniul sanatattii si imatricularea si exatricularea stitudentilor)

In practica se aplica o metodologie comuna de stabilire a sistemelor si proceselor auditabile care presupune realizarea urmatoarelor etape: 1. Precizarea sistemelor si proceselor auditabile 2. Erarhizarea sistemelor si proceselor auditabile Sistemele si procesele auditabile sunt precizate sau identificare pe baza rezultatelor analizei riscurilor. Sunt analizate riscurile legate de neregulile, deficiente, abateri si disfunctionalitati ca urmare a nerespectarii cadrului normativ sau a prevederilor documentelor de finantare si a contractelor incheiate in baza acestora. Analiza in cauza presupune studierea cadrului normativ si a regulamentelor care reglementeaza entitatea, examinarea organigrameor, repartizarea functiilor si responsabilitatilor intre angajati cunoasterea deciziilor de organizare a activitatilor din cadrul entitatilor. De exemplu: pt sistemul financiar contabil in planul anual de audit intern ale unei institutii publice se includ urmatoarele procese: 1. Elaborarea devizului de venituri si cheltueli 2. Organizarea contabilitatii finantarilor 3. Desfasurara achizitiilor publice 4. Calculul salariilor 5. Organizarea , desfasurarea si documentarea inventarierii etc. La etapa a 2 sistemele si procesele identificate pt a fi supuse auditului intern sunt erarhizate in functie de nivelul riscului. In acest scop se precizeaza riscurile posibile fiecarui proces. Pt procesul de desfasurare, organizare si documentarii inventarierii pot fi dterminate urmatoaree riscuri: 1. Pe trecerea incompleta a inventarierii 2. Nereflectarea rezultatelor inventarierii 3. Pierderi nejustificate de mijloace fixe, materiale, mijoace banesti in urma controlului insuficient privind existenta lor Tinem sa mentionam ca in practica exista mai multe modalitati de evaluare a riscurilor. La evaluarea riscurilor sunt utlizati 4 factori: 1. Materialitatea valori: - Valoarea veniturilor si a cheltuelilor - Valoarea cheluelilor capitale - Volumul sau valoarea tranzactiilor - Numarul angajatilor - Valoarea activelor expuse unui risc semnificativ (carburant,numerar, tehnica de calcul) -

2. Mediul de control: - Esecurile precedente in control - Fraude precedente - Nivelul ridicat al erorilor - Probleme manageriale - Lipsa revizuirilor anterioare 3. Sensibilitatea: - Sensibilitate politica - Importanta obiectivelor - Impactul asupra calitatii asupra calitati prestate 4. Preocuparile conducerii: - Cererii directe de supus auditului - Puncte slabe controlului intern semnalizate de conducere - Domenii apreciate drept problematice Fiecarui factor de risc i se atribuie un anumit scor intre 1 si 5. Modul de atribuire a scorului pt factorul de risc il vom prezentain tabelul de mai jos: Modul de atribuire a acorului pt factorul de risc

Elementul
A. Materialitatea

Descrierea
Sistemul are o pondere de mai putin 1% in bugetul anual Sistemul are o pondere de 5 - 10% in bugetul anual Sistemul are o pondere de la 25 50% in bugetul anual Sistemul are o pondere de peste 75 % in bugetul anual Sistem bine controlat cu un risc scazut de fraude eroi Sistem relativ bine controlat cuun anumit risc de fraude sau erori Sistem controlat eficient cu riscuri inalte de riscuri sa erori Sistemul are contacte minime cu mediul extern Sunt posibile anumite complicatii cu mediul extern daca sistemul nu este eficace Probleme majore de ordin juridic daca sistemul nu etse eficace Sistem cu un rol redus in activitatea

Scorul
0 (zero) 2 3 5

B. Vulnerabilitatea

0 3 5 0

C. Sensibilitatea

3 5 0

D. Preocuparile conducerii

entitatii care are un impact mic asupra realizarii obiectivelor entitatii Sistem cu un rol major in activitatea 5 entitatii ce implica anumite preocupari pt conducere din cauza esecurilor repetate In norma metodologica nr 3 etse prezentat un exemlu de ponderi care pot fi aplicate Atribuirea ponderilor factorilor de risc Elementul Materialitatea Vulnerabilitatea Sensibilitatea Preocparile conducerii Ponderea 3 2 2 4

1. 2. 3. 4.

Scorurile si ponderile sint combinate intr-o formula care poate fi utilizata pt calcularea indicilor riscului IR = (A*3) + (B*2) + (C*2) + (D*4) In continuare sistemele se clasifica in sisteme cu riscuri: - Inalte - Medii - Reduse

Indicele riscului
Peste 49 puncte 30 49 puncte Mai putin de 30 puncte

Categoria riscului
Inalt (cu rosu) Medie Redus

Daca exista mai multi factori de risc atunci va fi necesar sa se utilizeze un alt scor pt categoriile ce riscuri medii si reduse. Pt unitaile nou create de auditul inten se poate de aplicat un proces simplu de evaluare a riscurilor si anume in baza unei sedinte cu conducerea enttatii unde se analizeaza se se clasifica principalele riscuri si sisteme pe care auditul intern le examneaza in mod prioritar.
4 Planul anual al activitii de audit intern se elaboreaz n baza planului strategic multianual. El include partea planului strategic de audit sub forma misiunilor de audit, care sunt realizate n urmtoarele 12 luni. Planul anual definete scopul (titlul) i durata fiecrei misiuni de audit, de asemenea aloc personalul i celelalte resurse. El ofer o informaie general pentru conductorul entitii privind titlul fiecrei misiuni de audit.

La elaborarea planului anual se ine cont de urmtoarea informaie: a) deficiene constatate n cadrul auditelor anterioare; b) verificrile solicitate de unitile de audit subordonate; c) riscurile identificate aferente sistemelor i proceselor entitii; d) tipul misiunii de audit intern pentru fiecare structur a entitii sau unitate de audit subordonat. La elaborarea planului anual al activitii de audit intern pentru instituiile publice se va ine cont de punctele (b) i (d) dac n subordinea lor sunt instituii publice care dein uniti de au dit intern. NMAISP stabilete anumite aciuni necesare de a fi realizate la elaborarea planului anual de audit intern: alocarea personalului i altor resurse pentru ntreaga perioad de planificare; selectarea misiunilor de audit din planul strategic multianual; stabilirea numrului de zile pentru fiecare misiune de audit; planificarea pe sptmni a misiunilor de audit intern; identificarea perioadelor mai favorabile pentru realizarea anumitor misiuni de audit; compararea performanelor reale cu cele planificate ale activitii de audit intern.

Planul anual de audit intern conine urmtoarele elemente de baz: 1. scopul aciunilor de auditare; 2. obiectivele aciunilor de auditare; 3. operaiunile supuse auditului intern; 4. structurile organizatorice la care se desfoar aciunea de auditare; 1. durata aciunii de auditare; 2. perioada supus auditrii; 7. auditorii antrenai n aciunea de auditare; 1. precizarea cunotinelor de specialitate, experii strini care necesit a fi implicai n audit. n practic, la planul anual de audit intern se anexeaz nota explicativ n care se justific misiunile selectate i incluse n plan. Nota n cauz conine analiza riscurilor aferente operaiunilor supuse auditului intern. De asemenea, nota explicativ dezvluie argumentele pentru selectarea misiunilor respective.

Tema 6: Organizarea si exercitarea misiunii de audit 1. Etapele derularii misuunii de audit intern 2. Lucrari preliminare elaborarii programului misiunii de audit intern 3. Identificarea obiectelor auditabile 4. Intocmirea programului de lucru al misiunii de audit intern 5. Obtinerea probelor de audit 6. Constatarea si investigarea iregularitatilor 7. Documentarea lucrarilor de audit intern 1 Derularea misiunii de audit intern, include 4 etape: 1. Planificarea misiunii 2. Lucrul in teren 3. Elaborarea raportului misiunii de audit intern 4. Monitorizarea recomandarilor Practica de audit intern arata ca alocarea resurselor pt etapele de audit pot fi : planificarea misiunii constituie 30 % din volumul de munca, lucrul in teren constiruie - 50% din volumul de lucru, elaboarea raportului misiunii 10%, si pt monitorizarea recomandarilor din volumul de lucru 10 %. 1. Planificarea misunii de audit - prevede urmatoarele activitati: - Emiterea ordinului de efectuare a misiunii semnat de conducatorului unitatiii de audit intern si de conducatorului institutiei - Intocmirea declaratiei de independenta de catre fiacare auditor care va participa la misiune - Notificarea structurii care urmeaza a fi auditata - Stabilirea listei obiectelor auditabile - Intocmirea programului misiunii de audit intern 2. Lucrul in teren are ca scop colectarea probelor de constatare a iregularitatilor precum si docuemntarea acestora. La colecatrea probelor se documnteaza sistemele analizate, testele de conformitate si substantiale sunt intocmite notite ale interviurilor si sedintelor precum si lipsa constatarilor pt determinarea prioritatii acestora. 3. La etapa de intomire a raportului de misiune se urmareste informarea conducerii entitatii cu privire la faptul daca sistemele manageriale si de control intern functioneaza adecvat precum si formularea recomandarilor coresponzatoare pt imbunatatirrea acestora . Rapotul de audit intern are ca scop sa incurajeze conducerea sa aprobe actiuni de implimentare a recomandarilor. 4. Etapa de monitorizare a recomandarilor include 2 activitati principale de audit intern: - Urmarirea recomandarilor este o actvitate care asigura faptul ca recomandarile vor fi implimentate in tocmai si in termenele stabilite, iar conducerea este constienta de riscul neimplimentarii. - Supervizarea verifica realizarea in termen a recomandarilor de inlaturare a fraudelor precum si studiaza modalitatile de inlaturare a lor. Fraudele se refera la iregularitati si disfunctionalitati . Inregularitatea inseamna orice abatere de la norma legata sau de nerespectare a prevederilor conditiilor de finantare stabilite in acorduri sau contracte, iar disfunctionalitatile reprinza actiuni comise intentionat de a insela sau de a falsifica documente si rapoarte.

2 In baza planului anual programul de audit intern preliminar programului sunt elaborare urmatoarele lucrari: 1. Emiterea ordenului privind efectuarea misiunii 2. Prezentarea declaratiei de independenta de fiacre membrul al echipei misiunii 3. Instiintarea persoanelor care urmeaza a fi auditate Ordenul privind efectiuarea misiunii este emis de catre conducatorului de unitati de audit intern se aproba de cconducatorul entitatii si confera autoritate oficiala de a fectua auditul. Documentul dat contine elemenetele : - Specific domeniului de aplicare a auditului prin titlul sau - Indica locul unde va fi efectuat auditul - Ofera informatii privind componenta echipei de audit, numele auditorilor precum si seful echipei desemnat - Ofera infomatii succinte privind nivelul de raportare in realizarea misiunii de audit - Specifica datele concrete de prezentare a versiunii preliminare si finale ale raportului de audit. - Precizeaza respondabilitatii auditorilor pe parcursul misiunii. Membrii misunii de audit sunt obligati sa prezinte declaratii de independenta (in forma scrisa) documentul emis reprezinta o reasigurare ca auditorul nu se afla in situatii de incompatibilitate prin urmare pe parcusul misiunii vor putea fi obiectivi daca pe parcursului misiunii apare o situatie de incompatibilitate reala sau presupusa, auditorul este obligat sa informeze de urgenta conducerea despre aceasta situatie. Cazuri de incompatibilitate : Auditorula avut functii saua a fost implicat in ultimii 3 ani in activitatea auditabila Auditorul a fost implicat la elaborarea si implimentarea sistemelor de control al activitatii auditabile Auditorul este in rudenie cu sau afin cu conducatorul structurii auditabile Auditorul este in relatie financiara sau personala cu persoanele responsabile de activitatile auditabile Structura care urmeaza a fi auditata este intinitata de conducatorul unitatii de audit intern cu citeva zile (15 zile calecdaristice) inaite de data prevazuta in planul anual de audit intern. Instiintarea este efectuata in baza notei de informare care contine elementele : Scopul misiunii de audit intern Perioada exercitarii misiunii Obiectivele misiunii Interventiile al caror program va fi stabilit ulterior. 3 Pentru elaborarea programului misiunii de audit intern sunt determinate obiectele auditabile sau obiectele care urmeaza a fi auditate in teren . Obiectul auditabil reprezinta activitatea sau operatia aferenta unui anumit domeniu,cum ar fi operatiuni financiare,de livrare etc.Domeniul este definit ca o totalitate de activitati si operatiuni cu caracteristici omogene.Auditarea obiectului consta in studierea realitatii practice de realizare a activitatii sau operatiunii si compararea cu cerintele cadrului normativ.Nu sunt auditate toate

activitatile sau operatiunile aferente domeniului planificat pentru audit.In teren vor fi auditate doar obiectele care sunt supuse riscurilor avansate. Riscul constituie orice situatie,actiune sau eveniment cu influienta nefavorabila asupra capacitatii entitatii de a-si realiza obiectivele.Cele mai fregvente riscuri constatate in practica se refera la : Documentarea insuficienta a operatiunii; Organizarea nerationala a muncii personalului; Arhivarea necorespunzatoare a documentelor; Nedetectarea operatiilor cu risc financiar; Necunoasterea schimbarilor legislative.

Pentru identificarea riscurilor la aceasta etapa sunt studiate urmatoarele surse de informatie: Actele normative si legislative aferente domeniului auditat. Documentatia de constituire a entitatii si informatia despre atributiile .responsabilitatile si functiile angajatilor conform prevederilor organigrame. Dosarele auditelor anterioare inclusive programe de audit,note de informare,liste cu recomandari,foi de lucru si rapoarte de audit.

In scopul facilizarii identificarii riscurilor auditorii interni discuta obiectele misiunii cu conducerea entitatii si cu responsabilii compartimentului auditat. Auditorii interni se vor deplasa in teren pentru a intelege mai bine activitatile indicate in planul de audit si pentru a se familiariza cu personalul care va fi auditat. Obiectele auditabile influientabile intro masura mai mare sau mai mica de anumite riscuri sunt incluse in fisa centralizatoare a obiectelor auditate.Fisa prevede deasemenea precizarea domonelor si activitatilor auditabile. De ex.in cadrul misiunii auditare a activitatilor de conducere sunt fregvent auditate cel putin urmatoarele obiecte: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Definirea atributiilor si responsabilitatilor. Reglementarea raportului de serviciu din compartimente. Stabilirea conditiilor de ocupare a postului. Organizarea recrutarii si selectarii personalului. Constrolul sistemelor informationale de management. Organbizarea activitatii de conducere.

Subiectul 4 Programul misiunii de audit intern reprezinta un document intern de lucru denumit ghid sau indrumar care contine ordinea de parcurgere a lucrarilor misiunii de audit intern.Documentul in cauza este considerat indrumar pentru auditoria interni fiindca desfasurarea misiunii conform programului confera siguranta in niciun aspect important al domeniului auditat nu a fost omis. Prin urmare programul de audit reprezinta un plan detailat al activitatilor necesare realizarii misiunii de audit.Aceste activitati sunt clasificate in programul de audit pee tape si

obiecte ale misiunii de audit,precum sip e fiecare persoana implicata in exercitarea auditului precizinduse totodata si locul desfasurarii lucrarilor de audit.Deasemenea la documentarea programului de audit intern este necesara sa fie concretizata si urmatoarea informatie: Entitatea in cadrul careia este realizata misiunea; Domeniul auditat; Perioada auditata; Persoanele care au intocmit si au vizat programul; Durata in ore a fiecarei activitati din cadrul misiunii de audit intern.

Natura activitatii de audit intren precizata in programul de audit difera de la un domeniu la altul in dependenta de etapa misiunii de audit si obiectul auditat.In sectorul public cel mai fregvent sunt auditate domeniiile legate de conducere,achizitii,resurse umane,plati. Iar in sectorul privat auditorul intern este preocupat in mod mai deosebit de riscurile continuitatii activitatii intreprinderii . Obiecetele auditate mai pot fi denumite functii specifice ale sistemului de MFC.

Subiectul 5
Exercitarea auditului intern este determinate de aspectul ethnic al procesului de obtinere a dovezilor de audit care se regaseste la fiecare etapa a misiunii in special la exercitarea lucrului in teren. Dovezile de audit intern numite si probe de audit constituie informatia de orice natura aplicata de auditorul intern pentru a argumenta opinia sa.Informatia poate fi obtinuta din interior sau exteriorul entitatii,de la misiunile de audit precedente,precum si din alte surese aplicabile pentru a ajunge la constatari si concluzii temeinice. Deseori auditorii interni acorda atentie informatiei care se contine in urmatoarele functii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Confirmari de la terti(furnizori,banci,orange de stat); Date din domenii inrudite (statistica,medicina,stiinta); Cadrul normative care reglementeaza activitatile entitatii; Instructiunile si regulamentele interne; Sistemul informational managerial; Contabilitatea si explicatiile oferite de angajati.

Informatia care pretinde de a fi considerata dovada de audit este studiata si verificata cu cel putin o sursa de data. Se practica informatiei obtinuta de la intervivarea personalului sau cu cea confirmata de terti.Operatiunile economice si lucrarile efectuate de angajatii entitatii sunt comparate cu prevederile actelor normative si legislative,intructiunile si regulamentele interne. Mai temeinice sunt considerate dovezile care se contin in: facturi,extrase bancare,registere contabile,declaratii fiscal,rapoarte financiare,dari de seama ale gestinatiilor.Din considerente auditoria interni auditeaza diverse domenii nu doar cele legate de finante si contabilitate,se practica fregvent prin intermeniudl declaratiilor personalului realizate in baza interiviilor si a afirmatiilor.Procesul de obtinere a dovezilor la fata locului este realizat in umratoarea consictutivitate:

1. Auditorul intern efectuiaza testari,interviuri,confirmari,si alte activitati de audit prevazute in programul de audit. 2. Apoi se apreciaza daca dovezile obtinute pentru fiecare activitate de audit intern sunt adecvate si suficiente. 3. Dupa efectuarea tuturor activitatilor stabilite in programul de audit se colecteaza documnetele misiunii de audit pentru a fi etichetate si numerotate. 4. Urmeaza identificarea si analiza documnetelor constatate care sunt comunicate conducatorului unitatii de audit intern.Testele de obtinere a dovezilor effectuate de membrii echipei misiunii de audit sunt verificate si aprobate de supervisor. Pentru institutile publice supervizorul este numit de catre conducatorul entitatii de audit,,iar in cazul entitatii din sectorul privat aceasta functie este realizata de un expert extern. Subiectul 6 Iregularitatile din cauza li se acorda o atentie deosebia din partea auditului intern. Acestea sunt investigate de conducerea entitatii in momentul constatarii lor pt stoparea rapida a efectlor negative pe care le pot produce. De regula iregularitatile se constata in urmatoarele cazuri : 1. Sunt premise de nerespectare a normelor de poluare a mediului inconjurator 2. Exipirarea termenului de valabilitate a licentii 3. Neprelungirea termenului de utilizare a brevetelor, marcilor comerciale, drepturilor de autor si a altor drepturi a caror utilizare necesita contractare 4. Noile activitati ale entitatii nu sunt aprobate integral si de catre instantele autorizate 5. Confiscarea gajului de catre creditor ca urmare a nerespectarii conditiilor de imprumut 6. Neactualizarea sistemului de impozitare conform recentelor ajustari ale legislatiei fiscale Daca auditorii ajung la concluzia ca sa constatat o inregularitate sau sunt premise de aparitie a acesteia vor solicita de la conducerea entitatii investigarea ei. In acest scop se practica documentarea iregularitatilor care sunt inregistrate in jurnalul de constatare si raportare a iregularitatilor. Din momentul constatarii iregularitatii cel mai tirziu a 2 zi se comunica conducatorului de audit intern, iar in absenta acestuia nemijlocit conducatorului entitatii. La rindul sau conducatorlui unitatii de audit intern va solicita in termen de 3 zile de la conducatorul entitatii sa fie initiate procedura de investigare a inregularitati. Subiectul 7 Documentarea lucrrilor de audit este un proces continuu i poate crea probleme dac nu sunt aplicate anumite reguli de constituire i de ndosariere a documentelor. Constituirea documentelor reprezint perfectarea documentar propriu-zis a oricrei lucrri de audit la fiecare etap de exercitare a auditului intern, iar ndosarierea include sistematizarea documentelor pe fiecare misiune i etap de realizare a ei. Lucrrile de audit sunt perfectate documentar n baza formularelor elaborate de unitatea de audit intern pentru fiecare tip de activitate. Elaborarea unor formulare se bazeaz pe formularele-model prevzute

de normele metodologice de implementare a standardelor de audit intern. De exemplu, normele n cauz recomand utilizarea: 1. modelului ordinului cu privire la efectuarea misiunii de audit intern; 2. programului de lucru al unei misiuni de audit; 3. modele de teste i chestionare. La colectarea informaiilor necesare pentru a justifica constatrile de audit, auditorii interni efectueaz copii, solicit extrase, ntocmesc tabele i recalculri care sunt documentate att pe suport de hrtie, ct i n format electronic. Aceste informaii sunt perfectate documentar i sunt anexate la formularele de lucru eliberate fiecrui auditor pentru realizarea activitilor de audit prevzute de programul misiunii de audit intern. Se documenteaz de asemenea i orice informaie obinut n mod verbal prin intermediul ntlnirilor, interviurilor, inclusiv i a conversaiilor telefonice. Pentru ntlnirile oficiale se practic documentarea sub form de procese-verbale, n care se dezvluie informaia despre scopul, subiectele discutate i concluziile ntlnirii. Documentarea probelor obinute sub form verbal se efectueaz nemijlocit dup discuie. Fiecare document de lucru se pstreaz n anumite dosare. Se practic ntocmirea dosarului pentru fiecare misiune de audit, iar n cadrul acesteia pe fiecare etap de exercitare. De exemplu, primele documente de lucru care se afl n dosarul unei misiuni de audit intern se refer la: dispoziia de efectuare a misiunii de audit intern; declaraia de independen a fiecrui auditor care realizeaz misiunea; programul misiunii de audit intern.

Dosarele sunt codificate prin atribuirea de litere i cifre pentru fiecare misiune de audit intern. Se codific i documentele de lucru n concordan cu codul dosarului i respectiv a misiunii de audit n cadrul creia se perfecteaz. Fiecare document inclus n dosar este nregistrat n Jurnalul de eviden a documentelor de lucru pentru dosarul respectiv. Exist dou tipuri de dosare. 1. dosarul permanent; 2. dosarul curent. Dosarul permanent conine toate informaiile importante pentru nelegerea specificului entitii, care nu se modific de la an la an. El este utilizat pentru efectuarea misiunilor de audit viitoare i pentru a oferi informaii iniiale noilor auditori. Conine toate informaiile permanente

despre sisteme, ofer informaii de baz eseniale i este examinat la nceputul fiecrei misiuni de audit: acte normative; documente, ce conin descrieri ale procedurilor de control intern, pl anuri de audit intern etc. Dosarul permanent de audit este format din urmtoarele seciuni: 1. Informaii generale, care includ: informaii cu privire la evaluarea riscurilor; scopurile i obiectivele sistemului; organigrame; devize de cheltuiel i bugete, date statistice cu privire la prerforman.

2. Rapoarte: copii ale tututror rapoartelor de audit intern; planuri de implementare a recomandrilor; rapoartele Curii de Conturi; alte rapoarte ale conducerii.

3. Modificri: - documente cu privire la modificri semnificative. Dosarul curent conine informaii ce se refer derularea unei misiuni curente. El este format din urmtoarele seciuni: 1. Iniierea i edina de deschidere: documente de context (organigrame, legi, etc); rezultatele edinei preliminare pentru definirea titlului misiunii de audit, ordinul cu privire la efectuarea misiunii de audit; agenda edinei de deschidere; procesul-verbal al edinei de deschidere.

2. Programul de testare: nregistrarea sistemului, inclusiv diagrame; chestionarele controlului intern; formulare de evaluare a riscurilor; formularul pentru cercetare i evaluare; programul de testare.

3. Testarea: tabele cu teste.

4. Concluzii: constatri; procesul-verbal al edinei de nchidere a lucrului pe teren. proiectul raportului final i scrisoarea de nsoire; procesul-verbal al edinei de nchidere a misiunii de audit; rspunsul conducerii cu privire la raportul de audit; corespondena ulterioar/procese-verbale ale edinelor etc; planul de aciuni privind implementarea recomandrilor; raportul de urmrire a implementrii recomandrilor de audit.

5. Raportul: -

Tema 7 : Raportarea rezultatelor si monitorizarea implimentarii misiunii de audit intern 1. 2. 3. 4. Intocmira proiectului de audit intern Finisarea si prezentarea raportului de audit intern Urmarirea recomandarilor auditului intern. Supervizarea misunii de audit intern Evaluarea interna si externa a misiunii de audit intern 1

La intocmirea proiectului raportului de audit intern se parcurg urmatoarele etape : 1. Formurarea constatarilor si recomandarilor la prima etapa se intocmeste lista constatarilor si recomandarilor, la formurarea acestora auditorul trebuie : - Sa utilizeze rationametul professional pt a evalua importanta fiecarei constatari - Sa tina cont de obiectivele misiunii de audit intern sis a se axeze pe documente justificative - Sa evite afirmatii generale(in multe cazuri ,cea mai mare parte din , sume semnificative,) acestea trebuie sa fie inlocuite cu informatii concrete. Exemplu :esantionul evaluat a cuprins 5% din 1000facturi, reperezintin 750lei din 2,5mln/lei ) Constatarea trebuie sa descrie ce nu a mers bine si de ce sa intimplat asa precizeaza in baza caror standarte sa ajuns la aceasta concluzie, indica ce effect a avut constatarea . de exemplu ca urmare a exercitarii auditului activitatii de cinducere sa constatat ca majoritatea deciziilor sunt luate intrun interval de timp prea indelungat din motivul necesitatii acumularii informatiei la diverse departamente care la rindul lor au nevoie de timp pt cautare si verificare. Recomandarile indica ce trebuie sa se faca pt solutionarea problemei sau riscului constatat. Scopul recomandarilor este de a prezenta schimbarile posibile care vor apropia situatia constata de situaia dorita. Pt exemplul precedent situatia dorita ar fi ca informatia sa fie oferita conducerii in mod operativ prin intermediul unui program informational astfel incit deciziile sa fie aprobate de conducerea entitatii in scurt timp si daca este posibil in regim de timp real. 2. Revizuirea constatarilor si recomandarilor la etapa a 2 constatarile si recomandarile sunt revizuite de catre supervisor pt a formula propuneri de modificare a lor. Revizuirea constatarii urmareste justetea formularii celor 4 elemente de baza ale constatarii: - Situatia - Criteriul - Efectul - Cauza Situatia se refera la natura si dimensiunea constatarii si raspunde la intrebarea ce nu a mers bine? Citeriul - stabileste legimitatea constatarii si raspunde la intrebarea in baza caror standarte sau criterii sa ajuns la aceasta constatare. Efectul descrie impactul real al situatiei, adica ce effect a avur?

Cauza conscretizeaza motivele ce stau la baza constatarilorsi raspunde la intrebarea de ce sa intimplat asa ? Exemplu : Revizuirea constatarii formulate in exemplul precedent poate fi prezentata in felul urmator : Tabel : Metodologia de revizuire a constatarilor Elementele constatarii 1. Situatia 2. Criteriul Intrebarile supervizorului Ce nu a mers bine? In baza caror standarte sa ajuns la aceasta constatare? Ce efect a avut ? Raspunsurile auditului intern

Deciziile sunt luate cu intirziere Durata medie de luare a deciziei constituie 20 zile calendaristice, iar in cadrul altei entitati din acest domeniu 5 zile. 3. Efectul Aprobarea deciziilor intr-un interval indelungat de timp poate conduce la reactii intirziate de solutionare a problemei si la eventualele litigii cu tertii. 4. Cauza De ce sa intimplat asa? Informatiile oferite conducerii de catre departamentele entitatii ncesita a fi idetificate si verificate ceea ce presupune lucrul sit imp suplimentar de implicare a personalului. Revizuirea recomandarilor are ca scop de a verificadaca schimbarile propuse de auditorul intern vor apropia situatia constata de situatia dorita. Tabel :