Anne Baudart, Franois Chenet, Jean-Paul Dumont, France Farago, Pierre Hadot, Christian Jambet, Franc,ois Jullien, Jacqueline

Russ

I !"RIA FI#" "FI$I

%& '()DIRI#$ F")DA!"AR$
Coordonat* de Jacqueline Russ !raducere de Dan-Cristian C+rciumaru
univers enciclopedic
Bucure,ti, -...

Coordonatorul coleciei/ 0ro1& uni2& dr& 3A I#$ !")"I4 Redactor/ ABI)A D"R)$A)4 !ehnoredactor/ DA)I$#A )I54
6 Arm+nd Colin, $diteur, %778 !oate dre0turile asu0ra acestei ediii a0arin $diturii 4)I3$R $)CIC#"P$DIC

C4PRI)
PR$FA59/ '+ndirile 1ondatoare, de Jacqueline Russ I& '()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9&&&&&& &&&&&&&&& %7 Presocraticii, de J&-P& Dumont &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %7 Platon :;-<=>-8;>=?@, de A& Baudart&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 8% Aristotel :8<;-8--@, de A& Baudart&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& A> Filoso1ia elenistic*, de P& Hadot &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& <A Bibliogra1ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 7< II& '()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 BI C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4, de F&Farago&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&%.A &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& $gi0tul '+ndirea 0re1iloso1ic* Dn Ceso0otamia Biblia&&&&& Bibliogra1ie III & '()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9, de F& Farago )oul !estament&&&&&&&&&E E E E F E E EGG'" Philon din AleHandria :-. I&Hr&-A. d&Hr&@& & P*rinii Bisericii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 1+ntul Augustin :8A;-;8.@&&&&&&&&&&&&& ConcluJie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& Bibliogra1ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %.A %.? %.> %%> %%< %%< %-< & %8. & %88 & %8A & %8? %8< %8< %;% I B)/ 7>8-7;8?-8;-K I3& '()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I, de F& Chenet & & IJ2oarele g+ndirii indiene &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& Re2elaia 2edic* ,i Dnce0uturile s0eculaiei&&&&&&&&&&&&&&& i-LL Dn1lorirea g+ndirii s0eculati2e Dn 40ani,ade&&&&&&&&&&&&&&%;< Jinismul &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %AA
C4PRI) ?

Budismul originar &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&%A?

Bhaga2ad-'it*&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %?ConcluJie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&%?; Bibliogra1ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %?? 3& '()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I, de F&Jullien &&&& %?7 Introducere &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %?7 De la religioJitatea 0rimiti2* la con,tiina regularit*ii uni2ersale &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %>. Ad+ncirea eH0erienei morale Dn 2ederea desco0eririi Dn ea a ordinii de 0ro2enien* cereasc*/ Dn2**tura lui Con1ucius &&& %>8 M"mulN O $ste el bunP $ste r*uP De la Cencius la KunJi && & %>? Re2enirea la s0ontaneitatea originar*/ daoi,tii &&&&&&&&&&&& %<. C+nd s0ontaneitatea e 0us* Dn sluQba ordinii totalitare/ legali,tii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %<8 A Dn2inge chiar Dnainte de a se angaQa Dn lu0t*/ strategi,tii &&& %<? ConcluJie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %<7 Bibliogra1ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %7% 3I& '()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I, de C& Jambet &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %7Introducere&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&%7!rei mari 0robleme&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&%7A )ote&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-%A Bibliogra1ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-%< C")C#4RI$, de Jacqueline Russ &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&--% BIB#I"'RAFI$ '$)$RA#9&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&---

PR$FA59 '()DIRI#$ F")DA!"AR$

Definiii
Descrierea emergenei marilor momente 1ondatoare ale culturii ,i ale g+ndirii, o incursiune 0+n* la surse, iat* obiecti2ul 0rimului 2olum din 0reJenta Istorie afdosofiei, 2olum consacrat Sg+ndirilor 1ondatoareT, Dntorc+ndu-se Dn trecutul s0iritului, c*tre 0eisaQul s*u originar, 2olumul de 1a* nu se ocu0* de 0roblema strict* a originii re0erabile Dn tim0, ci de acele 1undamente care a0ar ca origine absolut* ,i a0roa0e meta1iJic* a unei culturi& Aceast* eHigen* a 1ond*rii r*s0unde unei orient*ri decisi2e a s1+r,itului de secol 0e care-% tr*im& Carcat, Dntrade2*r, de o criJ* acut* a 1undamentelor de tot 1elul :Dn domeniul meta1iJic, ,tiini1ic etc@, tim0ul nostru este silit s* se Dnhame la sarcina re1ond*rii radicale a di2erselor domenii teoretice ,i 0ractice& "dat* cu Husserl ,i Heidegger, a0are, cu toat* acuitatea, tema dubl* a Jguduirii 2echilor 1undamente ,i a re1ond*rii necesare& Ideea 1ond*rii b+ntuie e0oca noastr* ,i Dntreaga cultur*& )u e de mirare, deci, c* autorii acestei c*ri, dorind s* construiasc* 0e baJe noi o Istorie afilosofiei, s-au a0lecat asu0ra g+ndirilor 1ondatoare& Dar ce Dnseamn* Sa 1ondaTP A 1onda O act ireductibil la sim0la a0ariie Dn tim0 O const* Dn a structura cu aQutorul anumitor 1orme, Dn a de0*,i 1*r+miarea 0rimar*, 0entru a aQunge la 0rinci0iile uni1icatoare, acelea care con1er* 1iin* ,i s0irit caracterului cotidian ,i in1orm al 2ieii em0irice& "rice 1ondare este sal2atoare, c*ci ea actualiJeaJ* categorii s0irituale inedite& SA 1ondaT Dnseamn* totodat* a inaugura, a Dnce0e ,i a trans1orma Dn drea0t* ,i Qust* na,tere O cu ade2*rat legitim* O sim0lul debut tem0oral& "rice 1ondare 0resu0une, deci, o trecere de la o stare de 1a0t la o stare de dre0t, aducerea la lumin* a unui 0rinci0iu sau a unui 1undament, menite organiJ*rii unei culturi, a unei g+ndiri sau a unei ci2iliJaii& Cu alte cu2inte, Sa 1ondaT Dnseamn* a con1eri unei realit*i em0irice, date hic et nune, raiunea ei de a 1i& Chiar dac* S0rinci0iuT ,i S1undamentT nu sunt c+tu,i de 0uin acela,i lucru, dac* 0rimul termen trimite mai degrab* la 0unctul de 0lecare al unei deducii, Dn tim0 ce al
PR$FA5A <

doilea o1er* ideea de temelie sau de baJ*, de su0ort structural, totu,i ambii 0ar, din mai multe moti2e, s* in* de ideea 1ond*rii& "are 1undamentele ,i 0rinci0iile nu dau m*sura 1iec*rui S1iindT Dn 0arte, re0erele adec2ate care 0ermit 1iHarea regulilor, delimitarea strict* a unui s0aiu social sau teoreticP Ast1el, g+ndirile 1ondatoare eH0use Dn aceast* lucrare :at+t ale "ccidentului, c+t ,i ale "rientului@ desemneaJ* cuno,tinele, cuget*rile care au dat na,tere la re0reJent*ri, idei, noiuni etc, 1urniJ+nd culturii tot at+tea 0ietre de temelie s0iritual* ,i ghid+ndu-ne 0a,ii Dn 0ermanen*& Im0un+nd anumite 1iguri decisi2e, g+ndirile 1ondatoare ancoreaJ* 0o0oarele ,i ci2iliJaiile Dn s0irit, Dn durat* ,i Dn tradiie& $le asigur*, din acel 0unct, continuitatea tem0oral*, c*ci O o ,tim O nu eHist* s0irit 1*r* durat* ,i memorie& A 1onda Dnseamn* s* s0ui mo,tenitorilor ce le re2ine Dn mod legitim, s* dai, 0rin testament, un sens celor transmise& SF*r* testament, sau, 0entru a elucida meta1ora, 1*r* tradiie O care alege ,i nume,te, care transmite ,i conser2*, care arat* unde se a1l* lucrurile de 0re ,i care este acest 0re O, se 0are c* nu eHist* continuitate Dn tim0 ,i c* nu eHist*, 2orbind Dn modul omenescului, nici trecut, nici 2iitor, ci doar eterna de2enire a lumii ,i, Dn ea, ciclul biologic al 1iinelor 2iiT :Hannah Arendt, La Crise de la culture, 'allimard, col& Folio-$ssais, 0& %;@& Gndirile furitoare smulg

0o0oarele ,i culturile din acest ciclu biologic al 2iului, Dn ca&Ge se a1lau scu1undate, s0re a le iniia Dntru 0irit, care, singur, eHist* cu ade2*rat& )umind acel ce2a 0e temeiul c*ruia lucrurile sunt, ele o1er* baJe nu numai 0entru 2ariile arii culturale, ci ,i 0entru unitatea comunit*ii uni2ersale/ alt1el s0us, autorii acestui 0rim 2olum al Istoriei filosofiei se a0leac* asu0ra g+ndirilor 1ondatoare ale umanit*ii, Dneleas* nu ca gen uman abstract, ci ca o comunitate uni2ersal* gu2ernat* de c*utarea sensului, ca Ss0aiu inter0ersonalT, ,i nu, 0ur ,i sim0lu, ca QuHta0unere inert* de naiuni sau 0o0oare& Prin conce0tul de comunitate universal 1acem, e2ident, re1erire la Husserl, 1*r* a Dm0*rt*,i, 0rin aceasta, un euro0ocentrism 0e care Istoria filosofiei 0ro0us* de noi Dl recuJ* Dn chiar 0rinci0iul s*u, din moment ce ea D,i 0ro0une s* deschid* o cale c*tre g+ndirile nonoccidentale& 4rm+n-du-% 0e Husserl,trebuie Dntr-ade2*r s* u,ur*m a0ariia acelei Sumanit*i ca unic* 2ia* cu0rinJ+nd indi2iJi ,i 0o0oare ,i a c*rei coeJiune e dat* numai de tr*s*turi s0iritualeU ea include o multitudine de ti0uri de umanitate ,i de culturi, dar care, 0rin tranJiii subtile, se to0esc unele Dn altele& Aceast* situaie este com0arabil* cu o mare Dn care indi2iJii ,i 0o0oarele sunt 2alurileT :Husserl, La Crise de l'umanite europeenne et la philosophie, Aubier, 0& -7@& " 1rumoas* 2iJiune a 1ormelor s0irituale ale umanit*ii, care nu trebuie, totu,i, centrat* 0e s0eci1icul euro0ean :c1& infra, 00& A ,i urm&@&

Chestiuni de metod
Demersul nostru 0are a ridica dou* 0robleme/ 0rima, re1eritoare la statutul acestor 1orme 1ondatoare ale umanit*ii, a doua, Dn leg*tur* cu necesitatea regres*rii la iJ2oare multi0le& * enun*m ra0id aceste dou* 0robleme/ nu cum2a ne angaQ*m, Dn cercetarea noastr*, Dn c*utarea de uni2ersalii transculturale :c1& infra, 0& %%?, 0roblematica ridicat* de F& Chenet@ ,i abstracteP !rebuie oare ca "ccidentul clasic s* se a0lece asu0ra t*r+mului multi0lu al Dnce0uturilor, din moment ce, du0* o tradiie Dm0*m+ntenit*, raiunea ar 1i o in2enie a $ladei, c*reia i-am datora Dn eHclusi2itate constituirea unei 1iloso1ii ,i, la limit*, a unei g+ndiri autenticeP Cai Dnt+i, 0rima chestiune/ cum s* 0ri2im re0reJent*rile sau noiunile de Fiin*, Dn 'recia, de MaM :Dre0t@, Dn $gi0t, de Brahman :Absolutul im0ersonal@, Dn India etcP e su0ra0un ele unor uni2ersalii abstracte, unor idei generale care ar 1ace 0arte din structura s0iritului umanP AnaliJa g+ndirilor 1ondatoare nu 2iJeaJ* s* relie1eJe noiuni generale abstracte, transculturale, ci s* identi1ice, 0rin 0arcurgerea alterit*ii ,i 0rin eHaminarea 0unctelor de 2edere, str*ine de 0ro0ria noastr* tradiie, 1orme s0eci1ice integrate Dntr-un uni2ersal concret, totalitate obinut* la ca0*tul unui lung traseu s0iritual& De0arte de a Dncarna ideea unui uni2ersal abstract, re0reJent*rile de baJ* ale g+ndirilor 1ondatoare desemneaJ* un uni2ersal concret, a c*rui bog*ie 0ro2ine din alteritatea recunoscut* ,i acce0tat*& Dac* orice g+ndire trebuie, 0entru a eHista, s* su1ere mediaia di1eritelor simboluri, Dn s0ecial a celor de natur* ling2istic*, atunci ea nu se 0oate actualiJa dec+t 0rin intermediul unui uni2ersal concret, a0*rut Dn urma medierii Dntre di1eritele culturi&

Amnezii filosofice
$ste Dns* necesar* o deschidere c*tre multi0licitatea na,terilor g+ndirii, este necesar* acce0tarea alterit*ii eseniale, ca ,i 0reeminena uni2ersalului concret al dialogului, Dn ra0ort cu cel abstractP Reg*sim aici a doua chestiune 0us* Dn discuie, ca ,i re1uJul oric*rei eHcluderi dogmatice& $ste, 0rin urmare, ade2*rat c* 1iloso1ia ,i g+ndirea nu sunt doar de sorginte greco-euro0ean*, ci c* ele se 0ot re2endica ,i de la tradiia Chinei ,i a Indiei, deci c* 1iloso1ia nu 2orbe,te, cu alte cu2inte, numai greacaP O tez adnc nrdcinat domin, ntr-adevr, cultura noastr: aceea c filosofia ar fi n primul rnd filosofie greac i fiic a cetilor greceti din perioada clasic. Gndirea greac ar fi dat natere, deci, conceptelor fundamentale ale civilizaiei. Opernd trecerea de la mit la raionalitate, ea i numai ea ar fi creat discursul organizat i raional, su!ordonat logosului, discurs n cadrul cruia se petrece apariia speculaiei autentice, dezinteresate i autentic ntemeietoare a cunoaterii adevrate. Dntre marile nume ata,ate acestei idei a 0reeminenei s0irituale ,i 1ondatoare a 'reciei :0rintre care ,i Hegel@, Dl reg*sim ,i 0e Husserl, ale c*rui analiJe trebuie reamintite& Acest g+nditor, at+t de lucid Dn susinerea altor teJe, nu reu,e,te s* se ru0* aici de etno- ,i euro0ocentrismul care domin* cultura noastr*& Iat* ce scrie Husserl Dn Criza umanitii europene i filosofia :%78A@/ SDntr-ade2*r, numai la greci, omul 1initudinii ado0t* Dn 0ri2ina lumii DnconQur*toare aceast* atitudine cu totul nou*, Dn care recunoa,tem un interes 0ur 0entru cunoa,tere ,i, antici0at, un interes 0ur teoretic :&&&@& "mul se las* atunci 0rad* acestei 0asiuni de a cunoa,te, a c*rei tensiune de0*,e,te ni2elul de pra!is al 2italului, cu e1orturile ,i cu griQile sale de Ji cu Ji, ceea ce 1ace din 1iloso1 un s0ectator care contem0l* ,i sur2oleaJ* o lume Dn care nu mai este 0rinsT :Husserl, La Crise de l'humanite europeenne et la philosophie, Aubier, 00& ;>-;7@& Comunitatea uni2ersal* a 0iritului nu se eH0lic*, deci, la Husserl, dec+t 0rin desco0erirea grecilor, care au subordonat 0ractica teoriei ,i care au 0ermis, ast1el, decelarea identit*ii s0irituale a $uro0ei& De notat, aici, o dubl* 0reQudecat*/ Dn 1a2oarea 'reciei ,i Dn 1a2oarea $uro0ei& Helenocentrismul este dublat, la Husserl, ca ,i la Hegel, de un euro0ocentrism& Aceast* eHcludere a "rientului se 0er0etueaJ*, adesea, ,i Dn Jilele noastre& Dn con2orbirile sale cu $mile )oel "#ne $istoire de la raison, euil@, Francois Ch+telet nu eJita s* a1irme c* se 0oate 2orbi de o in2enie greac* a raiunii& $ste raiunea inerent* g+ndirii sau a 1ost in2entat*P O Dntreab* $mile )oel& Dac* umanitatea a 1*cut s* a0ar*, Dntr-un moment al e2oluiei ei, o g+ndire raional*, grecilor le-o dator*m O r*s0unde Francois Ch+telet&

SCred c* se 0oate 2orbi de o in2enie a raiunii& Bi, 0entru a Dnelege cum a 0utut 1iloso1ia a0*rea ca un gen cultural nou, 2oi alege s* m* re1er la o situaie 0ri2ilegiat*/ 'recia clasic*T :Fr& Ch+telet, op% cit%, 0& %>@& Acesta este 0unctul de 2edere al unei lungi tradiii/ grecii au in2entat raiunea& C+t des0re "rient, str*in lo&osului i fiinei, el nu se integreaJ* cu ade2*rat Dntr-o Sistorie a raiuniiT ,i a s0iritului& 4itarea Chinei, uitarea Indiei, cum scrie Roger-Pol Droit Dn eseul s*u L''u(li de )inde :P4F@, marcheaJ* un Dntreg curent Dnclinat s0re l*sarea Dn umbr* a g+ndirilor 1ondatoare multi0le ale ci2iliJaiei& Primul nostru 2olum se str*duie,te s* Dnde0*rteJe aceast* amneJie 1iloso1ic* at+t de 2eche/ helenocentrismul, ca ,i euro0ocentrismul, sunt ast*Ji 1ie caduce, 1ie demontate& Dn numele c*rui 0rinci0iu am 0utea 0ri2ilegia raiunea occidental*P "esigur, aceasta din urm a dat natere unei lumi tiinifice i te#nice care tinde s se impun lumii ntregi. "ar tiina i te#nica modern e$prim, dup opinia unor gnditori, %perfecta a!sen a sensului& '(eidegger). *e de alt parte, se pare c n zilele noastre gndirile sau filosofiile Orientului ne fac s percepem uneori, prin contrast, limitele crora le este e$pus aceast rado occidental. n +ndia, ,#ina, -gipt, pe trmul islamului e$ist doctrine filosofice sau gndiri care tre!uie descifrate pentru a lua n calcul puncte de vedere diferite i pentru a accede mai uor la universalul concret al raiunii verita!ile, raiune care-i e$tinde domeniul de cuprindere prin intermediul comunitii oamenilor. .igur, ideea de fiin, de pild, pare specific european. ,eea ce nu nseamn c aceia care au inventat fiina, grecii, a/ung la o concepie mai profund i mai rodnic dect aceia care n-au fcut-o, dup cum recunoate 0rancois ,#telet nsui (op.cit., p. 12). "incolo de aceast amnezie speculativ, care continu s e$iste la sfritul secolului al 33-lea, volumul nti al acestei Istorii a filosofiei ncearc s capteze reprezentrile eseniale ale civilizaiilor occidentale i orientale, i, deci, ale unei raiuni umane care se construiete pe sine prin recunoaterea i acceptarea alteritaii. -a face eforturi pentru a nu sacrifica nici una din componentele universalului concret.

In ven ii &rece ti
"up cum recunosc c#iar grecii, filosofia perioadei clasice este n mare msur ndatorat -giptului & Chiar dac* anumii neo0latonicieni au su0radimensionat ,i su0raestimat originile egi0tene ale g+ndirii clasice grece,ti, aceasta nu re2ine la a nega a0ortul "rientului la constituirea Dnele0ciunii ,i a ,tiinei grece,ti& Bi atunci, ce au creat greciiP Dn nici un caJ nu am 0utea, 0rin cine ,tie ce etnocentrism in2ersat, 0rin 2reo nou* 2iJiune care ar r*sturna euro-0ocentrismul, s* minimaliJ*m desco0eririle grece,ti& Chiar dac* 1iloso1ia nu Dnce0e Dn 'recia, trebuie recunoscut* tendina s0re uni2ersal a culturii grece,ti, ca ,i 1a0tul c* ea a deschis calea, Dn mod hot*r+tor, 0entru re1lecia 1iloso1ic* O iJ2oare ,i c*i 0e care ni le eH0un Jean-Paul Dumont, Anne Baudart ,i Pierre Hadot& +onia este locul unde, ne arat 4ean-*aul "umont, ia natere interogaia filosofic. Aici sunt 1ormulate, Dnce0+nd cu secolul 3I D&Hr&, marile teme ,i Dntreb*ri care 2or str*bate g+ndirea occidental*/ eHigena de inteligibilitate, 0roblema unului ,i a multi0lului, c*utarea 0rinci0iilor etc& Heraclit este 0rimul care 0roclam* 0reeminena legii noncontra-diciei& Pitagora 1ace din num*r 0rinci0iul tuturor lucrurilor ,i eH0rim*, ast1el, 0rimatul inteligibilului& Renon a0lic* 0entru 0rima oar*, ceea ce constituie un e2eniment remarcabil Dn istoria g+ndirii 1iloso1ice, metoda dialectic*, al c*rui in2entator este considerat a 1i, de c*tre Aristotel& Democrit admite dou* 0rinci0ii, atomii ,i 2idul, ,i 1olose,te termenul de SideiT 0entru a desemna aceste realit*i inteligibile care sunt atomii& Dn 1ine, cum s* nu-i menion*m 0e so1i,ti care, 0ractic+nd arta discuiei metodice, st*0+nind limbaQul, au realiJat un 1ormidabil tra2aliu cultural ,i au chemat la treJirea s0iritului re1leHi2& Platon ,i Aristotel 2or 1ructi1ica aceast* mo,tenire 0resocratic*& Platon mai Dnt+i, 0e care-% studiaJ* Anne Baudart& 3ocea acestui g+nditor r*sun* ast*Ji cu o acuitate uimitoare/ cel mai celebru dintre disci0olii lui ocrate O care Jguduia, 0rin raionamentele sale, certitudinile atenienilor ,i Smo,eaT s0iritele, a,a cum Phainarete :mama sa@ mo,ea tru0urile O este 0ro1und lo2it de moartea maestrului, Dn 877 D&Hr& Filoso1ia 0latonician* eH0rim* mesaQul socratic ,i Dncearc* s* a1le m+ntuirea omului ,i a cet*ii& Fidel manierei dialogale ,i schimbului 2erbal de care se 1olosea ocrate, Platon creeaJ* un gen 1iloso1ic O dialogul O bogat Dn digresiuni, 1orm* de eH0resie su0l* ,i mobil*& $l de1ine,te aceast* metod* dialectic*, 0rin care s0iritul se Dnal* 0+n* la modele sau 0aradigme O Ideile sau $senele O, ca0abile s* sal2eJe 1enomenalitatea ,i s*-i con1ere sens& Platon este 1ondator 0entru c*, Dntorc+nd su1letul c*tre realit*ile indi2iJibile ,i 2eritabile, o0ereaJ* o con2ersie s0iritual*& Dns*, intuiia intelectual* a ideilor nu ne 0oate 1ace s* negliQ*m locul 0e care Platon Dl acord*, Dn Banchetul, lui $ros& Prin toate aceste tr*s*turi, 0rin alierea ,i Dmbog*irea reci0roc* a conce0tului ,i meta1orei, a discursului raional ,i a mitului, Platon actualiJeaJ* un mod de a 1iloso1 a care 2a 1ace 0arte integrant* din demersul occidental& Dn s1+r,it, Dnaintea lui Aristotel, Platon a0are ca unul dintre 1ondatorii 1iloso1iei 0olitice& Ce se 0oate s0une des0re AristotelP De0arte de a 1i r*mas, cum sugera #eon BrunschVicq, Sla ni2elul mentalit*ii in1antileT, el este O ne arat* Anne Baudart O 0*rinte 1ondator Dn mai multe direcii& "mul care 2oia s* eH0lice totul 1ondeaJ*, al*turi de Platon, cadrele logice ale g+ndirii occidentale ,i a0are, du0* cu2intele lui Dante, dre0t Smaestru al celor care ,tiuT& BineDneles, termenul de Slogic*T nu este aristotelic, iar tema unei se0ar*ri riguroase a 1ormei de coninut nu reiese Dn totalitate din scrierile tagiritului& Cu toate acestea, odat* cu

ideea c* demonstraia trebuie s* se s0riQine 0e un raionament deducti2 solid, al c*rui model este silogismul, 1iloso1ul din tagira ne Dn2a* s* ne eliber*m ,i s* ne cur**m s0iritul ,i inteligena de subiecti2itate ,i ne conduce totodat* 0e marea cale a deduciei raionale, 1ormatoare 0entru "ccident& Dac* doctrina silogismului 1ace din Aristotel 0*rintele logicii, clasi1ic*rile s0eciilor animale 0e care le Dntre0rinde 1ac din el unul dintre 0rimii naturali,ti& $l este, Dntr-un 1el, cel mai mare biolog al Antichit*ii& Desigur, tratatele sale de etic* ,i de 0olitic*, studiile de retoric* ,i de 0oetic* 1ac din Aristotel 0rinul 1iloso1ilor& Dn ceea ce-% 0ri2e,te 0e Pierre Hadot, el descrie 0erioada 1iloso1iei elenistice, care se Dntinde de la AleHandru cel Care 0+n* la dominaia roman*, deci de la s1+r,itul secolului al I3-lea D&Hr& 0+n* la s1+r,itul secolului I D&Hr& Pierre Hadot ne reaminte,te, cu aceast* ocaJie, inter-0enetrarea ,i amestecul di1eritelor culturi, reea de inter1erene reci0roce 0rin care se mani1est*, o dat* Dn 0lus, unitatea g+ndirilor orientale ,i occidentale& Filoso1iile 0erioadei elenistice, de0arte de a desemna s0eculaii abstracte asu0ra lumii, g*sesc Dn teorii Qusti1ic*ri ale unei atitudini eHisteniale& Filoso1ia desemneaJ* o o0iune eHistenial*, o alegere de 2ia*& Acesta este caJul 1iloso1iei cinice, con1orm c*reia Dnele0ciunea este deta,are de orice constr+ngere, res0ingere a tot ceea ce 0oate Dnc*tu,a& Cinismul nu D,i arat* oare ast1el 1ormidabila actualitate, ca ,i e0icureismul, care ne arat* c*ile eliber*rii s0irituale ,i 0e cele ale m+ntuiriiP Dnele0tul e0icureu Sse 2a bucura Dn lini,te de 0l*cerea de a eHistaT& Dn 1ine, stoicismul ne Dn2a* s* tr*im du0* )atur*, s* ne con1orm*m #egii uni2ersale, s* in1luen*m din interior e2oluia lumii& Bcolile elenistice sunt 1ondatoare 0entru c*, 2*J+nd Dn om So 2ictim* a DngriQor*riiT, se 0un de acord Dn a a1irma c* omul are acces la 2iaa autentic*& Ast1el, se aQunge la acea conce0ie des0re Dnele0ciune, 2*Jut* ca ameliorare ,i trans1ormare s0iritual*&

Mesajul biblic
Chiar dac* este ade2*rat c* structura intelectului occidental 2ine de la greci, ti0ul de s0iritualitate care a modelat $uro0a :aliindu-se, Dn chiar inima Im0eriului Roman, cu limbaQul 1iloso1iei grece,ti@ 2ine din "rientul CiQlociu& Dnc* din secolul I d&Hr&, du0* cum ne arat* France Farago, *#ilon din 5le$andria, numit i *#ilon +udeul, care 0rimise o educaie clasic greceasc*, dar care studiase de asemenea Biblia, opereaz o transpunere a intuiiei e!raice n conte$tul conceptual grecesc. -l este acela care va da *rinilor 6isericii cretine instrumentele conceptuale ma/ore, laolalt cu mprumutul metodic al conceptelor provenite din platonism i neoplatonism& Cum atunci s* eludeJi re1erinele biblice, din moment ce 0retinJi c* 2orbe,ti des0re g+ndirea euro0ean*P Fiic* a Atenei 0rin eHersarea raionalit*ii, a Romei 0rin 0ractica Quridic*, -uropa este fiica +erusalimului prin spirit. Ceea ce a0are o dat* cu Biblia nu ine c+tu,i de 0uin de ordinea conce0tului, ci sugereaJ* acea PreJen* ireductibil*, al c*rei sentiment omul Dl Dncearc* uneori/ aceast* PreJen* nu este oare 1ondatoare a dimensiunii noastre s0iritualeP )u numai c* este 2orba aici de acel Princi0iu di2in, im0osibil de redus la o idee a raiunii 0ure sau la un 0ostulat al raiunii 0ractice, ,i care, Dn de1initi2, este identic cu misterul eHistenei Dnse,i, dar ni se re2eleaJ* ast1el singularitatea omului, ireductibil la orice ti0 de Sumanitate generic*T& Acesta este dublul mister al unei PreJene 1ondatoare ,i al unei singularit*i absolute, mister c*ruia Biblia Di d* na,tere& 0re deosebire de g+ndirea greac* :0reocu0at* de un demers discursi2 ,i deducti2@, 6i!lia se vdete de nedesprit de o e$perien e$istenial revelatoare.

$ristos i metafizica infinitului

)oul !estament cheam*, asemeni 3echiului !estament, la o desci1rare ,i la o inter0retare Dn cadrele g+ndirilor noastre 1ondatoare& )oul !estament re0reJint* de asemenea o surs* de ins0iraie ,i re1erin*, nu numai 0entru "ccident, ci ,i 0entru acea umanitate, acea comunitate uni2ersal* a1lat* Dn c*utarea sensului, care 1ormeaJ* oriJontul oric*rei re1lecii& Dn s+nul unei eH0eriene eHisteniale ,i re2elatoare, ,i nicidecum discursi2e, Hristos ne 1ace s* accedem, arat* France Farago, la DntreJ*rirea unei noi esene a omului& "mul este m*sur* a tuturor lucrurilor, era enunul so1ist& Dim0otri2*, 2a a1irma Platon/ numai o doctrin* a Fiinei absolute 0oate s* ne dea Dnelegerea a ceea ce este omul& Dar, o dat* cu Hristos, o nou* conce0ie reJultat* din iudaism a,aJ* esena uman* Dntr-un s0aiu nou, neeH0lorat de c*tre greci, acela al in1initului sau ilimitatului& Dntr-ade2*r, s* ne reamintim dialogul *hile(os de Platon 0entru a Dnelege mai bine saltul radical 0e care-% realiJeaJ* iudeo-cre,tinismul& Dn acest dialog, ocrate Dm0arte tot ceea ce eHist* Dn 0atru genuri/ in1initul "apeirori+, limita ,peras+, 0rodusul n*scut din amestec ,i, Dn s1+r,it, cauJa amestecului& In1initului, Dn 0articular, Di a0arine ceea ce nu su0ort* Dncremenirea& "r, tocmai peras, limita, este cea care 1ace s* DnceteJe aceast* mi,care neDntreru0t*& #imitarea in1initului 0rin limit* aduce acea cantitate eHact*, acea ordine drag* s0iritului grec/ a g+ndi este Dn 0rimul r+nd a conQura iraionalitatea ilimitatului, aceast* li0s* de m*sur* 0e care trebuie s* o st*0+neasc* peras, domin+nd in1initul sau ilimitatul& )u este chiar ReiaW aceea care, ne s0une Platon, 2*J+nd r*s0+ndirea uni2ersal* a li0sei de m*sur*, a dat legea ,i ordinea, 0urt*toare ale limitei ,*hile(os, -?b@P Ade2*rul in1init al cre,tinismului/ in1initul Cu2+ntului se substituie ade2*rului indi2idual al omului :so1i,tii@, ca ,i Fiinei 1ondatoare, limitei :Platon@& " meta1iJic* a in1initului, Dn 0arte deQa 0reJent* Dn 3echiul !estament, d* noul oriJont al g+ndirii& Aceast* meta1iJic* 2a o1eri, indirect, 1undamente 0entru matematica ,i ,tiina "ccidentului&

Budismul fondator
Francois Chenet ne in2it* la iJ2oarele g+ndirii indiene, care se num*r* 0rintre marile realiJ*ri ale s0iritului uman& Dn com0ania sa 2om medita asu0ra )edelor ")ecia X Scunoa,tereT@ O nume dat Dn India celor 0atru c*ri re2elate Dnele0ilor de c*tre di2init*i ,i care ar 1i coninut Dnele0ciunea di2in* O, dar ,i asu0ra lui Buddha :cu2+nt sanscrit semni1ic+nd Scel treJit din somnT@, cel mai mare maestru g+nditor al Asiei, ,i asu0ra Dn2**turilor sale& "r, etnocentrismul ci2iliJaiei noastre contest* acestei g+ndiri a Indiei statutul de 1iloso1ie& 4itarea Indiei O aceast* amneJie 1iloso1ic* amintit* mai sus O gu2erneaJ* un Dntreg strat al culturii occidentale& Dac* romanticii germani, al*turi de cho0enhauer, au 2*Jut Dn India un t*r+m al s0eculaiei, Hegel ,i Husserl, du0* cum se ,tie, au 0ri2ilegiat atitudinea teoretic* a 'reciei& Cum s* nu desci1reJi im0licaiile ,i 0resu0oJiiile de care este saturat acest etnocentrismP Dndr*gostit* de Absolut, ci2iliJaia Indiei s-ar 1i distrus Dntr-o eH0erien* abisal*, unde 2a 1i dis0*rut orice 1initudine Dn contact cu in1initulU legat* de autoritatea in1ailibil* a unei Re2elaii, ea ar 1i 0riJoniera unei ortodoHii& Iat* tot at+tea critici sau eHcluderi sim0liste, 0e care trebuie s* le Dnde0*rt*m& " dat* cu budismul, Dn s0ecial, se 0oate aQunge la 1ormele de baJ* ale g+ndirii "rientului& Dac* e2idena "ccidentului este dat* de e&o, de co&ito-ul carteJian, budismul ne aminte,te c*, 0oate, eul nu desemneaJ* dec+t o iluJie, c* subiectul 0ersonal este doar 2acuitate, c* nu eHist* un eu stabil sau substanial& Prin intermediul acestei critici nemiloase, ne s0une F& Chenet, a subiectului sau a eului, ,i cu aceast* 0unere la distan* a subiectului 0ersonal, 1*r* de care nu ar eHista nirvana, starea de senin*tate su0rem* legat* de dis0ariia tuturor dorinelor, budismul 1urniJeaJ* una dintre cele mai im0ortante contribuii la elucidarea 1iloso1ic* a condiiei umane&

Gndirea chinez, descoperire a incontientului nostru filosofic

"dat* cu g+ndirea chineJ*, 0e care ne-o descrie Francois Jullien, a0are un uni2ers cu totul di1erit de cel occidental& Ce ni se o1er* de 1a0t 0rin intermediul acestei g+ndiriP Dn nici un caJ lumea conce0tului, ci mai degrab* neg+nditul 0ro0riei noastre ci2iliJaii& ChineJii nu-,i 1ormeaJ* ideea de 1iin*, ei nu obi,nuiesc s* clasi1ice 0e genuri ,i s0ecii& "rganiJarea 0rin intermediul conce0telor, cunoa,terea cu aQutorul categoriilor, nu le sunt c+tu,i de 0uin 0ro0rii& $i nu acord* mai mult* atenie nici 1ormaliJ*rii discursului& Pe scurt, China ne arunc* destul de de0arte de 0ro0riile noastre categorii& Distincia dintre a0aren* ,i realitate, distincia dintre a 1i ,i a g+ndi, 0ostularea lui DumneJeu, ideea de creaie, toate acestea sunt str*ine ti0ului de re1lecie care 0ractic* descrierea realit*ii ca 0roces Dn des1*,urare, dar care se 2*de,te str*in* oric*rei idei de creaie :de c*tre 2reun Jeu@& $a elucideaJ* e2idena unui uni2ers Dn continu* trans1ormare, cu at+t mai mult cu c+t ea nu construie,te o lume de re0reJent*ri stabile ,i ordonate conce0tual& !otodat*, g+ndirea chineJ* ne 0ermite accesul la 0ro0ria noastr* alteritate, la incon,tientul nostru 1iloso1ic/ SFrec2ent+ndu-i 0e 2echii g+nditori ai Chinei, c*0*t*m Dn s1+r,it acces la un 0unct de 2edere eHterior 0ro0riei noastre tradiiiT :F& Jullien@&

Filosofia islamic, expresie a mentalului pre alilean

C+t des0re islam, el ine deo0otri2* de "rient ,i de "ccident, du0* cum ne-o arat* Christian Jambet& Pe t*r+mul islamului, 1iloso1ia ia na,tere din dialogul cu 2echii greci, 0rin intermediul unei duble re1lecii/ asu0ra C*rii s1inte O Coranul O ,i, 0e de alt* 0arte, asu0ra Dn2**turii neo0la-toniciene :Plotin etc@, Dn2**tur* des0re care 2om trata Dn 2olumul urm*tor din aceast* Istorie a filosofiei% Coranul, cartea sacr* a musulmanilor, este un mesaQ re2elat unui 0ro1et :Cahomed, A>.-?8- d&Hr&@U 0o0oarele C*rii sunt e2reii, cre,tinii ,i musulmanii, iar Cahomed nu este dec+t ultimul dintre trimi,ii lui DumneJeu, du0* A2raam, Coise ,i Iisus& Dar de unde im0ortana ,i m*reia CoranuluiP De-a lungul acestui teHt ne d*m seama c* totul este semn sau simbol al DumneJeului unic 0e care-% m*rturisesc toate& Dac* 2ersetele coranice mani1est* un simbolism maQor, Dnelegem atunci de ce Coranul a suscitat o bogat* tradiie de g+ndire hermeneutic* O care desci1reaJ* ,i inter0reteaJ* sensurile ascunse O, hermeneutic* 0e care Christian Jambet o leag* de !aina DumneJeirii omni0reJente& Filoso1ia islamic* O Dmbog*it* deo0otri2* de aceast* re2elaie coranic* ,i de meditaia de 1actur* neo0latonic* O este hot*r+toare 0entru 0ro0ria noastr* re1lecie, 0entru c* ea este de ins0iraie 0regalilean*& e Btie, Dntrade2*r, c* odat* cu 'alilei cunoa,terea ce as0ira la obiecti2itate a eH0ulJat din lume subiecti2itatea ,i 2iaa s0iritului& Ata,+ndu-se Dn mod 1undamental idealit*ilor matematice, d+nd na,tere abstraciunilor ,tiinei, g+ndirea galilean* a aruncat Dntr-un con de umbr* Dntreb*ri 1iloso1ice 1undamentale, 0roblematici originale, 0e care Christian Jambet le eH0liciteaJ* Dn aceast* lucrare& $l insist* Dn mod 0articular asu0ra conce0iilor lui AlYindD :m& cea <>. d&Hr&@ ,i Al-F*r*bD :m& 7A. d&Hr&, considerat dre0t Sal doilea maestruT du0* Aristotel@, ca ,i asu0ra conce0iei lui A2icenna :m& %.8> d&Hr&@, care ne-a l*sat o o0er* uni2ersal* in1luenat* de su1ism O misticism musulman a0*rut Dn secolul al 3lII-lea ,i care res0ingea raiunea Dn 1a2oarea intuiiei& Ast1el, 0rin intermediul di2erselor in1luene, este schiat* na,terea 1iloso1iei ,i a g+ndirii& Dn 'recia, Dn India ,i China, 0e t*r+mul islamului, a0ar iJ2oare uneori ocultate sau res0inse, se organiJeaJ* multi0le s0aii ,i c*i care 0ermit Dnelegerea e2oluiei 0ro0riei noastre ci2iliJaii& Acestea sunt c*ile 0e care le desci1reaJ* ,i inter0reteaJ* autorii acestor Sg+ndiri 1ondatoareT&

E,u,& -s&&& /&G&//,-mZ&V, JAC[4$#I)$ R4 .re(uie aduse aici mulumiri lui /rancois 0ullien i 1o&er-*ol Droit% Discuiile noastre colective ne-au permis s aducem la lumin aceast idee a 2&3ndirilorfondatoare"% CAPI!"#4# I

'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9

*resocraticii
Jean-Paul Dumont

+ntroducere: originile filosofiei

E .eolo&ie4 si raiune% #a Dnce0ut a 1ost uimirea ,i DngriQorarea& Platon este cel care a1irm*, 0e bun* dre0tate, c* 1iloso1ia este 1iica 4imirii& Dar 4imirea este chiar numele unei di2init*i& 4manitatea 0re1iloso1ic* este DnconQurat* de di2init*i care 0reJideaJ* ordinea ,i succesiunea celeste, Dnl*nuirea anotim0urilor, ritmul tim0ului, 2iaa ,i moartea& Admiraia Dn 1aa 0reJenei at+tor 1ore, nicidecum oculte, ci mani1este, d* r*s0unsuri oric*ror Dntreb*ri ce s-ar 0utea 1ormula/ Ce este lumeaP $ste ea etern* sau e1emer*P De unde 2ine ,i cine a creatoP Cine sunt eu DnsumiP Ce 0ot a,te0ta ,i ce trebuie s* 1acP Bi de Dndat* ce admiraia se Dncarc* de griQ*, teologia :numele 0e care-% 0oart* mitologia@ o1er* r*s0unsuri de-a gata, care r*stoarn* dominaia 0ersoanelor di2ine ,i transcendente& Poetul e0ic este 0urt*torul acestei 2estiri :0recum Homer sau Hesiod@& 0ilosofia propriu-zis nu ncepe dect cu raiunea. ,#iar nainte ca termenul %filosofie& s fi fost introdus de *itagora, pentru a desemna cutarea tiinei sau a nelepciunii, activitatea care se va numi mai trziu %filosofic& rspunde unei cerine de raionalitate. 5 te menine la o e$plicaie teologic 'adic mitologic) nu ar duce dect la o impietate mai de temut c#iar dect ignorana '3enofan, !illes" (eraclit 6 37, 37++ i 78+). 5ceasta nu nseamn c raiunea ar avea rspuns la toate, nici c ar deine puterea de a soluiona pro!lemele aprute din uimire i ngri/orare9 cci, dac aa ar sta lucrurile, interogaia ar nceta i prima soluie oferit ar trece drept definitiv& "e fapt, sarcina raiunii nu const dect n al doilea rnd n cutarea rspunsurilor, primul ei rol fiind acela de a formula ngri/orarea n termenii unor pro!leme, cu alte cuvinte, tocmai de a propune o interogaie raional. +storia originii filosofiei tre!uie s rezide n alctuirea unui ta!lou al ntre!rilor originare. E Literatura presocratic% SPresocraticT este denumirea con1ortabil* O la care ar 1i inutil s* se cear* a se renuna O utiliJat* de 1ilologi 0entru a desemna 0e 1iloso1ii anteriori lui ocrate sau 0e cei care i-au 1ost contem0orani, 1*r* a a0arine curentului socratic& Cu toii sunt greci ,i se eH0rim* Dn dialectele limbii grece,ti, dar prea puini dintre ei sunt atenieni: 0rimii sunt originari din Ionia :Asia Cic*@, urm*torii din sudul Italiei ,i din icilia, Dn 1me, din Abdera :Dn !racia@, ca de 0ild* Democrit ,i disci0olii s*i& C+t des0re so1i,ti, ace,tia sunt con1ereniari itinerani& De la toi ace,ti autori, cu eHce0ia cut*rui sau cut*rui discurs al so1istului 'orgias, nici o scriere nu a 1ost integral conser2at*& )oi nu dis0unem, 0entru a le cunoa,te conce0iile, dec+t de dou* mari categorii de teHte/ 1ragmente 0ro0riu-Jise ,i m*rturii& Fragmentele se datoreaJ* cit*rilor 1*cute de autori mai receni, Dntr-o e0oc* Dn care eHistau ediii, cel 0uin 0ariale& C*rturiile constau Dn notaii ale unui 1iloso1 ulterior, Dn care acesta reJuma, 1ie 0entru a se ins0ira, 1ie 0entru a se disocia, cutare sau cutare 0*rere 1iloso1ic* atribuit* 2reunui mare antecesor& Dn ambele caJuri, istoricul 1iloso1ic de ast*Ji este tributar, dac* nu haJardului, atunci cel 0uin O ceea ce creeaJ* tot at+tea 0robleme O inteniei 1iloso1ice care a moti2at selecia doctrinei ,i a 1ragmentului res0ecti2& Ast*Ji ne g*sim Dn 1aa unei literaturi luHuriante, al c*rei interes este Dndre0tat Dn s0ecial asu0ra 0rinci0iilor ,i cauJelor, asu0ra lui DumneJeu, asu0ra ordinii lumii ,i a 1enomenelor cosmice, asu0ra su1letului, senJaiei ,i cunoa,terii, a0oi asu0ra omului, animalelor ,i 0lantelor& De ce aceste Dntreb*ri ,i de ce Dn aceast* ordineP S3inaT le a0arine celor doi 1iloso1i care urmeaJ* lui ocrate/ Platon ,i Aristotel :0rima Qum*tate a secolului al I3-lea D&Hr&@& "ac *laton se limiteaz la aluzii adesea polemice la adresa autorilor pe care contemporanii si i puteau citi, 5ristotel este creatorul unei metode de cercetare filosofic pe care el o numete %dialectic& i care const, pentru a e$plora cmpul unei pro!leme filosofice, n inventarierea opiniilor emise de e$peri ai domeniului respectiv, n principal de ctre %cei vec#i& :Aristotel, .opica I, %%-%;U %.;bl@& !eo1rast, ele2 ,i succesor al lui Aristotel la conducerea #\ceului, redacteaJ* lucr*ri s0ecialiJate destinate eHamenului critic ,i l*muririi unor chestiuni im0ortante& crisul O arhi2ele ,i 1i,ele, Dn egal* m*sur* cu o0erele unitare O 2a Quca un rol Dnsemnat& "rice lecie sau cercetare 1iloso1ic* asu0ra unei 0robleme considerate demne de interes 2a debuta, de acum, cu o eHaminare a 0aradoHurilor coninute Dn bibliotec*& Ast1el, !eo1rast 2a 0une s* se redacteJe o culegere de )etustaplacita :S"0iniile cele mai 2echiT@, din care D,i 2or eHtrage sursele ,i celelalte ,coli 1iloso1ice ,i, indirect, autorii 0e care-i citim ast*Ji, autori care citeaJ* ,i eH0un 0*rerile res0ecti2e& Aceasta antreneaJ* un mare incon2enientU noi nu cunoa,tem, din o0era Dntemeietorilor 1iloso1iei, dec+t ceea ce a reinut atenia celor 2echi& $Hist* aici Dns* ,i un mare a2antaQ/ de0arte de a 1i un discurs anecdotic al 2reunui cronicar eHterior 1iloso1iei, istoria 1iloso1iei este de la Dnce0uturile ei, ,i

eHact atunci c+nd 2orbe,te de aceste Dnce0uturi, o Dntre0rindere 1iloso1ic*& Cit+ndu-se, 1iloso1ia se recite,te, Dntrun 1el, 0e sine Dns*,i ,i reg+nde,te ceea ce a 1ost g+ndit, descriind o mi,care care este 2iaa Dns*,i a s0iritului, ceea ce Aristotel 2a de1ini dre0t g+ndire a g+ndirii&

:arile pro!leme
E In cutarea principiului material% Interogaia 1iloso1ic* ia na,tere Dn Ionia la Dnce0utul secolului al 3l-lea I&Hr& '+ndirea 1iloso1ic*, Dn c*utarea raiunii de a 1i a lucrurilor, 1ormuleaJ* chestiunea originii ,i a cauJei tuturor lucrurilor Dn 1orma lui arche, termen c*ruia Aristotel Di 2a da mai t+rJiu sensul s0ecial de 0rinci0iu/ 0rinci0iul este at+t ceea ce este 0rim, 0unctul de 0lecare sau materia 0rim*, c+t ,i element 1ondator al eH0licaiei cauJale& 7a ;#ales, cel care a introdus acest termen :A KII@, arche este, meta1oric, substratul tuturor lucrurilor, acel Sce2aT nedi1ereniat de la care Dnce0e orice generare, Dntruc+t nimic nu na,te din nimic, iar lucrurile trebuie s* aib*, toate, o aceea,i origine& Acest 0rinci0iu unic este a0a, sau alt1el s0us, elementul umed Dn general& Ast1el, P*m+ntul este un disc care 0lute,te 0e a0*, a0a este materia metalelor, care sunt 1uJibileU orice su1let este alc*tuit din 2a0ori, 1ie c* e 2orba de animale, de astre sau de 0iatra de Heracleea, acest SiubitorT care atrage 1ierul& Postularea unit*ii unui 0rinci0iu material ,i eH0licarea restului 1enomenelor Dn 1uncie de el sunt su1iciente 0entru a 1ace din !hales un 1iloso1& $l a 1ost de asemenea astronom :a 0re2*Jut ecli0sa de soare din -< mai A<A D& Hr&@ ,i un bun meteorolog :a antici0at o bogat* recolt* de m*sline asigur+ndu-,i mono0olul asu0ra 0reselor de ulei@& 5na$imandru,ele2 ,i 0rieten al lui !hales, 2a merge mai de0arte 0e calea abstractiJ*rii, a1irm+nd ca 0rinci0iu ceea ce el nume,te SIlimitatulT sau SIn1initulT :A IK@& $l a introdus de asemenea termenul de SelementT, elementele lu+nd na,tere 0rin disocierea contrariilor& P*m+ntul, a0a, aerul ,i 1ocul cores0und 1rigului, umeJelii, uscatului ,i c*ldurii ,i sunt tot at+tea mani1est*ri sau Sst*riT ale elementului material iniial din care ele deri2* 0rintr-o serie de schimburi reci0roce Dn con1ormitate cu legea dur* a necesit*ii :B I@& Fa0tul c* ilimitatul e considerat un 0rinci0iu di2in este sugerat at+t de subJistena Dn el a unei 1ore ca0abile s* 0roduc* aceste schimb*ri de stare, c+t ,i de utilitatea de a c*uta Dn a1ara materiei un 0rinci0iu care s* 0oat* Dnde0lini rolul de cauJ* e1icient*& uccesiunea Dn tim0 a 1ormelor actuale ,i contrare, 0ro0rii 0rinci0iului, Dl trimite 0e AnaHimandru, ca ,i 0e maestrul s*u, la studiul mi,c*rilor celeste ale c*ror re2oluii ,i cicluri, echilibrate ,i balansate, 1igureaJ* caracterul necesar al Dre0t*ii& Ast1el el 2a in2enta cadranul solar sau &nomon,5a desco0eri Jodiacul, 2a trasa 0rima hart* a lumii ,i 2a 1ormula o i0oteJ* cu 0ri2ire la e2oluia lent* a umanit*ii 0rimiti2e din 0e,ti& 5na$imene, ele2ul ,*u :miQlocul secolului al 3l-lea D&Hr&@, 2a renuna la caracterul abstract al ilimitatului ,i 2a ridica aerul la rang de 0rinci0iu, asemeni lui Diogene din A0ollonia un secol mai t+rJiu& Aerul este mediul Dn care P*m+ntul ,i astrele 0lutesc ca ni,te Sca0aceT, este Dn acela,i tim0 ,i materia su1letului ,i a g+ndirii :A 3I, 3II@& Pentru Diogene din A0ollonia, dac* su1letul ,i g+ndirea O 0urt*toare ale cu2+ntului ,i ale 2ieii O trebuie considerate 1orme 0e care le ia substana aerian*, atunci germenul este o 0articul* din s0uma amestecului de s+nge ,i aer, ceea ce eH0rim* etimologia numelui A1roditei, Jeia dragostei ,i a 1ecundit*ii, nume ce 0ro2ine din aphrous, Ss0um*T :A KKI3@& Dn $1es, Heraclit 1ace din 1oc 0rinci0iul tuturor lucrurilor& Acesta este singurul element constituti2 al unei lumi, una ,i nelimitat*& Ast1el, tot ceea ce na,te din 1oc trebuie s* se Dntoarc* Dn 1oc& Heraclit este de acord cu AnaHimandru Dn a s0une c* Stoate se nasc ,i 0ier du0* discordie ,i necesitateT :B #KKK@& Dn acest mod eternitatea 0rinci0iilor genereaJ* 2iJiunea unei de2eniri uni2ersale& Du0* s0usa lui Platon, cit+ndu-% 0e Crat\los heracliteanul/ S$l s0une unde2a c* totul trece ,i nimic nu r*m+neU ,i, com0ar+nd cele ce eHist* cu scurgerea unui r+u, el s0une c* este im0osibil s* te scalJi de dou* ori Dn acela,i r+uT :A 3I@& Dar, cum 1ocul este Dn acela,i tim0 Lo&osul :B I@, cu alte cu2inte raiunea ,i g+ndirea, o0oJiia material* a contrariilor de2ine contradicia dialectic* Dn sens modern& Drumul care urc* se con1und* cu drumul care coboar*, iar 0arcursul elicoidal al ,urubului de la 0iu* O elicea 1iind curba descris* de c*tre soare, care este 1ocul cel mai 0ur O este deo0otri2* dre0t ,i curb :B #IK@& Heraclit este de asemenea 0rimul care 0roclam* 0reeminena legii nonconradiciei& E 6!i&ena de inteli&i(ilitate% C+nd Keno1an din Colo0hon :a doua Qum*tate a secolului 3I D&Hr&@, alungat din Asia Cic* de in2aJia meJilor, 2ine s* caute re1ugiu la $leea :Dn sudul Italiei@, Dn2**tura 0itagoreic* se a1la Dn 0lin* Dn1lorire 0e *rmul 2estic al Cediteranei& F*c+nd din num*r 0rinci0iul tuturor lucrurilor :Bcoala 0itagoreic* B II@, Pitagora a1irm* 0reeminena inteligibilului& Pentru c* nu s-a 0*strat nici un 1ragment de la el, consider+ndu-se uneori c* nu a scris nimic, ne este greu s* d*m un coninut 0recis Dn2**turii sale, c*ci doctrina 0itagoreic* nu DnceteaJ* a se Dmbog*i cu s0eculaii ulterioare& Figurile cele mai im0ortante ale 0itagoreismului sunt Alcmeon :s1+r,itul secolului 3I D&Hr&@, Philolaos :s1+r,itul secolului 3 D&Hr&@ ,i Arch\tas, acesta din urm* nu cu mult mai Dn 2+rst* dec+t Platon& Problema care se 0une Dn leg*tur* cu inter0retarea 0itagoreismului este aceea de a ,ti dac* num*rul, care este m*sur*, este de asemenea materia lucrurilor, ceea ce ar Dnsemna c* 0itagoreismul ar 1i o 0re1igurare a atomismului, numerele constituind un reJer2or nelimitat de monade materiale& Poate, Dns*, ar 1i mai con2enabil s* 2edem Dn 0ita-goreism un dualism Dn care num*rul este 0rodus de aciunea asu0ra unei materii ilimitate de c*tre un 0rinci0iu limitati2 care-i con1er* stabilitate ,i imobilitate& 0eculaia 0itagoreic* a atins s1era muJicii :2eJi, de eHem0lu, Arch\tas A K3I@& " coard* ciu0it* la Qum*tate, la 1el ca ,i Qum*tatea tubului de 1laut, 1ace s* se aud* octa2a& Cum atunci s* Dnelegem natura inter2alului dintre % ,i -P Recursul la

1raciile 8=-,;=8 etc& :Arch\tas B II@, care sunt c2inta, res0ecti2 c2arta, ,i eH0rim* mediile armonice, 0ermite um0lerea 0rin ra0orturi sau di2iJiuni a inter2alului dintre % ,i -& candalul este cu at+t mai mare atunci c+nd a0ar m*rimile &,iraionaleT, nedi2iJibile cu numere Dntregi, oric+t de mici ar 1i acestea, ca de 0ild* fi, diagonala 0*tratului de latur* % ,i latura 0*tratului cu su0ra1aa dubl*& Anumite studii care se cer a0ro1undate ne arat* c*, 0rintre altele, Pitagora ar 1i 1ost 1ondatorul unei secte ai c*rei membri au Qucat un rol 0olitic Dn lu0tele care-i o0uneau 0e 1iloso1i numeroaselor ,i tiranicelor lu*ri de 0utere& De asemenea, tema su1letului 0riJonier Dn tru0, ca Dntr-un morm+nt :Philolaos B KI3@, ,i destinat du0* SQudecat*T numeroaselor reDncarn*ri, 2a contribui Dn bun* m*sur* la gloria 2iitoare a ,colii& Poate c* mi,c*rii 0itagoreice trebuie s*-% al*tur*m ,i 0e $m0edocle din Agrigent :secolul 3 D&Hr&@, Dn ciuda eHcluderii sale din ,coal*& 4nul 0rimar ,i 0recosmic al lui $m0edocle este, ca ,i num*rul 0itagoreic, su0us dominaiei 0arului ,i im0arului ,i de0inde de 4r* ,i Prietenie :B KK3III ,i mai de0arte@, 4ra 1iind 0rinci0iul 0ar al disocierii, Prietenia, 0rinci0iul im0ar al reuni1ic*rii Dn 4nul& Din acest 4nu disociat 0urced, s0re a 1orma cele 0atru elemente O 1oc, aer, a0*, 0*m+nt, sau SDm0*trita r*d*cin*T :B 3I@ O, monade care sunt tot at+tea minima, asemenea c*r*miJilor din alc*tuirea Jidurilor, monade care dau 1ondul numeric al elementelor materiale :A K3III@& Adesea, cercet*rile asu0ra 0rinci0iilor ,i elementelor cedeaJ* locul unor tr*s*turi mai s0ectaculoase ale 0ersonalit*ii lui $m0edocle/ cam0ion olim0ic la cursele de care, medic ,i chiar t*m*duitor cu 0uteri eHce0ionale, Dn stare s* recheme din Hades su1letul unui mort, ,i 0ro1et al reDncarn*rilor& E #nul i Multiplul% 4nul, 0e care Keno1an Dl introdusese Dn $leea, 0artici0* at+t la materialismul ionian, c*ci 4nul cu0rinde totalitatea realit*ilor naturale, c+t ,i la eHigena de inteligibilitate care-i caracteriJeaJ* 0e 0itagoreici ,i care-% 2a ins0ira 0e Parmenide :0rima Qum*tate a secolului 3 D&Hr&@, 1igur* central* a Bcolii eleate ,i 1ondator al ontologiei& Parmenide deJ2olt* Dn 0oemul s*u Despre natur teJa lui SesteT, care re0reJint* tr*s*tura esenial* a lui 4nu, 4nu care este Dn acela,i tim0 S4nul continuu ,i DntregT :B 3III@& Fiina se o0une de2enirii, du0* cum 4nul are ca relati2 Culti0lul& "0oJiia Dntre imobilitatea 1iinei ,i curgerea de2enirii induce dou* moduri de g+ndire di1erite/ 0e de o 0arte cunoa,terea intelectual* "noesis+, care 0erce0e 1iina 1*r* 0osibilitate de eroare, 0e de alt* 0arte 0*rerea sau senJaia, care trimite la lucrurile sensibile 0rinse Dn de2enire& Iat* de ce 0oemul lui Parmenide 0ro0une dou* c*i/ calea regal* a ade2*rului ,i drumul 0*rerii& "0oJiia acestor dou* c*i a suscitat numeroase dis0ute& Dac* ne meninem la inter0retarea lui !eo1rast, 0entru Parmenide Sa simi ,i a g+ndi sunt unul ,i acela,i lucruT :A K#3I@, c*ci g+ndul ,i senJaia 0ro2in din aciunea asem*n*torului asu0ra asem*n*torului& Pentru c* este asemenea Fiinei, intelectul nu este di1erit de Fiin*, iar Fiina este acela,i lucru cu g+ndirea :B III@& Dn aceea,i manier*, simul ,i senJaia nu di1er* de sensibil, obiect al o0iniei& Aceast* 0aralel* Dntre 4nu ,i intelect, 0e de o 0arte, ,i de2enire, multi0lu ,i sensibil, 0e de alt* 0arte, 2a eHercita o in1luen* decisi2* at+t asu0ra lui Democrit, c+t ,i asu0ra lui Platon& Princi0alul ele2 al lui Parmenide a 1ost Renon din $leea, care, du0* Platon, a luat a0*rarea maestrului s*u Dm0otri2a susin*torilor mobilit*ii 0rinci0iului, 1*r* Dndoial* ionieni, disci0oli ai lui AnaHimene ,i ai lui Heraclit& Ast1el se 1ace c* Renon este cunoscut datorit* 0aradoHurilor mi,c*rii, destinate s* arate c* a g+ndi mi,carea antreneaJ* contradicia :acest g+nd ar 1i 0resu0us inteligibilitatea sensibilului@& $ste ceea ce a reinut Aristotel din o0era sa :A KK3@& Dn realitate, Renon scrisese o carte cu0rinJ+nd 0atruJeci de *arado!uri, c*rora im0licius, comentator neo0latonician de la s1+r,itul secolului 3 d&Hr&, le-a 0*strat Dnce0utul :B I-III@, ,i care sunt 0aradoHuri care trateaJ* des0re 4nu ,i Culti0lu& Pentru a-,i Dnde0lini 0roiectul, Renon utiliJeaJ* 0entru 0rima dat*, ceea ce este un e2eniment considerabil Dn istoria g+ndirii, metoda dialectic* al c*rei in2entator este considerat de c*tre Aristotel/ ea const* Dn a construi antiteJa a dou* discursuri contradictorii . - contradictoriu s postulezi e$istena :ultiplului, pentru c orice mrime tre!uie s poat fi mprit n dou la infinit 'aceasta este aplicarea principiului %di#otomiei& sau al mpririi n dou). 5ceasta ar nsemna c orice mrime este n mod infinit sau indefinit mare. "ar, mai tre!uie ca mrimea astfel divizat s nu a/ung la ceva infinit de mic, care ar fi nul i a crui adunare sau scdere nu ar produce nici un efect. 5stfel, afirmarea unei continuiti 'divizi!ile) are drept rezultat contradictoriu postularea dialectic a e$istenei discontinuitii 'indivizi!ile@& Cariera lui Renon s-a Dntreru0t brutal/ el moare, 2ictim* a unui tiran de care Dl des0*rea ata,amentul lui 1iloso1ic 1a* de libertate& $l a 1ormat Dns* doi ele2i/ 0itagoreicul Philolaos, care 2a da realului statutul de realitate inteligibil* alc*tuit* din numere, amestec de 1actori limitati2i ,i de ilimitai :B I@, ,i #euci0, 0*rintele atomismului ,i maestru al lui Democrit& E #tomitii. "emocrit :a doua Qum*tate a secolului 3 D&Hr& O Dnce0utul secolului I3 D&Hr&, 1iind 0uin mai Dn 2+rst* dec+t Platon@ este de dou* ori eleat/ at+t Dn ceea ce 0ri2e,te ontologia, c+t ,i Dn ceea ce 0ri2e,te gnoseologia :1iloso1ia cunoa,terii@& Ca bun disci0ol al lui Renon, el g+nde,te c* 0rinci0iul este Fiina, dar o Fiin* necesarmente multi0l*, din moment ce !otul se di2ide Dntr-o in1initate de 0*ri& !otu,i, dat 1iind c* Fiina s-a s0art Dntr-un miliard de entit*i eterne ,i indi2iJibile, trebuie ca acestea s* 1ie se0arate Dntre ele de o non-1iin*, care este tocmai 2idul& Democrit este silit s* recunoasc* dou* 0rinci0ii/ atomiii ,i 2idul, care cores0und Fiinei ,i )e1iinei :A #3II@& Ca ,i 4nul 0armenidian, atomii au o eHisten* material*, at+t c+t se 0oate 2orbi de materie, din moment ce conce0tul

de materie nu 2a 1i ado0tat dec+t mai t+rJiu, de c*tre Aristotel& * s0unem c* atomii sunt entit*i dotate cu caracter obiectual& A s0une c* eHistena lor se Dnsoe,te de SeHistenaT :sau 0reJena@ )e1iinei re2ine la a 1ace din 2id, adic* dintr-un SceT ireal, o realitate 0rinci0ial* cu o 1uncie a,a-Jis ontologic*, chiar dac* este 2orba des0re o )e-Fiin*& 3idul nu este numai s0aiul care iJoleaJ* atomii, dar ,i cauJa e1icient* :motrice@ care Di se0ar*, im0rim+ndu-le traiectorii necesare& !rebuie atunci s* 2orbim de Dnt+m0lareP $ste tocmai ceea ce crede Aristotel, care dorea s* 2ad* Dn ordinea natural* eH0resia unei 1inalit*iU Democrit Dns* este categoric/ el desemneaJ* aciunea 2idului 0rin termenul de SnecesitateT, 2*J+nd Dn ea o cauJalitate unic* ,i su1icient* 0entru a eH0lica 0roducerea tuturor mi,c*rilor care dau na,tere dis0ersiei, dar ,i gru0*rii atomilor& Dou* lucruri eHist* cu ade2*rat/ atomii ,i 2idul, alt1el s0us, ceea ce este "den+ ,i neantul "mederi+ :B C#3I@& Filiaia eleat* Dns* nu se o0re,te aici& A1irmarea realit*ii atomilor ,i a 2idului demonstreaJ* o Dndr*Jneal* nemaiauJit* a g+ndirii care a1irm* c* )e1iina este real* Dn aceea,i m*sur* ca ,i Fiina& Cum se 1ace c* se 0oate 2orbi de realitatea unor atare 0rinci0iiP R*s0unsul, Dntru totul eleat, const* Dn aceea c* nu ne-am 0utea Dndoi de realitatea a ce2a conce0ut Dn intelect& $ste moti2ul 0entru care, cu mult Dnaintea lui Platon, Democrit 1olose,te termenul de SideiT 0entru a desemna realit*ile inteligibile care sunt atomii& Dac* am r*m+ne 1ideli terminologiei stricte a lui Democrit, ar trebui s*-% catalog*m 0e acesta 0rintre Sideali,tiT& !eo1rast a Dneles acest lucru :A CKKK3, ca0itolul #K@& Pentru el, Democrit este mai idealist dec+t Platon, c*ci dac* Platon consider* entit*ile inteligibile dre0t mai reale dec+t imitaiile sau co0iile lor sensibile, c*rora continu* s* le atribuie eHisten* real*, chiar dac* su0us* de2enirii, Democrit renun* la a le acorda o eHisten* e1ecti2*, 0un+ndu-le Dn categoria Scon2enieiT& De unde 1ormula celebr*/ SCuloarea este 0rin con2enie, 0rin con2enie dulcele, 0rin con2enie amarul ,i Dn realitate nu eHist* dec+t atomii ,i 2idulT :A #KIK@& Aceasta Dnseamn* c* 0ers0ecti2a 0e care o a2em asu0ra lucrurilor sensibile nu ne 0ermite dec+t 0rin con2enie, adic* 0rin tradiie ,i obi,nuin*, s* 0retindem a 0erce0e realitatea cor0urilor eHterioare& Aceasta este ,i i0oteJa eleat* care reduce senJaia la stadiul de sim0l* 0*rere& Ceea ce ne in1lueneaJ* simurile, 0ermi+ndu-ne s* sesiJ*m anumite calit*i, nu sunt cor0urile determinate, 0recum mierea, care este dulce& Ceea ce 0roduce o0inia nu este un obiect al o0iniei, ci FiinaU ast1el, senJaia este 0rodus* de ceea ce este real/ atomii care com0un agregatul& Dar, Dndat* ce simurile noastre sunt lo2ite de c*tre atomi, intr*m Dn domeniul 1anteJiei, adic* al imaginaiei ,i al o0iniei& )oi suntem aceia care, 0ornind de la a1eciunile sensibile, ne imagin*m ca 1iindu-ne eHterioar* eHistena cor0urilor determinate& De2ine clar* atunci a1irmaia lui Democrit c* 2iaa este un teatru ,i c* ade2*rul Jace Dn 1undul 1+nt+nii :B CK3 ,i CK3II@, deschiJ+nd ast1el calea sce0ticismului radical al lui Cetrodoros din Chios :B I ,i II@, 0entru care, dac* Sorice lucru este ceea ce se 0oate conce0e des0re elT :o atare 0ro0oJiie este 0ur eleat*@, urmeaJ* de aici c* Snimeni dintre noi nu cunoa,te nimicT :s* Dnelegem 0rin aceasta/ nimic sensibil@& < Infinitul lui #naxa oras. AnaHagoras din ClaJomenai, contem0oran al lui Renon ,i #euci0, Dncercase s* reJol2e 0e alt* cale 0roblema naturii 0rinci0iilor& Bi el 0ractic* un 1el de materialism, consider+nd c*, la Dnce0ut, toate lucrurile se a1l* amestecate, 0+n* la 2enirea Intelectului :sau a 0iritului, nous+ care le disociaJ* ,i se0ar* 0rintr-o o0eraie discriminatorie :B KII@& Pentru a Dnelege sensul acestei Sdiscrimin*riT, ceea ce este 0ro0riu at+t intelectului di2in c+t ,i celui uman, trebuie 0lecat de la acele lucruri care au 1ost amalgamate& Dn Jilele noastre ,tim, de 0ild*, c* materia 2ie este 1ormat* din com0u,i carbonici alc*tuii din carbon, oHigen, hidrogen ,i c+teodat* aJot& Pentru a eH0lica cum amidonul din 0lant* se trans1orm* Dn glucoJa ,i cum glucoJa se conser2* Dn 1icatul ,i Dn mu,chii ie0urelui care a m+ncat morco2ul, sub 1orm* de glicogen, este su1icient s* e2oc*m rudimentele unei chimii a glucidelor& * ne trans0unem acum Dntr-o er* a umanit*ii c+nd aceast* chimie nu eHista& Cum era Dneles 1a0tul c* ie0urele asimileaJ* morco2ul ,i omul O 0+ineaP Cum ie0urele nu de2ine el Dnsu,i morco2 atunci c+nd Dl m*n+nc*P R*s0unsul este 1oarte sim0lu/ eHista deQa sub a0arena morco2ului ce2a din ie0urele non-2iJibil, ,i eHista ce2a din morco2ul in2iJibil disimulat sub a0arena 1enomenal* a c*rnii de ie0ure& Aceste elemente asem*n*toare, morco2ul ,i ie0urele, sunt 0articule in1init de mici, dar deQa determinate, c*rora Aristotel, coment+ndu-% 0e AnaHagoras, le-a dat numele de ShomeomeriiT :A K#3-K#3I@& #a Dnce0ut, Dnainte de a0ariia 1enomenelor, toate ShomeomeriileT 1ormau Dm0reun* Dngr*m*deli con1uJe& ur2ine atunci Intelectul cosmic care se0ar* ,i discrimineaJ* graie ca0acit*ii sale de a cunoa,te ,i de a g+ndi, dar nu cre+nd cor0uri 0ure, ci entit*i amestecate care iau 1orma
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 -<

a0arent* a ShomeomeriilorT 0redominante& $ste ceea ce imit*m la r+ndul nostru atunci c+nd, ser2indu-ne de intelectul uman, 0erce0em ,i distingem lucrurile& !eoria Intelectului a 1*cut 1aima lui AnaHagoras, su0ranumit tocmai SIntelectT "nous+ de c*tre contem0oranii s*i :A II@& Dar care era natura acestui IntelectP ocrate Di re0ro,eaJ* c* nu s-ar 1i eH0licat DndeaQuns :A K#3II@U #eibniJ dore,te s* identi1ice 0e nous cu un intelect di2in omniscient ,i 0ro2idenial, iar comentatorii contem0orani e2ideniaJ* o 1ormul* a lui im0licius care 1ace din intelect un element material se0arator, ce Dnde0line,te acela,i rol ca 2idul g+nditorilor din Abdera, ,i este constituit dintr-o materie 1*r* amestec, a2+nd 0uterea de a des0*ri homeomeriile ,i de a le readuce Dn conglomerate Dmbr*cate Dntr-o a0aren* 2iJibil*& -poca sofitilor E 7ofistica i filosofic Dntreg teritoriul 'reciei este 0arcurs Dn e0oca lui ocrate :a doua Qum*tate a secolului 3 D&Hr&@ de str*lucii con1ereniari, c*rora li se o0un tocmai ele2ii lui ocrate, ca de eHem0lu Keno1on ,i Platon, ,i

care 0ro1eseaJ* retorica, deo0otri2* 0ractic+nd-o ei Dn,i,i ,i Dn2*+ndu-i 0e alii& #ucru scandalos, ei 0retind bani 0entru leciile lor ,i sunt denunai de Keno1on, Dn 1inalul tratatului s*u Despre v3ntoare, dre0t S2+n*tori de ca0eteT care-i atrag 0e tinerii din 1amiliile bogate& uccesul lor coincide cu deJ2oltarea democraiei/ instaurarea regimurilor Dntemeiate 0e adun*ri 0ublice ,i a instituiilor Qudiciare contribuie la a 1ace din retoric* o arm*, a c*rei achiJiie nu 0oate 1i negliQat* de un t+n*r dornic de a 1ace carier*& Dar chiar dac* so1istica este mai Dnt+i de toate o art* retoric*, ea Dntreine str+nse leg*turi cu ,colile 1iloso1ice, ceea ce Di con1er* o bog*ie ,i o 2arietate care se eH0lic* 0rin di2ersitatea originilor sale& < $rota oras% $l este mai Dn 2+rst* sau mai t+n*r dec+t DemocritP )u se ,tie& In orice caJ, el 0ro2ine din Abdera, 1*r* a 1i Dn nici un 1el un atomist ortodoH, ast1el c* Democrit se 2ede obligat s*-i res0ing* teoriile ,Democrit B C#3I@& Consider+nd 0rinci0iile dre0t incognoscibile ,i reduc+nd Dntreaga realitate la 0urele 1enomene, el trans1orm* realul Dntr-un c+m0 liber, 0e care urma s* Dn1loreasc* 1*r* obstacol retorica& Protagoras 0ractic* un materialism absolut :A KI3@& Din toate lucrurile, at+t din obiectul sensibil c+t ,i din simul Dnsu,i, eman* dou* 1luHuri materiale, a c*ror Dnt+lnire 0roduce un reJiduu nou numit S1enomenT& Ast1el, din ochi iese un 1luH luminos care Dnt+lne,te 1luHul colorant reie,it din obiect, 0entru a da na,tere 1enomenului, care, Dn mod simetric, um0le simultan ochiul de 2edere ,i con1er* obiectului culoare, Dnainte de aceast* Dnt+lnire nu eHist* nici albul obiectului, nici, 0entru ochi, senJaia de alb/ 1enomenul 0ro2oac* senJaia de alb Dn acela,i tim0 Dn care el 0roduce Dn obiect calitatea de SalbT& Dac* am s0une atunci c* orice realitate e1ecti2* se limiteaJ* la 1luHul 1enomenelor, urmeaJ* de aici c* senJaia este singurul mod de cunoa,tere ,i c* orice senJaie este relati2* simului, ca ,i obiectului& "rice eHisten* este deci relati2*& )u eHist* nimic absolut& Acesta este sensul Srelati2ismuluiT lui Protagoras& Dac* a0lic*m omului 1ormula/ S imul este m*sura tuturor lucrurilorT, ea de2ine/ S"mul este m*sura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt Dntruc+t sunt, a celor ce nu sunt Dntruc+t nu suntT :B I@& Asemeni maQorit*ii so1i,tilor, Protagoras are o 2iJiune tragic* asu0ra umanit*ii& "mul se na,te gol, li0sit de a0*rare Dm0otri2a du,manilor ,i a 0r*d*torilor naturali& al2area sa de0inde de arta 0olitic* "techne politi8e+, Reus d*ruind 1iec*ruia, din 1ericire, aceast* 2irtute& $a const* Dn a lua drea0ta m*sur* a lucrurilor ,i Dn a-,i alc*tui o 2iJiune raional* des0re ce este bun ,i util& o1istul este Dn2estit, s-ar 0utea s0une, cu misiunea de a diriQa 0o0orul, aQut+nd 1iecare cet*ean Dn 0arte s* a1le m*sura celor utile Cet*ii, 1orm+ndu-,i o 2iJiune con2enabil* asu0ra lucrurilor, cu alte cu2inte, 0roduc+nd 1enomene salutare& Cultura "paideia+, 0e care Protagoras este m+ndru s-o 0redea, este com0arabil* cu agricultura& tro0ind 0lanta, gr*dinarul o 1ace s* simt* bine1acerile r*corii ,i umidit*ii& Adres+ndu-se 0o0orului, Protagoras Dl con2inge s*-,i asume acea 2iJiune a lucrurilor ca0abil* s*-% conduc* la deciJii salutare& Posteritatea 2a 0*stra Dn 0rimul r+nd imensa 0utere a unei retorici Dn stare s* aduc* 2ictoria unei teJe, dar ,i a contrariului ei& Dns*, Dn s0atele acestei 0ractici st* o 1iloso1ie materialist* ,i 1enomenalist*, asu0ra S0ericolelorT c*reia, du0* ocrate, Platon ,i Aristotel nu se 2or Dn,ela& < Gor ias% Dintre toi so1i,tii, Dns*, 'orgias din #eontinoi :Dn icilia@ a 1ost cu siguran* cel mai im0ortant& Dn cursul lungii sale 2iei :%.7 ani@, el ,i-a dominat e0oca, bucur+ndu-se de o a2ere ,i de o glorie imense, rostind discursuri o1iciale ,i 2*J+ndu-,i ridicat* Dn "l\m0ia statuia, Dn aur masi2& $le2 al lui $m0edocle, care trecea dre0t in2entatorul retoricii, el a Btiut s* e0uiJeJe ,i s* codi1ice O iat* caracteristica geniului O 1armecele armonice, minun*iile ritmice ,i magia meta1orelor& Dar, Dn 0rimul r+nd, el ,i-a o1erit, Dn mod 1iloso1ic, miQloacele de a eHersa 0rin lo&os o 0utere 1*r* limite& Dn loc s* com0un* un 0oem sau un tratat des0re natur*, 'orgias redacteaJ* Dn 0roJ* un .ratat despre nefiin% $l arat* succesi2 c* Fiina nu este, 0entru c*, dac* ar 1i, ar 1i de neg+ndit, ,i, Dn s1+r,it, c* ,i atunci c+nd ar 1i g+ndit*, ea nu ar 1i eH0rimabil* Dntr-un limbaQ& Acest ti0 de demonstraie retoric*, care 0une accentul 0e ne1iin*, 0rin ceea ce s-a do2edit, mani1est* o 2oin* 0ersuasi2* care re0et* Dntr-un alt registru argumentul iniial ,i antreneaJ* urechea ,i g+ndirea Dntr-un 2ertiQ ce 0reg*te,te asentimentul& #ogica lui 'orgias e aceea a lui/ SBi chiar dac* aceasta ar 1i&&& tot ar mai trebui s*T& $a se reg*se,te Dn marile sale discursuri, 0ledoarii com0use Dn Qoac* ,i destinate reabilit*rii $lenei din !roia sau deJ2ino2*irii eroului Palamedes de b*nuiala de tr*dare& E Ceilali sofi ti% )u 0uini sunt so1i,tii care, tra2ers+nd 'recia, abordeaJ* cu un talent a0arte 0roblemele morale ,i 0olitice& Cunoa,tem din 9or&ias al lui Platon 1igura 2iolent* a lui Yallicles, care clameaJ* dre0tul celui mai 0uternic ,i eH0rim* Sa2+nt la lettreT un 1el de 2oin* de 0utere& Acest Yallicles este o 1iciune 0latonic*/ el nu a eHistat Dn realitate& Dn schimb, el este DnconQurat de alii, c+t se 0oate de reali& !hras\machos nu este deloc mai 0uin 2iolent& Hi00ias, cu o ,tiin* ,i o Dndem+nare uni2ersale, Dl de0*,e,te Dn abilitate& Critias, unchiul lui Platon, unul dintre cei treiJeci de tirani de la s1+r,itul secolului al 3-lea, Dm0inge im0ietatea 0+n* la a 1ace din DumneJeu 1iciunea unui legislator abil, dornic de a asigura res0ectarea legii :B KK3@& Alii au mani1estat 0reocu0*ri mai a0ro0iate de o moral* clasic*& Prodi]os 0rosl*2ea bine1acerile e1ortului ,i ale muncii, ,i 1*cea din t+n*rul Hera]les emblema alegerii 2irtuii :B II@& Anti0hon din Rhamnunte Dntemeia ordinea 0olitic* 0e concordie :B K#I3@& #iteratura so1istic*, at+t de abundent* ,i de 2ariat*, re1lect* 0reocu0*rile morale, 0olitice ,i 1iloso1ice ale unei 'recii de-abia re1*cute Dn urma r*Jboaielor meJice ,i Jguduite at+t de ciuma de la Atena, c+t ,i de r*Jboaiele 0elo0onesiace ,i de disensiunile interne&

,oncluzie
Istoricii artei au 2orbit des0re un miracol grec& A0roa0e c* la 1el au stat lucrurile ,i Dn 1iloso1ie& De-a lungul a dou* secole :3I-3 D&Hr&@, DngriQorarea omeneasc* a luat 1orma interogaiei raionale& Au 1ost create

, Dn aceast* 0erioad* nu numai termenul de S1iloso1ieT, desemn+nd c*utarea unei cunoa,teri raionale, ci ,i 0rinci0alele conce0te de care 1iloso1ia se 2a ser2i, Dn calitate de instrumente& Ast1el sunt noiunile de 0rinci0iu, element, cauJ*, necesitate, tim0, dre0tate, ade2*r, dialectic:*@, retoric:*@ etc& Im0ortana acestei mo,teniri se 2*de,te Dn o0erele lui Platon ,i Aristotel&

*laton ":;<=>-?:>=@+
de Anne Baudart

+. .ocrate i *laton
%& 27ocrate, personalitate a istoriei mondiale" ocrate ,i Platon au ca 0articularitate 1a0tul de a 1i atenieni, cet*eni ai statului care, sub Penele :m& ;-7@, cunoscuse a0ogeul deJ2olt*rii sale& Dn mod 0aradoHal, de-a lungul r*Jboaielor ,i criJelor care Jguduie Cetatea, 1iloso1ia ,i arta Atenei cunosc o Dn1lorire 2ertiginoas*, care 2a marca 0entru totdeauna istoria umanit*ii& Platon are -. de ani atunci c+nd Dl Dnt+lne,te 0e ocrate, Dn ;.>& R*Jboiul Pelo0onesului :;8%^.; D& Hr&@ nu se s1+r,ise Dnc*& !rei ani mai t+rJiu :Dn ;.;@, Atena este Dn2ins* de 0arta ,i asist* ne0utincioas* la Dntoarcerea oligarhilor alungai/ 0entru o0t luni, !heramenes, ca ,i Critias, Charmides O am+ndoi rude ale lui Platon O ,i ceilali gu2erneaJ* Dntr-o manier* arbitrar*, 2iolent* ,i autoritar*& Dn acela,i an, ocrate re1uJ* s* 0artici0e la arestarea lui #eon din alamina, Dn con1ormitate cu ordinul emis de SCei !reiJeciT& Dn 2iaa sa 0articular*, ca de alt1el ,i Dn cea 0ublic*, el nu a 1*cut niciodat* S2reo concesie Dn contra dre0t*iiT ,Apolo&ia lui 7ocrate, 88a@& !im0 de o0t ani, Platon 2a urma Dn2**tura unui maestru care se m+ndrea de a nu 1i a2ut niciodat* 2reun disci0ol O Dn sensul Dn care, Dn general, este Dneles acest termen& Dntr-ade2*r, ocrate declara c* se adreseaJ* s*racului, ca ,i bogatului, ,i re1uJa s* 0rimeasc* 2reun tribut de la auditorii s*i& $l constituie de unul singur un moment istoric, un Te2enimentT 0rin care ce2a nou 2a sur2eni, marc+nd, dat+nd, res0ecti2 modi1ic+nd istoria& Cine era, deci, ocrateP Dntrebarea, destinat* s* r*m+n* deschis*, mdrea0t* c*tre Platon, acela care a l*sat una dintre m*rturiile cele mai eniblematice ale istoriei ideilor tr*ite de c*tre oameni& )*scut Dn al 0atrulea an al celei de a >>-a "lim0iade :Dn ;?7 D&Hr&@, dintr-un tat* scul0tor ,i o mam* moa,*, ocrate D,i Dnde0line,te, cu un curaQ l*udat de Alcibiade Dn dialogul Banchetul :-%7e---%c@ al lui Platon, datoriile militare Dn tim0ul r*Jboiului 0elo0onesiac& $l Dnde0line,te, de asemenea, 1uncii 0olitice ,i lu0t* cu toat* t*ria 0entru 0rinci0iul dre0t*ii :Keno1on, Memora(ilia %,%,%<@& Poet, muJician, su0us ins0iraiei di2ine, el 2ede Dn 1iloso1ie muJica cea mai Dnalt* "*haidon, ?%a@& Coralist, a0ostol al 2irtuilor, el le DncarneaJ* at+t Dn 2ia* c+t ,i Dn doctrina sa :Dn 1ond nedisociabile@& A tr*i nu Dnseamn* oare 0entru el a 1iloso1a, ,i a 1iloso1a nu Dnseamn* a Dn2*a, a te 0reg*ti s* mori ,*haidon, ?>e@P Acest om, 0rin intermediul cu2+ntului 2iu, 0ro1erat Dn Agora, 0rin intermediul unei g+ndiri Dn act, 1ertiliJeaJ* s0iritele care Dl Dnsoesc/ Keno1on, $uri0ide, Criton, 'laucon O 1ratele lui Platon O, Hermogene, $uclid megaricul, Aristi0 din Cirene, Antisthene cinicul etc& $l Dn2*luie, 1ascineaJ*, Dntr-un cu2+nt, seduce& =. %unul si torpila Cenon, de 0ild*, Di m*rturise,te nu 1*r* umilin* lui ocrate st+nQeneala Dn 1aa Dntreb*rilor 0use de maestruU 2r*Qit, el su0ort* Qugul unei seducii care Di Dne0ene,te tru0ul ,i su1letul& 4luit, con,tient c* nu mai cunoa,te ceea ce credea c* st*0+ne,te 0e de0lin O natura 2irtuii O, Cenon tr*ie,te eH0eriena de0osed*rii de certitudinile sale, 0unerea Dn discuie a unei cunoa,teri 0e care o credea 0+n* atunci cert* ,i Dnchis*, Dn 1aa m*rturisirii, ocrate nu se reJum* la rolul s*u de ghid, de0oJitar 2e,nic al unui ade2*r 0e care l-ar deine de unul singur& Ceta1ora Stor0ileiT O acest 0e,te mare care Dntr-ade2*r D,i 0araliJeaJ* 2ictima O, 1olosit* de disci0ol 0entru a caracteriJa aciunea Caestrului, de2ine meta1ora lui ocrate/ SDac* tor0ila Dns*,i este Dncremenit* ,i ast1el 1iind, Di Dncremene,te ,i 0e ceilali, recunosc c*-i sem*nU alt1el nu& Dn ade2*r, eu nu-s omul care, a2+nd toate miQloacele la dis0oJiie, 0une 0iedici celorlaliU eu dac* 0un Dn Dncurc*tur* 0e alii 0ricina este c* sunt eu Dnsumi Dn cel mai greu im0asT "Menon, <.c@& ocrate a1irm* a ,ti doar ceea ce Dnseamn* s* nu ,tii ,i lu0t* contra oric*rei ,tiine 0reJumate& Denumirea de Dnele0t nu se 0otri2e,te ea doar Jeului "*haidros, -><d@P ingurul lucru care Dl intereseaJ* este m+ntuirea su1letului& Cisiunea sa O 0rimit* de la Jei O const* Dn a-i a+a 0e atenieni :Sasemeni unui t*unT@, a-i Dndemna c*tre de,te0tarea 1iloso1ic*, a-i Sobseda de dimineaa 0+n* searaT "Apolo&%, 8.e@& Cetoda lui, maieutica sau arta de Sa mo,iT s0iritele, dublat* de ironie, aceast* art* sa2ant* de a Dntreba, aceast* S1orm* subiecti2* a dialecticiiT, du0* 1ormula hegelian*, 2iJeaJ* tocmai s* 0ro2oace ie,irea din subiectul Dnsu,i, din chiar str*1undurile sale, 0rintr-un Qoc de Dntreb*ri 0reg*tite, a materiei re1leciei sale& )imic nu se Dn2a* Dn a1ara lucrurilor deQa ,tiute, Dn 0ro0riul 1or interior& ,eea ce revine la a spune c .ocrate nici nu creeaz, nici nu d natere la ceva. -l este pur i simplu silit de ctre zei s-i %moeasc& pe alii (%heaitetos, %A.c@& C*rturiile lui Platon ,i Keno1on concord* Dn acest 0unct/ .ocrate te nva %s-i e$tragi filosofia din propriile tale strfunduri& '3enofon, &anchetul >,?). 5 filosofa nseamn a te cunoate pe tine nsui, n direct prelungire a preceptului delp#ic, nseamn a reflecta, cu alte cuvinte a te ntoarce ctre sine, ctre centrul sinelui, ctre suflet, ctre spirit. @imic altceva nu are importan cu adevrat & 8& Cunoaste-te pe tine Ansui 4 B ' 'C Dn 1a0tul c* ocrate im0une 1iloso1Dei, ca destinaia sa cea mai Dnalt*, maHima Dnscris* Dn tem0lul lui A0ollon din Del0hi :Jeu al 0ro1eiei, al di2inaiei, care D,i transmite mesaQele 0rin intermediul unei 1emei, P\thia@ trebuie 2*Jut un simbolism com0leH& Dnele0tul ocrate, 0*str+ndu-,i integritatea, 0rime,te de alt1el de la un altul

misiunea sa& Reul sau daimonul i-o con1er*& Asemeni 0reotului Dns*rcinat cu inter0retarea cu2intelor incoerente, la 0rima 2edere, ale P\thiei, ocrate, Dns*rcinat cu Dnelegerea gesticii eHtatice a 0ro1etesei, desci1reaJ*, Dn 2iJiuni ,i enigme, ceea ce Dnseamn* ,i necesit* 1iloso1area& SCunoa,te-te 0e tine DnsuiT se reg*se,te, Dn esen*, Dn mesaQul 0indaric al celei de a doua 'de pDthiceE SDe2ino ceea ce e,ti_T& Pindar, amintind omului condiia sa 1ragil* ,i muritoare, ocrate, Dndemn+ndu-% s* nu se considere Dn nici un caJ un Jeu, 0re2in tentaia hD(ris-uM O li0sa de m*sur* O, eHhorteaJ* c*tre cunoa,terea limitelor omene,ti ,i eriQeaJ* con,tiina 1initudinii Dn norm* a aciunii& ocrate a0lic* 0rece0tul del0hic Dntr-o direcie mai 0ro0riu 1iloso1ic*, dar 1ondul r*m+ne religios& Alci(iade al lui Platon d* m*rturie des0re aceasta, chiar dac* 0aternitatea lui e contestat* de unii autori& Dn acest teHt, redactat 0are-se 0uin du0* condamnarea lui ocrate din 877, Platon a1irm* 1*r* reJer2e c* natura omului F subtitlu al lucr*rii O reJid* Dn su1letul s*u& u1letul, sau raiunea, sau 1iina esenial*, este oglinda 0rin care di2initatea se re1lect* Dn noi& Bi 0entru a aQunge la de0lina Dnr*d*cinare a sinelui, medierea celuilalt se do2ede,te ca0ital*& A te cunoa,te 0e tine Dnsui, esena ta, 0resu0une cunoa,terea esenei celuilalt, Dn care te oglinde,ti& )u eHist* cunoa,tere ade2*rat* 1*r* o 0ri2ire eHersat*, atent* la ceea ce alteritatea ne in2it* s* 2edem mai bun Dn ea/ su1letul, habitaclu, Dn om, al di2inului "Alci(iade, %88c@& ocrate Dl Dndeamn* 0e t+n*rul Alcibiade, care 2a Dmbr*i,a cariera 0olitic*, c*tre 2irtutea dre0t*ii& Ade2*rata Dnele0ciune este dre0tatea, Dncarnat* de gu2ern*m+ntul oamenilor ,i al Cet*ii "Alci(iade, %8;c-d@& Bi nimeni nu 0oate s* se 0retind* Dnele0t dac* nu are Dn mod constant, Dn 1a0te ,i g+nduri, ochii Dntor,i c*tre ceea ce este di2in ,i luminos& Acel SCunoa,te-te 0e tine DnsuiT are rolul ultim de a reaminti c* omul nu este m*sura tuturor lucrurilor& Acest dicton conine Dn 0uine cu2inte lu0ta socratic* ,i a0oi 0latonic* Dm0otri2a su1icienei ,i a Dng+m1*rii& Cunoa,terea de sine nu risi0e,te tocmai 1umurile orgoliului "*haidros, --7e@P Pentru ocrate nu eHist* eHerciiu mai di1icil ,i care s* cear* mai mare asceJ* ,i umilin* dec+t luciditatea& S)imic Dn eHcesT se al*tur*, Dn tem0lul lui A0ollon, acelui SCunoa,te-te 0e tine DnsuiT& $logiul m*surii str*bate ,i 1ondeaJ* 0rescri0ia 0ri2irii Dndre0tate c*tre ceilali ,i c*tre sine& "rice alt* Dndre0tare a 2ederii sau a su1letului se cheam* 2iciu "*hile(os, ;<c@& Bi dac* SDi a0arine numai Dnele0tului s* 1ac* ,i s* cunoasc* ceea ce Dl 0ri2e,te, ,i s* se cunoasc* 0e sineT ".imaios, >-a@, ocrate a1irm* 0ermanent c* 1iecare are Dn sine 0utina O dac* nu 2oina O de a o 1ace& Cunoa,terea ine de ordinea interiori taii O g+ndit* nu Dn modul 0sihologic sau antro0ologic, ci Dn modul ontologic ,i meta1iJic O, ,i nu de cea a eHteriorit*ii, care Dnstr*ineaJ* 0rogresi2 de sine& Ceritul socratic, 0rin eHcelen*, este 0oate acela de a 1i ar*tat ,i demonstrat 0rin 1elul s*u de a 1i, de a tr*i, de a-i Dn2*a 0e alii, c* ,tiina este Dn 0rimul r+nd ,i 0rin esen* re1lecie, Dntoarcere la sine, c*tre uni2ersalul 0reJent Dn 1iecare& Filoso1area nu ine de un `sa2oir-1aireL em0iric sau tehnic, de erudiia cumulati2*, de achiJiii eHtrinseci ,i cantitati2e& $ducaia, cum o aminte,te Platon Dn cartea a 3il-a din 1epu(lica, Snu este ceea ce unii 0retind c* ea este/ Dntrade2*r, ei susin c* 0ot a,eJa ,tiina Dntr-un su1let Dn care ea nu se a1l*, ca ,i c+nd ar da 2edere ochilor orbi 1&&&N Dns*, du0* cum ochiul nu e-n stare s* se Dntoarc* s0re str*lucire dins0re Dntuneric, dec+t laolalt* cu Dntreg cor0ul, la 1el aceast* ca0acitate 0reJent* Dn su1letul 1iec*ruia, ca ,i organul 0rin care 1iecare cunoa,te, trebuie s* se r*suceasc* Dm0reun* cu Dntreg su1letul dins0re t*r+mul de2enirii, 0+n* ce ar aQunge s* 0ri2easc* la ceea ce este ,i la m*reaa lui str*lucireT "1epu(lica, A%<c-d@& Platon a reinut de la maestrul s*u 0rinci0iul `con2ersiuniiL su1letului Dn inima oric*rui demers re1leHi2, la baJa actului 1iloso1ic& Co,tenitorul lui ocrate a ,tiut s* 2alori1ice mo,tenirea l*sat* de acela 0e care democraia Dl condamnase, 1*r* Dndoial*, la moarte 0entru 2ina de a 1i Dndr*Jnit s* a1irme c* 1iecare 0oart* Dn sine garania m+ntuirii sau a damn*rii sale& ;& Cuv3ntul interzis Du0* cum ,tim, ocrate nu a l*sat nimic scris& 5flat cu totul ntr-o civilizaie a oralitii, el manifest, ca muli alii, o puternic rezerv n legtur cu semnele strine, inerente artei scrisului. -l pune n gard mpotriva transcrierii prin semnul care fi$eaz i ucide cuvntul, condam-nndu-> la identic i steril repetiie& Citul lui !euth, narat de Platon Dn *haidros, 0une Dn scen* raiunile criticii ,i 0o2este,te na,terea redutabilei in2enii& Reul egi0tean !euth :sau !oth@ O 2ersiune a Hermes-ului grec O o1er* cu m+ndrie egi0tenilor instrumentul care le 2a m*ri, du0* el, ,tiina ,i le 2a consolida memoria& Regele !hamus O 0urt*tor de cu2+nt al lui ocrate O Di atrage atenia asu0ra e1ectului Dn 1ond contrar al in2eniei sale& S,ci scrisul va aduce cu sine uitarea n sufletele celor ce-> vor deprinde, lenevindu-le inerea de minte9 punndu-i credina n scris, oamenii i vor aminti din afar, cu a/utorul unor icoane strine, i nu dinluntru, prin cazn proprie&&& C+t des0re Dnele0ciune, Dn2**ceilor t*i tu nu le dai dec+t una 0*relnic*, ,i nicidecum 0e cea ade2*rat*& Du0* ce cu aQutorul t*u 2or 1i a1lat o gr*mad* de 0rin c*ri, dar 1*r* s* 1i 0rimit ade2*rata Dn2**tur*, ei 2or socoti c* sunt Dnele0i ne2oie mare, c+nd de 1a0t, cei mai muli n-au nici m*car un g+nd care s* 1ie al lor& 4nde mai 0ui c* sunt ,i greu de su0ortat, ca unii ce se cred Dnele0i 1*r* de 1a0t s* 1ieT "*haidros, ->Aa-b@& .criitura nu d natere dect iluziei de tiin, iar nu tiinei autentice & $a m*re,te ignorana care nu are ,tire de sine, deJ2olt* 0retenia de ,tiin*, 2ehiculeaJ* e2entual in1ormaia, ,i nu instruirea, nu Dnt*re,te memoria "mneme+, ci sub-memoria "hDpomnesis+% ocrate nu se 2a atinge deci de aceast* art* O simulacru "eidolon+ al g+ndirii 2ii O, contrar* Dn2**turilor sale ,i lucrurilor Dn care crede& $l Dndeamn* la acela,i lucru/ ca 1iecare

cu2+nt s* 1ie 2iu, Dn c*utarea esenialului, a uni2ersalului, a eternului O singurul lucru care conteaJ*& Acesta e, 1*r* Dndoial*, sensul 1undamental Bi Dnc* actual al mesaQului socratic/ un sens uman, dar de asemenea in+nd de di2in 0rin daimonul care Di arat* calea, Dl iniiaJ*, Di conduce 0a,ii ,i a0oi Dl recheam* la sine& )u 0oi dec+t s* 1ii uimit, Dntr-ade2*r, de concordana decretelor daimonice ,i a e2enimentelor care Dntrees 2iaa ,i, Dn 1inal, moartea lui ocrate& " stranie simbioJ* se stabile,te Dntre interiorO 0acea su1letului, lini,tea s0iritului O ,i eHterior/ a0*sarea Dm0reQur*rilor, unii ar s0une chiar destinul& Armonia realiJat* Dn act a interiorit*ii ,i a eHteriorit*ii nu trimite ea oare la cea mai 1rumoas* 1orm* de Dnele0ciuneP ubiecti2itatea socratic* este Sla ea acas*T Dn obiecti2itatea e2enimential*, 0olitic*& $a su0ort* 1*r* a su1eri, se Dnclin* Dn 1aa a ceea ce trebuie s* se Dnt+m0le/ moartea nedrea0t* a unei 2ictime inocente& SPoate c* a,a ,i trebuia s* se Dnt+m0le ,i cred c* Dn lucrurile acestea a 1ost o m*sur*T "Apolo&%, 87b@& Aceste cu2inte ale lui ocrate redate de Platon, care, bolna2 1iind, nu asistase la moartea maestrului, arat* senin*tatea aceluia care nu a cedat nici un moment tentaiei de a e2ita O 0rin e2adarea care i se 0ro0une la un moment dat "Criton, A;b ,i mai de0arte@O necesitatea& 4ltimele cu2inte ale Apolo&iei sunt gr*itoare asu0ra umilinei ne0re1*cute a unui om care ,tia c* nu deine cheia tuturor misterelor/ SAcum este ora s* ne des0*rim, eu ca s* mor, 2oi ca s* tr*ii& Care din noi 0*,e,te s0re lucrul mai bun, nimeni nu ,tie, 1*r* de numai ReulT "Apolo&ia, ;-a@& #a s1+r,itul 2ieii, DnQosirea nu 1ace s* 0*leasc* nici 0ersoana, nici 0ersonaQul ocrate& ReJultatul 2ieii sale este Scalea 0e care Reul MiN-o indic*T "Criton, A;d@& Dn 0reaQma unei asemenea m*reii, a unei atari noblei, ca0etele de acuJare a0ar ca deriJorii sau chiar grote,ti& 'u2ern*m+ntul democratic Di re0ro,eaJ* lui ocrate coru0erea tineretului, re1uJul de a crede Dn Jeii cet*ii, 1a0tul c* le-ar substitui di2init*i noi ,i, mai 0resus, indiscreia de a 1i cercetat Scele de sub 0*m+nt ,i cele cere,tiT, de a 1i schimbat S0rin 2orbire o cauJ* nedrea0t*, 1*c+nd-o mai drea0t*T, de a 1i Dn2*at Sla 1el ,i 0e aliiT "Apolo&ia, %7b ,i -8c@& Cele trei moti2e ale condamn*rii se Dnscriu Dn registrele/ moral, religios ,i meta1iJic& AcuJatul 2a Dncerca s* demonteJe Dncreng*tura 0l+ngerilor, s* restabileasc* ade2*rul, Dns* limbaQul minciunii ,i al J2onurilor 1alse se do2ede,te, ca adesea, mai e1icace& Autoa0*rarea lui ocrate a 1ost ine1icient* ,i considerat* ultragiatoare/ 2otul 0o0ular Dl condamn* la moarte& Filoso1ul ,i-a consacrat ultimele momente unei discuii des0re nemurirea su1letului Dn com0ania 0rietenilor s*i& *haidon al lui Platon o atest*& B+nd cucuta, ocrate D,i Dndeamn* a0ro0iaii la curaQ/ SHai, lini,tii-2* ,i 1ii st*0+ni 0e 2oi_T "*haidon, %%>e@& Criton Di m*rturise,te Dn 1inal lui $checrates/ SA 1ost de bun* seam* cel mai bun ,i, Dndeob,te, cel mai Dnele0t ,i cel mai dre0tTG "*haidon, %%<a@& *rele&erile de filosofie a reli&iei ale lui Hegel :III, 00& %?% ,i urm&@ a0ro0ie moartea lui ocrate de aceea a lui Hristos/ indi2idualit*i cu destine asem*n*toare, Smartiri ai ade2*ruluiT, societatea tim0ului lor i-a eHecutat& BineDneles c* analogia are limite, ceea ce nu Dm0iedic* 1a0tul ca aceste mori eHem0lare s* r*m+n* Scentrul Dn Qurul c*ruia totul se Dn2+rte,teT& emni1icaia lor sca0*, Dn mare 0arte, istoriei unice, o1iciale&

++. *laton l .ocrate

%& Gelini tea filosofic $Hist* 0entru istoricul ideilor tentaia de a 2alori1ica cutare sau cutare as0ect al o0erei 0latoniciene, de a 0ri2ilegia 0e teoreticianul cunoa,terii ,i al Ideilor sau 0e cel al 0oliticului ,i al eticului, 0e g+nditorul Dndr*gostit de meta1iJic* sau 0e actorul deJam*git O 0+n* Dn 0unctul abandonului a0roa0e de1initi2 O al scenei 0olitice& Ceea ce nu Dnseamn* c* Dn e2aluarea omului ,i a 1iloso1ului Platon nu r*m+ne, ca 0asaQ obligatoriu, 0ersonalitatea lui ocrate& Coartea tragic* ,i nedrea0t* a acestuia Dl obsedeaJ* 0e t+n*rul aristocrat atenian de -< de ani& $l 2rea s* Dneleag*, dar nu o 0oate 1ace Dnc*& 3a Dnelege tre0tat, elabor+ndu-,i o0era& $a 2a a2ea ca 1uncie aducerea la lumin* a sensului unui e2eniment care 0entru moment 0are absurd, de neasimilat 0entru o g+ndire drea0t*, inabil* Dn desci1rarea c*ilor Dntortocheate ale calculului, ale Dn,el*toriei, ale dorinei de 0utere iJ2or+te cel mai adesea dintr-o Dntrist*toare mediocritate, dintr-o ignoran* care nu se cunoa,te 0e sine& Care este eH0licaia acestui scandal, a acestei crime comise de o Cetate c*reia Platon Di a0arine Dnc* 0rin na,tere ,i educaieP Cum a 0utut R*ul s* Dn2ing* at+t de u,or Binele, cum a 0utut Cinciuna reduce la t*cere Ade2*rul, cum a 0utut )edre0tatea s* trium1e ne0ede0sit* asu0ra Dre0t*iiP P+n* unde 0oate merge inechitateaP * nu eHiste oare nici o limit* a r*s0+ndirii ,i 0ro0ag*rii eiP !rebuie s* acce0i 1*r* s* cli0e,ti moartea din 0artea c*l*ilor atunci c+nd nici o lumin* raional* nu le ghideaJ* aciunileP Cu alte cu2inte, mai bine s* su1eri nedre0tatea dec+t s* o comiiP Aceste Dntreb*ri se amestec* Dn mintea lui Platon& $l nu 2a Dnceta s* caute r*s0unsuri, s* clari1ice dilema, s* Dncerce a sc*0a din in1ernul Dndoielii, al interogaiei care-% tortureaJ*& !+n*rul Dnele0t nu este el oare, Dn anumite 0ri2ine, li0sit de a0*rare Dn 1aa tur0itudinii ridicate la rang de :1als*@ ,tiin* a gu2ern*rii ,i 1olosirii oamenilorP Dntr-ade2*r, S1iloso1ul asasinatT, du0* eH0resia lui Francois Ch+telet, b+ntuie imaginarul ,i re1lecia t+n*rului atenian& Ca 0rim obiecti2, Platon D,i 0ro0une s* consolideJe So0eraT socratic* 0ro0agat* Dn ,i 0rin dialog, s* continue tra2aliul Dntre0rins de Caestru ,i s* 0un* baJele unei construcii 0erene a Ade2*rului, Dre0t*ii, Frumosului, Binelui& Filoso1ia nu este nici 0entru el 1ilodoHie "1epu(lica, ;<.a@& Dac* r*t*cirea o0iniei a 0utut determina uciderea unui inocent, ,tiina Binelui ,i a Dre0t*ii trebuie s* 0oat* s*-i deJ2*luie mobilurile Dn,el*toare ,i s* e2ite re0etarea unei orori asem*n*toare& Raiunea, luminat* de o educaie Dndelungat* ,i lent*, trebuie s*

g*seasc* Dn sine leacul r*t*cirii su1letului ,i s0iritului, s* se DnarmeJe Dm0otri2a tumultului 0asiunilor egoiste, 1*r* 1inalitate sau ordine, s*-,i dea miQloacele sigure 0entru a sto0a orice 1orm* de 2iolen* oarb* ,i nud*& Acesta este obiecti2ul lui Platon& Fora ,i hot*r+rea lui se ada0* din rana 0ro1undei deJam*giri a tinereii& C*rturia 7crisorii 3II este Dn multe 0ri2ine l*muritoare ,i ca0ital*& $ste singurul teHt unde Platon 1olose,te 0ersoana I& $l se dedic* la 2+rsta senectuii eHamenului retros0ecti2 al 2ieii sale, al e2enimentelor intelectuale, 0olitice ,i sociale care l-au marcat& Condamnarea lui ocrate ocu0*, mereu, centrul acestei rememor*ri& $a %-a deturnat, s0une el, de la treburile 0ublice ale 0atriei sale& SDn cele din urm* am Dneles c* toate statele sunt r*u oc+rmuite, c*ci legiunile lor su1er* de un r*u a0roa0e de nelecuit, dac* nu-s Dntocmite du0* o 0reg*tire 1oarte griQulie Dm0reunat* ,i c-un anumit noroc& Ast1el 1*r* 2oia mea am 1ost silit s* laud ade2*rata 1iloso1ie ,i s* recunosc c* numai ea ne d* 0utina s* 2edem Dn ce const* dre0tatea at+t Dn 2iaa 0ublic*, 0recum ,i Dn toate detaliile 2ieii 0articulare, ,i c* neamul omenesc nu 2a Dnceta s* se Jbat* Dn tot 1elul de su1erine, 0+n* c+nd sau tagma ade2*railor 1iloso1i 2a aQunge s* dein* 0uterea 0olitic*, sau c+rmuitorii di1eritelor state 2or Dnce0e, m+nai de o di2in* norocire, s* se Dndeletniceasc* cu ade2*rata 1iloso1ieT "7crisoarea 3II, 8-? ab@& 1epu(lica deJ2olt* ideea unui gu2ern*m+nt Dn care 1iloso1ii 2or 1i regi& Cunosc+nd ceea ce e Dre0t, 0ro0oria armonioas*, ei singuri 2or 1i ca0abili, Dn consecin*, s* instaureJe Dre0tatea, adic* ordinea bun* ,i 1rumoas*, Dn Cetate& Btiina trebuie s* 1ondeJe 0oliticul 0entru a e2ita coru0erea ,i uitarea esenei acestuia din urm* "1epu(lica, ;>8d@& Platon, ca ,i ocrate, acord* 1iloso1iei o 1uncie soteriologic* "soter, m+ntuitoare@ ,i cathartic*& Doar ea 0oate m+ntui 0e indi2id ca ,i 0e cet*ean, ea singur* 0oate 0*Ji Cetatea de anomia :absena legilor, a organiJ*rii@ care o sur0* Dn mod mani1est sau latent& De asemenea, 0entru c* ea este iubire de Dnele0ciune, de ade2*r "1epu(lica, ;>Ab@, ea singur* 0oate Dndulci, dac* nu chiar su0rima nelini,tea g+ndirii, care 2rea s* deJ2*luie sensul acolo unde nu se eHhib* dec+t contrariul s*uU ea 0oate, de asemenea, s* 2indece maladia su1letelor, tulburarea s0iritului, su1erina a1ectelor& Ca un Smedic al ci2iliJaieiT, Platon traseaJ* ,i marcheaJ* drumul dre0t de 0arcurs Dn 2ederea rec*0*t*rii s*n*t*ii ,i 0*cii su1letului, Dn 2ederea 0uri1ic*rii durabile 0e scar* 0ublic* ,i 0ri2at*, moral*, intelectual* ,i 0olitic*& Disci0olul a Dneles ,i ,i-a a0ro0riat mesaQul Caestrului ocrate& $l in2it* la 0*r*sirea umbrei ,i la intrarea Dn casa luminii& ;% De la um(r la luminE dialectica t*0+nit de Dntrebarea 0ri2ind 1iina, cunoa,terea, condiiile lor de 0osibilitate, de abordare ,i de tratare, de Dntrebarea asu0ra 0erenit*ii 2alorilor gnoseologice, etice, 0olitice sau meta1iJice, Platon 1olose,te mai multe registre stilistice O dialogale Dntotdeauna, mai 0uin Dn 7crisori sau Dn Apolo&ie O, Dn care ocrate deine a0roa0e Dntotdeauna rolul central al actorului 0ri2ilegiat al discursului, al aceluia care, 0olemic, incit* la deJbatere& Le&ile sunt singurul loc unde nu 1igureaJ* deloc, Dn tim0 ce Dn *armenide, 7ofistul ,i *olitica nu ocu0* dec+t un loc secundar& Prin medierea arti1iciului oratoric, atunci c+nd disci0olii mani1est* an2ergur* intelectual* :ca, de 0ild*, Dn 9or&ias, 0ersonaQul 1icti2 Yalli]les, sau tebanii immias ,i Cebes Dn *haidon, 0entru a nu-i cita dec+t 0e ace,tia@, Platon Dntreese conce0tul ,i meta1ora, deJ2oltarea teoriei abstracte ,i naraiunea mitic*, uneori imaginar*& Citul 0oate atunci aQunge acolo unde conce0tele singure nu 0ot/ ti0 de metalimbaQ Dntro limb* 2alori1icat* totu,i constant Dn arta de1inirii sau Dn cea a re1ut*rii, Dn deJ2*luirea numeroaselor a0orii la care conduce adesea un discurs insu1icient 1iltrat de logic*, Dnc* 0rea alienat, 0rad* ca0canelor 0*rerii imediate ,i 0urt*toare de 1als& E Artele si Htiinele% Discursul 0oate com0orta, desigur, numeroase digresiuni& $ste necesitatea care-% locuie,te, com0leHitatea c*reia Di este, 0are-se, destinat& Fie c* e 0reJent Dn arte ,i ,tiine, 1ie Dn arta ,i ,tiina su0rem*, dialectica, Platon o0ereaJ* cu griQ*, Dn s0ecial Dn 1epu(lica, distincia Dntre artele subalterne :muJic*, gimnastic*@ ,i ,tiinele care conduc gradual la dialectic* :aritmetic*, geometrie, stereometrie, astronomie, armonie@& )u au ele dre0t sco0 s* SDntoarc* su1letul de la o Ji Dntunecat* ca noa0tea c*tre Jiua cea ade2*rat*, o ascensiune ,i o re2enire c*tre ceea-ce-esteT "1epu(lica 3II, A-%c@, s* iniieJe Dn 1iloso-1ieP 'imnastica ,i muJica Sse a0lic* la ceea ce se na,te ,i moareT, cor0ului ,i nu su1letului& Calculul ,i ,tiina numerelor cheam* s0iritul la abstractiJare, chiar dac* as0ectul lor utilitar, a0lic*rile lor la domeniul sensibilului nu sunt negliQabile& Btiina su0ra1eelor, geometria, Sse aseam*n* cu o0eraiunile de r*JboiT :A-?d@ ,i SaQut* la mai buna Dnelegere a celorlalte ,tiineT :A->c@& Btiina care studiaJ* Sdimensiunea ad+ncimiiT, stereometria, ,i cea care studiaJ* solidele Dn mi,care, astronomia, aQut* s0iritului s* se des0rind* de elementul imediat 2iJibil& Btiina armoniei caut* Snumere Dn acordurile care lo2esc auJulT ,i, de asemenea, aQut* la des0rinderea de materialitatea imediat* a sunetului, chiar dac* ea nu distinge cu ade2*rat numerele armonice de acelea care nu sunt ast1el, ,i nici raiunea 0ro1und* a acestei di1erene :A8%c@& Dar aceste ,tiine, 0e care ar 1i mai indicat s* le numim arte, nu sunt dec+t 0reludiul dialecticii "1epu(lica, A88c@& E DialecticaE metod i tiin% Dialectica este 0entru Platon metod* de atingere a ade2*rului, des1*,urare a unei raiuni Dn act, 0rogres+nd 0rin contradicii de0*,ite, 0rin detectarea gradat* a erorilor, a iluJiilor, a halucinaiilor inerente sensibiluluiU ea este, de asemenea ,i mai ales, ,tiin* a Ade2*rului, a Dre0t*ii, a Frumosului, mai bineJis a Binelui, adic* a Absolutului de la care totul 0urcede& CiQloc ,i sco0 al cunoa,terii, cu dublul s*u statut demonstrati2 ,i intuiti2, ea 2iJeaJ* 1iina Dn dubla sa teHtur*, sensibil* ,i inteligibil*& $a Dndrea0t*, Dn toate, c*tre esena stabil* ,i 0eren*, 1undament al realului 0erce0ut ,i g+ndit "1epu(lica, A8;a@& $a Dl Dnal* 0e acela care o

0ractic*, Di Dndrea0t* 0ri2irea, Dl Dndeamn* de la SaiciT c*tre SdincoloT, de la haosul 0erce0iilor, de la incertitudinea cunoa,terii, c*tre ordinea imuabil* ,i cert* a inteleciei& SDar metoda dialectic* merge 0e aceast* cale c*tre 0rinci0iul Dnsu,i, su0rim+nd 0ostulatele, 0entru ca acestea s* ias* Dnt*rite& Dn 1a0t, ea 0oart* ,i ridic* Dn lini,te ochiul su1letesc, cu1undat 0+n* atunci Dntr-un m+l barbar M&&&N& Dialectica se a,aJ* deasu0ra Dn2**turilor 0recum un aco0eri, ,i Dn mod Qusti1icat nu s-ar 0utea a,eJa deasu0ra ei 2reo alt* Dn2**tur*/ aici se a1l* 0unctul 1inal al Dn2**turilorT "1epu(lica 3II, A88d ,i A8Aa@& $a singur* 0ermite o 0ri2ire sino0tic* asu0ra 1iinei ,i cunoa,terii "1epu(lica 3II, A8>c@& Arta de a discuta dialog+nd, care este dialectica la origini, las* Dncet-Dncet locul discuiei t*cute a su1letului cu el Dnsu,i, o alt* denumire a actului g+ndirii& )u de1ine,te Platon Dn numeroase r+nduri g+ndirea ca
;% P#A!")

Sdiscursul 0e care su1letul Dl ine sie,i asu0ra tuturor lucrurilor 0e care le cerceteaJ*T ".heaitetos, %<7c-%7.aU a se 2edea de asemenea 7ofistul, -?8e--?;b ,i *hile(os, 8<c-e@P Autonomia g+ndirii desemneaJ* atunci una din 1inalit*ile ultime ale dialecticii, Dn cele dou* momente ale sale/ SascendentT ,i SdescendentT "1epu(lica 3I, A% lb, *haidros, -?Ad@& Primul "sDna&o&e+ const* Dn adunarea a ceea ce este dis0ersat& $l merge de la multi0lu c*tre unu, de la umbr* la lumin*, de la a0aren* la esen*, de la o0inie la ,tiin*, de la realul sensibil la cel inteligibil, care este Ideea sau Forma& $l 0ermite accesul gradual la 0rinci0iile celor eHistente, a0oi, Dn manier* 0lenar*, la 0rimul Princi0iu, ani0otetic, absolut, care 1ondeaJ* ,i ilumineaJ* totul& Cel de al doilea "diaAresis+ deJ2olt*, 0rin eHerciiul ,i des1*,urarea raiunii, im0licaiile unei 2iJiuni unitare, ,i traseaJ*, 0rin discursi2itate ,i distincie, di1erite grade ,i ni2eluri de cunoa,tere ,i eHisten*& Dn *haidros sunt 0reJente ambele moduri, ca ,i obiecti2ele lor& SCai Dnt+i/ s* cu0rinJi dintr-o 0ri2ire ,i s* aduci la o unic* 1orm* detaliile risi0ite 0este tot 0entru ca, de1inind 1iecare unitate Dn 0arte s* 0oi 1ace lim0ede care anume este aceea asu0ra c*reia, de 1iecare dat*, 2rem s* c*0*t*m o Dn2**tur* M&&&N Cel de-al doilea MmodN, dim0otri2*, const* Dn a 0utea s* di2iJeJi Dn s0ecii, 0otri2it articulaiilor naturale, Dncerc+nd s* nu 1r+ngi, a,a cum 1ac trec*torii li0sii de Dndem+nare, 2reuna dintre 0*riT "*haidros, -?A d-e@& Platon se declar* Dn mod eH0licit SDndr*gostitT de aceast* art* a di2iJ*rii ,i regru0*rii, la iJ2oarele cu2+ntului ,i ale g+ndirii& $l Di S2+neaJ* chiar 0e aceia care arat* a0titudini Dn acest sensT :-??b@& Asimilat unui Jeu, dialecticianul deJ2*luie esena 1iec*rui lucru "1epu(lica 3II, A8;b@, dar ,i reune,te Dntr-o 0ri2ire ceea ce, Dn sensibil, se 2*de,te Dn risi0irea ,i deJordinea unei QuHta0uneri nein1ormate de c*tre raiune& "m al analiJei ,i al sinteJei O Dn sensul cel mai 0uternic al acestui cu2+nt/ sDnthesis, aciunea de a 0une Dm0reun*, de a combina, de a aranQa O, dialecticianul se 1ormeaJ* mai Dnt+i de-a lungul a cinci ani de eHerciii S0racticate cu h*rnicie asidu*T& Aruncat a0oi, 2reme de %A ani, Dn 0e,tera sensibilului, 0entru a-i su0orta Dncerc*rile, dialecticianul ,i 2iitorul gu2ernant al Iallipolis-ei :1rumoasa ,i buna Cetate@ 2a 1i dublat de 0edagogul care trebuie s* se iniieJe, la r+ndu-i, Dn aceast* art* ,i Btiin* care l-au 1ormat 0e de0lin& $l trebuie de asemenea ca, SDn*l+ndu-,i lamura su1letului c*tre Dnsu,i cel ce d* lumin* tuturor, 2*J+nd el Binele Dnsu,i, 1olosindu-se de el ca de o 0ild* ,i de un model, s* r+nduiasc* Dntru 1rumusee at+t cetatea c+t ,i 0e cet*eni, dar ,i 2iaa ce le-a r*mas,
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
42

1iec*ruia, atunci c+nd Di sose,te r+ndulT "1epu(lica 3II, A;.a@& Aceasta e misiunea sa, odat* aQuns la 2+rsta de A. de ani& A 1iloso1a, 0entru Platon ca ,i 0entru ocrate, Dnseamn* a educa 0e aceia care nu ,tiu O 0e aceia care nu mai ,tiu O, Dntru 0erce0ia esenialului uitat, dar 0reJent& Btiin* 0rin eHcelen*, metoda cea mai cali1icat* 0entru a conduce g+ndirea, dialectica 0latonician* ,tie s* 1ie ,i alt1el dec+t teoretic*, conce0tual abstract*, ,i s* ia 1orma ling2istic* cea mai seduc*toare/ aceea a mitului sau a alegoriei& E Ale&oria pe terii i sim(olistica liniei% Alegoria este, Dn sens literal, aciunea de a s0une altce2a, de a 2orbi alt1el Dntr-o adunare "a&ora+% Proced+nd ast1el, Platon se adreseaJ* unui num*r c+t mai mare de oameni ,i, Dn continuarea Dn2**turii socratice, con1er* 1iloso1iei o dimensiune eHoteric*& Citul ca0*t* ast1el, din cartea a 3il-a a 1epu(licii, 2ocaia unei 0ro0edeutici la Dnele0ciune, at+t sub 1orm* teoretic* :,tiina@, c+t ,i 0ractic* :morala ,i 0olitica@, a unei DncuraQ*ri Dntru 0*r*sirea umbrei 0e,terii O simbol al acestei lumi care ne 1ace ca0ti2ii s*i :A%>b@ O ,i Dntru Dn*larea gradual* 0+n* la un 0rinci0iu al luminii 2iJibile, mai a0oi in2iJibile ochiului cor0oral& Dintr-o dat* Platon 2orbe,te des0re natura noastr* :A%;a@& SPriJonierii sunt asemeni nou*T :A%Aa@& Dnl*nuii Dntro 0oJiie 1iH* Dnc* din co0il*rie, cu s0atele Dntors c*tre intrarea 0e,terii, ei nu 0ot dec+t s* considere ade2*rate ,i reale umbrele ,i re1leHele de 0e 0ereii locuinei subterane, 0erei 0e care ochii lor s-au 1iHat dintotdeauna& A-i elibera dintr-o dat*, 1*r* nici o tranJiie, n-ar da na,tere dec+t la re2olt*, nebunie, su1erin* eHcesi2 de 2iolent* ,i mutaie steril*& Cecitatea lor ar 1i mai ad+nc* chiar dec+t Dnainte& Platon subliniaJ* e,ecul unei educaii indi1erente la e2oluie, deloc 0reocu0at* s* o1ere tim0ul ,i miQloacele asum*rii 0rocesului de trans1ormare necesar unei schimb*ri durabile, unei Dnelegeri durabile a 1a0tului c* umbra obiectului 0e un 0erete nu este dec+t o umbr*& A-i 1ace 0e 0riJonieri s* treac* de la o o0acitate nocturn* Dn im0eriul luminii solare 0resu0une Dn 0rimul r+nd consim*m+ntul lor liber ,i 2oluntar Dn 1aa mutaiei, cu durerile 1iJice ,i 0sihice 0e care ea le

0ro2oac*& $i 2or 1i eliberai noa0tea, 0entru ca ochii s* li se obi,nuiasc* mai u,or cu contem0larea astrelor ,i a 1irmamentului :A%?b@& $i 2or desco0eri c* soarele era 0rinci0iul a ceea ce 2edeau 0e Jidurile 0e,terii, cauJ* a imaginii 1iinei, dar mai 0resus, cauJ* a 1iinei sensibile& Cai mult, 2or Dnelege c* soarele este el Dnsu,i un 0rinci0iu deri2at ,i sensibil, 2iJibil doar cu ochii tru0ului& Imaginea 0rinci0iului inteligibil, re1leH material
43

P#A!")

al Ideii celei mai Dnalte Dn 2aloare ,i demnitate O Binele O, soarele are statutul de S1iu al BineluiT, statut 0e care deQa Dl stabilise conce0tual, dac* nu meta1oric, cartea a 3i-a a 1epu(liciiE S oarele MesteN odrasla Binelui, odrasl* 0e care Binele a J*mislit-o asem*n*toare cu el Dnsu,i& C*ci ceea ce Binele este Dn locul inteligibil, Dn ra0ort at+t cu inteligena, c+t ,i cu inteligibilele, acela,i lucru este soarele 1a* de 2edere ,i de lucrurile 2iJibileT "1epu(lica 3I, A.<c@& Cartea a 3il-a trans0une aceast* deJ2oltare teoretic* Dn limbaQul mitului, dar ambele teHte sunt dedicate, Dn genuri literare di1erite, eH0unerii conce0iei 0latoniciene asu0ra 1iinei ,i cunoa,terii, cu di1eritele sale grade, momente ,i eta0e& Platon nu eJit* s* 1ac* uJ de schema matematic* sensibil* O teoria 0ro0oriilor O 0entru a 1acilita accesul la Dnelegerea doctrinei sale& Dntr-o introducere magistral* la alegoria 0e,terii ,i graie, de aceast* dat*, simbolismului abstract al geometriei O linia "1epu(lica 3I, A.7e-A% le@, sunt re0reJentate Dntr-ade2*r cele 0atru ni2ele ale 1iinei/ imagini, obiecte ale lumii sensibile "topos oratos+, imagini, obiecte ale lumii inteligibile "topos noetos+% Acestora le cores0und, termen cu termen, 0atru ni2ele de cunoa,tere/ o0inia "do!a+ O sub dubla 1orm*/ a re0reJent*rilor con1uJe "ei8asia+ ,i a credinei "pistis+ F, cunoa,terea intelectual* O Dn dubla sa 1orm*/ i0otetico-deducti2* sau matematic* ,i discursi2* "dianoia+, care merge de la 0rinci0ii sau aHiome indemonstra-bile la im0licaiile lor logice, ,i dialectica sau 1iloso1ia, care merge de la i0oteJe la 0rinci0iul absolut, de la condiionat la ceea ce condiioneaJ* "noesis+% 'radelor 1iinei le cores0und, du0* o 0ro0orie matematic* DngriQit*, gradele cunoa,terii& " aceea,i lege ascensional* le gu2erneaJ*& "0inia este in1erioar* Dn natur* ,i 2aloare ,tiinei, du0* cum imaginea este in1erioar* Ideii& Cunoa,terea matematic* este in1erioar* Dn natur* ,i 2aloare cunoa,terii 1iloso1ice, Dn dubla sa eH0resie/ demonstrati2* ,i intuiti2*& $a este totu,i ridicat* la rang de 0ro0edeutic* "propaideia+ la 1iloso1ie "1epu(lica 3II, A8?d@& Btiina ,i arta m*surii "metreti8e+ nu dau Sm*suraT 0er1ect Qust* "pros to metriori+, ci se a0ro0ie de ea ,i o 2iJeaJ* "'mulpolitic, -<;a@& S$a se a0lic* la tot ceea ce de2ineT "'mul politic, -<Aa@ ,i nu Scelor care suntT& $a arat* drumul Ideii ,i este 0rin eHcelen* metoda 1ormati2* a s0iritului& Acesta s* 1ie moti2ul 0entru care Platon a 0us s* se gra2eJe 0e 1rontonul ,colii sale, Academia/ S * nu intre nimeni aici, dac* nu este geometruTP Btiinele, altele dec+t dialectica, nu sunt dec+t S0reludiul artei ce trebuie Dn2*at*T "1epu(lica 3II, A8ld@& Aceast* art* se nume,te dialectic*&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
44

Btiinele num*rului, ale su0ra1eelor, 2olumelor, astrelor nu sunt dec+t eta0e de 0arcurs, dar ele nu Dnal* 0+n* la Idee "eidos+, sau la 0rinci0iul eH0licati2 ,i 1ondator a ceea ce este& $le nu 0ot Dn nici un caJ s* Dnlocuiasc* dialectica, cea care merge Sde la generare la esen*T "*hile(os, -?d/ &enesin eis ousian+% Ideea a0arine dublului registru al lui Sa demonstraT ,i Sa 2edeaT, al discursi2it*ii logice ,i al 2iJiunii intelectuale, contem0laia& Procesul cunoa,terii se Dncheie 0rintr-o modalitate 0ri2ilegiat* a actului 2ederii 0rin ochii su1letului, du0* o des0uiere metodic* de ceea ce, Dn domeniul sensibilului sortit uit*rii sau ignor*rii inteligibilului, 0utea s* 1ie ecran ,i obstacol& Accesul la contem0larea 0rimului 0rinci0iu este, 0entru 0riJonierul eliberat din 0e,ter*, deschiderea Dntr-o alt* lume care, 1*r* a 1i altunde2a, Dntr-un statut de eHterioritate Dnde0*rtat* ,i inaccesibil*, se a1l* Dn sine 1*r* ca Dnainte s* 1i eHistat cunoa,terea sa clar* ,i luminoas*& Citul 0e,terii nareaJ* di1erite momente ale 0rocesului mnemonic, ale tra2aliului anamneJei Dn care se Dnt+lnesc, str+ns legate, cunoa,terea, 1iina ,i de2enirea, aciunea ,i contem0laia& Platon demonstreaJ* ,i aici c* Sa Dn2*a nu este altce2a dec+t a-i reamintiT, cu aQutorul de neDnlocuit al maieutului, al educatorului care conduce su1letul c*tre sine, care-% readuce Sacas*T& 1epu(lica ,i Menon se al*tur* Dn de1inirea cercet*rii ,i a ,tiinei care Snu sunt dec+t reminiscen*T 'Menon, A ld). 8& *articipaia E *articiparea sensi(ilului la inteli&i(il, a devenirii la fiin% ensibilul D,i trage Dn totalitate sensul din inteligibil, iar 2ocaia inteligibilului este de a clari1ica, de a structura, de a ser2i Dnelegerii ,i ordon*rii sensibilului& De sub haosul a0arenei, Platon eHhumeaJ* 1iina& Din talme,-balme,ul senJaiilor el deJ2*luie o anumit* modalitate O desigur in1im* O a cunoa,terii& Ideea este acel ce2a la care 0artici0* obiectul sensibilU ea este, de asemenea, modelul de inteligibilitate& Princi0iu de ordonare a realului eHistent,0rinci0iu de cunoa,tere, de semni1icare 0lenar* a ceea ce este ,i 0are, Ideea deine o tri0l* 1unciune/ logic* sau gnoseologic*, ontologic*, cosmologic*& F*r* Ideea de ordine nu eHist* ordine Dn lumeU 1*r* Ideea de 1rumusee nu eHist* Icosmos, a c*rui etimologie arat* c* el este ordinea 1rumoas* ,i bun* a uni2ersului& Pe de alt* 0arte, am ,ti oare, 1*r* eHistena acestei lumi ,i a miliardelor de 1iine care o com0un, 1*r*
;A F GF P#A!")

calit*ile lor materiale ,i sensibile, 1*r* modalit*ile multi0le ale a0ariiei acestora, ce sunt Ideile la care trimitP Dn .heaitetos se stabile,te c* senJaia nu este O asta ar mai 1i li0sit_ O Dntregul, nici ade2*rul, nici 0rinci0iul cunoa,terii, c* omul, contrar s0uselor lui Protagoras, nu este Sm*sura tuturor lucrurilorT ".heaitetos, %A-a@, c* subiecti2ismul nu conduce dec+t la a0orii ,i nu genereaJ* dec+t deregl*ri ale g+ndirii ,i ale conduitei, 1a2oriJate de o c*utare ine2itabil sce0tic*& $l 0ro1eseaJ* e2adarea/ SM&&&N trebuie s* Dncerc*m s* 1ugim de aici Dntr-acolo tot mai re0ede& "r, 1ug* Dnseamn* a de2eni, du0* 0utin*, c+t mai asem*n*tor di2init*ii "homoiosis theo 8ata to dDnaton+, du0* cum asem*narea Dnseamn* a de2eni dre0t ,i s1+nt cu Dnele0ciuneT ".heaitetos, %>?b@& Imersiunea Dn de2enire Dntunec* amintirea 1iinei 2eritabile, 2oaleaJ* lumina care Dm0reQmuie Ideea ,i Dnde0*rteaJ* su1letul din 0atria sa originar*/ SlumeaT 1*r* loc sau tim0, im0ro0riu numit* Slume inteligibil*T& Banchetul ne arat* im0ortana ,i chiar esenialitatea c*ut*rii din iubire Dnce0ute deQa de aici de Qos "Banchetul, -%.--%-b@& Dnsu,i cu2+ntul S1iloso1ieT 1ace aluJie la aceasta& Iubirea, dorina eHclusi2* ,i 0lenar* a ade2*rului ,i a Dnele0ciunii, anim* ardoarea demersului intelectual "1epu(lica, ;>Ab@& A1ectul nu este negat de Platon, ci situat Dn acea dialectic* a 0artici0*rii sensibilului la inteligibil ,i a inteligibilului la sensibil& $rotica din Banchetul nu este 1*r* leg*tur* cu dialectica, 0e scurt descris* Dn *haidon,pe larg Dn 1epu(lica, 3I-3I# $a arat* di1eritele 0aliere ale iubirii ,i im0ortana iniierii, ca ,i 0e aceea a atingerii maturit*ii Dn dragoste& Dntr-ade2*r, cum s* iube,ti Ideile, dac* n-ai iubit Dn 0realabil unul, mai multe cor0uri, unul sau mai multe su1leteP Cum s* inte,ti la Bine ,i Frumos, dac* mai Dnainte n-ai simit Dn 0ro0ria carne t*ietura dureroas* ,i 1ericit* Dn acela,i tim0 a dorinei acestui bine ,i acestui 1rumos tru0e,ti, a1ecti2e ,i sensibileP Inteligibilul nu 0resu0une obnubilarea necesarei medieri a sensibilului Dn care omul, Dn condiia nati2* a Sc*deriiT, este scu1undat 0e de-a-ntregul& Daimonul Amor "6ros+ este, ca ,i omul, un amestec Dn multe 0ri2ine/ 1iu al lui Poros :Bel,ugul@ ,i al Peniei : *r*cia@, reJultat al uniunii carnale, el este, de asemenea, S1iloso1, ce se r+nduie,te Dntre cei ce ,tiu ,i cei ce nu ,tiu nimicT "Banchetul, -.;b@& $l as0ir* la nemurire& Dorina 0er0etu*rii 0e acest 0*m+nt este analo&on-ul dorinei de nemurire, a,a cum sensibilul este analo&on-ul inteligibilului/ identitate de ra0ort ,i nu de natur* Dntre cele dou*, Sse0araieT radical* ,i de neg+ndit Dntre cele dou* laturi 0reJente Dn om, $ros este constituti2 di1eritelor StreceriT 0e 0*m+nt/ 0luralitatea 2ieilor omului :datorate reDncarn*rii@& #o2it de dorul 2e,niciei, de Ideea unei 1rumusei 0erene ,i indestructibile, a unei ordini 1*r* 1isur*, a unei iubiri 1*r* 0at*, a unui ade2*r, unul ,i sim0lu, un 1el de S0lant* a ceruluiT ".imaios, 7.a@, omul 0artici0* ,i el O orice ar 1ace O la 2iaa 0*m+nteasc*, cu abisurile, cu neDncetatele sale 1r*m+nt*ri ,i com0leHit*i& Din cauJa 1initudinii sale, el tr*ie,te Ji de Ji tragismul dublei sale naturi& S!ot ceea ce se na,te este su0us coru0eriiT ne reaminte,te 1epu(lica :3III, A;?a@& Platon insist* asu0ra e1ectelor ciclului tem0oral, asu0ra Salternati2elor 1ecundit*ii ,i sterilit*iiT :3III, A;?a@, c*rora le sunt su0use im0lacabil 1iinele 2ii 0e acest 0*m+nt& .imaios con1er* tim0ului statutul de imagine "ei8on+ mobil* a eternit*ii :8> d-e@& 6i8on, tim0ul, 0artici0* la eidos, de unde D,i ia sensul ,i ordineaW Cine ar 0utea, altminteri, s*-,i g*seasc* drumul 0rin aleatoriul durateiP intagma SesteT, insist* Platon, nu se a0lic*, de alt1el, dec+t eternit*ii/ SM&&&N a fost ,i va fi se cad a 1i enunate des0re de2enirea ce se des1*,oar* Dn tim0T ".imaios, 8>e-8<a@& Codelului Di a0arine SeHistena 2e,nic*T ".imaios, 8<c@, cerului, ciclul mobil al de2enirii, 0*m+ntului, Sdoica noastr*T :;.b@, amestecul celor dou*/ ordine ,i deJordine, unu ,i multi0lu, 1iin* ,i ne1iin*, 2ia* ,i moarte, di1eren* ,i re0etiie& Dar ansamblul 1ormeaJ* un tot armonios cu 0ro0orii Quste ,i 1rumoase/ el 0artici0* la Codelul de 0er1eciune contem0lat de artiJanul uni2ersului& Creaia "poiesis+ demiurgic* 0artici0* la di2in, iar 0rodusul s*u O #umea, J*mislit* sub aciunea Pro2idenei :8.c@ O D,i datoreaJ* eHistena Sasem*n*rii dintre cel mai 1rumos dintre inteligibile ,i o entitate des*2+r,it* Dn toateT :8.d@& Cosmosul, cu toate com0onentele sale matematic ordonate ,i sa2ant ierarhiJate, 0oart* urma 0rimului Princi0iu& Forma s1eric* traduce la scara sensibilului 0er1eciunea& u1letul lumii, S0lasat Dn miQlocul uni2ersului M&&&N Dn1*,urat 0e dina1ar* lui, 1orm+nd un uni2ers care se rote,te Dn cerc, unic, 1*r* 0ereche, singuratic ,i a2+nd 0rin 0ro0ria sa 2irtute 0uterea de a coeHista cu sine, nea2+nd ne2oie de nici un altul, 0e de0lin con,tient ,i iubitor de sine Dnsu,i& M&&&N Cu acest Dnce0ut di2in ,i-a Dnce0ut 2iaa sa raional* ,i 1*r* odihn*, 0entru 2e,nicieT ".imaios, 8;b-8?e@& In concluJie, lumea aceasta, Simagine n*scut* din Jeii eterniT :8>d@, are dre0t P*rinte originar modelul etern, SJeul inteligibilT :7-c@, ,i dre0t P*rinte e1ecti2, Scea mai 0er1ect* dintre cauJeT :-7a@, SJeul sensibil creat 0rin asem*nare cu Jeul inteligibilT :7-c@& Ideea& 1a* ,i re2ers ale unei aceleia,i realit*i, sau, din 0unctul de 2edere al omului, dou* momente Dn succesiune tem0oral*P As0ect teoretic ,i e1icacitate 0ractic*, marcate de 0ecetea indisociabilit*ii ca identitate ,i alteritateP Identicul se s0une ,i se 2*de,te Dn cel*lalt& #umea se d* 2ederii ,i cunoa,terii ca eH0resie a di2inului O la scara 0ri2irii ,i inteligenei umane& $a se scrie Dn limba matematicii ,i a meta1iJicii& Di re2ine omului s* se a0lece asu0ra ei cu o eHact* ,i r*bd*toare hermeneutic*& I-a 1ost Sd*ruitT, 0entru aceasta, su1letul, acest Sgeniu di2inT ".imaios, 7.a@, su1let care 0oart* el Dnsu,i urma a0artenenei iniiale la 0uritatea originar*& SAcest su1let ne Dnal* deasu0ra 0*m+ntului Dn 2irtutea a1init*ii sale cu cerulT :7.a@& Platon Dndeamn* la a de2eni demni de aceast* mo,tenire Dn noi a raiunii di2ine "nous+% SAst1el, 0artea inteligent* din noi de2ine, 0otri2it naturii ei originare, asem*n*toare cu ceea ce este obiectul ei de contem0laie, Dm0linind, acum ,i 0ururea, ade2*rata 2ia* ce ne-a 1ost d*ruit* de JeiT ".imaios, 7.d@& E 'mul, 2fiu al pm3ntului i prieten al Ideilor"% !otdeauna omul este cel care ocu0* o incon1ortabil* 0oJiie median*& Iat* drama ,i m+ndria sa& Prin a0artenena sa la 2iu, el se na,te ,i moare, rena,te ,i moare din nou& $l

0artici0* la di2in 0rin Sari0ileT su1letului s*u ,i nu 0oate s* se lase Dnl*nuit sau s* se cu1unde 0e de-a-ntregul Dn materialitatea nud*& !otu,i, el Di simte ,i greutatea ,i lanurile& *haidon o reaminte,te mereu, Dn limba sa s0eci1ic*, bogat* Dn dualisme, 0uternic in1luenat* de or1ism ,i de 0itagoreism& !ru0ul este un ScuiT care-% ancoreaJ* aici, Qos, Dl Jdruncin* ,i Dl Dnde0*rteaJ* de singurul lucru care i-ar 0utea alina su1erina& Prescrierea unei 8atharsis, adic* a unei se0ar*ri O at+ta c+t* este 0osibil* Dn aceast* 2ia* O a su1letului de cor0, abund* "*haidon, ?;b-?>c@& *haidon are Dntruc+t2a as0ectul unui tratat incantatoriu, ca ,i cum ar 1i 1ost menit s* aminteasc* 0ericolele ,i nenorocirile naturii umane, 1*cut* din cor0 ,i s0irit, amestec nemaiauJit de m*reie ,i sl*biciune& *haidon 0une Dn lumin* 1ragilitatea omului legat de un tru0, morm+nt ,i Dnchisoare a su1letului& Jocul semantic din 9or&ias sau din CratDlos, Dn leg*tur* cu soma=seina, este 1*r* Dndoial* educati2/ sema este semnul graie c*ruia i s-a recunoscut un loc de Dngro0*ciune ,i morm+ntul "CratDlos, ;..cU 9or&ias, ;78a ,i *haidros, -A.c@& !ru0ul "soma+ 0oate aco0eri ,i Dnmorm+nta glasul su1letuluiU el 0oate, de asemenea, s*-i dea de0lin* eH0resie& F*r* el nu eHist* imagine sau co0ie a dorinei de absolutU 1*r* 1initudine, nici o as0iraie la transcenden*, 0rin s0irit, a condiiei tragice a limitei& Omul poate alege s triasc refuznd participaia sau asumnd-o n propria-i carne: fie i se dedic li!er i e$clusiv su! imperiul lui nous, fie se las ng#iit de seduciile multiforme ale epith(miei. )epublica '+8) ofer o psi#ologie tripartit n care th(mos 'inima, cura/ul), parte muritoare a sufletului, ocup o poziie intermediar ntre nous 'spirit, raiune), nemuritor, i epith(meti*on 'n esen, instinctul se$ual i cel de #rnire), muritor. 5cesta din urm este caracterizat de iraionalitate i lipsa msurii (h(bris+ 'vezi i %imaios BCd-D>a9 C2 !-c). $haidros povestete, n mitul atela/ului naripat '=B1a i urm.), cderea sufletului care i-a pierdut aripile i amintete c: %@atura a nzestrat aripa cu puterea de a face ca ce e greu s se ridice ctre nalturi, acolo unde i are neamul zeiesc slaul& ,$haidros, =1Bd). In acea e0oc*, su1letul, Dnc* neata,at cor0ului uman, 0recum Sstridia de cochilia saT :-A.c@, contem0la Frumuseea 1*r* umbr* sau 2*l& "dat* Dncarnat, su1letul 0oart* urma acestei c*l*torii binecu2+ntate& Delirul iubirii, S2alul dorineiT "*haidros, -A%c--AAc@, o amintesc Dntr-un mod 0atetic :-A8--A?d@& $ros determin*, mai re0ede 0oate dec+t orice alt* eH0erien*, reamintirea :reminiscena@& $l este ca0abil s* ridice sau s* coboare, s* stimuleJe nous-ul sau epithDmia, 0e scurt, el concur* la a 1iHa amintirea sau a o bruia& $l este, du0* cum am 2*Jut, un daimon intermediar Dntre oameni ,i Jei& Iar 1epu(lica nu asimileaJ* ea daimonul, de alt1el, unui soi de Dnger 0*Jitor :K, ?-.d@P Antro0ologia tri0artit* 0reJent* at+t Dn *haidros, c+t ,i Dn 1epu(lica sau .imaios are, 1*r* Dndoial*, ca raiune de a 1i re2elarea com0leHit*ii su1letului omenesc& Curitor nu numai 0rin cor0, ci ,i 0rin cele dou* com0onente ale su1letului, altele dec+t nous, indi2idul uman 0are a 1i 1ost creat Dntr-o ambiguitate originar*& $l se ,tie 0riJonier al 0e,terii ,i mai ,tie O 0entru c* a decis-o ,i eH0erimentat-o O s*-i sca0e, graie educaiei-con2ertire "peria&o&e+ a su1letului& Fiu al 0*m+ntului ,i 0rieten al Ideilor "7ofistul, -;<a-c@, el nu se 0oate sustrage dublei sale 0atrii, chiar dac* una :inteligibilul@ este semni1icaia ultim* a celeilalte :sensibilul@& R*J2r*tit Dn de2enire, 2iJ+nd 1iina, el oscileaJ* ,i na2igheaJ* Dntre cele dou*& $l este un amestec, Dntre altele, ,i eH0rim* 0rin tru0, 0rin su1let, unu ,i multi0lu deo0otri2*, glasul ne0*truns al 1iinei, care trimite Dn mod necesar, 0entru 1iloso1ul aQuns la de0lin* maturitate 1iloso1ic*, la mei8ton :ceea ce este amestecat, amalgamat@& E 'filosofie a relaiei% De la i0oteJele 1ormulate Dn *armenide 0ri2it la eHistena sau nu a unei 4nit*i corelati2e 0luralit*ii, de la 7ofistul 5*hile(os ,i de la *hile(os la .imaios, Platon nu DnceteaJ* s* demonstreJe c* 1iina sensibil* ,i inteligibil* nu este str*in* de relaie& ingur 2+r1ul Ideii inteligibile O Binele, lumina 1iinei O este g+ndit ,i S2*JutT du0* schema unei unit*i indi2iJibile& Dar, ar 0utea el 1i 1*r* lucrurile asu0ra c*rora D,i re2ars* luminaP )ici un limbaQ uman nu este, 1*r* Dndoial*, abilitat s*-% traduc* alt1el dec+t 0rin schema adec2at* ,i inadec2at* a relaiei& Incondiionatul condiioneaJ* Dntregul 1iinei& Dn consecin*, nimic, absolut nimic nu eHist* Dn a1ara 0artici0aiei& Dialogul *haidon ne-o reaminte,te/ SDac* Dn a1ar* de Frumosul Dn sine eHist* ,i altce2a 1rumos, singura cauJ* 0entru care acel lucru e 1rumos este 0artici0area lui la Frumosul Dn sine ,i la 1el 0entru restT "*haidon, l""c-l"ld@& $Hamenul minuios al 0artici0aiei, o0er+nd Dn multi0le 1eluri, duce la constatarea :Dnc* de la 0rimele scrieri 0latonice@ ,i la do2ada reiterat* a im0osibilit*ii logice, ontologice, cosmologice de a conce0e Fiina Dntr-un monolitism str*in de alteritate, de di1eren* ,i chiar de o anume de2enire, de un soi de non-1iin*& Platon ,i-a 1*urit teoria des0re methe!is "7ofistul, -A?a@ comi+nd, nu 1*r* st+nQeneal* ,i durere, S0aricidulT Dm0otri2a lui Parmenide din 0oemul Despre natur% S3om 1i silii s* 0unem la Dncercare teJa 0*rintelui Parmenide, a0*r+nd-o 0e a noastr* ,i s* 1acem 2iolen* lucrurilor s0un+nd c*, Dntr-un 1el, este ceea ce nu este ,i, la r+ndul s*u, ceea ce este nu esteT "7ofistul, -;%d@& Formula tr*inului din .heaitetos este la0idar*, ,i Dn multe 0ri2ine re2oluionar*/ SAt+t Fiina lucrurilor c+t ,i Dntregul lumii sunt am+ndou* 1elurileT "7ofistul, -;7d@& Dialogul construie,te metodic o uimitoare res0ingere at+t a mobilismului 0ro0o2*duit de Heraclit, c+t ,i a imobilismului 2e,nic Dnchis asu0ra lui Dnsu,i, al lui Parmenide/ res0ingere baJat* 0e de0*,irea dialectic* a unor antinomii a0arente ,i, Dn ochii lui Platon, 0rea clare ,i 0rea distincte 0entru a satis1ace s0iritul& $ste deJlegat* tautologia inerent* 0rinci0iului identit*ii "7ofistul, -A? d-e@/ Sgenurile se Dmbin* Dntre ele/ at+t 1iina lucrurilor c+t ,i alteritatea le str*bat 0e toate ,i, Dm0*cate Dntre ele, di1eritul Dm0*rt*,indu-se de la 1iin*, eHist* 0rin aceast* 0artici0aie, ne1iind desigur genul de la care se

Dm0*rt*,e,te, ci r*m+n+nd di1erit, iar di1erit 1iind de 1iina lucrurilor, care Ia r+ndul ei s-a Dm0*rt*,it de la alteritate, urmeaJ* s* 1ie di1erit* de celelalte genuri, MEEEN ea nu este nici 1iecare dintre ele, nici toate la un loc&&&T "7ofistul, -A7b@& Aceasta este aseriunea 1undamental* a 7ofistului% Filoso1ia Partici0*rii reDnnoad* mai bine ,i reconciliaJ* ceea ce doctrinele Dnchiderii radicale a 1iinei sau ale deschiderii radicale a de2enirii o0useser* ,i aruncaser* Dn a0oria sciJiunii& 7ofistul reduce la cinci genurile 1iinei/ 1iina Dns*,i, care se 0oate uni cu micarea sau cu repausul, 1*r* a se reduce la eleU li se adaug* identicul i diferitul "7ofistul, -A;b@& *hile(os, 0e de alt* 0arte, denume,te 0atru/ ilimitatul (apeiron+, limita (peras+, amestecul (mei*ton+ i cauza amestecului (aitia+ "*hile(os, -8c-->c@& Ideea, ca ,i sensibilul,este un amestec de m*sur* ,i de ilimitare, adic* de unitate ,i de multi0licitate& Ideea are o com0rehensiune ,i o eHtensiuneU sensibilul se ra0orteaJ* la Idee ca Slimit*-m*sur*T, iar de2enirea trimite la ilimitaie etc& Dn om, ca ,i Dn lume O amestecuri de identic ,i de di1erit ".imaios, 8?b-dU 8>a-c@ O, Slimitam*sur*T este su1letul& Iar A1rodita, care este mama Armoniei :Hesiod, .eo&onia, 78> ,i 7>A@, S2*J+nd cum li0sa de m*sur* ,i 0er2ersitatea, uni2ersal r*s0+ndite, nu su1er* nici o limitare a 0l*cerilor ,i a Dndestul*rilor, a,aJ* legea ,i ordinea 0urt*toare a limiteiT "*hile(os, -?bU 2eJi ,i %-c@& CauJa amestecului este aici Jeia care organiJeaJ* armonios 1initul ,i inde1initul, limita ,i ilimitatul, unul ,i multi0lul& 7ofistul 0rescrie dialecticii, dre0t sarcin* esenial*, 0rinderea identicului ,i di1eritului, deJ2*luirea 0artici0*rii Ideilor Dntre ele, Dn consonana combin*rii lor ,i Dn muJicalitatea armonic* a ra0orturilor dintre ele& SA di2iJa du0* genuri ,i a nu 0ri2i dre0t di1erit* o s0ecie identic* sie,i, nici una di1erit* dre0t aceea,i, care nu 2a ine, du0* noi, de arta dialecticiiT "7ofistul, -A8c-e@P Dnelegem mai bine de ce 1iloso1ia este ridicat* la rangul celei mai Dnalte dintre muJici& $a singur* 0oate deJ2*lui combinatorica riguroas* a acordurilor care gu2erneaJ* Ideile, numerele ,i sunetele& ;& *olitic i metapolitic Ceta1iJica 0latonician* conduce, 0as cu 0as, 0rin reeaua com0leH* a methe!is-ei% !eoria cunoa,terii aQut* gradual 0arcurgerea eta0elor ,tiinei, de la o0inia cea mai eronat*, 0+n* la cunoa,terea cea mai sigur*& Bi una ,i cealalt* 0un Dn lumin* amestecuri, StreceriT, medieri 0entru aQungerea nesilit*, 1*r* constr+ngere, dar cu adeJiunea cea mai liber*, cu consim*m+ntul cel mai 2oluntar, la acel ade2*r-Dnele0ciune, obiect al iubirii celei mai 0ure& $tica ,i teoria 0olitic* la Platon urmeaJ* acela,i demers, 0reJint* acelea,i 1undamente& Condamnarea la moarte a maestrului s*u ocrate, de c*tre gu2ern*m+ntul democratic, Dl marcheaJ* 0ro1und& 1epu(lica, 9or&ias, *rota&oras, 'mul politic, Le&ile, 7crisoarea 3II, se str*duiesc, la di1erite ni2ele de analiJ*, s* Dneleag* raiunile r*ului 0olitic, ale
51

P#A!")

anomiei cet*ilor, ca ,i a indi2iJilor, s* caute remedii necesare sal2*rii ,i 1ericirii durabile, ale oamenilor ,i ale statelor& #egea istoriei ascult* de un 1el de destin marcat de coru0ie, disoluie ,i degenerescent*& De,i 0anta este ascendent*, tem0oralitatea 0erce0ut* ,i g+ndit* ca 1iind ciclic*, ,i nu liniar*, 0oart* Dn ea condiiile ,i elementele 0ro0riei regener*ri& Chiar dac* omul Platon, deJam*git de soarta reJer2at* atenianului ocrate, abandoneaJ* 0roiectul unei cariere 0olitice e1ecti2e, 1iloso1ul, Dn 2iaa ,i o0era sa, nu o 2a ru0e nicic+nd cu interogaia ,i re1lecia 0olitic*& A Dntre0rins trei c*l*torii mai mult sau mai 0uin 1ericite Dn iracuJa, Dn calitate de consilier al tiranilor Dionis I, Dionis al II-lea ,i a0oi a lui Dion :asasinat Dn 8A;@& 4ltima Dnt+lnire dintre Dion ,i Platon a a2ut loc, 0are-se, Dn 8?%-8?. :2eJi 7crisoarea 3II@& Dncerc*rile e2enimentelor ,i ale istoriei nu au Dnmuiat elanul lui Platon 0entru chestiunea 0olitic*& Cai degrab* ele l-au re2igorat ,i orientat& Dn c*utarea unei Cet*i dre0te, gu2ernate nu 0rin constr+ngere ,i 0asiune tiranic*, ci 0rin armonia deri2at* din ,tiina matematic* ,i 1iloso1ic*, el nu a Dncetat s* construiasc* un model de societate, generator de 0ace ,i echilibru& $l nu acce0t* ,i chiar res0inge acuJaia de uto0ism "1epu(lica 3I, ;77c-d, IK, A7-b@/ SM&&&N acce0tai c* Dn 0ri2ina Cet*ii ,i a constituiei ei n-am rostit doar 2ise de,arteP Ceea ce ne-am 0ro0us e ane2oie, dar cu 0utin* cum2a ,i nu altminteri dec+t s-a Jis/ anume, atunci c+nd ade2*raii 1iloso1i, aQung+nd la 0utere Dn cet*i O mai muli la num*r, ori unul singur M&&&NT :3II, A;.d@& Iallipolis, constituit* de cele trei SclaseT de cet*eni/ magistraii sau arhonii sau regii 1iloso1i "1epu(lica 3, ;>8d-e@, gardienii sau r*Jboinicii ,i SmercenariiT "1epu(lica I3, ;;.e@, me,te,ugarii ,i negustorii, este o Cetate drea0t*, 1rumoas* ,i bun*& Dn ea se reg*sesc cele trei 2irtui care gu2erneaJ* 1iina uman* "1epu(lica I3, ;-<b, ;8-b@/ Dnele0ciunea "sophia+, curaQul "andreia+, tem0erana dorinei "sophrosDne+, aceasta din urm* 1iind 0ro0rie ,i 0rimelor dou* categorii& $le cores0und celor trei S0*riT ale su1letului/ lo&isti8on, thDmoeides ,i epithDmeti8on "1epu(lica I3, ;87e, ;;;a@& Codelul tri0artit, caracteriJ+nd ordinea cea drea0t*, se reg*se,te Dn 1epu(lica la toate ni2elele indi2idului ,i ale societ*ii/ Sstatul este dre0t 0rin aceea c* 1iecare din cele trei ordine care-% com0un D,i Dnde0line,te rolulT :I3, ;;% d@& Raiunea este a0t* s* comande Sm+nieiT sau curaQului "1epu(lica I3, ;;-a@, du0* cum Sm+niaT "thDmoeides+ este a0t* s* comande dorinei sau concu0iscenei& Ra0ortul de cores0onden* analogic* Dntre 0*rile su1letului sau ale Cet*ii este sa2ant elaborat ,i reglat& A te Dnde0*rta de la el sau a-% 1alsi1ica Dnseamn* s* instaureJi nedre0tatea "i(id%, I3, ;;8d, ;;;e@& Dialectica ascult*rii de
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9

A-

modelul ordinii dre0te, bune ,i 1rumoase str*bate Dntreaga g+ndire 0olitic* a lui Platon& arcina diriguitorilor Cet*ii este s* 1ac* totul 0entru a lu0ta Dm0otri2a ignoranei, Dm0otri2a dictaturii 1alsei o0inii sau a 0asiunii brute& S#egislatorul trebuie s* se str*duiasc* s* inculce cet*ilor toat* Dnele0ciunea 0osibil* ,i s* deJr*d*cineJe c+t mai mult li0sa inteligeneiT "Le&ile III, ?<<e@& Cedierea legii emise de c*tre Dnele0i este, deci, ca0ital*& ingur* ea 0oate o0ri 2iolena, dec*derea mora2urilor, a conduitelor, a eHceselor de toate genurile, care destabiliJeaJ* statele ,i 0e cet*eni& Platon eHceleaJ* Dn arta ti0ologiei 1ormelor de gu2ern*m+nt ,i arat* cum, 0ornind de la monarhia originar* sau aristocraia ideal*, 0ot urma, con1orm unei legi a0roa0e 1atale a decadenei, timocraia :gu2ern*m+nt al time, sau al onoarei@, oligarhia :gu2ern*m+nt al oli&oi, num*r restr+ns de 0ersoane atras de bog*ia ,i 0uterea de dominaie ast1el obinute@, / democraia :gu2ern*m+ntul unui demos ostenit de inechit*i, 1idel unei libert*i necontrolate, unei egalit*i uni1ormiJante, gu2ern*m+nt cauJator al anarhiei@ ,i, Dn s1+r,it, tirania :gu2ern*m+nt al unui tDrranos, gu2ernator unic, im0un+nd un eHces de ser2itute, 1*c+nd im0osibil eHcesul de libertate din gu2ern*m+ntul 0recedent@ "1epu(lica 3III, A;8a, A?;a@& !i0ologie descri0ti2* ,i normati2* deo0otri2*, care se a1l* Dn sluQba 0unerii Dn 2aloare a regimului 0olitic al Cet*ii ideale, caracteriJat* de comunismul integral al gardienilor, de comunitatea 1emeilor ,i a co0iilor, de un anume eugenism, de egalitatea 0olitic* a b*rbatului ,i a 1emeii, de reglement*ri se2ere ale c*s*toriilor ,i ale 0rocreaiei "1epu(lica 3, integral@& Iallipolis trebuie s* 1ie unitar* menin+nd armonia res0ect*rii rolului desemnat 1iec*ruia& )umai ast1el ea 2a 0utea distribui 1ericirea membrilor s*i ,i 2a ine la distan* riscurile 0ro0riei deJmembr*ri sau alter*ri& Cel mai mare r*u 0entru Cetate nu este oare ceea ce o deJbin*P "1epu(lica 3,;?-b@& Platon dis0reuie,te egoismul indi2iJilor ,i Dngustimea noci2* a intereselor eHclusi2 0ri2ateU el Dndeamn* la accederea c*tre statutul de cet*ean matur ,i con,tient, 2iJ+nd Dntotdeauna interesul 0ublic, bun*starea ,i 1ericirea Cet*ii Dn ansamblu& S"ricare cetate, Dn care cei mai muli 2or s0une `al meuL ,i `nu al meuL 1a* de acela,i lucru, 2a 1i cel mai bine durat*T "1epu(lica 3, ;?-c@P Le&ile abandoneaJ* obiecti2ul comuniJant din 1epu(lica ,i restabilesc, Dntr-un sens, dre0turile s1erei 0ri2ate, dar 1*r* a 0ierde din 2edere c* raiunea de a 1i a 0*rii este dat* de Dntregul la care 0artici0*& S!u Dnsui,
A8 P#A!")

ne1ericitul, c+t e,ti de mititel, e,ti o 0*rticic* din ordinea uni2ersal* ,i ai 0ermanent* leg*tur* cu ea& M&&&N "rice creatur* indi2idual* se 1ace Dn 2ederea Dntregului, M&&&N nimic nu se 1ace 0entru tine, tu Dnsui e,ti creat 0entru uni2ersT "Le&ile K, 7.8b-c@& "biectul ordinii este, aici, 0e de0lin 0us Dn 2aloare& 1epu(lica ,i Le&ile 1ac din omul 0olitic, Dnainte de toate, un legislator& Domnia legii este domnia lui noiis, domnie a ceea ce este di2in Dn om& 'mul politic se structureaJ* Dn Qurul meta1orei Ses*torului regalT, care trebuie s* Dntreeas* 1irele aciunilor ,i ale continuit*ii dintre gu2ernai ,i gu2ernani "'mulpolitic, 8.<cO8%%c@& Aceast* munc*, care necesit* r*bdare, riguroJitate, claritatea 2iJiunii ,i su0leea deciJiei, Dncearc* O 1*r* odihn* ,i Dn cea mai 1rumoas* ,i luminoas* armonie O s* urJeasc* ,i s* reurJeasc* esutul& Politica este Dn*lat*, Dn aceast* lucrare, la rangul de ,tiin* regal* :su0erioar* unui sim0lu me,te,ug sau techne, 1ie el regal@ care cunoa,te C*sura "metrionE 'mul politic, -<;e@& Ceea ce Dnseamn* c* ,tiina este su0erioar* legii& u0lee a 0rimeiaP Inca0acitate accentuat* de a regla in1inita di2ersitate a situaiilor ,i a aciunilor umane ,i rigiditate a celei de-a doua "'mul politic, -7;b ,i -7>ab@P Platon instaureaJ* necesitatea unei legalit*i, chiar im0er1ecte, cunosc+nd insu1iciena legii ,i 2aloriJ+nd dre0tul absolut al ,tiinei "'mul politic, 8..a, ?JlcK Le&ile IK, <>Ac@& 'mul politic eH0une O ca do2ad*P O o ti0ologie a constituiilor im0er1ecte, 2icioase Dntotdeauna din 0ricina necon1ormit*ii cu legile ,i 0artiJane, adic* generatoare de 0artide sau 1aciuni/ democraia dereglat*, de2iere de la democraia bine reglat*, oligarhia, de2iere de la aristocraie, tirania, de2iere de la monarhie "'mulpolitic, 8..a, 8.8d@& Dn concluJie, idealul 0olitic 0are, 0entru autorul Le&ilor, un amestec bine doJat de monarhie ,i democraie, singurul garant al Slibert*ii ,i unirii Dntru Dnele0ciuneT "Le&ile III, ?78d-e@& )iciodat* regimurile eHcesi2e nu 2or g*si Dnelegere Dn con,tiina 1iloso1ului m*surii& Yalli]les, a0*r*torul hD(ris-u5ui, al 2iolenei 0asiunilor, al eH0loJiei 1orelor 2itale, nu-% con2inge 0e ocrate "9or&ias, ;< lb-A.?c@& e degaQ* Dndemnul de a a,1ugi cu toat* 2iteJaT :A.>d@ de intem0erant*, adic* de nenoroc ,i su1erin*& SDn tot ce 1ace omul, s* nu lase 1r+u liber 0atimilor, s* n-a0uce a le da satis1acie O nem*rginit r*u_ O 0entru a nu tr*i 2iaa de t+lhar& C* nu 0oate 1i drag unul ca acesta nici semenului s*u, nici Jecilor, de 2reme ce nu-i Dn stare s* tr*iasc* Dn ob,te& Bi cine nu tr*ie,te Dn ob,te cum 0oate s* lege 0rieteniiT "9or&ias, A">e-A"<a@P
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
54

Ioinonia :asociere, societate, comunitate@ creeaJ* ,i modeleaJ* indi2idul& Dac* maladia societ*ii e dat* de deJorganiJare, de disnomia :0roast* legislaie@, atunci indi2idul, conduita sa ,i relaiile cu semenii 2or 1i a1ectate de aceea,i 0atologie& De aici str*dania alc*tuirii unui Iosmos 0olitic armonios ,i dre0t, Dn care omul s* se simt* `acas*L& $l ar 1i ast1el integrat aceluia,i curs al e2enimentelor ,i aceleia,i Dnl*nuiri, ceea ce d* una din 0reocu0*rile maQore ale lui Platon& Pentru aceasta, trebuie s* 1ie eradicat r*ul ,i 2indecai at+t Cetatea, c+t ,i aceia care o com0un& Politica 0latonician*, Dn eH0resia ei multi1orm*, ca ,i Dn 1undamentul sau meta0olitic, trebuie

0us* Dn leg*tur* cu tera0ia "7crisoarea 3II, 88.d-88%d@& Igiena cor0ului sau a su1letului, at+t indi2iduale c+t ,i colecti2e, de0inde Dntr-ade2*r de 1iloso1 ie ,i de 8atharsis-ul 0e care Dl 0oate 0rocura& C+ntuirea de0inde de cunoa,tere& * 1ie aceasta raiunea 0entru care Platon a 1ondat Dn 8<>, Dn gr*dinile lui A]ademos :la nord de Atena@ o ,coal* destinat* s* 1ormeJe, s* educe ,i s* con2erteasc* su1letele care au uitat BineleP arcina 0aidetic* Di a0are Sde de0arte dre0t cea mai im0ortant* 0rintre Dndatoririle su0reme Dn cetateT "Le&ile 3I, >?Ae@& Res0onsabilitatea 1iloso1ului este 0e de0lin angaQat* Dn 0rocesul 1orm*rii s0iritelor& Actul de a educa ,i de a Dn2*a 0e alii nu este oare eminamente 0olitic, o dat* ce la el Dndrum* constatarea amar* a deri2ei geuerale a con,tiinelor ,i a conduitelor, ca ,i necesitatea de a g*si un leacP Disci0olul lui ocrate nu ,i-a onorat oare cel mai bine Caestrul de2enind, la r+ndul s*u, Caestrul AcademieiP

+++. 5portul fondator

3ocea lui Platon D,i 0*streaJ* ,i ast*Ji uimitoarea acuitate& Cele dou*Jeci de secole care ne des0art de moartea 1iloso1ului nu au diminuat cu nimic caracterul 0regnant al mesaQului s*u& !recerea tim0ului, dim0otri2*, 0are a-% 1i actualiJat& Discursul s*u demisti1icator la adresa 1ormelor de gu2ern*m+nt eHistente, 0erce0ia clar* a 1a0tului c* nu eHist* educaie 0articular* "1epu(lica 3I, ;7>b-A.-a@, ci c* ea este legat* Dntotdeauna de bun*starea 0ublic*, nu 0ot s* nu ocu0e ast*Ji atenia general*& Actual* este ,i 0unerea Dn lumin* a magiei so1iste care 0ractic* arta simulacrului ,i a co0iei O cele dou* laturi ale mimeticii "7ofistul, -8?c@ O, 1*c+nd din 0oliticieni Satlei ai discursuluiT, din sim0li 0racticani ai discuiei Dn contradictoriu eH0eri Dn arta disimul*rii ,i Snegustori ai ,tiinelor 1olositoare su1letuluiT "7ofistul,;?ld,;?@d+% Platon 0oate 1i considerat dre0t unul din 1ondatorii ,tiinei 0oliticii/ atent la ra2agiile im0erialismului, la eHcesele de 0utere, de libertate, de autoritate, de bog*ie sau de s*r*cie, 0ro2ocate de discordane ale naturii "phDsis+ sau ale legii "nomos+% )u trebuie uitat c* na,terea sa are loc Dn 0rimii ani ai R*Jboiului 0elo0onesiac :;8%-;.; D&Hr&@, a0roHimati2 Dn momentul Dn care Peri]les murea de cium* :;-7 D&Hr&@, Dn tim0 ce moartea 1iloso1ului sur2ine cu 2reo Jece ani Dnainte de 2ictoria lui Fili0 la Cheroneea :88< D&Hr&@& $l a0arine unei 0erioade de tulbur*ri ,i instituie o analiJ* destinat* eradic*rii 0rocesului de2astator al anomiei generaliJate :li0sa legilor, n&t&@& Aristotel nu 2a trebui dec+t s* se ins0ire dintr-o o0er* care d*duse na,tere temelor, conce0telor ,i legilor de organiJare :ca ,i celor de deJorganiJare@ ale 0oliticului& Fondator, de asemenea ,i Dn 0rimul r+nd, al teoriei 0artici0aiei, Platon deschide calea unei meta1iJici ,i unei ontologii ale relaiei Dn care alteritatea ,i identitatea sunt dou* discursuri ,i dou* realit*i 0e care antinomia sau a0oria nu le mai gu2erneaJ*& Dn registrul antro0ologic, a1ectul ,i intelectul sunt analiJate Dn e1ectele lor res0onsabile, du0* caJ, 0entru r*t*cirea sau drea0ta na2igare :c1& meta1orele lui nous, S0ilotT al su1letului sau al 1iloso1ului, S0ilotT al unei ambarcaiuni Dn *haidros, -;>c, 7crisoarea 3II, 8A%a@& "mul este un microcosmos 0artici0ant la 8osmos-ul general, 0rin tru0 ,i 0rin su1let& #ocul acordat $rosului Dn Banchetul Dl 2a in1luena, cum se ,tie, 0e 1ondatorul 0sihanaliJei, ca ,i mitul androginului ,i cel al secion*rii originare& 3eJi noiunea de SbiseHualitateT la Flie1 ,i Freud, de eHem0lu, Dn .rei eseuri asupra teoriei se!ualitii, Metapsiholo&ia, Goi prele&eri despre psihanaliz etc@& Interogaia asu0ra iubirii, locul s*u Dn cercetarea 1iloso1ic* ,i statutul s*u alimenteaJ* re1lecia 0latonician* din Banchetul sau *haidros, 0entru a nu aminti dec+t aceste lucr*ri maQore& Aceast* interogaie este de0arte de a ne 1i str*in* ast*Ji& Chestiunea limbaQului :natura, 1unciile ,i originile sale, di1eritele sale modalit*i sau registre@ deschide la r+ndu-i calea analiJelor ulterioare& $a le 1ondeaJ* Dntr-o oarecare m*sur*& Jocurile etimologice din CratDlos sau criticile aduse miturilor O mai bine Jis unei anumite Dntrebuin*ri a miturilor O Dn 1epu(lica :III@ arat* c* actul Dnsu,i al s0unerii sau al 2orbirii nu este inocent, el 0oate contra1ace sau nu ade2*rul& Cartea a K-a a 1epu(licii reabiliteaJ* 0oeJia ,i mitul, sub reJer2a utiliJ*rii lor riguros controlate ,i diriQate de c*tre educatori& Platon nu neag* deloc im0ortana imaginarului Dn cadrul acti2it*ii raionale& Fa0tul este atestat de Dntreaga sa o0er*/ 1ie c* e 2orba de miturile cosmologice ".imaios, Critias, *haidon, 'mul politic, Le&ile I3@, de mituri ale su1letului "*haidros, *haidon, 9or&ias, 1epu(lica L+ sau chiar de mituri ale omului "Banchetul+, 0entru a nu utiliJa dec+t o clasi1icare ra0id* ,i schematic*& Platon se arat* 1ondator ,i 0rin crearea unei maniere de a 1iloso1a care include conce0tul ,i meta1ora, destinate Dmbog*irii reci0roce ,i in2estite cu o misiune nou*/ s* trans0un* ade2*rul ,i 1iina Dn cu2+nt du0* dou* modalit*i ale limbaQului O unite ,i nicidecum disQuncte& Platon Dl 0re1igureaJ* aici 0e )ietJsche :2eJi 0entru acesta din urm* Cartea filosofuluiE Introducere teoretic asupra adevrului i minciunii e!tramorale ,i 6cce homo, Dn leg*tur* cu scriitura din Marathustra ,i ins0iraia 0oetic* de la baJa acesteia@& De o im0ortan* deosebit* 0entru e2oluia g+ndirii se arat* a 1i clasi1icarea ,tiinelor, care conine Dn 0otenialitate ceea ce a2ea s* 1ie distincia medie2al* Dntre trivium :gramatic*, retoric*, dialectic*@ ,i Nuadrivium :aritmetic*, muJic*, geometrie ,i astronomie@ sau arte liberale, ca ,i 0roblema m+ntuirii, at+t indi2idual*, c+t ,i colecti2*& Platon acord* 1iloso1iei 2irtuile unei soteriologii. C*utarea di2inului, cu accente c+teodat* a0ro0iate de un SmonoteismT ancorat totu,i Dn registrul de limbaQ al 0oliteismului, nu sca0*, uneori, de eH0rimarea 0anteist*& Originalitatea lui *laton const, o dat n plus, n com!inatorica armonioas care include unul i altul, identicul i diferitul, singularul i pluralul, partea i ntregul, simplul i comple$ul. Acela care 2edea Dn Cirare originea 1iloso1iei nu 0oate s* nu uimeasc* ast*Ji ca ,i Dn 2iitor& Ins0irat ,i ins0irator,

el aminte,te Dn numeroase locuri de o g+ndire ancorat* Dn 1undamente deo0otri2* 2echi ,i noi& $l do2ede,te Dntr-o manier* magistral* c* Soamenii deosebii D,i au 0*m+ntul dre0t morm+ntT, du0* eH0resia 0enetrant* a lui !ucidide "Istoria 1z(oiului peloponesiac II, ;8@& @u numai c *laton a tiut s fac s vor!easc fiina i devenirea, cu adevrul i neadevrul lor, dar el a pus n gard omul mpotriva preteniei zadarnice i duntoare de a se crede msura tuturor lucrurilor, stpnul 'cu att mai mult sclav ) al nesntoasei sale voine de putere. *e scurt, el traseaz drumul unei umaniti care i amintete, care tie c nu este divinitate i care nva, n ciuda umilinei autentice, lecia mreiei i a gloriei. #i0sa de m*sur* "hD(ris+ nu distruge ea, cu statornicie, elurile Dmbinate ale Dnele0ciunii ,i ale ade2*rului, nu este ea 1lagelul care roade 0er1id es*tura 1ragil* a comunit*ii umaneP
A>

Aristotel "?<: - ?;;+ de Anne Baudart

ARI !"!$#

+. 0ilosoful din .taglra

)a,terea lui Aristotel, Dn 8<; D&Hr&, la tagira O ora, macedonean de limb* greac* O 0laseaJ* dintr-o dat* 1iloso1ul de0arte de Atena, 0*m+ntul natal al lui ocrate ,i Platon& Fiul lui )icomah, medic al regelui Am\ntas II :tat*l lui Fili0 al Cacedoniei@, Dn 8?> Aristotel 2ine la Atena unde, 2reme de -. de ani, 2a 1i disci0olul lui PlatonU r+nd 0e r+nd el Dn2a* ,i 0red* Dn Academie& #a moartea Caestrului, Dn 8;>, Aristotel 0*r*se,te Atena ,i se Dndrea0t* s0re Assos, unde locuie,te o 2reme Dn tim0ul tiranului Hermias din Atarneea, a0oi se stabile,te la #esbos ,i, Dn s1+r,it, Dn 8;8, r*s0unde in2itaiei lui Fili0 al Cacedoniei de a se ocu0a de educaia 1iului s*u Dn 2+rst* de %8 ani, 2iitorul AleHandru cel Care& $ducator al acestuia 0+n* la asasinarea lui Fili0 Dn 88?, care-% aduce 0e AleHandru la 0utere, Aristotel 0*r*se,te curtea Cacedoniei ,i re2ine la Atena unde 1ondeaJ*, Dn 88A, o ,coal*/ #\ceul sau Peri0atos "peripatosE circulare = du-te 2ino, alerg*tur* = 0limbare = con2ersaie Dn tim0ul 0limb*rii@& Aristotel se instaleaJ* 0entru a 0reda ,i a discuta 0limb+ndu-se cu disci0olii s*i Dn Porticul dedicat lui A0ollon #\]eos, decorat din ordinul lui Pericle& Cam la %. ani du0* moartea lui Platon se n*,tea o ,coal* considerabil distinct* de Academie, care a2ea s* cunoasc* de0lina Dn1lorire mai ales Dn e0oca elenistic*, du0* moartea lui Aristotel, Dn 8--& Dn 0ri2ina relaiilor dintre Aristotel ,i Platon Dn cadrul Academiei m*rturiile abund*, cel mai adesea Dntr-o multitudine disonant* de surse ,i teHte& * 1i 1ost 0rimul un disci0ol s+rguincios, un meditator 1idel sau un ad2ersar Dn2er,unat al meta1iJicii celui de al doileaP Inter0ret*rile coeHist* 1*r* Dndoial* ,i re2el* Dn grade di1erite mai multe as0ecte ale am0rentei 0ro1unde 0e care Platon a l*sat-o asu0ra lui Aristotel& Relaia celor doi oameni 0are, Dnc* de la Dnce0ut, ancorat* Dntr-o inedit* ,i bogat* ambi2alen*&

++. 5devrul mpotriva prietenieiE

C+nd Aristotel se consacr* cercet*rii asu0ra naturii 1ericirii O una Bi multi0la Dn acela,i tim0 O, ori asu0ra SBinelui luat Dn generalT, el se o0re,te Dntr-o manier* sim0tomatic* asu0ra di1icult*ii Dntre0rinderii/ S" asemenea cercetare 2a 1i Dngreuiat* de 1a0tul c* cei care au introdus doctrina Ideilor ne sunt 0rieteni& Credem Dns* c* este mai bine ,i chiar necesar s* renuni la sentimentele 0ersonale, cu at+t mai mult dac* e,ti 1iloso1& C*ci, de,i le iubim 0e am+ndou* este 0entru noi o datorie sacr* s* 0unem ade2*rul mai 0resus de 0rietenieT "6tica Gicomahic %,;,%.7?a %.-%AU 2eJi ,i 6tica 6udemicd %,< integral, Cate&orii, %-,%;a -?-%;b -8U Metaf% B, 8,777a ?-%8, D, %% integral, R, %,%.-<aU C, -,%.>>a, 8b %%@& !ermenii sunt 0uternici ,i a0roa0e 1*r* dre0t de a0el& De ceP Ce re0ro,eaJ* Aristotel teoriei 0latoniciene a Binelui ,i, Dn genere, celei a IdeilorP De ce 1ace din aceasta miJa lu0tei ,i a o0oJiiei cu caracter sacri1icialP !eHtul 6ticii Gicomahice citat mai sus este conce0ut 0ornind de la argumente ,i 0roblematici tinJ+nd toate s* demonstreJe inutilitatea ,i li0sa de coninut ale Princi0iului ani0otetic 0latonician, at+t 0rin caracterul s*u 0seudo-uni2ersal, c+t ,i 0rin statutul s*u Sse0aratT 1a* de realit*ile eHistente& chema se0ar*rii este 0reJent* Dn toat* analiJa aristotelic* asu0ra lui Platon ,i des0arte, Dn acest 1el, ceea ce Caestrul Academiei, mai cu seam* Dn ultima 0arte a 1iloso1iei sale, Dncercase cu at+ta griQ* s* uneasc*, s* reDnnoade, s* combine Dntr-un Dm0*trit registru/ ontologic, matematic, logic ,i meta1iJic& A S2edeaT 1iloso1ia lui Platon din 0unct de 2edere aristotelic Dnseamn* cu siguran* s* desco0eri un alt Platon, s*-% creeJi oarecum Dn Dntregime, ca ,i c+nd Caestrul Academiei nu ar 1i elaborat teoria 0artici0*rii, ca ,i c+nd ar 1i des0*rit Slumea sensibil*T de Slumea inteligibil*T, ca ,i c+nd ar 1i eHterioriJat, s0aialiJat, i0ostaJiat la eHtrem Princi0iul 0rim ,i $senele& Pe scurt, critica aristotelic* a teoriei Ideilor O re0reJent+nd 2eriga decisi2* a Dntregii g+ndiri a tagiritului O este mai mult construit* 0e un mod de a-% citi 0e Platon, dec+t 0e o0era Dns*,i a acestuia din urm*& Disci0olul D,i ia re2an,a asu0ra unui Caestru de care 2rea cu orice 0re s* se elibereJe& Dator*m emanci0*rii Sele2uluiT ,i S0rietenuluiT lui Platon o demisti1icare 1*r* 0recedent a idealismului ,i, de asemenea, na,terea unei ontologii inse0arabile de Dntemeierea unei noi doctrine a Lo&osului, a unei noi logici, a unei 1iJici Dndre0tate Dn Dntregime asu0ra naturii ,i dornic* ea Dns*,i s* eH0lice schimbarea, s* raionaliJeJe de2enireaU mai dator*m o cosmologie ce re0reJint* 1undamentul sistemului geocentric al lui Ptolemeu, o biologie, o conce0ie original* des0re su1let etc& Aristotel Dndrea0t* 0ri2irile asu0ra lumii, a,a cum este, asu0ra indi2iJilor, a singularit*ilor ce o com0un, aici ,i

acum, nu acolo sau altunde2a& $l scruteaJ* meandrele com0leHe ale 1iinei Dn Dns*,i natura ,i eH0resia eiU el caut* s-o numeasc* Dn maniera cea mai Qust*, cea mai 0recis*, mai analitic* ,i mai di2ersi1icat* cu 0utin*& Hermeneut, Dnainte de orice, al multitudinii de sensuri ale cu2+ntului S1iin*T, el nu 0oate dec+t s* re1uJe O ori s* uite de O 0aradigmatismul 0latonician 0e care-% Dnt*re,te 0entru a-% ,ubreJi ,i a-% distruge mai bine& SA 0artici0a nu Dnseamn* nimicT, scrie Aristotel "Metafizica A, 7,77-a -A-8. ,i 77%a -.---@, sau, c+te2a r+nduri mai sus/ SDntr-ade2*r, a s0une c* ideile sunt 0rototi0urile celorlalte lucruri care 0artici0* la ele Dnseamn* a 2orbi Dn 2+nt sau a 1ace o meta1or* 0oetic*T "Metafizica A, 7,77%a--.@& Aristotel a1irm* Dn mod constant caracterul Sse0aratT ,i abstract al Ideii 0latoniciene "Metafizica R, %8-%;-%AU C, ;-%.@& $l denun* uni2ersalul, 0rinci0iu ,i cauJ* a tot ceea ce este, a,a cum a 1ost luat Dn considerare de S0latonicieniT& SDntr-ade2*r 0are 0este 0utin* ca 2reun termen uni2ersal, oricare ar 1i el, s* 0oat* 1i considerat dre0t substan*& Cai Dnt+i, substana unui indi2id e aceea care-i e 0ro0rie lui ,i care nu se g*se,te Dn altul, 0e c+nd uni2ersalul e ceea ce este comun M&&&N& Care este deci obiectul a c*rui substan* o 0oate constitui acest element numit uni2ersalPT "Metaf% R, %8,%.8<b@& "mul Dn sine sau Animalul Dn sine nu sunt dec+t categorii li0site de sens, de trimitere, de realitate/ S)u eHist* Idei ale obiectelor sensibileT "Metaf% R, %;,%.87b su(finem+% ConcluJia general* a Metafizicii este, Dn aceast* 0ri2in*, cum nu se 0oate mai clar*/ S)u trebuie s* admitem IdeileT:Ceta=& ), ?,%.78b@& De2ine lesne s* 0arcurgi calea ce conduce cititorul c*rii A, Dn care 1ormula Snoi, 0latonicieniiT este 1oarte 0reJent*, c*tre c*rile C ,i ), Dn care sciJiunea temeinic* Dntre Platon ,i Aristotel 0are consumat*& Cale tra2ersat* 0rin re0etarea unei critici ce denun* 0aradigmatismul ,i eHcesi2ul matematism al lui Platon "Metaf% C, -@, dar, de asemenea,0rin 2arietatea unghiurilor de atac, chiar dac* toate 0ro2in dintr-o surs* unic* O ascultarea ,i a1irmarea 1iinei O ,i con2erg c*tre elaborarea unei meta1iJici care 2a 1i Dn 1inal S,tiina Fiinei ca 1iindT "Metaf% ., %,%..8a -. ,i !, -,%..8a-b@& Re0ro,ul maQor 1*cut de Aristotel lui Platon nu este acela de a 1i c*utat SDntr-o manier* general*, elementele 1iinelor 1*r* s* disting* Dntre di1eritele acce0ii ale FiineiT "Metaf% A, 7, 77-b -.@P Demersul s*u meta1iJic O ,i tot ceea ce decurge din el O era sortit ne-Dm0linirii, e,ecului& Platon a 1ost acuJat Dn mod deliberat c* a 1*cut abstracie de 1iin*, a,a cum este, c* a ridicat-o la rangul de Idee, c* a constituit-o ca gen uni2ersal, 1als uni2oc, transcendent ,i nu imanent& Pe scurt, el este 2ino2at de a nu 1i Dneles c* 1iina la modul absolut este substan*, adic* indi2id "Metaf% R, %, integral@& 4ni2ersalul nu este nicic+nd dec+t 0redicatul unui subiect ,Metaf% R, %8,%.8<b@/ atribut ,i nu substan*& Plec+nd de la 0unctul s*u de 2edere, tagiritul a instaurat Dncetul cu Dncetul o ru0tur* radical* Dn armonia sistemului 0latonician& !rebuie nea0*rat s* distrugi idolii 0entru a-i a1irma 0ro0ria di1eren*P Platon s0une c* a comis S0aricidulT Dm0otri2a lui Parmenide& Aristotel 2a comite la r+ndul s*u acela,i S0aricidT, Dm0otri2a lui Platon& $2oluia g+ndirii sale 2a ar*ta, Dn 0o1ida 2iolenei ru0turii, incontestabila Dndatorire 1a* de 1ondatorul Academiei ,i o a0ro0iere de 2ederi cu mult mai mare dec+t ar 0utea 0*rea la 0rima lectur*& Dincolo de criticile de 1ond, de 1orm* O 0rocesul intentat de Aristotel, Dntre altele, dialogului, modalitate de scriere ,i de eH0rimare a g+ndirii, a0reciat* de Platon ,i Qudecat* de tagirit dre0t in1ra,tiini1ic*, S0ara,tiini1ic*T O, neclintirea O Dn anumite grade, denaturarea O sensului dialecticii 0latoniciene ,Analitica prim %,8%@, cei doi Cae,tri ,i 1ondatori ai 1iloso1iei occidentale r*m+n ,i unul ,i cel*lalt S0ro1esori de ontologieT& $i au Dnc* multe s* ne s0un* ast*Ji O mai ales ast*JiP O ,i s* ne reaminteasc* esenialul :2eJi, re1eritor la aceast* 0roblem*, ca0& IK din Introduction la methode d'Aristote de J&-P& Dumont, S)ous autres 0latoniciensT, 0& %<A, 3rin@&

+++. ntemeierea logic l metalogic

In cartea C din Metafizica :C, ;@, Aristotel aduce un 2iguros omagiu lui ocrate& $l a a2ut meritul a dou* desco0eriri/ S0rocedeul induciei ,i de1iniia general*, 0rinci0ii care, am+ndou*, constituie Dnce0utul oric*rei ,tiineT& In 0lus, el Snu admite o eHisten* se0arat* nici a ideilor generale, nici a de1iniiilorT ,Metaf% C, ;,%.><b -8-8. ,i C, %.,%.<?b A@& ocrate 0ermitea at+t ,tiinei O 0erce0ere a uni2ersalului O, c+t ,i indi2idului s* se situeJe Dn a1ara schemei se0aratiste 0e care, du0* Aristotel, Platon ,i succesorii s*i o instauraser* 0er2ertind g+ndirea socratic*& 4ni2ersalul nu este nimic inde0endent de clasa indi2iJilor care Di 0ermite de1inirea ,i Dnelegerea& $sena nu 0oate 1i Dn a1ara singularit*ilor sensibile& $a nu 0oate 1i cunoscut* dec+t 0rin acestea& Ceta1iJica substanei nu trimite ea oare la logic*, ,i logica nu trimite la meta1iJic* Dntr-un du-te-2ino constant ,i o l*murire reci0roc*P A% 'r&anonul 'riQa lui Aristotel este Dn 0rimul r+nd c*utarea unui limbaQ/ con1uJia Dn discurs 2ine din aceea c* sunt desemnate lucruri di1erite 0rintr-un nume comun :omonimie@, sau acela,i lucru este desemnat 0rin nume di1erite :sinonimie@& Prin urmare trebuie enumerate sensurile di1erite date cu2intelor Dntr-un discurs& Acesta este obiectul Cate&oriilor ,i al c*rii A din Metafizica% C*utarea de1iniiilor corecte, detectarea ni2elurilor de certitudine logic*, recurgerea la eHem0lul concret se mani1est* aici 0lenar& Dornic Dn cel mai Dnalt grad s* restaureJe ,i s* consolideJe semni1icaiile termenilor, s* 1ondeJe o teorie solid* a 0ro0oJiiilor ,i a demonstraiei, s* acorde dialecticii statutul ce i se 0otri2e,te ,i Di re2ine, Aristotel DntemeiaJ* logica 1ormal*& Cate&oriile i Despre interpretare F 0rimele dou* tratate din 'r&anon O 0erce0 Lo&osul Dn structura sa 0redicati2* ca atribuirea 0redicatului :eH0rimat 0rin 2erb@ unui subiect :eH0rimat 0rin substanti2@, care

desemneaJ* ceea ce se s0une des0re subiectul Dn cauJ*& Co0ula, sau ceea ce 0ermite unirea subiectului cu 0redicatul, necesit* de 1iecare dat*, Dn cadrul unui limbaQ atent la ade2*r ,i coeren*, o semni1icaie 0recis* a 2erbului Sa 1iT& Cate&oriile stabilesc genurile cele mai generale ale 1iinei, eH0rim* Dn mod e1ecti2 un element comun indi2iJilor& As0ecte ale 0redicaiei 1ond+nd ade2*rul ,i claritatea unui enun, ele sunt de asemenea instrumente care denumesc ceea ce este& S$le semni1ic* substana, cantitatea, calitatea, relaia, locul, tim0ul, 0oJiia, 0osesia, aciunea, Dnr+urirea& ubstana este :s0re a 2orbi 0rin eHem0le@/ om, calU cantitatea, de eHem0lu/ lung de - coi, de 8 coiU calitatea/ alb, gr*m*ticU relaia/ dublu, Qum*tate, mai mareU locul/ Dn #\ceu, Dn ForumU tim0ul/ ieri, anul trecutU 0oJiia/ e culcat, e a,eJatU 0osesia/ e Dnc*lat, e DnarmatU aciunea/ t*iere, ardereU Dnr+urirea/ a 1i t*iat, a 1i arsT& ,Cate&%,:+% Aristotel insist* mult asu0ra li0sei de semni1icaie a termenilor Dn ei Dn,i,i& $lementele logicii, care sunt cele Jece categorii, nu ca0*t* sens dec+t S0rin leg*tura termenilor Dntre eiT& De unde ,i im0ortana acordat* de 1iloso1 teoriei 0ro0oJiiilor ,i di2erselor modalit*i ale Qudec*ii Dn eHerciiul logic al g+ndirii ,i al 2orbirii& " 0ro0oJiie reune,te un subiect ,i un atribut& "rice 0roblem* dialectic* consist* Dn Dntrebarea dac* Dn mod legitim se 0oate ad*uga un atribut unui subiect/ B a0arine lui AP Dn acest sco0, Aristotel distinge cinci clase de atribute/ genul, s0ecia, di1erena, 0ro0rietatea :0ro0riul@ ,i accidentul ,.opica I, ;,%.%?,%A--A@&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
62

Pe de alt* 0arte, categoria substanei "ousia+ atrage du0* sine un anumit num*r de obser2aii "Cate&% O ,i Metaf% A, <@& Dn 1ine, cum se 0oate ca acela care este subiect s* 1ie Dn acela,i tim0 ,i atributP ubstana Se luat* Dn dou* sensuri/ Dn sensul de subiect ultim, care nu mai este a1irmat de c*tre nici un altulU ,i a0oi Dn sensul de ceea ce constituie s0eci1icul unui lucru concret, dar care 0oate 1i totu,i se0aratU a,a Jic+nd 1orma ,i con1iguraia 1iec*rui lucruT ,Metaf% A, <,%.%>b -A@& ubstana 0rim* "prote ousia+ este indi2idul/ subiect, niciodat* atribut& ubstana secund* "deutera ousia+ trimite la s0eciile c*rora le a0arin indi2iJii :de eHem0lu, s0ecia om@, sau la genurile c*rora le a0arin aceste s0ecii :de eHem0lu, animal@& Indi2idul 0articular :acest om, acest animal@ r*m+ne substan* 0rim*U atributele sale :gen ,i s0ecie@ 0ot 1i numite substane secunde "Cate&% A,-b 8.@& .opica stabile,te regulile ce 0ermit s* se discute dac* o atribuire este sau nu 2alid*& Acestea eH0un di1erena dintre logica demonstrati2* ,i logica dialectic* ,i Slocurile comuneT ale de1iniiei ".opica 3I, - ,i 3II, ;-:+% ilogismul de1init Dn Analitice ca So 2orbire Dn care, dac* ce2a a 1ost dat, altce2a dec+t datul urmeaJ* cu necesitateT "Analitica prim %,-;b %<@, Dmbrac* dou* 1orme& Prima, demonstrati2*, S0leac* de la 0remise ade2*rate ,i 0rime, alt1el s0us, care D,i au certitudinea Dn ele Dnsele ,i nu Dn altce2aU a doua 1orm* D,i trage concluJia din 0remise 0robabile care sunt cunoscute de toi oamenii sau de maQoritatea lorT ".opica %,%,%..a -A%..b -.@& Dialectica, care 0leac* de la 0robabil ,i D,i are originea Dntr-o anumit* s0us*, deine cu toate acestea un statut de 0ro0edeutic* la ,tiin*& 4tilitatea Di 0ro2ine din Dndem+narea artei sale de a 0ostula a0orii ".opica I, - ,i I, 8@& Prin contribuia sa la 0roblemele de argumentare, SDn dou* sensuriT :Dn acela,i tim0 0ro ,i contra@, ea S2a desco0eri mai u,or ade2*rul ,i eroarea Dn 1iecare caJT ".opica %,-, %.%a 8;@& * 1ie oare 0robabilul, 0entru Aristotel, o mediere necesar*, un hotar 0roli1ic 0e drumul a0odicticiiP )on,tiina, o cale util* Dn dob+ndirea ,tiineiP "0inia ne-ar ar*ta, 0rin li0s*, contrariul s*uP SDn Filoso1ie, trebuie s* trateJi cu acelea,i lucruri :0ro0oJiii 1iJice, etice, logice@, con1orm ade2*rului, dar Dn Dialectic* este su1icient s* te legi de o0inieT ".opica %,%;,%.Ab 8.@& e 0oate m*sura, o dat* Dn 0lus, distana luat* de tagirit 1a* de litera 0latonic*& Caestrul Academiei con1erea dialecticii statutul de ,tiin* a Ade2*rului ,i o Dn*la la rangul de ,tiin* a ,tiinelor& Aristotel o reduce eHclusi2 la arta 0robabilului, la o disci0lin* in+nd de o0inia nesigur*, ,i o cantoneaJ* Dn s1era 0roblematicului 0ur& )umai logica demonstrati2* are dre0tul la rangul ,i numele de ,tiin* garant* a ade2*rului, Dn tim0 ce dialectica n-are nici intenia ,i nici demnitatea de a 1i o ast1el de ,tiin*& Analitica prim ,i Analitica secund eH0un di2ersele moduri ale raionamentului deducti2, con1orm 1igurilor multi0le ale silogismului& Acesta din urm* are dre0t 1uncie s* arate g+ndirii uniunea dintre un atribut ,i un subiect, c+nd aceast* uniune nu este cunoscut* imediat& Analitica prim ilustreaJ* geneJa silogismelor, miQloacele de a le in2enta :conce0e@, maniera de a reduce toate raionamentele la acest model& !rei 0ro0oJiii com0un silogismul/ dou* 0remise conin+nd o maQor* ,i o minor*, a0oi o concluJie& SDemonstraia este un gen de silogism, dar nu orice silogism este o demonstraieT, reaminte,te Aristotel "Analitica prim %,;,-Ab 8.@& Cai mult, Aristotel 0reJint* condiiile Ssilogismului 0er1ectT "Analitica prim %,;,-Ab 8- ,i 8>@& F*r* s* intre Dn detalii ultime cu 0ri2ire la di2ersele moduri ,i 1iguri silogistice, el se decide s* sublinieJe c*, Dn genere, este im0osibil s* conchiJi ce2a dintr-un silogism care 0osed* dou* 0remise negati2e sau dou* 0remise 0articulare ori inde1inite& Analog, 0entru ca un silogism s* 1ie Dn mod autentic demonstrati2 ,i ,tiini1ic trebuie ca 0remisele s* aib* un caracter aHiomatic, indemonstrabil, concluJia s* 1ie necesar*, c*ci dac* trebuia s* le demonstreJe, ,tiina n-ar 1i 0utut s* se constituie& AHioma "a!ioma+ este o 0ro0oJiie ce se im0une s0iritului& De eHem0lu/ Ssc*J+nd cantit*i egale din cantit*i egale, a2em resturi egaleT "Analit% sec% %,%.,>?b -.@& Princi0iul contradiciei, a2+nd dre0t corolar 0rinci0iul terului eHclus, gu2erneaJ* aHiomele& Dntr-ade2*r, este Sim0osibil ca acela,i atribut s* a0arin* ,i s* nu a0arin* Dn acela,i tim0 aceluia,i subiect ,i sub acela,i ra0ortT "Metaf% F, 8,%..Ab -.@& Acesta este Scel mai 1erm dintre toate 0rinci0iileT, 2ersant negati2 al 0rinci0iului identit*ii ,i lege 1undamental* a Fiinei, Dnainte de a 1i o lege a g+ndirii Dnse,i :2eJi Despre interpretare ?,%>a

8;U 1espin&erile sofistice O,%?>a -8U Analitica secunda %,%%,>>a -.---@& F*r* aHiome, 1*r* de1iniii O aceste S0rinci0ii s0eci1ice demonstraieiT "Anal% sec% %,7-%%@, care au rolul de a 0erce0e, eH0lica, deJ2olta esenele O, 1*r* inducie, nu eHist* cunoa,tere a 1iinei ,i nici discurs asu0ra acesteia& Inducia, aceast* trecere de la 0articular la general ".opica %,%-,%.Aa %8 ,i Anal% prim II, -8@, 0ermite remedierea im0osibilit*ii de a stabili o oarecare ,tiin* a senJaiei indi2iduale "Anal% sec% %,8%@& SPrin obser2area re0etat* a unui e2eniment 0utem, urm*rind uni2ersalul, s* aQungem la o demonstraie, c*ci eHist* o 0luralitate de caJuri din care se degaQ* uni2ersalulT "Anal% sec% %,8%,<<a@& S$ste deci e2ident c* trebuie s* cunoa,tem 0rimele 0rinci0ii cu aQutorul induciei& C*ci Dn acest chi0 senJaia ne deJ2*luie generalulT "Anal% sec% II, %7, %..b@&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
64

Aristotel arat*, cu 0erse2eren*, griQa de a 1onda a0odictica sau arta demonstraiei celei mai riguroase cu 0utin*, care, de asemenea, ascult* cel mai mult de un real c*ruia trebuie s*-i deJ2*luie raionalitatea 0regnant* a Lo&osului% B% Lo&ic, metafizic, teolo&ie Ea& De la lo&ic la metalo&ic% #ogica aristotelic*, cu 2arietatea registrelor sale, a modurilor ei de eH0licitare, nu se reduce la un sim0lu or&anon, unealt*, instrument al cunoa,terii ,tiini1ice& $a conduce, 0e nesimite, la metalogic* :,tiin* a 1undamentelor@, la cunoa,terea S0rimelor 0rinci0ii ,i a 0rimelor cauJeT, la cauJa 0rim*, Form* ,i Act 0ure, Primul Cotor imobil, '+ndirea '+ndirii, ubstana 1*r* substrat material, 1*r* de2enire, generare sau coru0ere, 0e scurt la Fiin* O obiect al teologiei, 0unctul culminant al 1iloso1iei 0rime, Dncoronare a meta1iJicii& e cu2ine s* reamintim aici c* editorii ,i comentatorii lui Aristotel, dornici s*-i 0reJinte o0era Dntr-o ordine riguroas* ,i eHhausti2*, 2or numi Metafizic :Dn dou* cu2inte meta ta phDsi8a+ cele %; c*ri 2enind, Dn o0inia lor, du0* /izica% De 0ild*, catalogul o0erelor lui Aristotel elaborat de Andronicos din Rhodos Dn 0rimul secol al erei noastre& P*rea c* o intenie 0ur cronologic* st* la baJa 0rimelor clasi1ic*ri& Doar mult mai t+rJiu meta1iJica 2a lua sensul de ceea ce este deasu0ra, dincolo de 1iJic*, ,i se 2a scrie Dntr-un singur cu2+nt :Dn secolul 3I, Dn catalogul lui Hes\chius, ,i Dndeosebi Dnce0+nd cu secolul al K!I-lea ,i cu Dntrebuinarea 0e care i-o d* A2erroes@& $a 2a trimite la cunoa,terea raional* a lucrurilor di2ine ,i a 0rinci0iilor naturale ale s0eculaiei ,i aciunii :2eJi, 0entru acest subiect, de eHem0lu, introducerea lui !ricot la Metafizica lui Aristotel, 00& K3I ,i K3II, 2oi& I& ,i Introduction la MetaphDsiNue d'Aristote de J&-P& Dumont, 00& %8--A@& Dn orice caJ, Aristotel scrie Despre filosofia prim "*eri tes protes philosophias+ ,i se dedic* studiului 1iinei ca atare, ,tiinei 0rimelor 0rinci0ii ,i cauJe ,i Fiinei Prime, 1undament analogic al celorlalte& Dn acest sco0, el e1ectueaJ* o clasi1icare ,i o distincie metodic* a ,tiinelor/ ,tiinele 0ractice :in+nd de pra!is+ sau ale aciunii, care D,i au 1inalitatea Dn ele Dnsele, cum sunt etica, 0olitica sau economia, ,i care in de alegerea 2oluntar* ,i 0re1erenial* "proairesis+K ,tiina 0oetic* "poiesis+ sau a creaiei, care are ca obiect realiJarea unei o0ere eHterioare artiJanului sau artistuluiU ,i, Dn 1ine, ,tiinele teoretice "theoria+, ce au ca obiect contem0larea ade2*rului, s0eculaia deJinteresat* "Metaf% A, %,7<.a -%@, 1*r* considerarea sco0urilor utilitare sau morale, cum ar 1i matematica, 1iJica, meta1iJica& Doar acestea din urm* au dre0tul cu ade2*rat la numele de ,tiine& $le desco0er* eHerciiul g+ndirii 0ure& SDac* orice g+ndire este 0ractic* sau creatoare sau teoretic*, 1iJica 2a 1i o ,tiin* teoretic* al c*rei domeniu Dns* se 2a m*rgini la acela de realit*i ce sunt ca0abile de mi,care ,i la substana 1ormal*, care de cele mai multe ori nu este se0arabil*T ,Metaf% $, %,%.-Ab -A@& Catematica 0ur*, adic* nona0licat*, trateaJ* des0re S1iine ca 1iind nemi,cate ,i de sine st*t*toareT :$, %, %.-?a 7U c*rile C ,i ) 2or demonstra, Dm0otri2a S0latonicienilorT, c* obiectele matematice nu eHist* se0arate ,i nu sunt imobile@& Din acel moment Di re2ine meta1iJicii, ,i doar ei, s* cunoasc* Sce2a etern, imobil ,i se0aratT :$, %,%.-?a %.@& Dn 0lus, ea este anterioar* at+t 1iJicii c+t ,i matematicii& #e 1ondeaJ* ,i ia denumirea s0eci1ic* de SteologieT& SDac* eHist* unde2a elementul di2in, el nu 0oate 1i dec+t Dntr-o ast1el de 1ire nemi,c*toare ,i se0arat*& $ natural doar ca ,tiina cea mai de seam* s* aib* ca obiect domeniul cel mai 2rednic de sla2*T "Metaf% $, %,%.-?a -.@& $a este cea mai Dnsemnat* dintre ,tiinele teoretice care, ele Dnsele, dein cel mai Dnalt rang Dntre ,tiine& Filoso1ia 0rim* trateaJ* des0re ceea ce se d* ca realitate su0rem*, etern* ,i se0arat* :2eJi de asemenea Metaf% Y, >,%.?;a 8.-8A ,i %.?;b A@& )esatis1*cut de stabilirea semni1icaiilor ScategorialeT ale 1iinei, Aristotel se intereseaJ* de alte trei semni1icaii/ 1iina S0rin accidentT sau 0rin Sesen*T "Metaf% $, - ,i A, >@, 1iina SDn sensul ade2*ruluiT :$, ;@ sau al SeroriiT "P%, %.@, 1iina SDn 0otent*T sau SDn actT :[, ? ,i <-7@& Ceea ce este 2eritabil ,i Dn sensul cel mai 0uternic nu a0arine registrului 0osibilit*ii ori 0otenialit*ii "dDnamis+, ci aceluia al realiJ*rii, al So0ereiT, al SactuluiT "ener&eia+ 0e de0lin realiJat, Dncheiat, Dm0linit :Ss*2+r,ireT, SentelehieT O entelecheia+% SCu2+ntul act "ener&eia+ deri2* de la cu2+ntul oper "er&on+ ,i n*Juie,te s* Dnsemne acela,i lucru cu sv3r ire" "Metaf% P, <,%.A.a --@& Dntr-ade2*r, este lim0ede c* Sdac* admitem c* substanele naturale sunt cele dint+i dintre lucrurile eHistente, ar trebui ca QR 1iJica s* 1ie 0rima dintre ,tiineT& Dar, eHist* So alt* natur* imobil* ,i de sine st*t*toareT, asu0ra c*reia se o0resc c*rile A ,i Y ale Metafizicii :Y, >,%.?;b ,i A Dn totalitate@& E *% *rimul Mi ctor4, *rimul )ieuitor, 93ndire a 93ndirii% S$Histena acestuia, Ma Primului Cotor ImobilN este dat* Dn mod necesar ,i, 1iind necesar, el se identi1ic* cu Binele, 1iind ast1el 0rinci0iul mi,c*rii M&&&N& sau Prim Cotor Imobil :n&t&@&

De un ast1el de Princi0iu at+rn* Cerul ,i natura& 3iaa lui contem0lati2* e cea mai minunat* ce se 0oate Dnchi0ui, dar nou* ni-s h*r*Jite doar 0uine cli0e de acest 1el& Pentru $l traiul acesta dureaJ* de-a 0ururi O lucru care nou* ne este 0este 0utin*, deoarece la $l acti2itatea se con1und* cu 1ericireaT "Metaf% A, >,%.>-bU *olitica 8+++, A,%887b %>U 6tica Gicomahic K, >,%%>>b ,i mai de0arte@& Fiind singura entitate dotat* cu acti2itate continu* ,i etern*, DumneJeu este de asemenea S'+ndire su2eran*T ori S'+ndire a Binelui su2eranT :A, >,%.>-b %7@, caracteriJat* 0rintr-o aseitate de0lin*& Dn 0lus, Sea g+nde,te ceea ce e mai di2in ,i mai demn ,i '+ndirea sa este o g+ndire a g+ndiriiT "noesis noeseosK A, 7, %.>;b -A-8A@& Dntrade2*r, nici o alienare a simurilor, a imaginaiei sau, Dnc*, a 0asiunii, Dn multi0lele sale modalit*i, nu o altereaJ*& Primul Princi0iu coincide 0e de0lin cu sine& Dn el, Sintelectul ,i inteligibilul se con1und* de2enind identiceT :A, >, %.>-b -.--A@& *e de alt parte, 5ristotel confer "ivinitii 8iaa (zoe+ prin e$celen. %"e aceea i definim pe "umnezeu ca pe o 0iin etern, desvrit, aa c noiunile de via i de veac nesfrit, etern sunt atri!ute inerente lui "umnezeu, cci la aceasta se reduce n definitiv divinitatea& '5, D,>2D=! F2). .u!stana divin %nu poate avea ntindere, nici pri i nici nu se poate divide. -a poate produce o micare pentru un timp infinit, dar se tie c nici un lucru finit nu poate avea vreo putere infinit... -a nu poate fi accesi!il vreunei modificri i sc#im!ri& '5, D,>2DFa ?->2). :etafizica n latura sa suprem, teologic ntemeiaz i orienteaz fizica. ;ranscendena structureaz i pune n lumin imanena naturii, a lumii su!lunare i supralunare, a vieii trupului i a sufletului, a fiinelor nfundate n empiricitate i finitudine. *erfeciunea cosmic nu are sens i fiin dect prin imitarea *rimului :otor, nemicat, necorporal i care nu este su!iect al sc#im!rii (-e caelo ++, B,=AAa i Fiz. 3III, A,-A?a %8U Metaf% A, 8,%.>.a ;@&

+8. +manena
A% Cerul i pm3ntul Dntreaga conce0ie aristotelic* asu0ra lumii este Dn str+ns* leg*tur* cu SteologiaT :discurs des0re di2in@& Di2initatea, SIndi2idT su0rem, Forma 0ur* 0rin eHcelen*, este 0e r+nd 2+r1, ca0*t ,i cauJ* 0rim* a 1ormelor eHistente amestecate, Dntr-un grad mai mare sau mai mic, cu materia& 4ni2ersul urmeaJ* o ierarhie a 1iinelor com0use, legate im0lacabil unele de celelalte, 1iecare la locul care Di re2ine, du0* ra0ortul a0ro0iat ,i Dnde0*rtat de im0lu, de Primul Princi0iu/ ierarhie a 1ormelor substaniale care g*sesc, Dntr-o materie care le cores0unde, condiiile realiJ*rii lor& Dntregul lui este unic ,i 0er1ect, du0* cum a1l*m din numeroase locuri ale o0erei tagiritului& Per1eciunea cosmic* reJid* Dn ordinea ,i Dn 1rumuseea care Di sunt 0ro0rii, Dn unitatea ,i Dn armonia sa interioar*, toate de0inJ+nd de cauJa 1ormal* care in1ormeaJ* totul, ea Dns*,i ne1iind in-1ormat* de nimic/ Di2initatea& Binele su0rem este nu numai cauJ* 1ormal*, adic* determinant*, ci ,i cauJ* 1inal*, 0rinci0iu de atracie ,i iubire uni2ersale, obiect ultim al iubirii ,i al dorinei "hore8ton+% SDn 1elul acesta im0rim* mi,care O adic* 0un ce2a Dn mi,care 1*r* ca ele s* 1ie mi,cate de altce2a O obiectul dorit ,i inteligibilul& M&&&N cauJa 1inal* im0rim* o mi,care Dn acela,i 1el Dn care obiectul iubirii 0une Dn mi,care 0e cel care iube,te acest obiectT "Metaf% A, >,%.>-a -? ,i %.>-b 8@& De0ind direct de Primul Cotor Cerul ,i 1iinele 2ii care, de,i su0use morii, Dncearc* s* imite caracterul neschimb*tor 0rin continuitatea gener*rilor& SCea mai natural* dintre 1unciile oric*rei 1iine 2ii, care este com0let* ,i a c*rei generare nu este s0ontan*, este de a crea o alt* 1iin* asem*n*toare sie,i, un animal 0entru un animal, o 0lant* 0entru o 0lant*, Dn a,a 1el Dnc+t s* 0artici0e la etern ,i la di2in Dn m*sura 0osibilului& C*ci acesta este obiectul dorinei tuturor 1iinelor, sco0ul acti2it*ii lor naturaleT "De Anima II, ;,;%Aa -A ,i mai de0arteU Despre &enerarea animalelor ++, %,>8lb 8l->8-a %@& " tendin* amoroas* Dm0inge Dntreaga natura c*tre Primul Princi0iu, du0* legea Dns*,i a 0rocesului dorinei/ Sdu0* cum 1emeia dore,te b*rbatul ,i ur+tul dore,te 1rumosulT "/iz% %,7,%7-a -;@, du0* cum materia as0ir*, cu im0etuoJitate, la 1orm* ,i li0sa la 0lenitudine& Fiind de asemenea cauJ* e1icient* sau motrice, el d* na,tere S0rin contactT "/iz% +++, - ,i De &enerratione et corruptione %,?,8-8a -A@ O 1*r* a 1i mi,cat la r+ndu-i O unei mi,c*ri uni1orme, continue ,i eterne, aceea a s1erei telelor 1iHe/ ciclo1oria (*(*lophoria+ sau mi,carea Dn Qurul 0ro0riei aHe :nu este de0lasare@& Dn Cartea A, >, e2oc+nd mi,carea 0rodus* de Primul Cotor, Aristotel o nume,te Stranslaia 0rim* sau translaia circular*T& Regularitatea rotaiei Cerului Dl 0une Dn leg*tur* cu imobilitatea Actului Pur "De caelo II, ?,-<<a@& Cor0ul mi,cat circular nu are greutate "De caelo %,8, -?7b ,i mai de0arte@& $ste negenerat ,i incoru0tibil, nu cunoa,te cre,tere Bi descre,tere, este etern ,i s1eric&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 ?< ?7 ARI !"!$#

Celelalte s1ere, a1late Dn contact direct sau indirect cu 0recedenta, cunosc la r+ndul lor o mi,care etern* ,i continu*, dar nu ,i uni1orm*, din cauJa Dnde0*rt*rii de Primul Cotor/ S"rdinea ,i determinarea a0ar mai mult 0rintre cele din cer, dec+t 0rintre noi, Dn tim0 ce schimb*rile ,i haJardul "tDche+ se mani1est* mai mult la muritoriT "De partium animalium %,%,?;%b %<@& Cani1estarea necesit*ii Dn lumea noastr* este de0arte de 0er1eciune/ S0rintre lucrurile eHistente, unele r*m+n 0ermanent Dn aceea,i stare ,i eHistena lor are caracterul necesit*ii, dar nu datorit* unei necesit*i im0use 0rin constr+ngere, ci aceleia care nu admite un alt 1el de a eHistaU alte lucruri, dim0otri2*, nu eHist* nici Dn chi0 necesar, nici 2e,nic, ci Dn cele mai multe caJuriT "Metaf% $,

-,%.-?b ,i A, A integral@& Contingena locuie,te ,i Dmbrac* lumea sublunar*, iar ceea ce se Dnt+m0l* de obicei, ceea ce este adesea obser2at, ine loc de multe ori de necesitate& Ci,carea se a1l* Dntr-o lent* degradare 0+n* la s1era lumii sublunare, caracteriJat* 0rin trans1orm*rile ciclice ,i reci0roce ale celor 0atru elemente/ 0*m+ntul, imobil Dn centrul lumii "De caelo II, 8, -<Ab--<?a@, Dn o0oJiie cu re2oluia neDntreru0t* a eterului "i(id% II, 8, -<?a %8--.@, contrariul s*u, 1ocul, a0oi cele dou* intermediare/ a0a ,i aerul, care Sse Dndrea0t* c*tre limit*T "De &enerratione et corruptione II, 8,88.b 8. ,i 88-a %@& Constituente 0rime ale cor0urilor, elementele 0osed* calit*i 0ro0rii/ S0entru 0*m+nt, uscatul mai degrab* dec+t recele, 0entru a0* recele mai degrab* dec+t umedul, 0entru aer umedul mai degrab* dec+t caldul, iar 0entru 1oc, caldul mai degrab* dec+t uscatulT "De &enerratione et corruptione II, 8,88%a A@& Cor0urile miHte sunt com0use din cele 0atru elemente "i(id% II, <@& Prin urmare, generarea nu este 0roducerea a ce2a din nimic, ci trans1ormarea unei substane Dn alt* substan* :2eJi De &en% et corr% II, 7-%%@& Aceasta im0lic* ,i o anumit* distrugere& Princi0iul ordinii ,i al necesit*ii O chiar dac* relati2 ,i lacunar Dn lumea sublunar* O gu2erneaJ* Dntreaga cosmologie aristotelic*& Princi0iul a ceea ce este mai bun ,i al 1rumuseii, de asemenea& Peste tot este eH0rimat* 2eneraia 0entru cea care nu s*2+r,e,te nimic Dn 2an ,i care lucreaJ* Dn 2ederea Slucrului cel mai bun Dn m*sura 0osibiluluiT "Mici tratate de istorie naturalE despre tineree si (tr3nee, despre viaa m moarte si despre respiraie, ;,;?7a -<@/ natura "phDsis, ca0acitate de 0roducere sau de deJ2oltare, cre,tere, origine, cauJ* a eHistenei, na,tere, de la phDoE a 1ace s* creasc*, s* se nasc*, a 0roduce, a genera, a cauJb cre,terea@& !eologia constituie ,i 0une Dn lumin* cosmologia, iar aceasta din urm* 1aciliteaJ* Dnelegerea mai clar* a conce0telor de phDsis ,i depsDche% C*ci su1letul nu este oare un motor imobil, dar nu ,i eternP E a% Materia i /orma% 4rm+nd 0rocesul gradat al de2ierii de la ciclo1oria 0er1ect* care anim* lumea su0ralunar*, lumea sublunar* de2ine teatrul de2enirii schimb*toare, mi,c*toare ,i Dnc*rcate de haJard& SMDn domeniul lucrurilor sensibileN 0redomin* determin*ri ale 1irii Dn 1elul ar*tat mai susT/ 1iina Dn 0otent*, deo0otri2* 1iin* ,i non1iin*, ce 0are a 1ace ruina 0rinci0iului noncontradiciei "Metaf% F, A, %.%.a 8@& Intermediar Dntre 1iin* ,i non1iin*, 0otena O simultan 0otent* acti2*/ ca0acitate sau 1acultate actual* de a aQunge la o 1orm* de 1iin*, 2irtualitate tinJ+nd la e1ectuare :ghinda este un steQar Dn 0otent*@, ,i 0otent* 0asi2*/ sim0l* 0osibilitate ca un lucru s* de2in* ceea ce nu este, nu 0rin sine, ci datorit* inter2eniei unui agent eHterior :blocul de marmur* este, Dn 0otena, statuia@ O 0ermite schimbarea :2eJi Metaf% A, %-, integral@& !rei 0rinci0ii dau socoteal* de acest 1a0t/ materia sau subiectul "hDpo8eimenon, ceea ce schimb*@, 1orma "morphe, ceea ce determin* materia, 1*c+nd din ea cutare sau cutare esen* dotat* cu caractere 0ro0rii/ a0a, de 0ild*, are o structur* di1erit* de aceea a 0ietrei etc&@ ,i 0ri2aia "steresis, negaie determinat*, ca re0aosul, 0ri2aie de mi,care, du0* cum o de1ine,te /izica 3, -, --?b %8@& De2ine u,or de Dneles celebra de1iniie a mi,c*rii din aceea,i carte/ SDu0* ce s-a osebit Dn 1iecare gen ceea ce este entelehie ,i ceea ce este 0otenial, entelehia lucrului care eHist* 0otenial este mi,carea, a,a cum alterarea unui lucru alterat este entelehie, a,a cum entelehia lucrului care cre,te sau a contrariului care descre,te :0entru c* nici unul nu are un nume comun@ este cre,terea ,i sc*derea, iar entelehia generabilului ,i destructibilului este generarea ,i distrugerea, 0e c+nd entelehia motorului local este mi,carea local*T "/izica III, -.%a 7-%A@& e 0ot recunoa,te aici di1eritele 1orme ale mi,c*rii du0* cantitate :cre,tere ,i diminuare@, care se a0lic* Dn 0rinci0al la 1iinele 2ii, du0* calitate :alterare, alloiosis+, care se a0lic* Dn 0articular calit*ilor sensibile, du0* loc :translaia, phora+, de la drea0ta la st+nga, din Dna0oi Dnainte, de sus Dn Qos& 'enerarea ,i coru0erea dau na,tere schimb*rii "meta(ole+, care a1ecteaJ* Dn anumite 0ri2ine substana "/izica 3, --?a -8 ,i mai de0arte@& Ca substrat al schimb*rii, materia "hDle+ conine 1orma Dn 0otent*, sau, mai bine Jis, o cheam* ,i o dore,te "/iz% %,7,%7-a@& Aristotel re0ro,eaJ* lui Platon tocmai c* nu a distins DndeaQuns materia de 0ri2aie/
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
70

SCateria este non-1iin* 0rin accident, 0ri2aia este o non-1iin* 0rin sineT "i(id% %,7,%7-a@& Cateria este Ssubiectul 0rim 0entru 1iece lucru, element imanent ,i nu accidental al gener*rii saleT "i(id%, %7-a@& tagiritul susine, Dn 0lus 1a* de di1eritele materii ale di1eritelor cor0uri, eHistena unei Snaturi 0rime ,i uniceT, subiect 0ermanent al tuturor trans1orm*rilor substaniale, 0otenialitate 0ur*, indeterminare su0us* in1orm*rii ,i modi1ic*rii, Dn totala im0osibilitate de a eHista 0rin ea Dns*,i, cu alte cu2inte Sse0arat*T "i(id% I3, 7, -%>a@& Cateria 0rim* nedi1ereniat* este Dn Dntregime Dn 0otent* ,i din aceast* cauJ* ocu0* ni2elul cel mai de Qos al 1iinei& F*r* ea Dns* nu eHist* nici mi,care, nici act, nici Sentelehie a ceea ce este Dn 0otena ca atareT "i(id% I$, %,-.%a@& Condiie negati2* a realiJ*rii O acel ce2a 1*r* de care esena 1iinei sensibile nu ar 0utea s* se realiJeJe concret O, ceea ce limiteaJ* 0rocesul actualiJ*rii, 0ut+ndu-% chiar Dm0iedica, materia este un 0rinci0iu de di2ersitate numeric* ,i nu de di1ereniere s0eci1ic*& )e1iind Dn nici un 1el substan* 2eritabil*, ne1iind adic* Dn act, ci doar 0ur* 0osibilitate indeterminat*, 2irtualitate sau 0otent*, 0ri2aie de 1orm*, ea condiioneaJ* de2enirea, schimbareaU de1icit de 1orm* determinat*, Dn sens literal, amor1*, materia nu 0oate 1i acest lucru sau acel lucruU ea este negenerat*, indestructibil* ,i etern* "Metaf% R, 8, %.-7a ,i H, % Dn Dntregime@& RealiJarea a ceea ce este Dn 0otent* 0resu0une a0ortul 1ormei "Metaf% A, -,%.%8a ,i /iz% ++, 8,%7;b@& )u 0utem des0*ri cercetarea conce0tului de materie de elucidarea aristotelic* a celor 0atru cauJe/ material*, 1ormal*, e1icient* ,i 1inal*& SDntrun 1el, cauJ* se nume,te lucrul din care se 1ace ce2a, 1iind Dn el, a,a cum este bronJul 0entrr statuie M&&&N, iar Dn alt 1el cauJa este 1orma ,i modelul, adic* de1iniia Q ceea ce este M&&&N& Dn alt sens cauJa este lucrul din care 0orne,te

0rimul Dnce0ut al mi,c*rii ,i al re0ausului M&&&N& Dnc* mai este ,i sco0ul-cauJ* :cauJa 1inal*, n&t&@ adic* lucrul 0entru care se 1ace ce2a, cum este s*n*tatea, cauJ* 0entru 0limbare& C*ci 0entru ce se 0limb*P Ricem c* se 0limb* ca s* 1ie s*n*tosT "/iz% II, 8,%7;b-%7Aa@& !rei dintre aceste cauJe, du0* s0usele lui Aristotel, 0ot 1i reduse la una singur* (Fiz. II, >,%7<a@& E "?% .impul i Mi carea% Dn alt* ordine de idei, Aristotel se Dntreab* asu0ra naturii tim0ului ,i demonstreaJ* c* acesta nu este nimic 1*r* mi,care, chiar dac* nu se reduce la ea "/iz% I3, %%, -%7a@& S)um*r al mi,c*rii, du0* ra0ortul anterior-0osteriorT "i(id% I3, %%,-%7b@, el 0ermite Sa distinge mi,carea mai mult* sau mai 0uin*T& S!im0ul este num*r, nu c miQloc de num*rare, ci ca acel ce2a care este num*ratT "i(id% -%7b ,i --.b@& A1lat* sub semnul im0er1eciunii, tem0oralitatea este considerat* Dn umbra eternit*ii care, Dn sens 0ro0riu, nu m*soar* nimic, c*ci nimic D1l
>% ARI !"!$#

ea nu su1er* schimbare/ nici generare, nici distrugere, nici cre,tere, diminuare sau alterare nu o tulbur* sau a1ecteaJ*& Figura circular* este 2alori1icat* ,i eH0loatat* 0entru a sur0rinde mai bine natura tim0ului :F=J& I3, --8b@& Dn s1+r,it, Aristotel re1uJ* ideea unui in1init s0aialU el admite Dn schimb in1initatea tim0ului, Dn 2irtutea de1iniiei eHaminate mai Dnainte, ,i caracterul etern al mi,c*rii& SIn1initul a0are desigur Dn tim0 ca ,i Dn na,terea oamenilorU ca ,i di2iJiunea m*rimilorT "/iz% HI, ?,-.?a@& Aceasta Dnseamn* c* in1initul este cauJ* ca materie, esena sa 1iind 0ri2aia, a2+ndu-,i subiectul Dn sine, continuul sensibil "i(id% +++, >,-.<a@& $l nu are eHisten* dec+t Dn 0otent* ,i 0entru g+ndire "i(id% +++, <,-.<a@, cu alte cu2inte Dn mod abstract& In1init, incom0let, im0er1ect sunt tot at+tea denominaii sinonime& B% Gatura i 7ufletul S)atura este 0rinci0iu, mai degrab* dec+t materiaT, scrie Aristotel Dn De partium animalium :%,%, ?;-a@& Cu c+te2a r+nduri mai sus el recunoa,te c* eHist* Smai mult* 1inalitate ,i 1rumusee Dn o0erele MnaturiiN dec+t Dn 0rodusele omuluiT :%,%,?87b@& /izica 0ri2e,te natura din 0unctele de 2edere ale materiei ,i 1ormei, ca natura naturans O 0roduc*toare O ,i ca natura naturata F determinat* (Fiz. ++, %,%78a ,i ++, %,%78b@& Cateria ser2e,te, Dntr-ade2*r, de Ssubiect "hDpo8eimenon+ imediat 1iec*rui lucru care este Dn el Dnsu,i un 0rinci0iu de mi,care ,i de schimbareT, Dn tim0 ce 1orma de1ine,te, structureaJ*, con1er* un ti0 "morphe+, o esen* 0ro0rie "eidos+ entit*ilor naturale& SPrinci0iu ,i cauJ* a mi,c*rii ,i a re0ausului lucrului Dn care reJid*, Dn mod imediat, 0rin esen* ,i nu 0rin accidentT "/iz% II, %,%7-b@, natura se distinge Dn mod radical de art* "techne+, chiar dac* numeroasele cores0ondene analogice 0ermit o mai bun* cercetare a esenei lor& .echne trimite la un S0rinci0iu de mi,care Ma1latN Dn alt lucru, 0e c+nd natura e 0rinci0iu de mi,care Dn lucrul Dnsu,iT "Metaf% A, 8, %.>.a@& Funcia lui techne se 2ede ast1el redus* la imitarea "mimesis+ a naturii/ acti2itatea lui techne este Dn Dntregime subordonat* acti2it*ii teleologice 0er1ecte, interne ,i s0ontane a lui phDsis% )orm*, 0rinci0iu ordonator, de 0er1eciune, 0rinci0iu 2ital ,i de mi,care, natura este de asemenea sco0 "telos+, cauJ* 1inal* "/iz% ++, <,%77a@&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 72 73 ARI !"!$#

E a% $azard i /inalitate% Cu toate acestea, Aristotel nu eHclude eHistena erorilor naturii, a mon,trilor "teratd+, care aduc Dn regularitatea 0rocesului natural, biologic, un ti0 de ru0tur*, de diJarmonie 0unctual*, 0erce0ut* Dns* la ni2elul 0*rii ,i nu al Dntregului/ SCon,trii sunt erori ale 1inalit*iiT "/izica II, <,%77a-b@& Dnseamn* oare aceasta c* natura se 0oate r*t*ci, c* uneori haJardul o 0oate conduce Dn mai mare m*sur* dec+t 1inalitateaP )aturalistul1iloso1 2a Dncerca, desigur, s* eH0lice ,i s* raionaliJeJe a0ariia mon,trilor, aceste 1iine SDm0otri2a naturiiT, care in totu,i de 0lanul ascuns al acesteia ,i sunt Dn mod raional incluse Dn ea "De &enerratione animalium ;,>>.b ,i 8,>?>b@& ReJult* de aici anumite 0ro0riet*i naturale ale materiei, 0e care acti2itatea organiJatoare a 1ormei nu a reu,it s* le delimiteJe, s* le canaliJeJe ,i s* le su0un*& Aristotel legitimeaJ* eHce0ia :deJ2*luindu-i legea intern*@, chiar dac* 1inalitatea naturii sau a me,te,ugului este identi1icabil* du0* constana ,i regularitatea eH0resiei sale :2eJi /izica II, A,%7?b@& $l nu eHclude nicidecum eHistena norocului "tDche+ ,i a s0ontaneit*ii "automatori+, nici Dn 0rocesele naturale, nici Dn cele intenionale reie,ite din alegeri 2oluntare in+nd de proairesis% S)orocul "tDche+ este cauJ* 0rin accident, Dn lucrurile care, 1iind 1*cute Dn 2ederea unui sco0, sunt 1*cute 0rin alegereT "/iz% II, A, %7>a@& $l adaug* c* Sam+ndou* sunt deci cauJe 0rin accident, a,a du0* cum s-a s0us, ,i norocul ,i Dnt+m0larea, 0rintre acelea des0re care se admite c* nu se 0roduc nici Dn chi0 absolut, nici de cele mai multe ori, ,i 1ac 0arte dintre acelea care s-ar 0utea 1ace Dn 2ederea unui sco0T "i(id% II, A,%7>a@& !ermenul de Ss0ontaneitateT are, cu toate acestea, o eHtensie mai mare dec+t acela de SnorocT "i(id% II, ?,%7>a@& Dntr-ade2*r, termenul SnorocT 2a 1i 1olosit Dn 0rinci0al 0entru a caracteriJa acti2it*ile care-,i au originea Dn pra!is, Dn alegerea deliberat* ,i 2oluntar*U Ss0ontaneitateT se 2a a0lica, mai adec2at, animalelor ,i unui mare num*r de entit*i neDnsu1leite "/iz% n, ?,%7>b@& SDntr-ade2*r, c+nd ce2a se 0roduce Dm0otri2a naturii atunci nu Jicem c* se Dnt+m0l* Dn 2irtutea norocului, ci mai degrab* din Dnt+m0lareT "i(id% II, ?, %7>b@& 0ontaneitatea de1ine,te 0roducerea 1a0telor 1*r* 1inalitate, o 0roducere s0ontan*, 1*r* raiune ,i 1*r* Form*&

unt ast1el e2ideniate trei ti0uri de generare sau de 0roducere/ natural*, arti1icial*, s0ontan* :0rin haJard@& Bi Dn acest domeniu Aristotel Di urmeaJ* lui Platon O acela al Le&ilor :K, <<<e ,i <7;a-c, <7?c@& Ambii res0ing ideea unei 1iJici strict mecaniciste, 0rad* unui determinism orb, ,i 2*d Dn natur* o acti2itate 1inalist* analog* O Dntr-un ra0ort identic O artei :me,te,ugului@& Bi unul ,i cel*lalt 0un la originea mi,c*rii o acti2itate care 0resu0une automi,care/ aceea a u1letului, 0entru Platon, aceea a

L
SPrimului Ci,c*torT, 0entru Aristotel& Procese st*0+nite de 1inalitate caracteriJeaJ* at+t arta, c+t ,i natura& Dn ambele s1ere, 1inalitatea nu este altce2a dec+t ada0tarea miQloacelor la sco0uri& $a este utiliJare a mecanismului, iar Sdac* lucrurile 1*cute 0rin me,te,ug au o cauJ* 1inal* este e2ident c* ,i lucrurile 1*cute 0rin natur* au o cauJ* 1inal*T "/iz% II, <, %77a ,i %77b@& intagma Snatura este cauJ* 1inal*T Dnchide analiJa critic* a mecanismului amintit& Finalitatea Di este imanent*, iar misiunea artei este 1*r* echi2oc/ SCe,te,ugul, 1ie Dnde0line,te ceea ce natura nu 0oate Dn1*0tui, 1ie o imit* 0e aceastaT "i(id% II, <,%77a@& )atura a0are ca un 1el de art* imanent*& Funcionarea 0l*m+nului nu este oare com0arabil* cu aceea a 1oalelor de 1ier*rieP "Mici tratate de istorie natural, SDes0re res0iraieT ->,-%,;<.a@ )u 0utem nici de aceast* dat* s* nu-% e2oc*m 0e Platon O acela din .imaios F care com0ar* sistemul 2ascular cu tehnica irigaiilor :>>d@& Dn dublul registru phDsis I techne analogiile abund*& Doar in1erioritatea sau eHterioritatea 0rinci0iului le caracteriJeaJ* la 0ro0riu, o1erindu-le s0eci1icitate& E =?% Gatura i viaa% Princi0iu esenial al mi,c*rii ,i al 0ri2aiei cores0ondente, re0ausul, natura este 0entru subiectul uman elanul, 1ora 2ital*, ceea ce Di susine dinamismul, ceea ce Dl Dm0iedic* s* sucombe 0rematur& $a 0oart* numele de S2ia*T& Dnelegem mai bine, ast1el, r*d*cina antro-0omor1ic* a 2ocabularului aristotelic, doritor s* redea multi0lele acce0ii ale conce0tului ,i ale realit*ii SnaturiiT/ deo0otri2* 1or* cosmic* transcendent* ,i imanent* indi2iJilor, inteligent* ,i organiJatoare, condu-c+ndu-se du0* bine ,i du0* necesitate, urm*rind utilitatea Dn toate, alin+nd su1erinele la ne2oie, Dm0odobind, Dn1rumuse+nd ceea ce eHist*, 2eghind 0entru ca nimic s* nu se 0etreac* la Dnt+m0lare, ea nu este totu,i 0ro2iden* sau DumneJeu& Finalitatea ei, de,i 0reJint* Sinteligen*T, este totu,i incon,tient* ,i nedeliberat* :2eJi introducerea la 2oi& I al lucr*rii .rite sur Ies parties des animau!, de J&-C& #eblond, Aubier-Contaigne, %7;A, integral@& )atura nu 0oate ine de un demiurg, ea este interioar* indi2iJilor ,i acioneaJ* Dn ei& $a este iJ2orul acelei tendine a cre,terii, a acelei as0iraii care cores0unde Dn 1iecare 1iin* atraciei eHercitate de Primul Cotor& Dragostea 0entru natur* ,i 0entru 0rodusele ei str*bate Dntr-ade2*r lucr*rile de biologie ale lui Aristotel, lucr*ri care ocu0* o treime din cor0usul o0erei sale& "0era tagiritului e caracteriJat* de un s0irit deosebit de obser2aie, de sesiJarea 1idel* a detaliilor, a criteriilor clasi1icatoare, de atenia minuioas* acordat* 1a0telor, 0e scurt, o atitudine res0ectuoas* 1a* de ceea ce natura "phDsis+ o1er* ,i las* mo,tenire aceluia
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA 74

care este dis0us s*-i acorde neobosita sa atenie& Fie c* este 2orba de tratatul Despre suflet O 2eritabil* 0re1a* la studiul tuturor 1iinelor 2ii O, de 2oluminoasa Istorie a animalelor, de tratatul asu0ra 0*rilor animalelor, asu0ra gener*rii ,i mi,c*rii lor O chiar dac* ast*Ji autenticitatea acestor teHte este contestat* O, ,i, Dn s1+r,it, de Micile tratate de istorie natural, Aristotel se arat* Dn toate un SbiologT dornic de sistematiJare ,tiini1ic*, deschiJ+nd Dntr-o manier* nou* calea eH0lor*rii metodice a lumii 2ii& $ste absolut im0osibil s* iJol*m lucr*rile de 1iJic* de acelea de SbiologieT, ,i Dnc* mai 0uin de acelea de meta1iJic*/ acela,i s0irit le Dnsu1lee,te, aceea,i c*utare a distinciilor riguroase, a a0ro1und*rii conce0tuale, a analiJei com0onentelor indi2iduale ,i a 0ro0riet*ilor inerente su1letelor ,i cor0urilor animalelor& Ast1el, di2iJiunea ti0urilor de mi,care O cre,terea, alterarea, de0lasarea O e2ideniate Dn /izica, 0entru a nu o cita dec+t 0e aceasta, 2*de,te trans0unerea, adic* generaliJarea di2iJiunii 1unciilor 2itale/ cre,tere, senJaie, locomoie ,De partium animalium I, %, ?;%b@& De2ine e2ident* sursa de ins0iraie biologic* a 1iJicii ,i cosmologiei/ SDu0* cum studiul naturii se ra0orteaJ* la mi,care ,i du0* cum, at+t cele u,oare, c+t ,i cele grele 0osed*, Dntr-un 1el, Dn ele sc+nteile generatoare ale mi,c*rii, toi 1iJicienii 1ac a0el la ca0acit*ile lor, Dn 2ederea cercet*riiT ,De caelo, I3, 8.<a@& Ci,carea este Dnrudit* cu 2iaa& Cartea /izicii este l*muritoare 0entru un ti0 de interogaie Dn care con2ieuiesc registrele meta1iJic, 1iJic ,i biologic/ S"are mi,carea a 1ost creat* c+nd2a, neeHist+nd mai Dnainte ,i 2a 1i iar*,i distrus* ast1el ca nimic s* nu se mai mi,te, sau nu a 1ost creat* ,i nici nu se distruge, ci a 1ost dintotdeauna ,i 2a 1i DntotdeaunaP Bi, 1iind ea nemuritoare ,i 1*r* Dncetare, eHista ea Dn lucrurile care 1iineaJ*, a,a cum eHista 2iaa Dn natur* 0entru toate care eHist* de la natur*T ,/iz% 3III, %,-A.b@P !oate eHem0lele 2eri1ic* cu u,urin* teJa Dntre0*trunderii ,tiinelor des0re natur* ,i des0re 2ia*, studiul su1letului 1iind sediul 0ri2ilegiat al acestor ,tiine& E \& 7ufletul i Corpul% Form*, act, Sentelehie 0rim* a unui cor0 natural, a2+nd 2iaa Dn 0otent*, adic* a unui cor0 organiJatT ,De anima II, %, ;%-a@, cauJ* e1icient* a cre,terii :ibid& II, -,;%;a@, S0rinci0iu al cor0ului 2iu/ originea

mi,c*rii, sco0 al s*u, cauJ* ,i 0rinci0iu de 2ia*T ,i(id% II, ;,;%Ab@, su1letul de1ine,te cor0ul Dn totalitatea lui, 1iind una cu acesta& $l este raiunea de a 1i a acestuia& u1letul insu1l* energie ,i dinamism 2ital cor0ului Dn Dntregul s*u ,De partium animalium %,A,?;Ab@& SDac* dis0are su1letul nu mai eHist* nici animalul ,i nici o 0arte nu mai r*m+ne
>A ARI !"!$#

aceea,i dec+t 0rin con1iguraia ei eHterioar*T ,i(id% %,%, ?;%a@& Forma deine 0rimatul, at+t 2aloric c+t ,i natural, asu0ra materieiU c+t des0re moarte, aceasta 0ietri1ic* 2iaa, iar cada2rul nu este dec+t o imitaie deriJorie ,i Dne0enit* a 2iului& S)u eHist* 1igur* 1*r* su1let ,i nici carne, iar du0* moarte se 2orbe,te des0re 1igur* sau carne doar 0rin omonimie, Dntocmai ca ,i cum aceste 0*ri ar 1i de2enit de 0iatr* sau de lemnT ,De &enerratione animalium II, %,>8;b ,i %,--,>8.b@& Ceea ce-% intereseaJ* 0e Aristotel este tocmai su1letul, entelehia cor0ului, su1letul cor0oral Scare nu 0oate 1i 1*r* de cor0T ,De anima II, -, ;%;a@& $l 2a studia Dndelung 0roblema localiJ*rii biologice a su1letului, Dn inim* de eHem0lu& Acest SlocT 1iJic al su1letului, numit Scitadela tru0uluiT ,De part% an% III, >,?>.a@, este 0rinci0iul 2ieii, al mi,c*rii, al senJaiei& Pentru claritatea analiJei sunt enumerate de c*tre tagirit trei S0*riT ale su1letului/ su1letul nutriti2 sau 2egetati2, 0rinci0iu de cre,tere, su1letul senJiti2 ,i locomotor, 0rinci0iu de alterare ,i de de0lasare, ,i su1letul intelectual sau raional :noetic@, 0rinci0iu de cunoa,tere ,De anima %,A, ;%%a ,i II, %-8,;%;a-;%;bU De part% an% %,%,?;%b@& e distinge cu claritate c* su1letul noetic nu este SnaturalT, c*ci el nu este a0anaQul tuturor 1iinelor 2ii/ SJudecata ,dianoia+ nu a0arine dec+t omuluiT ,De part% an% I, %, ?;%b@& ReJult* c* su1letul intelectual nu ine de biologie, ci de meta1iJic* sau chiar de etic* ,i de 0olitic*& Doar cre,terea, a1eciunile, locomoia O trei s0ecii de mi,care ,i de asemenea trei ni2ele ale su1letului O 2or 1ace obiectul cercet*rii S,tiini1iceT& E 7% *rimatul 2planului" natural% Doar omul, Scel mai natural dintre toate animaleleT ,Despre mi carea animalelor I3, >.?a %<b, %.@, 1ace obiectul ,tiinei& !oate celelalte animale, Dn com0araie cu el, 0ar, Dntr-ade2*r, ni,te 0itici di1ormi ,De part% an% I3, %.,?<?b@& Perce0erea caracterului lor trunchiat sau mutilat se datoreaJ* acelei tr*s*turi s0eci1ice omului care este 0oJiia 2ertical*& S"mul este singurul animal care st* dre0tT, re0et* Aristotel legitim+ndu-i ast1el su0erioritatea datorat* Sunei naturi ,i unei esene di2ineT& Aceast* 0ostur* 1a2oriJeaJ* ,i condiioneaJ* chiar g+ndirea ,i Dnele0ciunea ,De part% an% I3, %.,?<?a ,i ?<>a@& De asemenea, 1uncia m+inii cores0unde unui statut di1ereniat al omului 0e scara s0eciilor naturale& Cu toate acestea, Aristotel se o0une lui AnaHagoras care eH0lic* inteligena omului 0rin eHistena m+inilor sale& S$ste mai degrab* raional s* s0ui c* are m+ini 0entru c* este cel mai inteligent& C*ci m+na este o unealt* ,or&anon+K or, natura atribuie Dntotdeauna, asemeni unui om Dnele0t, 1iecare organ aceluia care este ca0abil s* se
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
76

ser2easc* de elT "De part% an% I3, %.,?<>a@& Iar m+na, de0arte de a 1io unealt*, cu0rinde ,i 2aloreaJ* c+t mai multe unelte "i(id% ?<>a@& S)e 0utem ser2i de ea ca de un organ unic, dublu sau multi0luT "i(id% ?<>b@& Filoso1ul aduce, Dn trecere, un omagiu artei ,i 1inalit*ii imanente naturii/ cu siguran*, ea nu creeaJ* nimic inutil "De &enerr% an% II, A,>;%bU II, ;,>87bU De caelo %,;,->%aU II, ;,-<<aU II, <,-7.a@& Biologia, ,tiin* a naturilor indi2iduale, se arat* a 1i, ca un com0lement necesar, ,tiin* a naturii& )atura este unic* ,i ea se deJ2*luie Dn multi0licitate, res0ecti2 Dntr-o anumit* continuitate c*reia Di 0utem trasa liniile de 1or*/ de la 1iinele inanimate la animale, de la animale la om, animalul dotat cu raiune& Aristotel nu negliQeaJ* nimic din ceea ce 1iineaJ*U el in2entariaJ*, Dn cel mai eHhausti2 mod cu 0utin*, tot ceea ce constituie obiect al lecturii ,i al inter0ret*rii, al Dnelegerii ,i al eH0licaiei& )edis-0reuind nimic, el caut* neobosit ordinea buna ,i 1rumoas* inerent* naturii, animat de un sentiment 0e m*sura ateniei, Dn leg*tur* cu tot ce tr*ie,te ,i moare& Bucuria Dnsoe,te deciJia ,i actul cunoa,terii& SChiar atunci c+nd este 2orba des0re 1iine care nu o1er* 0ri2irii un as0ect agreabil, natura, care le este arhitectul, reJer2* celui care le studiaJ* bucurii minunate, cu condiia ca acesta Mcercet*torulN s* 1ie ca0abil s* aQung* 0+n* la cauJe ,i s* 1ie Dntr-ade2*r 1iloso1 "De part% an% %,A,?;Aa@& Dn ultim* analiJ*, cunoa,terea naturii este bucurie, conduc+nd tre0tat la Dnele0ciune, A te dedica acestei cunoa,teri cere tim0 ,i maturitate& 4n co0il 0oate 1i, desigur, matematician, dar este inca0abil s* 1ie 1iloso1 sau chiar 1iJician "6tica Gicomahic 3I, 7,%%;-a ,i Metafizica ., 8, %..Ab/ 1iJica sau ,tiina naturii este o 1iloso1ie secund* Dn ra0ort cu meta1iJica@& Btiina este Dnele0ciunea 2ieii ,i, incontestabil, o 0ro0edeutic* obligatorie 0entru cunoa,terea Primului Princi0iu O 2iaa, 0rin de1iniie ,i 0rin 1uncia sa&

8. 6inele omului
Problema binelui se a1l* Dn centrul Dntregii Dntre0rinderi aristoteliceU ea tra2erseaJ* Dntreg cor0usul o0erei tagiritului& S"rice art* "techne+ ,i orice in2estigaie "methodos+, ca ,i orice aciune "pra!is+ ,i orice deciJie "proairesis+ 0ar s* tind* s0re un anume bineT "6tica Gicomahic %,%, %.7;a %@& Aceste cu2inte introducti2e ale 6ticii Gicomahice marcheaJ* de la Dnce0ut 0rioritatea acordat*, Dntotdeauna, 1inalit*ii, telos-nlui, c*ci SBinele este acela c*tre care as0ir* toateT (ibid. %,%,%.7;a A@& Bi Dn acest
77

ARI !"!$#

loc sunt analiJate ti0uri de SbineT multi0le, di1ereniate, ada0tate la cutare sau cutare acti2itate, la cutare sau cutare s1er* a acti2it*ii umane& unt distinse cu meticuloJitate, du0* arta 0er1ect st*0+nit* a de1iniiei ,i a

clasi1ic*rii, bunurile subordonate ,i Binele u0rem "i(id% %,%,%.7;a@, 0luralul ,i singularul, cel diluat Dn imanen* ,i cel mai a0ro0iat Primului Princi0iu& Dublul registru pra!is I theoria trimite la Bine& 6tica Gicomahic, lucrare care debuteaJ* cu un accent 0us 0e structura Sarhitectonic*T a 0oliticului O ,tiin* su0rem* Dn ordine 0ractic*, du0* cum meta1iJica este ,tiina su0rem*, Dn ordinea Dnele0ciunii s0eculati2e O, se Dncheie asu0ra 2alorii inegalabile a contem0laiei, modalitatea cea mai Dnalt* a cunoa,terii, transmutate brusc Dn S2edereT& SActi2itatea di2init*ii, acti2itate 0rin eHcelen* 1ericit*, nu 0oate 1i dec+t contem0lati2*& Prin urmare, ,i dintre acti2it*ile umane, cea care se Dnrude,te cel mai mult cu acti2itatea di2in* este ,i sursa celei mai mari 1ericiriT "6tica Gicomahic K, <,%%><b -.@& Binele sau 1ericirea, S1inalitatea aciunilor noastreT "i(id% I, A,%.7>b -.@, sunt de asemenea 1inalitatea contem0laiei& *ra!is ,i theoria o 2iJeaJ*, 1iecare Dn 1elul s*u, tinJ+nd 0rin aceasta la 0er1eciunea lor res0ecti2*, la realiJarea ,i des*2+r,irea 0ro0rii& 3iaa 0ractic* O etic*, 0olitic*, economic* O, dar ,i 2iaa teoretic*, 0unct culminant al celei dint+i, 2iJeaJ* Binele u0rem& A% /ericirea si )irtutea Dn s1era 0ractic*, Aristotel de1ine,te 1ericirea ca Sacti2itatea su1letului con1orm* cu 2irtuteaT "6tica Gicomahic %,7, %.7<b 8.@, iar 2irtutea Seste o dis0oJiie habitual*, dob+ndit* Dn mod 2oluntar "he!is proaireti8e+, const+nd Dn m*sura Qust* Dn ra0ort cu noi, determinat* de raiune, ,i anume Dn 1elul Dn care o determin* 0osesorul Dnele0ciunii 0ractice "phronimos+'5 $ste m*sura Qust* Dntre dou* 2icii, Sunul 0ro2ocat de eHces, cel*lalt de insu1icien*T "6tica Gicomahic II, ?, %%.?b 8A-%%.>a@& Idealul Qustei m*suri anim* at+t etica c+t ,i 0olitica lui Aristotel, 1idel Dn aceast* 0ri2in* 0redecesorului ,i maestrului s*u, Platcn& Cu toate acestea, modelul inteligibil al m*surii nu l*mure,te m*sura sensibil*, 2iJibil* sau in2iJibil*, din 0*cate, Dn em0iricitatea mai mult sau mai 0uin haotic* a 1enomenelor& Re1erina sau criteriul este contaminat de istoricitate ,i relati2itate& Mesotes O aceast* culme constituit* de Qusta m*sur* O este, de 1a0t, relati2* la 1iecare ,i a,a cum ar determina- o omul care 0osed* phronesis sau Dnele0ciune 0ractic* ori cunoa,tere a o0ortunit*ii "8airos+, dim0reun* cu toate elementele aleatorii care o Dnsoesc& Ast1el, curaQul se determin*
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA 78

Dn mod ideal ca o cale de miQloc Dntre temeritate ,i la,itate, dar cel tem*tor 0rin natur* nu trebuie 0entru aceasta s* dis0ere ,i s* renune la a dob+ndi, 0rin eHersarea ha(itus-u5ui O aceast* a doua natur* O, st*0+nirea asu0ra a1ectelor sale "i(id% III, 7, integral@& Acela care 0oate 1i considerat ca unul dintre 1ondatorii eticii, ai teoriei res0onsabilit*ii indi2iduale O chiar dac* o categorie a 0ersoanei, Dn sens 0ro0riu, nu ine de e0oca 'reciei clasice O, arat* o anumit* Dng*duin* 2iJa2i de condiia uman*& Ceea ce nu Dnseamn* c* el nu im0ut* omului Dntreaga res0onsabilitate a actelor sale, a erorilor sale, ,i Dl nume,te tocmai S0rinci0iul ,i creatorul actelor sale, du0* cum este tat* al co0iilor s*iT ,6tica Gicomahic III, A,%%%8b %A@& !eoreticianul aciunii 2oluntare, at+t Dn ce 0ri2e,te 2iciul, c+t ,i 2irtutea, este Dm0otri2a a1orismului so-lonian reluat, Dn maniera sa, de c*tre ocrate/ Snimeni nu este r*u de bun*2oie, nici 1ericit Dm0otri2a 2oinei saleT ,i(id% III, >,%A@& "mul trebuie s*-,i asume actele at+t la bine c+t ,i la r*u& $l este 0e de-a-ntregul 1*uritorul lor, 1ericit sau ne1ericit, 2icios sau 2irtuos& Aristotel distinge dou* mari categorii de 2irtui/ 2irtuile intelectuale O Dnele0ciunea ,sophi+, inteligena, 0rudena ,phronesis+ F ,i 2irtuile etice O curaQul ,andreia+, cum0*tarea ,sophrosDne+, 0udoarea "aidos+, Dng*duina ,praotes+, m*rinimia ,eleutheriotes+ etc& ,6tica Gicomahic %,%8,%%.8a@& C+t des0re dre0tate ,di8aiosDne+, ea ocu0* un loc a0arte, iar studiului ei Di este dedicat* toat* cartea a 3-a a 6ticii Gicomahice% $a este Sacea dis0oJiie moral* datorit* c*reia suntem a0i de acte dre0te ,i datorit* c*reia le Dn1*0tuim e1ecti2 sau dorim s* le Dn1*0tuimU acela,i lucru este 2alabil ,i Dn ceea ce 0ri2e,te nedre0tatea, care ne determin* s* ne com0l*cem Dn a comite e1ecti2 sau a dori s* comitem acte nedre0teT ,i(id% 3, %,%%-7a@& !ermenul este luat Dn mai multe acce0iuni, iar Aristotel alc*tuie,te un in2entar riguros al acestora& Cea mai im0ortant* dintre ele este su0unerea 1a* de legi O dre0tate uni2ersal* ,i 2irtute com0let* 0rin eHcelen*, S2irtutea 0er1ect*T& Du0* s0usa lui $uri0ide, ea este Smai str*lucitoare dec+t lucea1*rul de sear*, mai str*lucitoare dec+t lucea1*rul de JiT ,i(id% 3, --8,%%-7b ->-8.@& Dre0tatea de acest 1el este SDntreaga 2irtuteT ,i(id% 3, 8,%%8.a@, c*ci ea are o Dnsemn*tate 0olitic* ,i etic*& Dre0tatea 0articular* O o 0arte a 2irtuii O gu2erneaJ* Dm0*relile, tranJaciile 0ri2ate, distribuirea bog*iilor sau a onorurilor, Dndrea0t* abuJurile, nedre0t*ile, ilegalit*ile ,i(id% 3, ;,A@& Filoso1ul e2alueaJ* a0oi dre0tatea distributi2* ,dianemeti8e+, cale de miQloc 0ro0orional* sau egalitate de ra0orturi, care const* Dn Dm0*rirea bunurilor Dn con1ormitate,
>7 ARI !"!$#

cu meritele 0ersoanelor, a0oi dre0tatea re0aratorie ,diorthoti8e+, care gu2erneaJ* tranJaciile, ,i, Dn 1ine, dre0tatea schimburilor, care gu2erneaJ* relaiile comerciale ,i se DntemeiaJ* 0e moned* ,i(id% 3, ?-<@& Fa0tul c* Aristotel acord* 0rimatul 0roblemei dre0t*ii, Dn multi0lele sale 1orme O cale de miQloc ,i(id% 3, 7@, 2irtute, at+t natural*, sau social* ,i 0oJiti2* ,i(id% 3, %.@ O, atest* Dnc* o dat* am0renta durabil* 0e care Platon a l*sat-o asu0ra g+ndirii sale& u0erioritatea recunoscut* a echit*ii asu0ra dre0t*ii, Dn sensul c* Sechitabilul, de,i este dre0t, nu se identi1ic* cu dre0tul 0oJiti2, ci este un amendament al acestuiaT ,6tica Gicomahic, 3, %;, %%8>b@, nu reaminte,te ea Dntr-ade2*r lecia din Le&ile sau din 'mul politic, a maestrului AcademieiP B% Dou forme de Anelepciune

"are dac* etica 0une Dn 2aloare dou* ti0uri de Dnele0ciune O phronesis ,i sophia O, aceasta nu este 0entru a e2idenia mai bine leg*tura dintre 2iaa moral* ,i 2iaa social* sau 0olitic*, 0e de o 0arte, ,i 0e de alta, 0entru a reaminti 1undamentul lor meta0olitic ,i 0reJent Dn manier* mani1est* sau latent*P *hronimos este Dncarnat de c*tre Pericle, care 0osed* S1acultatea de a 2edea ce este bine 0entru el Dnsu,i ,i ce este bine 0entru om Dn generalT ,6tica Gicomahic 3I, A,%%;.b@& $l re0reJint* Dnele0tul 0rice0ut, 0rudent, dein*tor al unei 2iJiuni largi asu0ra chestiunilor 0olitice, asu0ra 0oliticului "politi8os+ Dn general& Arta 0oliticii ,i Dnele0ciunea care trebuie s* o ghideJe sunt o a0licaie a lui phronesis ,i(id% 3I, < ,i 7@& 7ophia transcende moralitatea ,i orice contingen*, Sea este ,tiin* ,i totodat* cunoa,tere intuiti2* a lucrurilor care, 0rin natura lor, sunt cele mai ele2ateT ,i(id% 3I, >, %%;%b@& Re0reJentanii acestei Dnele0ciuni sunt !hales ,i AnaHagoras, ,i nu Pericle& $i SD,i ignor* 0ro0riul interes ,i dac* se s0une des0re ei c* dein cunoa,terea unor lucruri ie,ite din comun, admirabile, di1icile ,i di2ine, dar 1*r* utilitate, este 0entru c* nu bunurile omene,ti sunt cele 0e care le 2iJeaJ*T ,i(id% 3I, >,%%;%bQ& Dnele0tul de2enit autonom ,i care se dedic* theoriei Dncearc* bucuria de a cunoa,te 0acea s0iritului, ade2*ratul r*gaJ ,schole+ O ade2*rata 1inalitate a 2ieii acti2e O, dar el nu este mai 0uin om, locuit ,i hr*nit de Selementul di2inT care este Dn el& $l trebuie, Dn m*sura 0osibilului, s* de2in* nemuritor tr*ind Dn con1ormitate cu 0artea cea mai nobil* care este Dn el ,i(id% K, >,%%>>b@& Dn s+nul acti2it*ii contem0lati2e, cea mai Gnalt* care i-a 1ost dat*, el r*m+ne 0rin esen* 0rieten al omului, solidar
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 <.

cu 0ro0ria-i condiie ,i cu semenii s*i& Filoso1ia tr*irii-Dm0reun*, baJat* 0e philia, ia mereu Dn calcul dimensiunea social* a unei Dnele0ciuni Dn act& C% *hilia !ematica philiei este de o im0ortan* ca0ital* 0entru g+ndirea 0olitic* ,i etic* a tagiritului, odat* cu 6tica 6udemic% Dntr-ade2*r, sub in1luena dialogului LDsis al lui Platon, el se Dntreab* asu0ra naturii, asu0ra esenei a ceea ce se traduce cel mai 0uin 0rost 0rin S0rietenieT& Ce este ,i care Di este s0ecia ,6tica 6udemic 3II, %,%-8;b@P Filoso1ul remarc* 1a0tul c*, la acea 2reme, Ssco0ul 0oliticii const*, du0* 0*rerea general*, Dn a da na,tere 0rietenieiT "i(id% 3II, %,%-8;b@& DeQa sunt distinse cele trei 1eluri de 0rietenie/ cea util*, cea 0l*cut* ,i cea 2irtuoas* "i(id% 3II, -, %.@, ,i este eHaminat* de a0roa0e S0rietenia 0olitic*T, aceea care se 1ondeaJ* 0e egalitate "i(id% 3II, %.,%-;-b@& C*rile a 3HI-a ,i a IK-a ale 6ticii Gicomahice ,i *olitica a0ro1undeaJ* cercetarea philiei, 1undament al sociabilit*ii, condiie 2ital* a bun*st*rii "6tica Gicomahic 3III, %,%%AAa@, Scel mai mare dintre bunuri 0entru stateT "*olitica II, %-?-b@& $a este o comunitate "6tica Gicomahic IK, %-,%%>%bU 3III, %%,%%A7bU 3III, %;,%%?%b@, Dn acela,i tim0 Dn care ea o 1ace s* se nasc*& Condiie a realiJ*rii 2eritabilului liant 0olitic, cauJ* ,i sco0 0entru cetate, ea singur* 0ermite diminuarea, chiar su0rimarea discordiei Dnl*untrul cor0ului social& )eeHcluJ+nd iubirea de sine, un anumit egoism care g*se,te Dng*duin* din 0artea lui Aristotel "6tica 6udemic 3II, ? ,i 6tica Gicomahic IK, ;, <@, ea Dl determin* 0e zoon politi8on "*olitica %,-, %-A8a@ Dn multe din as0ectele 2ieii sale 0ri2ate ,i 0ublice& *hilia genereaJ* Ioinonia% Iar Ioinonia o Dnt*re,te 0e 0rima& S"rice cetate este un 1el de comunitate "8oinonia+ ,i orice comunitate este alc*tuit* Dn 2ederea unui anumit bineT, ne s0un r+ndurile introducti2e ale *oliticii, 0un+nd Dn 2aloare binele ,i comunitatea 0olitice& Cetatea este 0entru Aristotel un 1a0t al naturii, iar Sacela care este 1*r* de cetate, Dn mod natural ,i nu Dn urma unor circumstane, este, 1ie o 1iin* degradat*, 1ie mai 0resus de umanitateT "*olitica %,%,%-A-a ,i %,-,%-A8a@& Animal sau Jeu, acela care s-ar sustrage dimensiunii constituti2e care este Sanimalitatea 0olitic*T ar 2*di un caracter monstruos, Dntr-un 1el, contrar naturii& Ast1el a decis natura Dns*,i, care nu 1ace nimic Dn 2an "i(id% %,-, %-A8a@& $a a Dnscris ad+nc Dn om 2ocaia 0olitic*, dot+ndu-% nu numai cu 2oce "phone+, dar ,i cu discurs articulat "diale8tos-lo&os+, ,i 0rin aceasta cu simul 2alorilor/ bine, r*u, dre0t, nedre0t "i(id% %,-, %-A8a@&
<% ARI !"!$#

ociabilitatea Dm0line,te omul, Dl modeleaJ*, Di canaliJeaJ* 0asiunile, Dl Dnal* Dn t*r+mul legii, al ordinii ,i al dre0t*ii& F*r* liantul interuman re0reJentat de philia nimic din toate acestea n-ar 1i 0osibil, nici m*car eHistena statului, Saceast* comunitate a bun*st*rii ,i 0entru 1amilie ,i 0entru gru0urile de 1amilii, Dn 2ederea unei 2iei 0er1ecte ,i autarhiceT "i(id% III, 7,%-<.b@& Cetatea "polis+ este o 8oinonia% 3iaa Dn societate este de asemenea o 2ia* moral*, care are dre0t 1inalitate 1ericirea ,i 2irtutea& Dimensiunea etic* structureaJ* Dn 0ro1unJime eHistena 0olitic* "i(id% III, 7,%-<%a@& D% 6ticul i *oliticul 6tica Gicomahic con1er*, Dnc* din 0rimul ca0itol, 0oliticii statutul de ,tiin* arhitectonic*, su2eran* ,i Dn cea mai mare m*sur* organiJatoare/ Sea stabile,te 0rin legi ce trebuie 1*cut ,i ce trebuie interJisT, ,i Ssco0ul ei le Dmbr*i,eaJ* 0e cele ale celorlalte ,tiineT "6tica Gicomahic %,%, %.7;b@& co0ul 0oliticii, adaug* Aristotel, este Sbinele s0eci1ic omuluiT& Chiar dac* binele indi2idual ,i binele Cet*ii 0ot coincide, al doilea are a2antaQ asu0ra 0rimului, c*ci Seste mai 1rumos ,i mai di2inT "i(id% %,%, %.7;b@& Fericirea "eudaimonia+ este numele s*u& $udemonismul caracteriJeaJ* 0e dre0t cu2+nt sistemul aristotelic, c+nd ia Dn considerare omul iJolat O 0resu0un+nd c* eH0resia ar a2ea 2reun sens O ,i Dn relaie cu semenii s*i& Platon ,i Aristotel au 0us, ,i unul ,i cel*lalt, accentul 0e relaia constituti2* a 1iinei 0olitice, dar ,i etice& Indi2idul este 1ructul, 0rodusul acestei

relaii& $l nu eHist* dec+t Dn ra0ort cu un altul& $Haminarea di1eritelor constituii ca0*t* atunci sens& $ste 2orba de a hot*rD care este cea mai bun* dintre ele, cea mai a0t* s* 1a2oriJeJe relaiile de armonie ,i de echilibru Dntre oameni& *oliteia :constituia@ cea mai satis1*c*toare 2a lua Dn calcul calea de miQloc Dn toate, 2a 2iJa interesul comun, res0ectul legii 2a rechema, Ji du0* Ji, eHigena de a actualiJa res0ectul 2irtuii& Binele 0olitic nu este el oare dre0tatea, cu alte cu2inte, interesul general "*olitica III, %-, %-<-b@P Iar egalitatea demn* de acest nume nu este ea oare cea geometric*, Dntemeiat* 0e 0ro0oriile Quste, ,i nu cea aritmetic*, aceea care nu ine cont de merite ,i de 1uncia Dnde0linit* de 1iecare "i(id% 3, %, %8.%b/ SDneleg 0rin numeric egal ceea ce este identic ,i egal Dn num*r ,i Dn m*rime, iar 0rin egal du0* merit, ceea ce este egal 0rin 0ro0orie&T@P Aristotel se 1ere,te de sarabanda 0asiunilor indi2iduale care tind s* deturneJe 0olitica de la ordinea 1ondat* 0e meson% !i0ologia aristotelic* a regimurilor 0olitice,
GG@"+H-5 0O@"5;O5H- GH-5,I A=

at+t descri0ti2*, c+t ,i normati2*, este l*muritoare Dn mai multe 0ri2ine& SFormele corecteT de gu2ern*m+nt orientate c*tre interesul comun sunt I[ num*r de trei/ %@ regalitatea/ unul singur gu2erneaJ* 0entru toiU -@ aristocraia/ 1ie cei mai buni "aristoi+ gu2erneaJ*, 1ie se are Dn 2edere Scel mai mare bine 0entru Cetate ,i membrii s*iTU 8@ re0ublica "politea+ sau gu2ern*m+ntul claselor medii, nici 0rea bogate, nici 0rea s*race/ SCulimea administreaJ* statul Dn 2ederea utilit*ii comune& Aceast* 1orm* de gu2ern*m+nt este numit* du0* numele comun tuturor constituiilorWG "*olitica )tl, S, integral ,i I3, < ,i 7 integral, 2eJi ,i I3, %%@& De2iaiile se recunosc du0* acordarea 0rimatului interesului 0articular tirania, degenerescent* a regalit*ii O Smonarhia are Dn 2edere doar interesul monarhuluiTG O, oligarhia Sare Dn 2edere interesul celor bogaiT ,i democraia, interesul Scelor ne2oia,iGG& Pre1erinele lui Aristotel, ca ,i ale lui Platon Dn Le&ile, merg c*tre regimul miHt Dn care se combin* elemente de oligarhie ,i de democraie "*olitica I3, <,%-78b@& Amestecul sau doJaQul trebuie s* 1ie bine 0ro0oriona# )u 0utem s* nu ne re1erim la munca de sociologie 0olitic* subtil elaborat* ,i deosebit de modern* m anumite 0ri2ine, a hn Aristotel, asu0ra multi0lelor s0ecii de democraie din Cartea a I3-a a *oliticii :I3, ; ,i ?@& CinuioJitatea biologului se reg*se,te Dn analistul societ*ilor ,i al constituiilor& Coralistul ,i 0olitologul condamn* democraia eHtrem* Dn care masele ,i nu legea gu2erneaJ* "i(id% I3, ;,%-7-a@& SPo0orul se trans1orm*, Dntr-ade2*r& Dntr-un monarh, a c*rui unitate este com0us* dintr-o multitudine de indi2iJi, deoarece masele dein 0uterea su0rem* nu at+t ca indi2iJi, ci luate ca totalitateT "i(id% I3, ;,%-7-a %.@& Decretele se substituie legilor ,i anomia se ge-neraliJeaJ*& Putem recunoa,te aici im0actul c*rii a 3lII-a din 1epu(lica ,i al descrierii inegalabile, 1*cute de c*tre Platon, a atenianului r*0us de boala democratic* a Cet*ii, asu0ra lui Aristotel& !otu,i, tagiritul nu are acelea,i moti2e Dn a-,i eH0rima re2olta Dm0otri2a 0er2ertirii democraiei originale al c*rei martor este, ci, Dn aceast* chestiune, el se 1ace ecoul s0iritului ,i al literei 0latoniciene& !otu,i, el nu se 2a al*tura maestrului s*u Dn 2aloriJarea comunismului "*olitica II, %OA@& $l 2ede Dn acesta, se 0are, neQusti1icat, o diluare a philiei ,i nu eJit*, 0entru a-,i Dntemeia critica, Dn a caricaturiJa regimul ideal ,i ideatic al Iallipolis-ci% A0ostol al multi0licit*ii, 2*J+nd Dn alc*tuirea Cet*ii Dn 0rinci0al elemente neasem*n*toare, el . inter0reteaJ* 1oarte se2er O 0oate chiar nedre0t O 0e Platon& 1epu(lica este, desigur, de0arte de a 1ace economie de multi0licitate ,i de neasem*nare Dn ordinea 0oliticului& Ca ,i Dn biologie, eHist* Dn 0olitic*, Dntre cei doi mon,tri sacri ai Antichit*ii, o Sschimbare
AF
5H+.;O;-7

/
de terenT mai degrab* dec+t o o0oJiie ireconciliabil*& Problema unului ,i a multi0lului este Dn centrul 1iloso1iei ambilor ,i ea ca0*t* 0e r+nd o eH0resie etic*, meta1iJic*, 0olitic*, cosmologic*, biologic*, ling2istic* etc& #a 1el ,i 0roblema 1ericirii, a 2irtuii ,i a educaiei& Aristotel nu negliQeaJ* deloc, Dns*, re1lecia asu0ra tatului ideal& Cartea a 3il-a a *oliticii Ai este Dn Dntregime consacrat*/ SConstituia ideal* este aceea sub care cetatea ar 1i cea mai 1ericit*T "*olitica 3II, 7,%8-<b@, cu alte cu2inte, condus* de c*tre 2irtute& C*ci ce este tarul dac* nu So 1orm* de comunitate a celor egali Dn 2ederea unei 2iei c+t mai bune 0osibilTP Iar Sceea ce este mai bun nu e oare 1ericireaT, insist* Aristotel, Ssau actualiJarea 0er1ect* a 2irtuiiT "i(id% 3II, <,%8-<a@P Ceea ce este bun 0entru indi2id este bun ,i 0entru tat& Dntregul este m mod necesar anterior 0+rtii, du0* cum Cetatea este 0rin natur* anterioar* 1amiliei ,i 1iec*ruia dintre noi luat Dn 0arte, a0are scris Dnc* de la 0rimele r+nduri ale *oliticii :%,-,%-A8a@& Aceast* aHiom* are o Dnsemn*tate metodologic*, logic* ,i ontologic*& Registrul biologic O organismul 2iu este Dnainte de toate un Dntreg O Di con1er* Dnc* mai mult* 1or*& Indi2idul nu-,i a0arine, el este 1iu al cet*ii& tructura de ansamblu ,i reeaua relaiilor din s+nul acesteia con1er* elementului consisten*, esen*, 2aloare ,i sens& #ecia *oliticii, a celor dou* 6tici, o Dnt+lne,te 0e aceea a cosmologiei O indi2idul, mi8ro8osmos, nu are realitate 2eritabil* dec+t 0rin inter-mediul Dntregului din care a a0*rut O, 0e

aceea a biologiei ,i meta1iJicii O indi2idul tinde constant c*tre sursa mi,c*rii ,i a 2ieii sale O, 0e aceea a 1iJicii etc& Dnseamn* aceasta c* totul este 2ehiculat Dntr-o 1iloso1ic de sistem, cum este cea a lui AristotelP

8+. Jn filosof enciclopedist

SBtiineleT limbaQului s-au num*rat ,i ele 0rintre 0reocu0*rile iagiritu]u& 1etorica ,i *oetica alc*tuiesc un 1el de gramatic* a umanit*ii AnaliJa noiunii de numesis Dn arta comic*, e0ic*, tragic* este ,i ast*Ji o surs* eHtrem de bogat* 0entru cunoa,terea 0asiunilor omene,ti trans0use Dn acest generic& Iatharsis, 0uri1icarea de 0asiuni care are loc Dn tim0ul re0reJentaiei tragice, 0osed* o 2irtute eminamente etic*, din moment .? ea suscit* Smil* ,i temereT Dn 1aa su1erinelor trecute ,i 0reJente ale ^roilor, c+t ,i 1a* de acelea care Di ,i ne amenin*& )e 0roiect*m noi En,ine Dn istoria 0ersonaQului tragic, tr*md-o din interior& Artele limbaQului conduc Ia analiJa 0sihologic*, la in2estigarea su1letelor ,i a cor0urilor
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA <;

0rad* emoiilor& Am 0utea 0reJenta nenum*rate eHem0le care s* ateste originalitatea 1iloso1ului ,i 1ondatorului #\ceu-lui& Dar ar 1i 0oate mai bine s* l*s*m s* se Dntre2ad* multi0licitatea, c2asi-in1initatea lor& Reeaua este str+ns legat* ,i di2ersi1icat* Dn acela,i tim0& $a d* 1*r* Dncetare de g+ndit, de desco0erit, de meditat, de contem0lat& istemul, deschis ast*Ji ca ,i ieri, in2it* la mirare& Aceasta este, 0entru Aristotel ,i 0entru Platon, condiia 1*r* de care nici o 1iloso1ie nu se 0oate instaura temeinic& Cai ales Dn aceast* 0ri2in*, mesaQul lor este cum nu se 0oate mai actual& )imic din ce este omenesc nu le era nici unuia, nici altuia str*in& Cercetarea 0e care ace,tia au Dntre0rins-o asu0ra condiiei em0irice cu1undate Dn 1initudine nelini,te,te ,i intrig* Dn dorina sa de Dnele0ciune 1ericit* ,i durabil*, merit* atenia noastr*, merit* s* 1ie luat* dre0t surs* 0entru Dntreb*rile ,i r*s0unsurile care s* ilumineJe modernitatea haotic*, brusc Dntinerit*& Antichitatea, 0rin contribuia mae,trilor ei 1ondatori, 1ace s* se aud* o 2oce nou*, c+tu,i de 0uin Dmb*tr+nit* ori seac*, care-,i 0oate 0roiecta lumina ,i s0erana asu0ra unei lumi deJ2r*Qite ,i 0uin Dnclinate c*tre bucuriile simurilor& C*ci cunoa,terea, Dn tim0ul auroral al 1iloso1iei, nu este ea oare Dnainte de toate aceea a iubirii, a 0*cii, a bucurieiP Fruct al r*gaJului O schole F, ea incit* la a nu ocoli munca ,i truda eiU ea le des*2+r,e,te, le con1er* o 1inalitate ,i o raiune de a 1i& Cunoa,terea elibereaJ* din lanurile materiei O acelea ale a1acerilor sau ale r*Jboiului, ale a1ectelor, ale di1eritelor interese ,i cu0idit*iU ea Dnal* s0iritul, Dl educ*, SDl con2erte,teT la ataraHie, condiie a g+ndirii 1ecundeU 0e scurt, ea 0ermite umanit*ii raionale s* se deJ2olte, s* tind* la eHcelen* ,i s*-,i actualiJeJe dis0onibilit*ile& Problema educaiei este Dn centrul 0reocu0*rilor celor doi mae,tri& S$a trebuie Dn mod necesar s* 1ie una ,i identic* 0entru toi, iar griQa de a o asigura ine de comunitate ,i nu de iniiati2a 0articular*, contrar a ceea ce se Dnt+m0l* Dn tim0ul nostruT "*olitica 3III, %,%88>a@& $ducaia 0ublic* r*m+ne, 0entru ace,ti 0*rini 1ondatori, miQlocul cel mai sigur de a sal2garda unitatea ,i 2aloarea moral* a Cet*ii, de a 0artici0a la m+ntuirea indi2iJilor-cet*eni& Aristotel, 0e urmele lui Platon, ,i-a asumat aceast* sarcin*& #ogosul 0ro1esoral ,i-a g*sit Dn cei doi modalit*i de eH0rimare unice& SCarii oameniT de ieri 1ac s* se aud* ast*Ji un ade2*r care nu a 0*lit ,i nu s-a diluat niciodat*& !recerea tim0ului nu corodeaJ* 1igurile eHem0lare ale umanit*ii, ea le am0li1ic* statura& Cu2intele lui Hegel ne a0ar ast1el Qusti1icate/ SPlaton ,i Aristotel 0ot 1i numii, dac* eHist* a,a ce2a, Cae,tri ai genului umanT "*rele&eri de istoria filosofiei+%
<A

/ilosofia elenistic de Pierre Hadot

FI#" "FIA $#$)I !IC9 ,.

-lenisticE
Acest termen a Dnce0ut s* 1ie 1olosit la Dnce0utul secolului al KlK-lea 0entru a desemna 0erioada istoriei grece,ti care se Dntinde de la AleHandru &cel Care 0+n* la dominaia roman* :s1+r,itul secolului al I3-lea D&Hr&O s1+r,itul secolului I D&Hr&@& Fantastica eH0ediie a lui AleHandru, care a creat un im0eriu DntinJ+ndu-se de la $gi0t 0+n* la amar]and ,i !a,]ent, ,i de asemenea 0+n* la Indus, a marcat o e0oc* nou* Dn istoria lumii& 'recia se deschide c*tre "rient, iar acesta su1er* in1luena g+ndirii ,i culturii grece,ti/ o Dntre0*trundere 1*r* 0recedent de tradiii, de religii, de limbi ,i de idei, care a marcat 0entru totdeauna cultura occidental*& 'recia Dnce0e atunci s* desco0ere imensitatea lumii& $ste Dnce0utul unor schimburi comerciale intense, nu numai cu Asia central*, ci ,i cu China, A1rica ,i 3estul $uro0ei&

,ele ase coli

De-a lungul 0erioadei elenistice, Dntreaga acti2itate 1iloso1ic* de du0* Dn1lorirea socratic* s-a concentrat Dn cadrul a ,ase ,coli& !rei dintre ele eHistau deQa Dn Atena la Dnce0utul e0ocii elenistice/ ,coala lui Platon :legat* de gimnaJiul Academiei@, aceea a lui Aristotel :legat* de gimnaJiul #\ceului@ ,i aceea a lui Antisthene, considerat dre0t 1ondatorul cinismului :,coal* situat* Dn gimnaJiul numit Y\nosarges@& Dou* noi ,coli au 1ost deschise de asemenea la Atena/ ,coala stoic* a lui Renon ,i ,coala lui $0icur& P\rrhon, 1ondatorul sce0ticismului, tr*ia la $lis& Dac* 0entru so1i,ti ,i 0entru Platon Dn2**m+ntul 1iloso1ic era destinat s*-i 0reg*teasc* 0e tineri 0entru 2iaa de cet*ean, de0rinJ+ndu-i s*-,i st*0+neasc* discursul interior, ca ,i 0e cel eHterior, 0rin metodele dialectic* ,i

retoric*, cu toate 0rinci0iile raionale 0e care acestea le im0licau, Dn e0oca elenistic* Dn2**m+ntul 1iloso1ic este menit mai degrab* s* 0reg*teasc* 0ur ,i sim0lu 0entru 2ia*, care 0oate 1i aceea a unui om 0ublic sau a indi2idului 0articular, dar Dntotdeauna, Dntr-un 1el sau altul, 0rin st*0+nirea discursului& Ceea ce Dnseamn* c* metoda de Dn2**m+nt consta, Dnainte de toate, cel 0uin la 0latonicieni, aristotelicieni ,i stoici, Dn eHerciii dialectice graie c*rora auditorii Dn2*au s* dialogheJe at+t cu
GG@"+H-5 0O@"5;O5H- GH-5,5

alii, c+t ,i cu ei Dn,i,i& Cu toate acestea, eHistau ,i cursuri magistrale "/izica sau Metafizica lui Aristotel@, dar chiar ,i atunci monologul 1iloso1ului nu este eH0oJeul unui Dntreg sistem, c*ci el r*s0undea Dntotdeauna, dac* nu Dntreb*rilor auditoriului, m*car unei 0robleme 0recise, Dn 0erioada elenistic* Dn2**tura cu0rindea trei domenii distincte& Primul era acela care cores0unde deo0otri2* Jogicii ,i e0istemologieiT de ast*JiU se numea Jogic*T la stoici, Scanonic*T la e0icurei, Sdialectic*T la 0iato-nideni ,i aristotelideni, chiar dac* aceste dou* ,coli au dat sensuri di1erite acestei dialecticiU al doilea domeniu era S1iJicaT, iar al treilea SeticaT O la toate ,colile& Aceast* acti2itate ,colar* se Dnscria m cadrele unei instituii, ascult+nd de o regul* comun*, care 1iHa modul de alegere al ,e1ului ,colii sau, de eHem0lu, ordinea anumitor mese luate Dm0reun*& Cae,trii ,i disci0olii tr*iau Dn comun, de o manier* mai mult sau mai 0uin a0ro0iat*& Prietenia care lega 0e maestru ,i 0e ele2i Dn ,coala lui $0icur era celebr*& Cai mult dec+t uni2ersit*ile noastre, ,colile 1iloso1ice ale Antichit*ii te 1ac s* te g+nde,ti la un 1el de comunit*i monastice care s-ar 1i dedicat eHerciiului 1iloso1ic& Dn secolul Id4r&, la 1inele e0ocii elenistice, du0* dis0ariia instituiilor ,colare ateniene, Dn urma distrugerilor ,i schimb*rilor 0ro2ocate de cucerirea roman*, Dn2**tura lui Flaton ,i Aristotel, a stoicilor, a lui $0icur a continuat s* 1ie 0redat* Dn alte ora,e, a0oi din nou la Atena& Dn secolul II dJir&, Dm0*ratul Carcus Aurelius 1ondeaJ* la Atena 0atru catedre o1iciale ai c*ror titulari, retribuii de stat, 0redau doctrinele celor 0atru ,coli& Pe l+ng* acestea 0atru, care se bucuraser* 0+n* Dn secolul I de un su0ort instituional structurat ,i care s-au meninut la Atena ,i m alto locuri, cinismul ,i sce0ticismul 0*reau a 1i ,cobT mai 0uin organiJate, 1ie 0entru c* tradiia lor s-a Dntreru0t Dn anumite momente, 1ie 0entru c* :Dn caJul cinismului@ tradiia 1iloso1ic* nu s-a Dncarnat uneori dec+t m cutare sau cutare indi2id iJolat&

0ilosofic trit si discurs filosofic

!oate 1iloso1iile elenistice 0leac* de la 0rinci0iul socratic c* nenorocirea oamenilor 0ro2ine din ignorana lor, din o0iniile 1alse asu0ra naturii Binelui ,i R*ului& Dar 0entru ocrate ,i 0entru toate aceste 1iloso1ii, a-D schimba o0iniile ,i maniera de a g+ndi Dnseamn* s*-0 schimbi 2iaa, Dnseamn* s* te con2erte,ti O Dn sensul cel mai tare L termenului& $le a0ar deci, 1iecare Dn 1elul s*u, ca alegeri de 2ia*& $le
AD 0+7O.O0+5 -7-@+.;+,5

re2endic* o o0iune eHistenial*, ,i oricine ader* la una din aceste ,coli trebuie s* acce0te aceast* alegere& Prea adesea, imaginea des0re stoicism sau des0re e0icureism este aceea a unui ansamblu de teorii abstracte asu0ra lumii, in2entate de Renon& Chr\si00os sau $0icur& Din aceste teorii ar decurge, din Dnt+m0lare O s-ar 0utea Jice O,o moral*& De-abia reci0roca este ade2*rat*& !eoriile abstracte sunt acelea care sunt chemate s* Qusti1ice o atitudine eHistenial*& Am 0utea s0une c* orice atitudine eHistenial* im0lic* o re0reJentare a lumii, care trebuie Dn mod necesar s* se eH0rime Dntr-un discurs& igur, acest discurs nu este 1iloso1ic el nu este dec+t un element al ei&c*ci 1iloso1ia este Dnainte de toate Dns*,i atitudinea eHistenial* Dnsoit* de discursuri eHterioare ,i interioare/ acestea au rolul de a eH0rima re0reJentarea lumii, care este im0licat* Dn cutare sau cutare atitudine eHistenial*, ,i ele 0ermit de asemenea Qusti1icarea raional* a acesteia si transmiterea ei c*tre un altul&

Cinismul san libertatea

Dn cinism, discursul 1iloso1ic este a0roa0e ineHistent& $ste ade2*rat c* Antisthene, disci0ol al hri ocrate ,i 1ondator al mi,c*rii, argumenta Dm0otri2a lu* Flaton/ S2*d un cal, dar nu 2*d cabautateaT, 0entru c* orice denominaie trebuie s* 2iJeJe un re1erent 2iJibil& Dn alt* ordine de idei, din moment ce se s0unece2a, se s0une ade2*rul, de 2reme ce orice&lucru este necesarmente ce2a care eHist*U deci, este im0osibil s* contraJici 0e un altul :Paquet@& #a ali cinici, 0recum Diogene sau Yrates, discursul 1iloso1ic este 0ractic ineHistent& $i D,i 0ro0o2*duiesc modul de 2ia* sau maHimele 0e strad* ,i nu Dn s*bie de curs, 0rin atitudinea lor eHcentric* ,i nu 0rin lecii magistrale& $i nu 0*streaJ* din Dn2**tura hn Antisthene dec+t alegerea de 2ia*/ 1ericirea st* m 2irtute, Dn e1ort ,i nu m 0l*cere& $a Dnseamn* s* nu ai ne2oie de nome ,i s* res0ingi tot ceea ce te-ar 0utea 1ace scla2/ bog*iile, con1ortul, constr+ngerile sociale, 0udoarea& Indi1ereni la 0l*cere ,i la durere, cinicii eHerseaJ* 0rin asceJ* s0re a Dndura, toate Dncerc*rile& $i tr*iesc Dn Cetate ca denunuri 2ii ale 1alselor 2alori ale acesteia, ca a0*r*tori ai 2alorilor naturale Dm0otri2a 2alorilor con2enionale/ ei D,i s0un Sm*em ai huniiTG& Butoiul hri Diogene, a0ostro1a adresat* hri AleHandru :care-% Dntreba ce D,i dore,te@/ Sd*-te din soarele meu_T :Paquet@, sunt simboluri ale acestei libert*i 0e care muli cinici se 2or str*dui s* o imite 0+n* la 1inele Antichit*ii&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 <<

-picurelsmul sau plcerea de a e$ista

Pentru $0icur nenorocirea oamenilor 2ine din aceea c*, a1lai Dn c*utarea 0l*cerii, ei 1ie n-o ating 0entru c* nu se

0ot mulumi cu ceea ce au ,i caut* Dntotdeauna ceea ce nu 0ot aQunge, 1ie distrug aceast* 0l*cere, tem+ndu-se mereu c* o 2or 0ierde& Alegerea 0rimar* ,i eH0eriena 1undamental* a e0icureismului const* Dn a o0ri c*utarea insaiabil* a 0l*cerilor, a oric*ror bucurii& Ceea ce este deJirabil este o stare Dn care durerea ,i 0l*cerea sunt su0rimate, ast1el Dnc+t su1letul ,i tru0ul s* se a1le Dn 0er1ect* 0ace& "rice 1iin* 2ie este Dn mod originar 0ri2at* de ceea ce are ne2oie/ aceast* stare de insatis1acie ,i de su1erin* este cea care o 0une Dn mi,care c*tre ceea ce caut*& Dar atunci c+nd durerea 0ri2aiunii a Dncetat, c+nd dorina este Dnde0linit*, 1iina 2ie ca0*t* o stare de echilibru, de odihn* stabil*, de destindere, de satis1acie& Pl*cerea stabil* e0icureic*, al c*rei conce0t se reg*se,te Dn discuiile din ,coala lui Platon, de0*,e,te deci o0oJiia Dntre durerea 2iolent* ,i 0l*cerea 2iolent* ,i insaiabil*, amestecat* cu durere& Pentru a le 0ermite s* ating* aceast* stare de lini,te, $0icur D,i Dndeamn* disci0olii la o disci0lin* a dorinei, care const* Dn a distinge dorinele naturale ,i necesare, ca 1oamea ,i setea, de cele naturale, dar nonnecesare, ca dorina seHual*, ,i de acelea, Dn s1+r,it, nici naturale, nici necesare, ca dorina de a a2ea cutare sau cutare 2e,m+nt :Arr@& Pl*cerea lini,tit* se obine 0rin satis1acerea 0rimelor ,i 0rin su0rimarea celor din categoria a treia, iar c+teodat* a celor din categoria a doua& Aceast* 0l*cere lini,tit* este, deci, Dn 0rimul r+nd 0l*cerea Sc*rniiT& #a e0icureici a0are 0entru 0rima dat* noiunea 1iloso1ic* a Sc*rniiT, Dneleas* nu Dn sens medical, ci Dntruc+t2a Dn sens 1enomenologic, ca subiect al durerii ,i 0l*cerii& Acestei 0l*ceri a c*rnii i se adaug* 0l*cerea su1letului, 1ericit de a 1i la sine, de a-,i 1i su1icient, de a nu de0inde de nimic& Acela care domole,te Si0*tul c*rniiT 0oate ri2aliJa Dn 1ericire cu Reus Dnsu,i :FestugiereU Arr&@& Pl*cerea uman* 0oate 1i ea Dns* 0er1ect*, dac* s0aima de moarte ,i de ca0riciul di2in o tulbur* constantP E Aici intr An Toc fizica epicureic% $a r*s0unde nu unei interogaii ,tiini1ice des0re )atura Dns*,i, ci unei ne2oi morale/ alungarea s0aimei de Jei ,i de moarte ,i, Dntr-o manier* general*, deJ2oltarea unei 2iJiuni asu0ra lumii care s* cores0und* atitudinii eHisteniale 0ro0rii e0icureismului/ SDac* nu am 1i tulburai Dn leg*tur* cu 1enomenele cere,ti, noi n-am a2ea ne2oie de studiul naturiiT :Arr&, Fest&@& Pentru a r*s0unde acestei ne2oi, $0icur 2a relua Dn mare 0arte 0rinci0iile 1iJicii atomiste/
<7 FI#" "FIA $#$)I !IC9

totul se eH0lic* 0rin atomi ,i 2id& Dar, s0re deosebire de Democrit, $0icur re1uJ* necesitatea absolut*& A0ariia cor0urilor neDnsu1leite sau 2ii se datoreaJ* u,oarei de2ieri a atomilor de la c*derea lor etern* ,i 2ertical* Dn 2id ,i 1a0tului c* ei se 0ot ast1el acro,a unii 0e alii& Dn aceast* lume Dn Dntregime material*, Dn care chiar su1letul ,i intelectul sunt 1ormate din atomi, trebuie s* eHiste, Dn materia Dns*,i, un 0rinci0iu de s0ontaneitate intern*, un 0rinci0iu de libertate, 0+n* la urm*, care s* 0ermit* Sde2iereaT "paren8lisis, Arr&@ de la necesitate ,i care s* 0ermit* de asemenea aciunea liber* ,i moral*& Cum s0une #ucreius :II, -<7--78@/ SDac* s0iritul nu este condus de necesitate Dn toate actele sale, dac* sca0* dominaiei ,i nu este redus la 0asi2itate total*, aceasta se Dnt+m0l* din cauJa acelei u,oare de2ieri "clinamen+ a atomilor Dntr-un loc ,i Dntr-un tim0 0e care nimic nu le determin*T& E 'mul nu are deci a se teme de zei, c*ci lumile sunt 0roduse ale unui 0roces Dn Dntregime material ,i Dn urma haJardului 0ur& Ar 1i nedemn 0entru Jei s* se ocu0e de lume ,i de treburile omene,ti& Retra,i Dn s0aii str*ine lumilor, dotai cu tru0uri dia1ane, ei contem0l* in1initatea lumilor care a0ar ,i dis0ar Dn in1initatea tim0ului ,i a 2idului ,i sunt de o 0er1ect* senin*tate& $i sunt ast1el modele ale Dnele0tului& )ici acesta nu se ocu0* de chestiunile omene,ti, ci contem0l* cu un 1el de iubire 0ur* 1rumuseea Jeilor ,i in1initatea lumilor, se bucur* Dn lini,te de 0l*cerea de a eHista& "mul nu are a se teme de moarte, c*ci su1letul, com0us din atomi, se deJintegreaJ*, ca ,i tru0ul, Dn moarte ,i 0ierde orice sensibilitate& Coartea nu Dnseamn* deci nimic 0entru noi, c*ci noi nu mai suntem noi Dn,ine Dn momentul c+nd ea sur2ine& )u a2em a ne teme, 0rin urmare, nici de Jei ,i nici de moarte& W .eoria cunoa terii "canonica+ decur&e din fizica materialist% !oate obiectele materiale emit 1luHuri de 0articule care ne stimuleaJ* simurile ,i ne dau, 0rin continuitatea acestui 1luH, im0resia solidit*ii ,i a reJistenei cor0urilor& Plec+nd de la senJaiile multi0le care ne 2in de la cor0uri ce se aseam*n*, de 0ild* acelea care ne 2in de la di1erii indi2iJi umani, se Produc Dn su1let imagini ,i noiuni generale "prolepsis, Arr&@, care ne Permit s* recunoa,tem 1ormele ,i s* le identi1ic*m, cu at+t mai mult cu c+t aceste noiuni se leag* de cu2inte ,i de limbaQ& "dat* cu limbaQul a0are ,i 0osibilitatea erorii& Pentru a recunoa,te ade2*rul unui enun, trebuie deci s* 2eri1ic*m dac* el este Dn acord cu senJaiile ,i noiunile generale care dau criteriile de ade2*r& '+ndirea 2a 0utea ast1el, cum s0un
.^fl^h^

GG@"+H-5 0O@"5;O5H- GH-5,I 0+7O.O0+5 -7-@+.;+,5

e0icureicii, Ss* se 0roiecteJeT Dn 2iitor 0entru a 0rinde ceea ce nu este 0reJent, de 0ild*, 0entru a a1irma eHistena 2idului, care este 0rin de1iniie in2iJibil, dar a c*rui eHisten* este necesar* 0entru eH0licarea mi,c*rii& Aceast* 0roiecie trebuie Dntotdeauna controlat* de eH0erien*, deci de senJaie& Ra1inamentele discursului teoretic al 1iloso1ici a2eau 0entru e0icurei doar un rol secundar& C*ci ace,ti 1ii oso1iascei erau de asemenea misionari care-,i 0ro0useser* s* con2erteasc* 0e oamenii de toate condiiile la mesaQul soteriologic 2estit de $0icur, Dnele0tul egal lui DumneJeu& $i reJumau acest mesaQ Dn 0atru 1ormule, 0e care le numeau SDm0*tritul leacT/ SDumneJeu nu este Dn1rico,*torU moartea nu com0ort* riscuriU Binele este u,or de dob+nditU r*ul este u,or de indurat, dac* ai curaQT :Arr&, Best&@& $i chemau 0e oameni Dn cercul de 0rieteni care

era ,coala lu* $0icur& 3iaa 1iloso1ic*, dus* Dn comun Dntru 0rietenie ,i schimburile de idei, era 0entru ei deo0otri2* o 0l*cere ,i o cale de auto0er1ecionareU 0rin m*rturisirea reci0roc* a gre,elilor, 0rin libertatea cu2+ntului, ei se str*duiau s* aQung* la senin*tate& $Histena, Dn ochii lor, nu era un dar de la di2initate, ci un e1ect al haJardului, Dn mod ineHorabil unic& Iat* de ce 0ri2eau 1iecare moment al 2ieii cu o imens* recuno,tin* "C3rpe diemU+r ca 0e un 1el de miracol graie c*ruia, Dntr-o 2ia* limitat*, a2useser* acces la in1initatea s0aiului ,i a tim0ului ,i la minunea eHistenei& .toicii i

rtti

. +nteniei morale
Destinderii e0icureice i se o0une Dncordarea stoic*U discontinuit*ii atomilor ,i 0luralit*ii lumilor, continuitatea unui cosmos unic ,i coerentU ineriei Jeilor se0arai de lume, acti2itatea unei Raiuni organiJatoare acion+nd Dn tot uni2ersulU 0l*cerii, 0uritatea unei intenii morale care 1ace s* 0*leasc* 0l*cerea sau interesulU iJol*rii Dnele0tului e0icureu, imersiunea celui stoic Dn societatea oamenilor ,i Dn cosmos& E 7toicismul propune o ale&ere de via care leag* str+ns inde0endena omului 1a* de lucrurile eHterioare O cercetat* de toate ,colile O ,a eHigena 0urit*ii morale care constituie 1ondul socialismului& Pentru aceasta ar trebui s* c*ut*m nu 0l*cerea sau interesul 0ro0rii, ci ceea ce este bine moralmente, adic* ceea ce este con1orm 0unctului de 2edere uni2ersal BJ deJinteresat care este raiunea, lo&osul% $ste singurul lucru care de0inde de libertatea noastr*, deci de noi Dn,ine& Dntr-ade2*r, ma de0inde numai de noi s* a2em 1rumusee, bog*ie, 1or*, s*n*tate, 0l*cere& !oate acestea 0resu0un o cauJ* eHterioar*& ingurul lucru, Dns*, care de0inde de noi este 0osibilitatea de a aciona Dntr-o manier* con1orm* cu raiunea/ acesta este, deci, binele moral, 0uritatea inteniei, adic* 2oina de a nu aciona 0entru un alt moti2 dec+t binele, de a nu recunoa,te nici o alt* 2aloare Dn a1ara 2irtuii& !ot ceea ce nu de0inde de noi nu 2a 1i deci nici bun, nici r*u ,i 2a trebui s* ne 1ie, Dn 0rinci0iu, indi1erent& T /izica va Tustifica deci ale&erea de viaa a stoicilor ,i 2a eH0licita maniera de a 1i Dn lume 0e care aceast* alegere o im0lic*& Demersul stoic este aici analog celui e0icureic& $0icureii 1ondau libertatea uman* 0e s0ontaneitatea 0articulelor atomice care 0ot de2ia de la traiectoria lor etern* ,i necesar*& C+t des0re stoici, ace,tia DntemeiaJ* raiunea uman* 0e )atur*,0e care o conce0 ca Raiune uni2ersal*& Lo&osul uman nu este dec+t o 0arte a La&osului uni2ersal& Dac* a tr*i moral Dnseamn* a tr*icon-1ormraiunii, a tr*i con1orm raiunii Dnseamn* a tr*i con1orm )aturii, adic* a te con1orma legii uni2ersale care 0ro0ulseaJ* din interior e2oluia lumii Aceast* lege 1undamental*, constituti2* oric*rei 1iine ,i ansamblului tuturor 1iinelor& D,i este sie,i 0rinci0iu ,i 1or* de coeJiune intern*& Pentru e0icurei nu eHist* atingere Dntre lucruri, ,i chiar dac* a]*ttnrea cor0urilor era dat* de agregarea atomilor, ace,tia nu conduceau la o unitate autentic*, ci doar la o QuHta0unere de elemente/ 1iecare 1iin* era Dntr-un 1el atomiJat*, iJolat* de toate celelalte& Pentru stoici, dim0otri2*/ totul este Dn atingere cu totU cor0urile sunt ele Dnsele Dntreguri,unit*i organice bine determinate, ,i Dn acela,i tim0 0*ri ale unui !ot, cane este el Dnsu,i o unitate organic* :a,a du0* cum 1runJa D,i are indi2idualitatea sa, 1iind 0arte a unui arbore@& Ca unitate organic*, 1iecare 1iin*, chiar ,i 0iatra, dar ,i cosmosul Dn Dntregime, este dominat de o tensiune care-i con1er* coeJiune mtern*&Delamce0ut,Dnc*dm0imiulmomentaNeHisaenei,2iuiesteDn mod instincti2 acordat cu sine/ el tinde la 0ro0ria sa conser2are ,i la F0ro0ria-iL

>
W 1eprezentrile folosite de stoici An conceperea acestui cosmos unificat sunt, ut esen, presocratice% toicii re2endic* mo,tenirea heraclitic*, identi1ic+nd, ca 0rinci0iu al tuturor lucrurilor, La&osul O Focul Qra-DomaNTT,, Focul g+nditor care, 0rin trans1orm*rile hri, d* na,tere tuturor 1ormelor de 1iinare& Acest Foc trebuie conce0ut Dn leg*tur* cu re0reJent*rile c*ldurii, Ssu1luCT 2ital "Tmeuma+ ,i SseminteiT& Lo&osul este, ast1el, 1oia 1ennentuhn, s*m+naTG ,la&os spermali8os+r S0rogramulT
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 793

FI#" "FIA $#$)I !IC9

tuturor 1iinelor :Breh&, 3F@& *neuma, sau c*ldura 2ital*, are Dn sine o tensiune "tonos+ care genereaJ* o mi,care simultan Dndre0tat* s0re interior ,i s0re eHterior, asigur+nd ast1el cre,terea ,i unitatea cosmosului ,i a tuturor 1iinelor 2ii& Cosmosul este o unitate dinamic*, Dn care toate sunt legate& Princi0iul acti2 care este Lo&osul 0enetreaJ* materia inert*, amalgam+ndu-se Dntru totul cu ea, ,i d* ast1el na,tere entit*ilor& Asta 0entru c* el conine 0e toi acei lo&oi O semine ale entit*ilor, care se des1*,oar* ,i se deJ2olt* 0e m*sura eH0ansiunii sale& Ci,carea cosmosului 0leac* din Foc ,i tot Dn Foc se Dntoarce, Dn con1lagraia 1inal*& Dar el rena,te mereu identic

cu sine, 0ornind de la Foc& Aceasta este celebra doctrin* a Seternei reDntoarceriT : 3F, Breh&@& Dac* uni2ersul se re0et* mereu Dn identitate, aceasta se datoreaJ* caracterului s*u raional, SlogicT, ca acela al Focului& Aceasta mai Dnseamn* c* este singurul cosmos 0osibil ,i necesar 0e care Raiunea Dl 0utea 0roduce& Raiunea nici nu tinde, nici nu 0oate s* 0roduc* un altul, mai bun sau mai r*u, ea nu 0oate dec+t s*-% re0ete 2e,nic, iar mi,carea de concentrare sau dilatare a Focului nu 0oate dec+t s* se Dnnoiasc* 1*r* Dncetare, identic* sie,i& Dar, a,a st+nd lucrurile, nici Dnele0tul nu-,i 0oate dori o alt* lume/ Dnclin+ndu-se Dn 1aa Raiunii uni2ersale, din care 0ro0ria lui raiune este 0arte, el se integreaJ* Dn cosmos ,i nu-,i dore,teG ca lucrurile care se Dnt+m0l* s* se 1i Dnt+m0lat alt1el& Indi1erent de 2oina omului, cursul e2enimentelor este im0lacabil& Raiunea uni2ersal* este, 0entru stoici, identic* #egii uni2ersale, Destinului, Pro2idenei, 3oinei lui DumneJeu& SPentru stoici, 1undamentul doctrinei se reg*se,te 1*r* de cauJ*/ 0rin urmare, totul se Dnt+m0l* 0rin destinT :Breh&@& Cel mai neDnsemnat e2eniment im0lic* lanul e2enimentelor anterioare ,i, la limit*, Dntreg uni2ersul :Dnc* o dat*, atingerea totului cu tot@& E Dar, in acest univers al corporalitii i necesitii, unde se poate insera moralitatea "care presupune li(ertate+Q Pentru stoici, libertatea Dns*,i este Dnscris* Dn 0lanul cosmic& Pe m*sur* ce urc*m 0e scara ierarhic* a 1orelor de coeJiune, de la 0iatr*, trec+nd 0rin 0lant* ,i animal, 0entru a aQunge la om, 2edem o tot mai mare autonomie de mi,care, dim0reun* cu o tot mai deJ2oltat* ca0acitate de re0reJentare ,i 0erce0ere a uni2ersului eHterior& -ar 0utea s0une, Dntr-un anumit sens, c* Dntreaga mi,care a uni2ersului se diriQeaJ* c*tre un 0unct culminant care este Dns*,i moralitatea& Dar 0reul care trebuie 0l*tit 0entru aceasta este libertatea, adic* 0osibilitatea omului de a re1uJa ordinea lumii ,i de a nu aciona ,i g+ndi contra logosului ,i contra naturii& De alt1el, un atare re1uJ nu ar schimba cu nimic ordinea cosmic*& Du0* 1ormula lui Cleanthes, reluat* de eneca/ SReiele destinului Dl ghideaJ* 0e cel care le acce0t*, Dl 1oreaJ* s* le urmeJe 0e cel care li se o0uneT : eneca, #uc& %.>,%.@& Iar Raiunea a inclus Dn 0lanul uni2ersal reJistena ,i o0oJiiile& E An aceast lume plin i compact, omul introduce, deci, o enclav de noncorporalitate i li(ertate, din pricina formei specifice de lo&os care-i este destinat "discursiv+% F*r* Dndoial*, senJaia este, 0entru stoici, un 0roces material, ca ,i sunetele 0e care le 1olose,te limbaQul& Dns*, datorit* ca0acit*ii omului de a enuna aceste senJaii 0rintr-un limbaQ interior sau eHterior, omul d* na,tere unui alt uni2ers dec+t acela cor0oral/ uni2ersul sensului& ensul nu este o realitate material*& $ste un Sincor0oraiT, s0uneau stoicii : eHtus $m0iricus, Contra lo&icienilor, II, %-@, ,i care nu are realitate dec+t S0entruT un subiect care 0erce0e ,i Qudec*& )u lucrurile sunt acelea care ne tulbur*, s0unea $0ictet, ci Qudec*ile 0e care le 1acem 0ornind de la ele, cu alte cu2inte, sensul 0e care li-% d*m :Breh&@& #ibertatea omului este dat*, 0rin urmare, de 0utina de a da lucrurilor ,i lumii sensul 0e care-% 2rea& Intr*m deQa Dn domeniul lo&icii% !eoria stoic* a cunoa,terii 0reJint* un dublu as0ect& Pe de o 0arte, ea a1irm* c* obiectele sensibile marcheaJ* 1acult*ile noastre senJiti2e Dn a,a 1el Dnc+t noi nu ne 0utem Dndoi de anumite re0reJent*ri care 0oart* marca unei e2idene indiscutabile :re0reJent*rile com0rehensi2e, phantasiai 8atalepti8ai+% Dn acest sens, re0reJent*rile se 0roduc in2oluntar& )oi Dns* ne enun*m nou* Dn,ine coninutul acestor re0reJent*ri, d+ndu-ne sau nu asentimentul/ acest asentiment este, deci, 2oluntar :2eJi eHtus $m0iricus, Contra lo&icienilor, II, 87>@& Du0* celebra com0araie a lui Chr\si00os, destinul, Dnl*nuirea cauJelor, 0une Dn mi,care cilindrul :adic* asentimentul nostru@U dar acesta se rote,te du0* 0ro0ria sa 1orm*, du0* 0ro0riul s*u mod de mi,care O mi,care inde0endent* ,i liber*& Aici a0are deci libertatea, ,i, odat* cu ea, 0osibilitatea erorii ,i a criticii acesteia&&& Du0* s0usa lui $0ictet :Breh&@, trebuie s* ne adres*m ast1el 1iec*rei re0reJent*ri/ SAi tu, de la natur*, acea marc* 0e care trebuie s* o aib* re0reJent*rile, 0entru a 1i a0robatePT Acest interogatoriu nu se adreseaJ* unei re0reJent*ri obiecti2e ,i com0rehensi2e, c*reia nu a2em cum s* nu-i acord*m asentimentul nostru, ci, mai degrab*, celorlalte re0reJent*ri O celorlalte Qudec*i O, 0e care le 0utem ad*uga, ca discursuri interioare, nu subiectului realit*ii obiectului, ci subiectului calit*ilor sale, ,i mai ales al 2alorii ,i sensului s*u& Dac* am constatat c* un oarecare se a1l* Dn Dnchisoare, s0une $0ictet :Breh&@, 0ot s*-mi s0un 1*r* gre,eal*/ SCutare este Dn DnchisoareT& Dmi dau ast1el asentimentul la o re0reJentare
GG@"+H-5 0O@"5;O5H- GH-5,I C1

com0rehensi2*& Dar dac* uni s0un/ SIs-a Dnt+m0lat o nenorocireT, adaug ce2a str*in re0reJent*rii com0rehensi2e, ce2a 1als, din moment ce 0rinci0iul Dnsu,i al stoicismului este c* singura nenorocire este r*ul moral& Pentru stoici, 0ro0oJiia este 1ormat* dintr-un subiect ,i dintr-un 0redicat care nu eH0rim* un conce0t :ca la Aristotel@, ci un 1a0t, un e2eniment ociale, 1iloso1 :adic*U el Dnde0line,te aciunea de a 1iloso1a@& "biectul logicii este deci Dnl*nuirea 0ro0oJiiilor, adic* a e2enimentelor, ca Dn logica modern*& T Acestea erau cele trei pri eseniale ale discursului stoic "etica, fizica, lo&ica+% Cu toate acestea, 0entru stoici, 1iloso1ia nu este deJ2oltarea acestui discurs, ci 0ractica logicii, a 1iJicii ,i a eticii ca 2irtui :Breh&@, 1iecare im0lic+ndu-le 0e celelalte& 3iaa 1iloso1ic* se reduce Dn 0ractic* la o lo&ic tr*it*, c*ci 0entru stoici, ca ,i 0entru ocrate, totul tine de Qudecat*& Pentru a tr*i con1orm cu raiunea 2a trebui s* Di critici Qudec*ile ,i asentimentele cu aQutorul 0rinci0iului 1undamental/ nu eHist* bine Dn a1ara binelui moral, r*u Dn a1ara r*ului moral& !rebuie s* te menii la obiecti2itatea re0reJent*rilor com0rehensi2e 0entru a nu 1i antrenat de c*tre 0asiuni, care nu sunt dec+t 1alse Qudec*i, trebuie s* ai 0rinci0ii 1erme de aciune ,i s* acce0i 2oina )aturii uni2ersale& Dntreaga 2ia* 1iloso1ic* se reduce la 0ractica^JDcH, c*ci 1iJica ne d* con,tiina locului nostru Dn cadrul Dntregului, con,tiina

a0artenenei la marea Cetate a lumii, 2oinei c*reia trebuie s* ne su0unem, marea Cetate a 1iinelor raionale, 0e care trebuie s* le iubim ca 0e rudele noastre ,i Dn leg*tur* cu care trebuie s* acion*m cu dre0tate& 3iaa 1iloso1ic* Dnseamn*, de asemenea, s* 0ui Dn 0ractic* 0rinci0iile eticii, adic* de 0e o 0arte s*-i 1ie indi1erent tot ceea ce nu este bine sau r*u moral, iar 0e de alt* 0arte s* admiti Dn interiorul acestor lucruri indi1erente o ierarhie a 2alorilor relati2e, hi m*sura Dn care dragostea Dnn*scut*, acordul iniial Dn care suntem cu noi Dn,ine ,i cu umanitatea ne arat* ^datoriileT 0e care le a2em lat* de noi, 1a* de umanitate umanitate care este 1iic* a aceleia,i Raiuni, deci 1a* de ceilali oameni, 1raii no,tri, ,i mai ales 1a* de rudele noastre, concet*enii no,tri, 1a* de Cetate& ReJult* de aici c* Dn aciunile noastre 2a trebui s* alegem unele lucruri, Dn 2irtutea utilit*ii lor 0entru 0ro0ria noastr* conser2are ,i 0entru aceea a celorlali oameni& Figura m*rea* a Dnele0tului, egalul Reului, domin* stoicismul, dar ca un 1el de ideal transcendent, inaccesibil& Din acest 0unct de 2edere, toi oamenii, chiar ,i 1iloso1ul, sunt non-mtele0ti&& Filoso1ii se disting Dns* de ceilali oameni 0rin con,tiina c* nu sunt Dnele0i& $ste ceea ce le .
C? 0J4O.O0+5 -7-@K;KG

0ermite s* 0rogreseJe s0iritual ,i s* se a0ro0ie asim0totic de modelul Dnele0ciunii care-i ghideaJ* :Breb&&@&

P\rrhon i sceptica, sau indi1eren* ,l con1ormiW

#a P\rrhon, considerat 1ondator al sce0ticismului, discursul 1iloso1ic este a0roa0e ineHistent& $l se mulume,te s* tr*iasc* Dntr-un 1el care, a0arent, nu se distinge de cel al altor oameni, dar care este totu,i 0ro1und di1erit 0entru c*, orice s-ar Dnt+m0la, el D,i re1uJ* emoia ,i r*m+ne Dn indi1eren* absolut*, c*ci Di este im0osibil s* s0un* dac* lucrul care i se Dnt+m0l* este un bine sau un r*u& Dn aceast* nesiguran*, totul Di este indi1erent ,i Dl las* senin, ceea ce conduce a0arent la un con1ormism total Dn leg*tur* cu 2iaa tr*it* de oamenii obi,nuii& e 0are c* atitudinea sce0tic* a cunoscut o oarecare e2oluie& ce0ticii de du0* P\rrhon, $nesidemos, Agri00a, eHtus $m0iricus, deJ2olt* argument*ri care tind s* demonstreJe im0osibilitatea oric*rei cunoa,teri 1iloso1ice/ nu eHist* criteriu al ade2*rului :senJaia sau Dnelegerea@U im0resiile 2ariaJ* du0* oameni, 0o0oare, du0* circumstane, du0* dis0oJiiile interioare :Dum&@& Ace,ti sce0tici D,i consacr* toate e1orturile res0ingerii teoriilor acelora 0e care ei Di numesc dogmatici, Dn s0ecial e0icureii ,i stoicii& $i de2in Dntr-un 1el istorici ai 1iloso1ici, iar accesul Ia teHtele celor dou* ,coli amintite li se datoreaJ* Dn mare 0arte& A0ar ast1el dou* lumi/ 0e de o 0arte aceea a limbaQului ScotidianT, care ne s0une ce a0are Dn 0erce0ia noastr* :S1enomenulT@, deci limbaQul 2ieii, al Dntregii lumi, Dn care sce0ticul tr*ie,te ,i 2orbe,te ca toat* lumeaU 0e de alt* 0arte aceea a 1iloso1ilor, care 0retindea dein cunoa,terea lucrurilor Dn sine ,i a1irm* cu certitudine eHistena Dn sine a unui Bine, a unui R*u& a unui criteriu al ade2*rului& ce0ticul se abine s* emit* Qudec*i asu0ra acestor entit*i& Ast1el, Sel nu tr*ie,te con1orm unei doctrine 1iloso1iceT :Dum&@ ,i r*m+ne senin& Dar& &^0entru c* iube,te oamenii, el Dncearc* s*i 2indece 0rin discursul s*u de Dng+m1are ,i dogmatismT& Atitudinea lui dittgenstein :care considera c* 1iloso1ia este o maladie a limbaQuluiWW@ nu este 1oarte Dnde0*rtat* de aceea a sce0ticilor antici&

AHlstotellsmul sau cercetarea tiinifica

Idealul 2ieii, 0entru Aristotel, era cercetarea ,tiini1ic*& Aristotelidenii :sau 0eri0ateticienii@ e0ocii elenistice s-au 0reocu0at de cercetarea
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9

,tiini1ic* mai mult dec+t de cea meta1iJic*& !eo1rast continu* marile cercet*ri ,i e1orturi de clasi1icare a 2egetalelor ,i animalelor, odinioar* Dntre0rinse de Aristotel& Astronomul Aristharchos din amos O un SCo0emic al Antichit*iiT O se al*tur* ,colii& $l emite i0oteJa c* oarele ,i stelele erau imobile, ,i c* 0lanetele ,i P*m+ntul se Dn2+rteau Dn Qurul oarelui, a2+ndu-,i 1iecare ,i 0ro0ria aH* de rotaie& Dn rest, g*sim la traton din #am0sa]os, ade0t al unei 1iJici materialiste, c+te2a tentati2e de 1iJic* eH0erimental* :Dn s0ecial Dn leg*tur* cu 2idul@& #ogica aristotelic* a 1ost remarcabil deJ2oltat* de c*tre !eo1rast ,i $udemos din Rhodos& Bcoala a culti2at, de asemenea, ,i disci0linele umaniste/ teoria muJicii :AristoHenes din !arent@, istoria literaturii, a 1iloso1iei, a 1ormelor de 2ia*, a mora2urilor ,i a credinelor 0o0ulare, caracteriologia& Aristo-telicienii 0olemiJeaJ* cu stoicii Dn leg*tur* cu de1iniia 1ericirii care, du0* Aristotel, nu const* Dn sim0la 2irtute, ci 0resu0une, deo0otri2*, un minimum de bun*stare&

5cademia platonlclan sau aventurile dialecticii

!radiia care Dnce0e cu Platon a cunoscut 0atru stadii succesi2e& Primul O S3echea AcademieT/ du0* moartea lui Platon, ,coala a 1ost condus* de c*tre disci0olii s*i a0ro0iai, Dn s0ecial 0eusi00os ,i Kenocrates :,i succesorii lor@& !oate scrierile acestor 1iloso1i s-au 0ierdut, iar doctrina lor nu 0oate 1i reconstituit* dec+t din m*rturii ulterioare, 1oarte dis0arate& Bcoala 0are a 1i continuat s* discute acelea,i 0robleme ca ,i Dn tim0ul lui Platon, Dn s0ecial Dn chestiunea ra0orturilor dintre Ideile 0latonice ,i )umerele ideale, e2ocate Dn ultimele c*ri ale Metafizicii lui Aristotel& E Ctre miTlocul secolului $I A%$r%, din raiuni &reu de analizat "raporturile cu *DrrhonQ dorina de a se opune do&matismului epicureic sau stoicQ influena lo&icii me&ariceQ+, Arcesilaos revine la ceea ce el consider ca adevrata metod platonic, mo tenit de la 7ocrate :Cic, /in% II, %,-@/ dialectica, Dneleas* ca eHerciiu critic Dn cadrul c*ruia se 0oate ataca at+t teJa, c+t ,i contradictoria& Filoso1ia nu te Dn2a* nimic, ea re1uJ* orice

dogmatism ,i este critic* 0ur*& Aceasta este SAcademia de CiQlocT& ce0ticii, eHtus $m0iricus de 0ild*, nu au ratat ocaJia de a accentua Dnrudirea 0oJiiei lor cu aceea a lui Arcesilaos :Dum&@, dar nici 0e aceea de a sublinia di1erena/ Arcesilaos a1irm* c* este im0osibil
97

FI#" "FIA $#$)I !IC9

s* g*se,ti ade2*rul ,i c* 0ura acti2itate dialectic* care duce la sus0endarea Qudec*ii este binele Dn sineU sce0ticii re1uJ* aceast* a1irmaie& E 'dat cu succesorii lui Arcesilaos, Carneades si *hilon din Larissa, Academia a e2oluat Dn sensul 0robabilismului& $ste ceea ce se cheam* S)oua AcademieT& Ade0ii s*i admiteau c*, ade2*rul 1iind de neg*sit, se 0uteau m*car da soluii credibile, ade2*ruri reJonabile at+t Dn domeniul ,tiini1ic, c+t ,i Dn cel al 0racticii morale& Aceast* 1iloso1ie, care las* indi2idului griQa alegerii a ceea ce trebuie s* 1ac* Dn 1iecare moment, 0entru 1iecare caJ 0articular, du0* e2aluarea moti2elor 0ro ,i contra ,i du0* alegerea celei mai reJonabile soluii, ,i care se ins0ir* ,i din stoicism ,i din em0irism, a Qucat un rol im0ortant Dn desco0erirea modern* a libert*ii ,i a autonomiei indi2idului, Dn s0ecial datorit* lui Cicero, care a 1*cut-o cunoscut* tradiiei occidentale/ Snoi, academicii, tr*im de la o Ji la alta :adic*, Qudec*m Dn 1uncie de caJurile 0articulare@, iat* de ce suntem liberiT :Cic, .usculane, 3, 88@& E Antiochos din As8alon :cea <. D&Hr&@ o0ereaJ* o Dntoarcere la dogmatism& $l emite ideea c* 0latonismul, aristotelismul ,i stoicismul ar s0une, Dn 1ond, acela,i lucru& !ot acesta este ,i momentul Dn care, Dn cele trei ,coli, Dn2**m+ntul 2a lua 1orma comentariului o0erelor 1ondatorilor& Iat* aici a0ariia unui curent de g+ndire ,i a unei metode de Dn2*are, care-,i 2or g*si 0unctul culminant odat* cu trium1ul neo0latonismului, la s1+r,itul Antichit*ii&

,oncluzie
Co,tenirea cea mai im0ortant* a e0ocii elenistice const* mai 0uin Dn conce0te ,i mai mult Dn idealuri ,i eH0eriene morale/ modelul Dnele0tului care transcende condiia uman*, ideea de umanitate, de 1raternitate Dntre oameni, ideea cosmo0olitismului, eH0eriena libert*ii morale, adic* a 0urit*ii de intenie, ideea de inde0enden* 1a* de bunurile eHterioare, lini,tea su1leteasc*, Dm0*carea cu destinul, dar ,i eH0eriena libert*ii de g+ndire, a re0unerii Dn discuie a o0iniilor dogmatice, a acti2it*ii critice&

i
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9

6i!liografie
*resocraticii, de J&-P& Dumont E .e!te Jean Paul Dumont, Dn colaborare cu Daniel Delattre ,i Jean-#ouis Poirier, Les *resocmtiNues, col& S#a PleiadeT, 'allimard, Paris, %7<< :reeditat* Dn %7<7@& #ucrarea cu0rinde traducerea, m*rturiile ,i 1ragmentele reunite de H& Diels, Die /ra&mente der )orso8rati8er, Berlin, %7.8, reeditat* la Berlin de d& YranJ Dntre anii %78;-%78<& Jean Paul Dumont, Les 6coles presocratiNues, SFolio-$ssaisT, 'allimard, Paris, %77%& E Lucrri &enerale #& Robin, La *ensee &recNue, Paris, %7-8, ed& a Ii-a, actualiJat* de P&-C& chuhl, %7?.& P&-C& chuhl, 6ssai sur laformation de la pensee &recNue, Paris, %78;, ed& all-a, %7;7& A& Re\, La 0eunesse de la science &recNue, Paris, %787& '& & Yir] ,i & Ra2en, .he *resocratic *hilosophers, Cambridge, %7A>, ed& al3-a, %7?8& $& Brehier, $istoire de la philosophie, I& "AntiNuite et MoDen A&e+, ed& re2iJuit* ,i actualiJat* de P&-C& chuhl, Paris, %7?., ultima reeditare %77-& J&-P& 3ernant, Les 'ri&ines de la pensee &recNue, Paris, %7?-& MDthe et pensee chez Ies 9recs, Paris, %7?A& d&Y&C& 'uthrie, A $istorD of9ree8 *hilosophD, I& ,.he 6arlier *resocratics and the *Dtha&oreans+, Cambridge, %7?-U JJ& "*resocratic .radition front *armenides to Democritus+, %7?AU III& ".he /ifth CenturD 6nli&htenment+, %7?7& B& Parain :coordonator@, $istoire de la philosophie, I, $nc\clo0edie de S#a PleiadeT, Paris, %7?7& '&$&R& #lo\d, Les De(uts de la science &recNue, de .hales a Ana!imandre, trad& J& BrunschVig, Paris, %7>;&
77 BIB#I"'RAFI$

J&Cans1eld,Die )orso8rati8er,U% "Milesier,*Dtha&oreer,Lenoplranes, $era8lit, *armenides+, tuttgart, %7<8U II& "Menon, 6mpedo8les, Ana!a&oras, Leu8ipp, Demo8rit+, %7<?&

*latou iAristotel, de A& Baudart E Corpusul platonicianE $ippias Minor, des0re Cinciun* Alci(iade, des0re )atura uman* :atribuirea sa lui Platon este 0olemiJat*@ Apolo&ia lui 7ocrate 6uthDphron, des0re Pietate Criton, des0re Datorie $ippias Maior, des0re Bine Laches, des0re CuraQ LDsis, des0re Prietenie Charmides, des0re Dnele0ciune *rota&oras, des0re o1i,ti 9or&ias, des0re Retoric* Menon, des0re 3irtute *haidon, des0re u1let Banchetul, des0re Iubire *haidros, des0re Frumos Ion, des0re Iliada Mene!enos, des0re Discursul 1unebru 6uthDdemos, des0re $ristic* CratDlos, des0re Corectitudinea numelor 1epu(lica, des0re Dre0tate *armenide .heaitetos, des0re Btiin* 7ofistul, des0re Fiin* *olitica *hile(os, des0re Pl*cere
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 %..

.imaios Critias, sau Atlanii Le&ile, sau #egislaia 6pinomis, sau Filoso1ul :atribuirea sa lui Platon este 0olemiJat*@ 7crisori :autenticitate discutat*, mai 0uin, 0robabil,7crisoarea a )il-a+ V Lucrri &enerale Cichel AleHandre, Lecture de *laton, Bordas-Couton, %7?<& e2on Bres, La *sDcholo&ie de *laton, P4F, %7>8& Jean Brun, *laton et )Academie, S[ue sais-QePT, P4F, %7?7& Francois Ch+telet, *laton, 'allimard, %7?A& A& Dies, Autour de *laton, 6ssai de critiNue et d'histoire, #es Belles #ettres, %7>-& A&-J& Festugiere, Contemplation et vie contemplative selon *laton, 8rin, %7?>& A&-J &Festugiere, Les .rois 2*rotreptiNues" de *latonE 6uthDdeme, *hedon, 6pinomis, 3rin, %7>8& 3ictor 'oldschmidt, Les Dialo&ues de *laton, stmcture et methode dialectiNue, P4F, %7?8& 3ictor 'oldschmidt, La 1eli&ion de *laton, P4F, %7;7& Hegel, *rele&eri de istoria filosofiei, 2oi& I, II, III& Catherine Joubaud, Le Corps humain dans laphilosophieplatonicierme, 3rin, %77%& imone Canon, *our connaAtre *laton, Bordas, %7<?& Jose0h Coreau, Le 7ens du platonisme, #es Belles #ettres, %7?>& :arie-"ominiLue Richard, L'6nsei&nement oral de *laton, 0re1a* de Pierre Hadot, #e Cer1, %7<?& #eon Robin, *laton, P4F, %7?<& #eon Robin, La .heorieplatonicienne de l'amour, P4F, %7?;& Pierre-CaHime chuhl, La /a(ulation platonicienne, 3rin, %7?<& % Corpusul aristotelicE 'r&anonE Categoriile = Des0re inter0retare = Analiticele/ Analitica Prim* ,i Analitica ecund* = !o0ica = Res0ingerile so1istice&

JUDEEAN O TA/,A.J GOAH

4['
BIB#I"'RAFI$

J^
Metafizica :c*rile de la A la )@& 3eJi, de asemenea, La MetaphDsiNue, Presses Poc]et/ Agora, les Classiques, trad& Jules Barthelem\- aint-Hilaire, re2iJuit* ,i adnotat* de Paul Cathias& Introducere de Jean-#ouis Poirier& #ucrarea studiaJ* Dn am*nunt Sgenul de manuscrise aristotelice, 0ara1raJele celebre, cum ar 1i acelea ale lui AleHandru din A0hrodisia, A2erroes, Caimonide, !oma dGAquino ,i meta1iJica de-a lungul istoriei 1iloso1ieiT& /izica, I ,i II& Despre ceruri "De Caelo+, 2eJi, de asemenea, Le .rite du ciel, urmat de .rite pseudo-aristotelicien du monde, 3rin, trad& !ricot& Despre na tere sipieire "De 9eneratione et Corruptione+ .ratat de meteorolo&ie Despre suflet "De Anima+ Mici tratate de istorie natural "*arva Gaturalia+ Istoria animalelor Despre alctuirea animalelor "De *arti(us Animalium+ Despre na terea animalelor "De 9eneratione Animalium+ Despre mi carea animalelor "De Motu Animalium+ 6tica 6udemic 6tica Gicomahic *olitica .ratat de economie Constituia Atenei *oetica 1etorica Lucrri &enerale Pierre Aubenque, Le *ro(leme de )etre chez Aristote% 6ssai sur la pro(lematiNue aristotilicienne, P4F, %7??& Jean Brun, Aristote et le LDcee, S[ue sais-QePT, nr& 7-<, P4F, %7?%& Jean-Paul Dumont, Introduction la methode d'Aristote, 3rin, %77- :ed&all-a@& Jean-Claude Fraisse, *hilia, la notion d'amitie dans la philosophie antiNue, 3rin, %7>;& ^& A M 0A^

'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 %.-

Rene A& 'authier, La Morale d'Aristote,col& SInitiation 0hiloso0hiqueT, P4F, %7?8& Jean-Carie #eblond, Lo&iNue et methode chez Aristote% 6tude sur la recherche des principes dans la phDsiNue aristotelicienne, 3rin, %7>.& Jean-Carie #eblond, Aristote, philosophe de la vie, introducere la trad& sa a c*rii I din .rite sur Ies parties des animau!, Aubier, ed& Contaigne, %7;A& Jose0h Coreau, Aristote et son ecole, P4F, %7?-& '& Rodier, Aristote, trite de l'3me,i!d3% ,i comentariu, 3rin, %7<A& Francis dol11, Aristote et la politiNue, P4F, col& S0hiloso0hiesT, %77%&

/ilosofia elenistic, de P& Hadot *rescurtrile pentru referinele la te!tele citateE

Arr&/ '& Arrighetti, $0icur, 'pere, !orino, %7>8 :teHtul Dn greac* ,i trad& Dn limba italian* a scrisorilor ,i 1ragmentelor r*mase de la $0icur@& Breh&/ $& Brehier, P&-C& chuhl, Les 7toiciens, SBibliotheque de #a PleiadeT, Paris, %7?; :trad& unor im0ortante teHte ale stoicilor@& Cic, /in%E Cicero, Defini(us :trad&/ Des termes e!tremes des (iens et des mau!+, ed& ,i trad& J& Carina, - 2oi&, Paris, #es Belles #ettres, %7?%& Cic& .useE Cicero, .usculanes, trad& '& Fohlen ,i J& Humbert, - 2oi&, Paris, #es Belles #ettres, %78%& Dum&/ J&-P& Dumont, Les 7ceptiNues &recs, Paris, P4F, %7??,

ed. am-a, >CC=.

Fest&/ A&-J& Festugiere, 6picure et ses dieu!, Paris, %7?< :trad& unora dintre 1ragmentele lui $0icur@& #ucreiu/ #ucreiu, De rerum natura, trad& A& $rnout, Paris, %7-8& Paquet/ #eonce Paquet, Les CDniNues &recs% /ra&nients et temoi&na&es, Presses de lG4ni2ersite dG"ttaVa, %7<<& &$&/ 7e!tus 6mpiricus, ; 2oi&, #ondra, #oeb Classical #ibrar\, %7?> teHtul Dn greac* ,i trad& Dn limba engleJ*&

%.8

BIB#I"'RAFI$

eneca, LucE eneca, 7crisori ctre Luciliu, trad& $& Prechac ,i H& )oblot, Paris, %7A7-%7?;& 3F&/ H& 2on Arnim, 7toicorum )eterum /ra&menta,: 2oi&, a0*rut* la #ei0Jig, Dntre %7.8 ,i %7-;, ,i reeditat* deseori de atunci :1ragmentele stoicilor Dn limba greac*@& E /acultativ crisorile lui $0icur/ $erodote, *Dthocles, Menecee, et *ensees MaAtresses, Dn lucrarea #ucrece, De rerum natura, de Al1red $rnout ,i #eon Robin, comentariu eHegetic ,i critic*, 2oi& I, Paris, #es Belles #ettres, %7-A& Fragmente ale aristotelicienilor/ F& dehrli, Die 7chule des Aristoteles% .e!te und IommentarK Bale, %7;;-%7A7U ed& a --a, %7?>-%7?7 ,i %7>;-%7>< :teHtul Dn limba greaca ,i comentariul Dn limba german*@& !eHte cu 0ri2ire la Academia 0latonician*/ Der *latonismus in der Anti8e, 2oi& I, ediie DngriQit* de H& Dorrie ,i C& Baltes, tuttgart, %7<> :teHtul Dn limba greac* ,i trad& Dn limba german*@& E Lucrri "An afar de lucrrile citate apropo de te!te+E $& Brehier, La .heorie des Incorporels dans )ancien stoAcisme, ed& a 8-a, Paris, %7?-& 3& Brochard, Les 7ceptiNues &recs, Paris, %<<>, ed& a --a, %7-8, reti0*rit* Dn %7?7& J&-J& Duhot, La Conception sto'icienne de la causalite, Paris, %7<7& A&-J& Festugiere, La 1evelation d'$ermes .risme&iste, 2oi& II/ S#e Dieu cosmiqueT, Paris, %7;7& J& 'luc]er, Antiochus and the Late AcademD, 'ottingen, %7><, Dn s0ecial 00& %8-7.& C&-"& 'oulet-CaJe, L'Ascese cDniNue, Paris, %7<?& I& Hadot, SDu bon et du mau2ais usage du terme `eclectismeL dans lGhistoire de la 0hiloso0hie antiqueT, $ermeneutiNue et ontolo&ie, homma&e *ierre Au(enNue, Paris, %77., 00& %;>-%?-& P& Hadot, 6!ercices spirituels et philosophie antiNue, Paris, ed& a 8-a, %77-& #& Robin, *Drrhon et le scepticisme &rec, Paris, %7;;&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 %.;

H&-'& Rome\er-Dherbe\, S#a 0arole archaique& #a theorie du langage cheJ AntistheneT, Ar&umentation, 2oi& 3, %77%, 00& %>%-%<?& '& Rodis-#eVis, 6picure et son ecole, Paris, %7>A& & amburs]\, *hDsics ofthe 7toics, #ondra :Hutchinson@, %7>%& $d& A& 3oel]e, S#e ce0ticisme antique& Pers0ecti2es historiques et s\stematiquesT, Cahiers de la 1evue de theolo&ie et de philosophie, nr& %A, 'ene2a, %77.& A& 3oel]e, L'Idee de volonte dans le stoicisme, Paris, %7>8& A& 3oel]e, La *hilosophie comme therapie de l'3me, Fribourg :$l2eia@, %778& CAPI!"#4# II

'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 BI C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4

de France Farago

>
6&iptul
$gi0tul este adesea 0omenit Dn literatura greac*& Dac* e s* ne Dn-credem Dn Banchetul, atunci c+nd ocrate ,i-a Dndemnat disci0olii s* caute 0e la str*ini un Dnele0t care s*-i 0oat* 2indeca de groaJa de moarte, Platon a 0lecat Dn $gi0t ,i, la Dntoarcerea sa, a scris 9or&ias, care r*m+ne una dintre cele mai 0ro1unde discuii asu0ra ra0orturilor dintre ideile de dre0tate, de con,tiin* ,i de eternitate& Judecata su1letelor la Platon, at+t de str*in* lumii s0irituale a 'reciei, se Dnrude,te Dn mod biJar cu ideile egi0tene& $gi0tul a a2ut de alt1el un im0act considerabil asu0ra 2ecinului s*u de la est, Israel& F*r* a mai 2orbi de Coise, olomon a chemat Dn aQutor 0entru organiJarea noului stat scribi egi0teni, care au adus, Dn a1ara metodelor lor administrati2e, culegerile sa0ieniale, ca ,i Anvaturile lui Amenopeos, care au ins0irat cartea *rover(elor% Cai t+rJiu, Dnele0ciunea aleHandrin* a lui Philon Iudeul ,i a tera0euilor 2a 0relungi Dn2**tura sa0ienial* a $gi0tului, gustul 0entru 2iaa interioar*, 0entru lini,te ,i retragerea din lume, de la care cre,tinismul monahal originar 2a a2ea ce mo,teni& $gi0tul nu a o0erat totu,i trecerea de la mDthos la lo&os, de la mit la raiune, iar 1iloso1ia ca disci0lin* raional* Di 2a r*m+ne necunoscut*& )e a1l*m, deci, Dn 1aa unei !radiii c2asi0ure deri2ate din ethosul religios, 0oliteist Dn 1orma destinat* 0o0orului, dar monoteist Dn 1ond& )u este a,adar 2orba de c*utarea unei cunoa,teri 0rin

conce0tualiJarea lumii& $gi0tul 0are chiar s* 1i re1uJat traducerea Dn 1ormule abstracte a secretului in2iolabil al lucrurilor& $nigma a 1ost 0entru $gi0t o alegere deliberat*, a0t* de a 0otena misterul, 0e care mai degrab* Dl culti2* ,i nu 0retinde s*-% diminueJe& Ca*t, simbol al Ade2*rului ,i al Dre0t*ii, al ordinii uni2ersale, era garantul teocraiei 1araonice& Ca*t i-a 1ost baJa conser2atoare, ceea ce
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 I C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %.?

a Dnchis $gi0tului calea g+ndirii istoriei, a de2enirii, ca ,i accesul la o etic* a libert*ii ,i a de0*,irii de sine& Aceasta 2a 1i 2ocaia g+ndirii iudaice& Dn 1ine, etica, Dn s0ecial odat* cu 0erioada Im0eriului de CiQloc :-...@, cu Dn1lorirea cultului lui "siris, a1irm* necesitatea de a 0ractica dre0tatea Dn tim0ul 2ieii 0e 0*m+nt 0entru a merita su0ra2ieuirea Dn transcendent, Dn Cartea Morilor, Dn e0oca )oului Im0eriu, a0are SQudecata inimiiT de1unctului, ceea ce 0ermite o Scon1esiune negati2*T sau Sdeclaraia de inocen*T/ S)u am comis nedre0t*i Dm0otri2a oamenilorT sau Snu am 1*cut r*uT, Snu am ridicat m+na asu0ra omului s*racT, Snu am Dn1ometat, nu am 1*cut 0e nimeni s* 0l+ng*T, Snu am ucisT& Chiar dac* $gi0tul a conce0ut omul ca subiect al im0ut*rii 2inei, el nu a aQuns, 0rin intermediul m*rturisirii 0*catului, care 2a 1i 0articularitatea Israelului, la ideea m+ntuirii, e2aluarea 1inal* a ne2ino2*iei interJic+nd 0ractic Qustiiei di2ine orice absol2ire 0e baJa miJericordiei di2ine/ cel care a 0*c*tuit mult nu 2a 0utea 1i iertat& Iat* limitele antro0ologiei egi0tene, Dn care g+ndirea libert*ii, a 2inei ,i a res0onsabilit*ii a r*mas schematic*, Dn ciuda considerabilului 0as Dnainte 0e care %-a 0ermis, du0* Qusta subliniere a lui Hegel, mitul Judec*ii de A0oi&

93ndirea prefilosofic An Mesopotamia

Ceso0otamia a 1ost, al*turi de $gi0t ,i a0roa0e Dn acela,i tim0, din -<.. D&Hr&, un 2iu 1ocar de ci2iliJaie, n*scut din 1uJiunea in1luenelor sumeriene ,i semitice, Dnainte de a dis0*rea sub lo2iturile meJilor Dn ?%- D&Hr& :cucerirea ,i incendierea cet*ii )ini2e@& Ca ,i g+ndirea egi0tean*, cea meso0otamian* a a0*rut din acest amestec ,i e de nedisociat de cadrele religioase Dn care ea s-a deJ2oltat& Politeismul sumero-a]]adian se caracteriJeaJ* 0rin imanena di2inului/ Jeii :0este -A..@ 1ac 0arte integrant* dintr-un cosmos saturat de sacru& Reii semitici, chiar dac* se Dnde0*rteaJ* u,or de naturalismul umerului, nu sancioneaJ* Dnc* gre,eala moral*, ci doar transgresiunea ritual*& 3ina moral*, destabiliJare a armoniei interioare, 2a 1i stigmatiJat* de 0ro1eii lui Israel ,i 2a necesita 0oc*ina re0aratoare& Pentru Jeii semitici nu se 0une Dnc* dec+t 0roblema restaur*rii ordinii eHterioare 0erturbate& Dn domeniul dre0tului ,i al re1leciei morale, babilonienii s-au a0ro0iat de o s0eculaie raional*& Reglement*rile ,i codurile Quridice, dintre care
%.> BIB#IA

cel mai celebru este cel al lui Hammurabi :secolul K3III@, 0retind c* 1ac s* domneasc* o ordine ,i o dre0tate instaurate de JeiU totu,i, teama r*m+ne aceea care d* mobilul Dnele0ciunii, care consist* Dn recunoa,terea limitelor umane ,i a abisului dintre om ,i Jei& Dn domeniul ,tiinelor,Dn care se amestec* em0irismul ,i iraionalul, Babilonul duce li0sa a ceea ce Atena 2a d*rui "ccidentului :0entru 0rima dat*, Dntr-o manier* genial*, 0rin Platon@/ distincia riguroas* Dntre ceea ce este accesibil simurilor ,i ceea ce este accesibil doar intelectului, conce0ut Dn str+ns* leg*tur* cu structurile raionale ale unui cosmos 1ondat 0e o autentic* Idee meta1iJic*, de0*,ind 1enomenalitatea lumii, 4nul sau Binele, care sunt la Platon numele Di2init*ii, C+t des0re Biblie, ea D,i traseaJ* trama discursului Dn Qurul unor *ri ,i 0o0oare/ e2reii, descin,i din Abraham, au 0lecat din ara 4r du0* cucerirea, Dn urma unei lu0te str+nse cu autohtonii, a *rii Canaanului :unde se stabiliser* du0* 1uga din $gi0t@, Dntemeind acolo un regat Dn1loritor, dar 1ragil& Istoria 0olitic* a Israelului este aceea a unui stat minuscul, 0rins ca Dntr-un cle,te Dntre cele dou* mari 0uteri, $gi0t ,i Ceso0otamia, e2reii cunosc+nd Dn mai multe r+nduri de0ortarea Dn Babilon& Dnainte de a de2eni eliberatorul 0o0orului s*u, Coise 1usese destinat a 1i 0rin egi0tean, iar de0ortaii au 0*strat din Babilon in1luene detectabile& "riginalitatea g+ndirii iudaice const* Dn re2alori1icarea acestui material Dn sensul unui monoteism con1irmat, care 0ostuleaJ* transcendena absolut* a DumneJeului 2iu, ,i asta Dntr-un registru eH0resi2 di1erit de teologiile 'reciei& Acest 1enomen are, 1ire,te, loc Dnainte ca iudaismul elenistic ,i cre,tinismul s* o0ereJe aliaQul cultural al ebraismului ,i elenismului, transmi+nd $uro0ei o mo,tenire com0leH*&

Bi(lia
SCeea ce este bine ,tiut, este 0rost ,tiut&T Hegel

)u eHist* g+ndire 1*r* de memorie, iar a0ariia Dns*,i a ineditului trimite la condiiile sale de emergen*, chiar ,i la cele mai Dnde0*rtate& A g+ndi 2a Dnsemna Dntotdeauna dialogul cu o origine ,i cu o mo,tenire c*reia i-a dat na,tere& Ast1e# dac* 1+ntul !oma se Dnclin* Dn 1aa lui Platon ,i Aristotel, ca Dn 1aa 0*rinilor g+ndirii ,i a creatorilor instrumentelor ei 1ormale, aceasta nu 0oate Dnsemna :cu at+t mai 0uin Dn cadrul unei lucr*ri 0entru uJ academic@ ocultarea c2asisistematic* a 1a0tului c*

'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAICA BI C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4

%.<

mo,tenirea 'reciei clasice s-a Dmbinat Dn "ccident cu 1ondul religios bogat Dn deJ2olt*ri s0eculati2e ulterioare, 0ro2enit din "rientul CiQlociu& !*cerea asu0ra originii semitice a s0iritualit*ii cre,tine, ale c*rei 2alori au modelat "ccidentul, nu 0oate de alt1el s* 1ie dec+t sus0ect* la s1+r,itul unui secol care a 2*Jut, Dn inima $uro0ei, cel mai mare masacru Dn1*0tuit cu s+nge rece, Dm0otri2a 0o0orului a c*rui cultur* m*rturise,te, al*turi de raiunea logic*, eHistena 0iritului "ruah+% A reabilita memoria academic* a uneia din g+ndirile 1ondatoare maQore 0oate crea ocaJia unei recitiri, unei reinter0ret*ri Dn di2ersitatea 0reJent*rilor ,i a interogaiilor 0osibile& Cu at+t mai mult cu c+t ast*Ji $uro0a, r*mas* Sor1an*T Dn urma obl*duirii acestui ciudat 0aricid, cu identitatea Jdruncinat*, risc* tocmai s* rateJe dialogul necesar cu cei care se re2endic* din alte g+ndiri 1ondatoare ,i care reJist* cu Dndre0t*ire 0ro0riei lor neg*ri& e im0une deci mai mult ca oric+nd im0erati2ul cunoa,terii de sine, 0entru a 0ro0une celuilalt o 1iJionomie identi1icabil*, ,i aceasta Dn sco0ul Dmbog*irii reci0roce, a 0*str*rii di2ersit*ii 0unctelor de 2edere, a deschiderii 0ers0ecti2ei uni2ersale 0rintr-o 0ractic* amical* a al teri taii& Dn ceea ce ne 0ri2e,te, trebuie s* ne amintim 0atrimoniul biblic, c*ci im0ortana lui a constat Dn trans1ormarea 0ro1und* a 2iJiunii des0re om ,i lume, 2iJiune mo,tenit* din antichitatea greco-latin*/ o antro0ologie a,eJat* 0e ideea omului ca libertate meta1iJic* ,i res0onsabilitate etic*, subiect ireductibil care a s1+r,it 0rin a-,i subQuga 0oliticul, Dns*rcinat Dn acel moment s* garanteJe libertatea inalienabil*/ meta1iJica in1initului care 2a in1iltra matematicile secolului al K3II-lea, du0* cum arat* Yo\re& De2ine a,adar nu numai legitim, dar ,i urgent ,i necesar s* acord*m locul cu2enit Bibliei Dn istoria 1iloso1iei/ locul Dnce0uturilor unei re0reJent*ri care 2a da mereu de g+ndit datorit* 1igurilor sale 1undamentale, re0reJentare care instaureaJ* Dnce0uturi ,i in2it* la relu*ri, 1undare care, Dn ine0uiJabilul s*u 1ond, 2a 1urniJa re1undament*ri 0er0etue 0entru stadiile necesare, dar ,i neobosite ale g+ndirii 2ii&

*rezentarea 6i!liei
.a Bi(lia :Sc*rileT, Dn greac*@ este numele dat Dn e0oca elenistic* culegerii de scrieri ebraice redactate de-a lungul a nou* secole& Aceste c*ri gru0eaJ* dou* mari ansambluri/ 3echiul ,i )oul !estament& Ca la toate 0o0oarele 2echi, ,i la israelii literatura oral* a 0recedat-o 0e cea scris*& FiHarea Dn scris are loc Dnce0+nd cu e0oca regal* :Da2id, cea %.%-,
%.7 BIB#IA

,i olomon, cea 7>--78-@& 3echi 1ragmente cu caracter 0oetic, reguli de cult ,i hot*r+ri Quridice 1useser* conser2ate Dn 2irtutea 1unciilor 0e care le a2eau Dntr-o 2ia* social* organiJat* Dn Qurul unei credine originare/ Dn miQlocul unei lumi 0oliteiste ,i idolatre, cu ritualuri gu2ernate de im0erati2ele i0otetice ale magiei ,i SeHtorc+ndT bine1acerile de la di2init*i, im0erati2ul categoric al #egii cere oamenilor s* cread*, 1*r* su0ortul 1alacios al re0reJent*rii unei !ranscendene riguros meta1iJice ,i 1ondatoare a 2alorilor& Biblia ebraic*, 3echiul !estament, scris* Dn ebraic*, cu rare 0asaQe Dn aramaic*, a 1ost tradus* Dn greac* la Dnce0utul secolului III D&Hr& de >. de scribi Dn AleHandria, de unde numele de e0tanta :0rescurtat #KK@ sau e0tuaginta& )oul !estament, literatur* s0eci1ic cre,tin*, scris Dn greac*, 2a 1i de asemenea studiat& Dat* 1iind imensitatea c+m0ului 0roblematic generat de Biblie, ne 2om restr+nge cercetarea la tr*s*turile care singulariJeaJ* maniera Dn care Biblia 0reJint* condiia omului Dn ra0ort cu Absolutul din care 0ro2ine, Dn ra0ort cu Cel*lalt 1a* de care este dator ,i res0onsabil, Dn ra0ort cu )atura 0e care nu se 0une 0roblema de a o adora, ci de a o domina 0rin munc*, ,i Dn ra0ort cu Istoria 0e care o modeleaJ* Dn de0lin* 1idelitate cu ceea ce Di con1er* sco0ul& Pro1eii QaloneaJ* acela,i 0arcurs mereu deschis, 1*r* alt 0ilon dec+t s0erana unui cu2+nt care scoate eHistena uman* din letargie, din tentaia abandonului ,i a tr*d*rii, chem+nd 0o0orul la is0*,irea c*derii conaturale cu riscul ,i cu curaQul libert*ii Dntru 0oc*ina m+ntuitoare& 3om ar*ta c* limbaQul Bibliei este acela al dualului/ dualitate a 0rotagoni,tilor ,i lu0t* 0entru recunoa,tere, na,tere a omului Dntru sine, Dntru acce0tarea 1initudinii sale ,i 0rin 2*t*mare narcisic* :omul nu este DumneJeu@& De aici un ti0 de discurs care 0reJint* uni2ersalul nu 0rin conce0tul eH0rim+nd esena etern* ,i static* a lucrurilor, du0* modelul 1iloso1iei, ci 0rin eH0resia ireductibilei singularit*i a unei eHistene care se creeaJ* 0rin Dn2*area Jbuciumat* a su0unerii 0rogresi2e la 1uncia Realului, o Dnele0ciune care domole,te instinctul sub s0ecia Dnelegerii Dntru Iubire&

7egmntul l alegerea +ul +srael

Po0orul lui Israel D,i Dnce0e istoria sub semnul #eg*m+ntului "(erit Dnsemn+nd, la semii, contractul de schimb, reci0rocitatea@, relaie 0ecetluit* 0rin angaQamentul de nedes1*cut Dn distincia 0artenerilor angaQai/
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 BI C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %%.

DumneJeu ,i omul& Fie c* este 2orba de )oe, de du0* 0oto0 ,9eneza 7@, de A2raam "i(id% %A,%>@, de Coise 0e muntele inai Dn 1aa 0o0orului "6!od -;@, a0oi de Iosua ,i 0ro1ei, DumneJeu D,i reDnnoie,te 0romisiunea, aQutorul 0ro2idenial, dincolo de m+nia 0ro2ocat* de necredina 0o0orului ales& Cum s* caracteriJeJi SalegereaT Dn termeni moderni, dac* nu Dn termenii cores0ondenei, la o naie 0ierdut* Dntre 0o0oare idolatre, cu sentimentul legitim al emergenei, al distinciei inteligenei, con,tient* de de0endena ontologic* im0lacabil* ,i de caracterul im0osibil de obiecti2at al $ternuluiP Bi, Dn 1ond, 0ractica religioas* israelit* a indi2idualiJat acest 0o0or Dnc* de la Dnce0uturile sale& #egea lui Coise caracteriJeaJ* 3echea Alian* sau 3echiul #eg*m+nt, dar, odat* cu Ieremia, a0are ideea unei S)oi AlianeT :8%,8%-8;@/ DumneJeu nu doar o1er* iertarea 0entru ru0erea unilateral* a #eg*m+ntului, dar ,i Dnscrie #egea Dn inimi 0rin graia di2in*, ast1el ca 0ura ,i s0ontana credin* s* nu 1ie

distrus*& $senienii, a0oi cre,tinii 2or 0relua aceast* idee&

Geneza sau li!ertatea care +rumpe n natur

!eHtul 9enezei, construit Dn Qurul temei nesu0unerii, 0une deo0otri2* Dn e2iden* o ordine ontologic* 0urt*toare de 2ia* ,i armonie ,i transgresarea acestei ordini, 0rimul act Dn care se mani1est* libertatea& !ransgresiunea 2iJualiJeaJ*, 0rin a0ariia deJordinii comise, tocmai ordinea care ar 1i r*mas alt1el necunoscut* ca atare& Ast1el, Dn Biblie, libertatea D,i ca0*t* con,tiina de sine 0rin intermediul 1ailibili taii sale, iar 0*catul este cu ade2*rat originar O origine a lu*rii la cuno,tin* a omului de 1acultatea necesar* 0ostul*rii 0rin o0oJiie, chiar dac* 0ostularea libert*ii Dnseamn*, aici, alienarea ei& Aceast* alienare deschide calea m+ntuirii necesare 0rin consim*m+ntul 1inal dat, dincolo de toate in1idelit*ile eH0loratoare ,i temerare ale umanit*ii bolna2e de atot0uternicie, unei ordini c*reia omul nu-i este creatorul, ordine din acest moment cunoscut* ,i 1inalmente acce0tat*& Dubla distanare a lui Adam de natura c*reia Di d* nume, gr*dina $denului din care DumneJeu Di 1*cuse 0arte Sca s-o DngriQeasc*, s-o a0ereT ,i 0e care o 0ierde ca origine 0aradisiac* ,i 1uJional*, 0rin eHerciiul libert*ii care-% duce la con,tiina e2aluant*, se 0relunge,te Dn relaia ostil* 0e care omul o 2a a2ea de acum cu 0*m+ntul 0e care-% culti2* Scu sudoarea 1runii saleT& Relaia este con1lictual*, cu o natur* care nu trebuie adorat*, ci su0us*, cu griQa, de alt1el, a 0reJer2*rii ei globale& Ast1el, du0* 0oto0, )oe D,i instaureaJ* dominaia legitim* asu0ra in
BIB#IA

2iului, cu reJer2a de a nu 0ro2oca r*u omului ,i, Dn 0lus, cu interdicia consum*rii s+ngelui animalului sacri1icat, c*ci s+ngele a0arine lui DumneJeu, ca simbol al 2ieii& Hegel subliniaJ* Dn 7piritul cre tinismului si destinul su originalitatea acestei 2iJiuni 1idele alianei originare, 1idele adic* at+t de0endenei ontologice c+t ,i autonomiei umane, ,i o o0une 2iJiunii antro0ocentrice a lui )emrod, re0reJentantul 1orei 0r*d*toare, brutale a im0eriului asiro-babilonian& De0*,irea aceasta a subordon*rii omului la )atur* este elementul care o0ereaJ* deschiderea tim0ului Dn Istorie&

-$odul sau li!ertatea in +storie

Chiar dac* i0oteJele 0ri2ind imigraia masi2* a e2reilor Dn $gi0t, a0oi eHodul, di1er* :sub Ameno0his II cea %;A.-%;;. D&Hr&, sau sub Ramses II ,i Cener0tah Dntre %-88-%--; D&Hr&@, este sigur c* $gi0tul a 1ost 0entru acest 0o0or creuJetul care i-a 0ermis s*-,i m*soare gradul de aser2ire 0e care demnitatea sa nu-% mai 0utea su0orta& $liberarea 0o0orului lui Israel, sub conducerea lui Coise, nu a stabilit o stare de libertate dec+t 0rin intermediul unei nedre0t*i denunate, a0oi eroic surmontate, mai Dnt+i 0rin smulgerea 1iJic* din t*r+mul ser2itutii, a0oi 0rin 0lecarea Dn 1aa 0oruncilor #egii care garanta de0*,irea ser2itutii morale, relaionale ,i 0rin urmare colecti2e& #ibertatea a 0*truns, a,adar, Dn aceast* lume 0rin intermediul dre0t*ii, iar e2enimentul 1ondator 2a 1i 1ost comemorat din generaie Dn generaie, $Hodul ,i tra2ersarea de,ertului c*tre P*m+ntul F*g*duinei de2enind o meta1or* 0entru eHistena uman* Dn general, chemat* la libertate, ,i 0entru care nenum*ratele rec*deri Dn ser2itute nu 2or aboli 0romisiunea, mereu Dnnoit*, a ca0acit*ii de a r*Jbate&

*rofeii: un rec#izitoriu etic mpotriva necredinei +ul +srael, dar l promisiune a mntuirii
Figura 0ro1etului, de straQ*, locuit de cu2+ntul lui DumneJeu ,i adre-s+ndu-se 0o0orului Dn )umele *u 0entru ai aminti clauJele #eg*m+ntului, s1*tuind 0e regi "Isaia >@ sau atr*g+ndu-,i ura 0reoilor ,i a soldailor "Ieremia+, ridic+ndu-se Dm0otri2a 0rostituiei sacre sau a Practicilor idolatre, aminte,te singurul lucru care elibereaJ*/ 1idelitatea
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 BI C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %%-

1a* de s0iritul a c*rui absen* 0relungit* echi2aleaJ* cu 0ierderea 2ieii& 1uah :Dn greac*, pneuma+ este 0artici0aie, o dimensiune a Dnt+lnirii dintre DumneJeu ,i om, ,i orice Dnde0*rtare 0relungit* de DumneJeu aduce riscul morii s0irituale& 0iritul 1+nt al Dnele0ciunii ebraice nu este, deci, logosul grecesc, 0atron al g+ndirii deliberati2e& Pro1etul nu este 1iloso1, ,i dac* e0ur*rile conce0tuale ale unuia au o 1uncie de ]atharsis 0entru intelect :Platon degaQa a priori esena cet*ii dre0te Dnainte de a trece la aciune@, 0redicile celuilalt Dn s+nul unui 0o0or c*l*uJit de eH0erien* au dre0t sco0 0uri1icarea inimii, o con2ertire care este ade2*ratul transcendental al istoriei deschise c*tre m+ntuire& Ast1el, 0ro1eii care denun* in1idelitatea 0o0orului lui Israel 1a* de s0iritul s1ineniei ,i 1raternit*ii 0entru a0roa0e, 0entru cel slab, 0entru 2*du2* ,i or1an, introduc Dn mieJul Istoriei un 0rinci0iu de e2aluare ,i 0rin aceasta indic* drumul s0re redresarea m+ntuitoare& al2area 0romis* este anunat* % 0rin chemarea la 0oc*in*& CesaQ care cenJureaJ* orice atentat la dem- % nitatea omului ,i a lui DumneJeu, 0ro1etismul a orientat credina f israeliilor c*tre interioriJare ,i uni2ersaliJare, subliniind c* 0lanul di2in Dmbr*i,eaJ* toate 0o0oarele "Amos 7,>, Isaia ;A,-%@& $Hist* aici con2ingerea c* Istoria, de0arte de a altera 2alorile Dn 2irtutea 0rinci0iului coru0*tor al mobilit*ii sale, 0oate, dim0otri2*, 0rin chiar deschiderea ei, s* 1ie locul Dncarn*rii lor 0rogresi2e& DemitologiJarea iudaic* se leag* de 1ecunditatea acestui tim0 ebraic, Dn cadrul c*ruia umanitatea se 1or- Wf meaJ* lent, chiar cu 0reul r*t*cirilor sale, 0e care le 0oate Dns*, oric+nd, re0ara 0rin

eHerciiul g+ndirii&

7im!a/ul singularitii a!solute l al universalului concret

Prin o0oJiie cu uni2ersalitatea logic* a conce0tului, care 0rocedeaJ* 0rin eHtensia esenei, uni1ic+nd Dn identitatea unei determinaii o 0lura% litate dis0ersat* em0iric, Biblia nu ne 2orbe,te dec+t des0re uni2ersalul concret, cu alte cu2inte des0re lu0ta eHistenial* Dn cursul c*reia 1iina singular* se na,te 0entru sine Dn acce0tarea 0rogresi2* a contururilor 1initudinii sale, consim*m+nt care nu sur2ine dec+t 0rin recunoa,terea IJ2orului in1init care o 1ondeaJ* ,i o tra2erseaJ*& 3iaa uman* autentic* este aceea tr*it* dinaintea Princi0iului care Di este Dntotdeauna anterior ,i creator Dn s+nul interiorit*ii dialogante& DumneJeu nu este, Dn iudaism, ideea unei raiuni 0ure, Dn maniera ]antianismului, nici un 0ostulat al
%%8 BIB#IA

raiunii 0ractice, ci misterul Fiinei Dnse,i, PreJen* transcendental* care, Dn ciuda absenei em0irice, este atestat* Dn inima omului& $ste Realul absolut, nemani0ulabil, care reJist* ,i, Dn consecin*, structureaJ*& Ast1el, Iacob, lu0t+nd Dntreaga noa0te cu Dngerul, este r*nit la ,old, moare Dn 2echea lui 0ersonalitate ,i de2ine Israel/ SDe-acum nu te 2ei mai numi Iacob, ci Israel, c*ci ai 1ost tare Dm0otri2a lui DumneJeuT "9eneza 8-@& Cum s* nu remarci originalitatea absolut* a acestei legitim*ri a lu0tei omului Dm0otri2a lui DumneJeu, Dn decursul c*reia omul se 0arcurge 0e sine Dntreg, D,i a1l* soarta ,i iese Dnnobilat din Dncercare, cu toat* 2*t*marea 0rodus* de recunoa,terea 1initudinii saleP DumneJeul lui Israel, orice ar 1i s0us Hegel Dn aceast* 0ri2in*, nu acce0t* adoraia ser2il*, ci libertatea 2iril*& 3iJiunea ebraic* des0re lume nu se 0oate su0ra0une 0este maniera Dn care s-au 0us ,i eHaminat 0roblemele 1undamentale ,i ultime ale eHistenei umane, 1ie doar ,i 0entru 1a0tul c* Biblia nu 0ostuleaJ* nici un 1el de dualism Dntre su1let ,i cor0, ci 2orbe,te mereu des0re creatura de carne care se 0oate Dnde0*rta de ceea ce i s-a dat s* tr*iasc*, 1iind totu,i mereu chemat* la Dn2iere, c*ci absena s0iritului este moarte "6zechiel 8>,%-%.@& $Hist* a,adar, chiar tradus, Dn Bcoala aleHandrin*, Dn limbaQ 1iloso1ic grecesc, de c*tre Philon, Dn ultim* analiJ* a mesaQului biblic, un nucleu ireductibil care 2a Dm0iedica oric+nd orice 1orma de ca0tare a 2ieii cu miQloacele unidimensionale ale raiunii teoretice& Aceast* tensiune Dntre mo,tenirea Atenei ,i aceea a Ierusalimului eH0lic* deo0otri2* 1ertilitatea ,i discon1ortul g+ndirii occidentale, care 1ie c* nu a ,tiut niciodat*, 1ie nu mai ,tie cu ade2*rat s* acorde 1iec*ruia locul 0e care-% merit*, Dn distincta ordinelor nonconcurente dar com0lementare 0e care le re0reJint*&

.ingularitatea divin
Dntr-ade2*r, Biblia nu ne o1er* at+t rudimentele unei meta1iJici, c+t e2idena unei PreJene care sca0* mereu 0ri2irii/ nimeni nu-% 0oate 2edea 0e DumneJeu 1*r* a muri, ,i atunci c+nd $l se mani1est* o 1ace Dntotdeauna din s0atele unui 2*l, masc+ndu-Bi #umina& #ui Coise nu-i este acordat* dec+t S0ri2irea din s0ateT "6!od 88,%-@& Dac* $lada 0ri2ilegiase 2ederea ca meta1or* a Dnelegerii, Israel 0re1er* auJul/ DumneJeu se 1ace auJit Dn lini,tea 3ocii interioare& $l este Dnainte de toate Cu2+nt, 0rin urmare sens Dnaintea 1ormei, comandament care ghideaJ* Dntru ie,ire din ca0ti2itate, din nonsensul Dn care omul se alieneaJ*& DumneJeul lui Israel
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 I C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %%;

nu este reductibil la DumneJeul 1iloso1ilor O subiect substanial de atribute sau de 0er1ecii absolute& Fiina sa nu este eternitate static*, ci 0rocesul dinamic al neDm0linitului, al unei energii, al unui Act su2eran care nu se retrage Dn indi1erena im0asibil* a unei 1iine se0arate, ci intr* Dn relaie cu lucrul c*ruia Di d* eHistena& S$u sunt Cel care suntT O Di s0une lui Coise& Actul su2eran care nu se e0uiJeaJ* Dn stare& Fiina ca 1iin* a ontologiilor se estom0eaJ* aici Dn 1aa 1iinei relaionale care este SDn 0reaQm*T,ScuT, &&0entruT/ SDumneJeu al lui A2raam,Isaac ,i lacobT& DumneJeul lui Israel este s0aiul dinamic al unei 0reJene e1icace care inaugureaJ* o eliberare& Pascal 2a 1ace aceast* eH0erien*& Biblia a trans0us, Dntr-ade2*r, imaginea istoric* a scla2iei lui Israel ,i a de0ort*rilor sale succesi2e, urmate de eliberare ,i de Dntoarceri din eHil Dn 2ocabularul etic/ 2iaa Dnde0*rtat* de la Faa lui DumneJeu este eHil, eHistena ru0t* de #eg*m+nt este ser2itute, ca0ti2itate Dn 0*catul unei libert*i care se Dncheag* 0e 1uri,, iar DumneJeul $Hodului a 1ost, este ,i 2a 1i de-a 0ururi 0uterea 0ascal* a trecerii neDncetate de la scla2ie la libertate, mereu rec*0*tat* Dntru su0unerea dinaintea #egii ale& Iat* de ce limbaQul este totdeauna acela al descrierilor indi2iduale relati2e ,i nu leHicul categorial ,i atributi2 al 1iloso1iilor, limbaQ care a1irm* deo0otri2* 0rimatul relaiei asu0ra substanei, dar care aminte,te de asemenea e,ecul categoriilor discursi2e Dn ca0tarea cunoa,terii, c*ci re1leHi2ul sau 0redicati2ul se Dnr*d*cineaJ* Dntr-o eH0erien* ante0redicati2*/ Biblia include Dn litera sa carnea, s+ngele, 2iaa, su1erina, dis0erarea omului, dar ,i, dincolo de deriJiunea oric*rei Dntre0rinderi, gustul s*u 0entru 2ia*, bucuria sa ,i s0erana neDmbl+nJit*&

.ingularitatea omului
)ici una din c*rile Bibliei nu ilustreaJ* mai bine absoluta singularitate a omului, dec+t aceea a lui Io2& Biblia o1er* o inteligibilitate narati2*, ti0ologic* a condiiei umane, ilustrat* 0rin destine singulare, 0rin 1iguri Dntotdeauna numite& )iciodat* ea nu 2orbe,te de "mul generic, ci numai de generaii, niciodat* de esena Sanimalului raionalT, ci mereu des0re un om Dntr-o situaie unic*, uneori chiar eHem0lar*& Fiecare detaliu al unei eHistene 2*de,te esenialul ,i nu accidentalul& Io2 este omul dre0t, lo2it Dntr-un mod incom0rehensibil de o nenorocire a,a de uria,* c*-i 0une la Dncercare credina Dntr-un DumneJeu dre0t ,i atot0uternic, 1*r* Dns* a i-o 0utea 1r+nge& Con1runtat cu t*cerea lui DumneJeu, Io2 url*,

113 BIB#IA

blestem*& Prietenii s*i Dncearc* s*-i schimbe su1erina c*ut+nd o eH0licaie raional*, cauJalist*, ridic+nd singularitatea sa scandaloas* la ni2elul eHem0larit*ii unei legi, a unei generalit*i mai largi care 2a aboli scandalul ,i angoasa, al c*ror 0urt*tor este& Io2 re1uJ* cu obstinaie aceast* reducie raionaliJant*, neg+nd abstractiJ*rii dre0tul de a 2orbi in numele s*u, de a trans0une Dn conce0t caracterul de hic et nune al 0ersoanei sale, ireductibile ,i singulare/ Sargumentele 2oastre sunt 2orbe de cenu,*T "Iov %8-%-@& DumneJeu 2orbe,te Dn s1+r,it& )u 0entru a consola sau a eH0lica, ci 0entru a 0une o singur* Dntrebare/ SCu ce dre0t Dmi ceri socoteal*PT ,i 0entru a recunoa,te, de asemenea, c* singur Io2 a 2orbit bine de $l& DumneJeu nu este deci Sbunul DumneJeuT, ,i, Dn 1aa transcendenei absolute ,i incom0rehensibile, Io2 se 0rostern*& Io2 a Dneles ceea ce de0*,e,te categoriile raiunii/ S)u te cuno,team dec+t din auJiteU acum te-am 2*Jut cu 0ro0rii mei ochiT, eH0erien* a Dncerc*rii date c*rnii, care Dl 1ace s* moar* Dn disensiunea re1erinelor Dm0rumutate 0entru a rena,te Dn aceea a Dnele0ciunii 2eritabile&

nelepciune, +u!ire, +nteligen

Dac* limbaQul Bibliei nu este acela al conce0tului, dac* in2ocaia, lauda, im0lorarea, Dntr-un cu2+nt rug*ciunea este 2ectorul schimbului dintre om ,i DumneJeu, nu se 0oate nega c* unicitatea DumneJeului lui Israel, eH0rimat* Dn unitatea 2oinei sale, con1er* creaiei o 0ro1und* coeren* Dn care, la ni2ele de realitate di1erite, sistemele legale D,i cores0und/ legea 1iJic* a S0oruncilor cere,tiT "Ieremia 88,-A@, legea etic* a comandamentelor care gu2erneaJ* com0ortamentul oamenilor, legea meta1iJic* a Dre0t*ii di2ine "9eneza %<, -A@& Aceast* SraionalitateTG acti2* ,i 1inaliJant* care este SDnele0ciuneaT di2in* de2ine ecou al c*ut*rilor omului& De asemenea, dac* 1iloso1ia greac* s-a obiecti2at ca dragoste de Dnele0ciune, c*utare a su1letului de0osedat de Bine, a c*rui 2edere ,i-o dore,te, su1letul ebraic nu este nicidecum str*in de considerarea inteligenei ca eH0resie a unei chem*ri de iubire tinJ+nd c*tre 0osesia Dnele0ciunii dumneJeie,ti, cunoa,terea Dns*,i 1iind eH0rimat* 0rin meta1ora Dmbr*i,*rii nu0iale, a nunii iubitului ,i a iubitei "C3ntarea C3ntrilor+% !otu,i, s0re deosebire de g+ndirea greac*, a1irmaiile 1iloso1ice diseminate Dn teHtele sa0ieniale sau 0ro1etice nu sunt reJultatul Tnui demers discursi2 ,i deducti2, al unei Dnelegeri des0rinse ,i se0arate de 2iaa sensibil*, ,i care, Dn autonomia legilor sale, ar tinde s* cunoasc*
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 BI C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %%?

un ade2*r care se las* sesiJat Dn modul obiectuluiU acestea sunt, din contr*, de nedes0*rit de o eH0erien* eHistenial* re2elatoare Dn care DumneJeu las* s* se Dntre2ad* Dnele0ciunea sa, S0rima dintre lucr*rile saleT, Screat* dintru eternitateT, SDnaintea 0rimului 1ir de 0ra1 al lumiiT "*rover(e <,--@& Iar im0ortana desci1r*rii mesaQului biblic, a con1iguraiei sale s0eci1ice ,i a 2ocii unice care se 1ace auJit* 0rin el st* tocmai Dn r*sturnarea 0e care acesta o o0ereaJ* asu0ra cadrelor mentale moderne, articul+nd ideea c* logica 0ro1und* a 2ieii ascult* mai degrab* de 0aradoH dec+t de 2reo reducie raionaliJant* ,i obiecti2iJant*& Ast1el, Dnele0ciunea este darul 0e care-% 0rime,te cel care, a2+nd con,tiina de0endenei de ceea ce Di d* 1iina, se deschide c*tre iubirea celui care Dl 1ondeaJ*, deschidere ,i de0osedare care 0ermite subiecti2area, emergena subiectului 2iu& A0el la raiune, la discern*m+nt, la a0titudinea de a cunoa,te :dar niciodat* la una care se Dnchide asu0ra sie,i@, Dnele0ciunea oamenilor nu 0oate 0retinde a 1i Sm*sura tuturor lucrurilorT, c*ci se ,tie m*surat* de c*tre ceea ce este de necunoscut& A,a se 1ace c* Dnele0ciunea Seste un arbore al 2ieii 0entru cei care DnelegT "i(id% %<@ ,i c* Stoi cei care o ur*sc, iubesc moartea&T

:odernitatea paradigmei creaiei ca nemplinire l desc#idere

Biblia nu este o construcie ludic* de conce0te, ceea ce unii moderni s0un c* ar 1i 1iloso1ia :a 1ost ea 2reodat* o ast1el de construcieP@& $ste o carte de 2ia* care ne arat* c* dac* aceast* 1or* care ne mi,c* se ascunde 2ederii, sarcin* oarb* a intuiiei umane, 0e care o 1ace totu,i transcendental 0osibil*, aceast* 1or* e de asemenea de nenumit, de neconce0tualiJat& )u este intuiie, nu este conce0t, dar nici Idee, 0ur ,i sim0lu PreJen* indeductibil* a c*rei 0rob* o 1ace omul str*b*tui de s0irit& Aceast* eH0erien* 0roduce o ade2*rat* mutaie Dn 0ro1unJimile 1iinei sale& Biblia res0inge a0rioric ,i de1initi2 orice model mecanicist, reducionist al g+ndirii ,i al lumii& $a 0une Dn scen*, 0rin logica relaiei 0e care o contureaJ* Aliana ,i 0e care o im0une eHistena, o energie al c*rei im0uls ar 1i im0osibil de 1iHat Dn 0ro0oJiiile unei 1iloso1ii care caut* s* determine esena du0* logica tradiional* a inerentei :subiect = co0ul* = 0redicat@& DumneJeul 2iu este DumneJeul trecerii 2e,nice care Dndeamn* mereu la transcendere, 0rinci0iu al Dm0linirii care lucreaJ* Dn tim0, loc al neDm0linitului ,i c*tre care Istoria tinde continuu,
%%> BIB#I"'RAFI$

de0*,ire care ne Dn2a*, mai critic 0oate dec+t 1iloso1ia Dndr*gostit* de sisteme, deta,area de 1ormulele stabilite, de is0itele sedentare ale s0iritului, 0entru a 1ace loc nomadismului orientat al 2ieii& De aceea, aceast* g+ndire 2ie ne 0orunce,te s*-i de0*,im litera moart*, dar ,i s* ie,im din ca0ti2itatea care este tradiia mimat* ,i re0etat* com0ulsi2, 0entru a ne de0lasa c*tre un sens care se Dm0line,te 1*r* a se e0uiJa niciodat*, 0e drumul libert*ii s0iritului& Integritatea inteligenei acestei tradiii :,i a acelora care au reJultat a0oi/ cre,tinismul ,i islamul@, care

a anunat incom0letitudinea radical* ,i nedes*2+r,irea structural* a omului, interJic+nd toate tentati2ele de autosu1icien*, im0une a,adar deschiderea& Doar un contraargument radical ,i distrug*tor 0oate autoriJa construirea, 0e ruinele sale, a Dnchiderii necredincioase a unui integrism care s* 1iHeJe litera Dn sco0uri cu totul str*ine s0iritului, reabilit+nd de asemenea ti0ul de sacru c*ruia Biblia, Dn secole de r*bdare, Di substituise s1inenia 0iritului& Acest 0irit nu se 0une Dn sluQba nim*nui, li0se,te din 1ort*reele Dn care cine2a ar dori s*-% Dnchid* ,i res0ir* acolo unde dore,te& " asemenea criJ* a iJbucnit Dn s+nul 0o0orului lui Israel, unde de la s1+r,itul eHilului cu2+ntul instituionaliJat al 0reoilor Dnlocuie,te 2erbul re2elat al 0ro1eilor/ Dn2**turile lui Iisus din )aJaret&

6i!liografie
Arm+nd Abecassis, La *ensee Tuive, Poche, SBiblio-$ssaisT, %7<>& Cartin Buber, Moise, P4F, %7A>& Andre )eher, Le *rophetisme, Calmann-#e2\, %7>-& Andre )eher, L '$istoire de la philosophie, S#a PleiadeT, 00& A.-<%& FranJ RosenJVeig, L'6toile de la 1edemption, euil, %7<-& CaH deber, Le 0udisme antiNue% Pion, %7>%& CAPI!"#4# III

'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9

de France Farago

Goul .estament
" istorie strict* a c*rilor )oului !estament :)oul #eg*m+nt@ ne-ar obliga s* Dnce0em cu e0istolele 0aulinice, des0re care ,tim cu siguran* c* au 1ost redactate Dnaintea $2angheliilor :Dntre A% ,i ?> d4r&@& Relatarea 0rin 2iu grai a 2ieii ,i Dn2**turii lui Iisus din )aJaret de c*tre disci0olii s*i le-a 0recedat, dar ne2oia de a le 1iHa 0rin scris nu s-a mani1estat dec+t du0* c*derea Ierusalimului :>. d&Hr&@& Canonul a reinut urm*toarele e2anghelii/ ale lui Catei, Carcu, #uca ,i Ioan& )u este acum momentul s* le descriem geneJa istoric* :du0* cum nu este 0osibil de a 2orbi de toate c*rile )oului !estament@& Presu0unem cunoscut* trama 0e care o relateaJ*, 0entru a 0ri2ilegia analiJa c+tor2a mari teme ale g+ndirii 0use Dn o0er*, 1*r* a uita c* nu este 2orba de 1iloso1ie, dac* Dnelegem 0rin aceasta actul raiunii umane de a c*uta 0rinci0iul lucrurilor Dntr-un demers discursi2, Dn maniera grecilor& )e a1l*m, din contr*, Dn 0ur* tradiie ebraic* a unui ade2*r dat, re2elat con,tiinei, chiar dac* aceasta nu %-a c*utat, metanoia :Dntoarcerea 0ri2irii ,i a inimii@ bul2ers+nd eHistena ,i d+nd na,tere unei 0edagogii s0irituale ireductibile la s0iritualitate/ logos di2in ,i nu logos uman, chiar dac* Dn cele dou* caJuri a2em de-a 1ace cu un realism relati2 la ordinea 0ro1und* a realului, care, conatural omului, legitimeaJ* 0retenia accesului la el, 1ie 0rin raiune, 1ie 0rin Sinim*T& Atenia 1iloso1ului e reinut* Dn s0ecial de 6van&helia dup Ioan :cea mai recent*, redactat* 0rin anii 7A-%.. d&Hr&@, dar demersul nostru 2a atinge toate cele 0atru teHte care, 0rin maniera de a 0reJenta 1a0tele, Dncearc* s* arate c* Dnelegerea celor 0etrecute ,i Dm0linite 0rin Iisus se a1l* altunde2a dec+t Dntr-un 0lan 0ur em0iric, 0e care ar 0utea e2entual s*-% restituie sim0la cronic*&
%%7 )"4# !$ !AC$)!

O via la ntretierea regatelor nlnuite

$ste o tautologie s* s0ui des0re cre,tinism c* se leag* Dn mod constituti2 de Iisus, dar aceasta Dnseamn* ,i s* ridici o 0roblem*& C*ci Iisus este Dnainte de toate e2reu ,i doar o bun* cunoa,tere a iudaismului Di clari1ic* mesaQul/ acesta este Sr*d*cina care Dl susineT "6pistola ctre romani %%,%?@& $l a 1ost condamnat de c*tre autoritatea roman* 0entru 2ina de a 1i 1ost aclamat ca SDm0*rat al iudeilorT, acuJaia 1ormulat* Dm0otri2a lui 1iind de ordin 0olitic& De 1a0t, Dn Jiua de Rusalii, Iisus bene1iciase la intrarea Dn Ierusalim de 0rimirea reJer2at* Dn mod tradiional regilor la Dncoronare, mulimea 2*J+nd Dn el 1igura Im0*ratului-Cesia& Dn2**tura lui Iisus este una din 1ormele 0e care iudaismul o ia Dn aceast* e0oc* de criJ* adus* de ocu0antul roman& Dac* Carcu reluase tradiia 0o0ular* numindu-% 0e Irod rege, Roma luase o alt* hot*r+re atunci c+nd a 1ost reglat*, Dn anul ; D&Hr&, succesiunea Sregelui e2reilorT, numindu-% 0entru un tim0 ethnarhos :conduc*torul 0o0orului@ 0e Archelaus, 0entru Iudeea ,i amaria, ,i 0e Anti0a, tetrarhos 0entru 'alileea ,i Pereea& #ocul 0ro0riu-Jis al regelui este deci gol, iar Jeloii :sect* care re2endic* autonomia Dn mod 2iolent@ doreau s* um0le acest loc& Iisus, d+nd do2ad* de o deosebit* 0ers0icacitate Dn ordinea 0oliticului ,i e2alu+nd ra0ortul de 1ore, de0l+nge cu antici0aie c*derea Ierusalimului& Cer+nd s* i se dea CeJarului ce-i al CeJarului ,i lui DumneJeu ce-i al lui DumneJeu, el disocia ordinele s0iritual ,i lumesc, lucru 0e care nu l-au Dneles contem0oranii s*i, obi,nuii cu imiHtiunea teologicului Dn 0olitic& Regatului terestru al lui Israel, Dn care ,tie c* nu 2a re2eni, Iisus Di o0une, Dn atmos1era s1+r,itului unei lumi, un alt regat, acela al interiorit*ii s0irituale a c*rei su2eranitate in2iJibil* a0arine Aceluia 0e care Israel Dl numea SRege al regilorT :DumneJeu@&

,oglto-ul originar fa n fa cu autoritatea

C+nd Iisus D,i inaugureaJ* acti2itatea sa 0ublic*, el Dnce0e 0rin boteJul luat din m+inile lui Ioan BoteJ*torul, Dnrudit cu esenienii dornici de 0uritate ,i tr*ind Dn de,ert o 2ia* monastic*, de0arte de iudaismul curent :aceast* mi,care ne este bine cunoscut* du0* desco0erirea Manuscriselor de la Marea Moart+% $ste e0oca di2ergenelor de curente care tra2erseaJ* Palestina 0rimului secol :1ariseii, e2reii de rit strict, saducheii care negau Dn2ierea ,i

nemurirea, esenienii, Jeloii@& e 0unea 0roblema, dac*

'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9 %-.

nu de a lua 0artea 2reunui curent O ceea ce Iisus nu 1ace niciodat* O, m*car de a alege re1erinele la marginea autorit*ii dominante& Aceasta Dnsemna, dintr-o dat*, a ado0ta un 0ro1il 0ro1etic :2eJi retragerea Dn de,ert Dn maniera marilor 0ro1ei de odinioar*@ ,i, Dn ciuda res0ectului ,i 0io,eniei, a-,i reJer2a dre0tul unei distan*ri O ceea ce el 1ace cu su2eran* libertate O 1a* de instituiile acreditate de care 0o0orul c*ruia Di a0arine credea c* de0inde m+ntuirea/ !em0lul ,i #egea& $l 0une sub semnul Dntreb*rii cultul sacri1icial tradiional ,Marcu %%,%AU loan -,%A@, anun* distrugerea !em0lului ,i, 0rin urmare, a0ariia unui alt ti0 de ra0ort cu DumneJeu ,Marcu %8,-@, D,i ia libert*i 1a* de 0rescri0ia odihnei de sabat ,Marcu -, -8--<@, 0roclam* 1*r* reinere So Dn2**tur* nou*T ,Marcu I, ->@ ,i merge 0+n* la a corecta cu 0ro0riile-i cu2inte, cu 0ro0ria-i 2oin*, 0e acelea ale !radiiei ,i ale #egii/ `3i s-a s0us M&&&N, ai Dn2*at c* M&&&N, ei, bine, eu 2* s0unL :antiteJele *redicii de pe munte+% Iisus o0une co&ito-ul eristic g+ndirii instituite& $l ru0e structura Dnchis* a re1erinei la litera C*rii, 1*c+nd 0osibil* emergena unui e&o a c*rui 2ia* treaJ* este Dn relaie direct* ,i originar* cu Absolutul/ SDn ade2*r 2* Jic/ Dnainte s* 1i 1ost A2raam, eu suntT ,loan 3III, A<@& Dar distanarea, Dn s0ecial 1a* de secta cea mai sa2ant* ,i cea mai religioas* a Israelului tim0ului s*u, 1ariseii, nu 0utea s* duc* dec+t la 0reJentarea 0ro0rie ca 2estitor al unui nou regim al m+ntuirii&

5nunul mesianic al mpriei

Cesianismul e2reu ,7eptanta a tradus cu2+ntul ebraic Meshiah 0rin christos, Scel unsT@ a,te0ta 2enirea 4nsului Domnului, destinat m+ntuirii 0o0orului s*u& Pentru a-i Dnelege natura, trebuie s* 0lec*m de la caracterul sacral al regalit*ii& 4nsul lui Iah2e, Regele lui Israel, este considerat nu numai alesul lui DumneJeu, dar ,i 1iul s*u ,Cartea a Ii-a a lui amuel >,%;U *salmii -,>U <7,->U %%.-8@, cel 0uin de la Dntronare, ,i doar inca0acitatea regilor de a 1ace s* domneasc*, tre0tat, dre0tatea ,i Qustiia a-0ro2ocat dec*derea 1unciei regale ,Ieremia+ Dn 1a2oarea unui mesianism sacerdotal& $senienii a,te0tau un mesia sacerdotal ,i unul regal, ,i este im0osibil s* se disocieJe atmos1era mesianic* Dn care e2olueaJ* Iisus de doctrina a0ocali0tic* e2reiasc*, ce a1irma 0rin cartea lui Da2id doctrina unei domnii a lui DumneJeu, de1initi2e ,i uni2ersale& !ot com0ortamentul lui Iisus, sinteJ* 2ie a acestei duble a,te0t*ri, se Dnscrie Dn aceast* tradiie,
12!

)"4# !$ !AC$)! .

0e care Dntr-un 1el o Dm0line,te, schimb+nd-o Dns* din temelie/ nerecu-nosc+nd 1uncia regal* dec+t s0iritului intim unit cu DumneJeu, el desa-craliJase 0uterea lumeasc*, tem0orar*, ca Dntreaga ordine a sensibilului ,i a em0iricului Dn general& SDomniaT sau SDm0*r*iaT 0e care le anun* nu rele2* regalitatea reinstaurat* 0rin 0uterea care ar alunga din Iudeea 0e ocu0antul roman, a,a cum doreau Jeloii, ci os0italitatea s0iritului atent la SDumneJeul care este, care era ,i care 2a s* 1ieT& Dar, 0roclam+nd c* SDm0*r*ia lui DumneJeu este a0roa0eT, el Dntoarce Dn mod egal ,i s0erana esenian* Dntr-o r*sturnare e2enimenial* s0ectaculoas*, substi-tuindu-i umilina unui e2eniment 0ersonal& $l 0reJint* Dm0*r*ia ca 0e o realitate germinal* chemat* s* creasc*, ca un bob de mu,tar, dar 0reJent* deQa 0entru cei care au ochi 0entru a 2edea/ SPentru c*, iat*, Dm0*r*ia lui DumneJeu este 0rintre 2oiT& $a se aseam*n* Sunei comori ascunse Dntr-un cu1*rT, ,i 0entru c* este ascuns*, in2iJibil* 0entru ochii doritori de bunuri terestre, deJgro0area sa nu 0oate 1i imediat*& PreJena ei ascuns* se a1l* Dn con1lict cu re2elarea 2iitoare, cu o in1erioritate ea Dns*,i secret* ,i ascuns*& Cinunile Dn1*0tuite trebuie 2*Jute ca tot at+tea 1orme ale acestei 0reJene, adic* ale unei ordini cu totul alta de Sa 1i Dn lumeT, o ordine care nu discrimineaJ* Dntre 0uri ,i im0uri, ci se adreseaJ* bolna2ilor, 0*c*to,ilor, celor umili, a1irm+nd c* 0rostituatele Di 2or 0receda Dn Dm0*r*ia cerurilor 0e i0ocriii care comit 0*catul de a-,i 1ace singuri dre0tate& Dn 1ine, Dn 2reme ce e2reii reJer2aser* dintotdeauna 0uterea iert*rii 0*catelor lui Iah2e, Iisus, la care absena sentimentului 0ersonal al 0*catului este remarcabil*, D,i arog* dre0tul de a eHersa direct aceast* ca0acitate ,Marcu, -,7U Luca >,;<@&

+u!irea ca mplinire a 7egii l ca %dincolo& ontologic al eticii

Dn articulaia 0roblematic* 0e care Iisus o instituie Dntre ceea ce era calea tradiional* a Qusti1ic*rii :instituiile iudaice@ ,i ceea ce este nou :m+ntuirea ca s0iritualiJare@ trebuie 2*Jut* sursa interogaiilor relati2e la 0ro0ria lui identitate& C*ci dac* Iisus declar* c* Snu a 2enit 0entru a anula #egea, ci 0entru a o Dm0liniT, el 0roclam* de asemenea c* el este trecerea obligatorie c*tre aceast* Dm0linire/ S$u sunt Calea, Ade2*rul, 3iaa& )imeni nu 2ine la !at*l dec+t 0rin mineT ,loan %;,?@& Ceea ce nu Dnseamn* c* legea ar 1i caduc* :a 0retinde s* te ridici deasu0ra ei antreneaJ* riscul de a c*dea sub ea@, ci, gu2ern+nd conduita 2iJibil*, r*m+ne
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9 %--

inca0abil* de a st*0+ni interiori tatea& Asta Dnseamn* declararea lega-lismului ordinar ,i a orto0raHiei tradiionale ca insu1iciente/ #itera #egii mo,tenite nu este dec+t o moral* 0ro2iJorie destinat* a 1i de0*,it* 0rintr-o eHigen* interioar*, mai Dnalt*, aceea a 0urit*ii SinimiiT "Matei O,--U %A,%-7@& Aceast* trecere la su0racon,liin* cere chiar, Dn numele unei legi ontologice nescrise, de0*,irea literei moarte a #egii scrise, care risc* Dntotdeauna s* Dntunece

elanul 2ital sau drea0ta Qudecat* "Luca %.,8.U Marcu -,-8@& Iisus readuce ast1el #egea la iubirea de a0roa0e/ S3* dau o 0orunc* nou*/ Iubii-2* Dntre 2oi a,a cum $u 2-am iubitT "loan %8,%;@, ,i readuce cultul s0re adoraia SDn s0irit ,i Dn ade2*rT, c*ci SDumneJeu este s0iritT& )u e 2orba aici de un im0erati2 categoric de ordin etic, Dnscriindu-se Dn ordinea binelui ,i a r*ului, ci de amintirea unei legi a c*rei res0ectare, singur*, garanteaJ* eHcelena 2ieii con,tiente, dincolo de bine ,i de r*u& De0arte de a 1i o regul* ce im0une iubirea ca datorie :c*ci iubirea nu se 0oate comanda@, Sim0erati2ulT iubirii 1ormulat de Iisus recheam* 0e om c*tre 1iina lui 0ro1und*, c*tre 0ro0ria-i structur* ontologic*, care nu se mani1est* Dn mod s0ontan/ dac* DumneJeu este 3ia*, Iubire, omul 1*cut du0* chi0ul s*u nu 0oate 2eni la $l, ,i deci nici la sine sau la ceilali dec+t Dntr-o relaie ternar* a c*rei origine nu se 0oate determina, c*ci termenii care trebuie s* se iubeasc*, adic* s* se recunoasc* Dn deschiderea unuia c*tre ceilali sunt Dntotdeauna deQa Dn 0reJen*& " sarcin* a integr*rii eului mai grea dec+t su0unerea, o chemare de treJire a s0iritului cu un reJultat mai 0uin cert dec+t subordonarea 2oinei unei instane care risc* s* rigidiJeJe :1ie c* e 2orba des0re a0*r*torii #egii, ori des0re raiunea 1iloso1ilor@, dar care se deschide asu0ra unei eHistene mai 0line de graie& 3iaa este na,tere, iar na,terea Dntru s0irit ,i ade2*r este de neDnchi0uit doar 0rin im0erati2ele datoriei, cu toat* autonomia acestora "loan 8,8@& De aceea Iisus cere s* nu Qudec*m 0entru a nu 1i Qudecai, c*ci legile, cutumele ,i 0reQudec*ile oamenilor nu sunt instana su0rem* a e2alu*rii, totu,i, necesar*& Iisus D,i asum* aceast* 1uncie 1undamental* a Qudec*rii, c*reia Di este deo0otri2* canon ,i al c*rei instrument se declar* "loan 7, 87@, dar sentina este de ordin ontologic/ dincolo de ordinea Quridicului, el condamn* inimile Dm0ietrite care re1uJ* c*ina 0rin t*g*duirea gre,eliiU ,i dac* eHist* se2eritate Dn 0ri2ina legalismului 0sihorigid, Dntreaga mil* ,i iertare e dob+ndit* de cei care 0rimesc darul lacrimilor, care Dncearc* emoia corecti2* ,i reuni1icatoare, DnchiJ+nd Dn ea Dns*,i actul Qudicati2, e2alu+nd situaiile Dncarn*rii& Hristos Dnsu,i a 0l+ns& LacrDma ChristiU :s* nu uit*m Dn ce m*sur* artele, muJica sacr* a
%-8 )"4# !$ !AC$)!

"ccidentului sunt Dndatorate acestei teme@& Heteronomia ontologic* a creaturii care-,i 0rime,te legile constituti2e im0une o umilin* 1undamental* care eHclude rigiditatea unui 2oluntarism eHclusi2/ totul este dat, dar Dntr-o manier* germinal*& )e a1l*m Dn logica 0ro1und* a 2ieii, Dn care iubirea nu este g+ndil* dulceag ca un ideal de realiJat, ci ca Realul Dnsu,i care, Dn deJ2oltarea sa, cere s* se Dm0lineasc*& Pe de alt* 0arte, dac* iubirea este sublimare a #egii, aceasta Dnseamn* ca e de asemenea sublimare a agresi2it*ii 0e care #egea nu 1ace dec+t s* o Dngr*deasc*& Deci legea nu este necesar* dec+t acelora care sunt Dnc* slabi Dntru s0irit, Dn 2reme ce iubirea, care este sublimare a a1ecti2it*ii Dn recunoa,terea a ceea ce 1ondeaJ* umanitatea celuilalt, inclusi2 a du,manului, este eHigena ultim* a celor tari/ 1or* a s0iritului, 2italitate a su1letului, 0uternic* 0ace interioar*, care nu eHclude totu,i con1lictul "Matei %., 8;@ ,i nici m+nia :SRas* de 2i0ere_ P+n* c+nd 2* 2oi su0ortaPT@& Atitudine la anti0odul contra1acerilor 0e care le-au o0erat 0edagogiile 0o0ulare de-a lungul istorieiU acest destin nu este el oare 0ro0riu oric*rei g+ndiri 0ro1undeP Pierderea de com0rehensiune e 0ro0orional* cu eHtensiunea& 4ni2ersalitatea, aici, nu 0oate 1i dec+t de dre0t, nu de 1a0t/ muli chemai, 0uini ale,i, dar cu toii sunt con2ocai, iar Iisus a distins Dntre cu2+ntul adresat disci0olilor s*i ,i acela destinat celor 0ur ,i sim0lu aruncai Dn lume&

,uvntul ntrupat: lumina druit celor or!i

Dn $2anghelia du0* loan, DumneJeu este #umina etern* mani1estat* 0rin #ogosul Dncarnat& #a Dntrebarea des0re temeiul autorit*ii sale, Iisus a r*s0uns Dntoideauna leg+ndu-,i 2iaa ,i mesaQul de transcendena !at*lui, insist+nd asu0ra comuniunii cu el :S!u e,ti Dn mine, du0* cum eu sunt Dn tineT, loan %>,-%@, asu0ra dimensiunii s0irituale a S1iliaieiTG sale, 0rin intermediul simbolismului uni2ersal al 2erticalit*ii/ S)imeni nu a urcat la cer, dec+t acela care a cobor+t din cerT "loan -,%8@& Ast1el c* autoritatea unic* a lui Iisus Dn ra0ort cu oamenii :dialectic* descendent*@ este direct de0endent* de ra0ortul s*u unic cu DumneJeu :dialectic* ascendent*@& Iisus se a1irm* ca lumin* a lumii, Dndemn+ndu-i 0e cei care au ochi de 2*Jut s* 2ad*, urechi de auJit s* aud*, ilustr+nd, cu gestul care red* 2ederea celor orbi, Dndemnul s*u la Dnelegere& C*ci r*t*cirea oamenilor 2ine din orbirea lor& $Hista Dn $2anghelii, 0rin intermediul mashal-vAm ebraic, 1orm* literar* a 0arabolei 0racticate de Iisus, o
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)A 124 125 )"4# !$ !AC$)!

inducie 0ermanent* a s0iritului c*tre sensul inteligibil al 1igurii des1*,urate narati2 Dn discursul sensibil& Dn trecerea de la 2iJiunea carnal* la 2iJiunea s0iritual* e im0licat* o 1acultate de credin*, mediatoare a Dnelegerii 1a* de cel care roste,te cu2+ntul& Ast1el, eHist* cei care cred 0entru c* 2*d, care 2eri1ic* 0rin simuri, ,i cei care 2*d Dn 2irtutea credinei, care acced la un ni2el su0erior al 2iJiunii, 0entru c* renun* s* reduc* realul la lumea em0iric* imediat*& Dar lumea nu 0oate acce0ta Slumina care luce,te Dn DntunericT, c*ci ea D,i 0roiecteaJ* re1leHele asu0ra insu1icienei 1undamentelor celor mai ascunse ale lumii, cer+ndu-i nu s* le distrug*, ci s* le ad+nceasc*/ a construi 0e st+nca 2alorilor transcendente ,i nu 0e nisi0ul imanenei, Dntr-un cu2+nt a trece la un grad de com0leHitate su0erior& )u e de mirare c*, S2enit* la ai s*i, lumina nu a 1ost 0rimit*, c* oamenii au trimis

la moarte aceast* lumin* care era 3iaaT "Ioan %,%%@& Dn 1a0t, cu c+t 2ocaia lui s-a a1irmat, cu at+t mai con,tient a de2enit Iisus de 0ericolul de moarte 0e care-% im0licau com0ortamentul ,i autoritatea 0e care le mani1esta& $l urma s* cunoasc* destinul 0ro1eilor martiri "Luca %%,;7@&

-pistolele paulinice
A0ostol al 0*g+nilor, Pa2el a a2ut un rol decisi2 Dn trecerea cre,tinismului inci0ient de 0e orbita e2reiasc* Dn lumea greco-roman*& )*scut la !ars, ca0itala Ciliciei, este un e2reu eleniJat, iar Dn 0lanul #egii, un 1ariseu ire0ro,abil& Cet*ean roman 0rin na,tere, el Dmbr*i,eaJ* de tim0uriu tab*ra 0ersecutorilor noii credine, Dn tendina uni2ersalist* 0e care ea o Dntruchi0a 0entru e2reii SeleniJaiT ai Dias0orei& Dar, Dn anul 88 sau 8;, du0* accesul s0ontan la Dnelegerea mesaQului 0e care-% comb*tea, a1l+ndu-se 0e drumul Damascului, Pa2el D,i consacr* 2iaa r*s0+ndirii Dn2**turilor lui Hristos Dn Dntreg baJinul mediteranean, 0entru a-,i termina misiunea la Roma, unde ,i este martiriJat Dn anul ?>& '+ndirea sa a trasat ire2ersibil contururile Dntregii antro0ologii occidentale&

*ro!lema /ustificrii: dialectica 7egii l a credinei

Condiia noastr* e scla2ia/ umanitatea este ca0ti2a unei 1ore de disi0are care in2adeaJ* toate domeniile eHistenei indi2iduale ,i colecti2e& Cel care ne elibereaJ* din scla2ia 0*catului este cel r*stignit 0e cruce, cel care realiJeaJ*, de o manier* 0atetic*, sinteJa 0aradoHal* a scla2ului ,i a liberatorului/ semn al unei contradicii ,i al unui con1lict, simboliJat Dn crucea su0ra0us* 0este o lume deJbinat* care-,i a,tea0t* m+ntuirea& Pa2el trans0une Dn 0lanul s0iritual ,i etic 0rocedeul antic al r*scum0*r*rii scla2ilor, inaugur+nd o 1iliaie ado0ti2* 0entru transmiterea unei mo,teniri& De2ine ast1el inteligibil* meta1ora r*scum0*r*rii umanit*ii aser2ite cu 0reul morii ,i al s+ngelui eristic, Somul, el Dnsu,i s-a dat ca r*scum0*rare 0entru toiT& Dar, 0entru a-% Dnelege bine 0e a0ostol, trebuie reamintit* natura lanurilor care trebuie le0*date, natura 1ugii din $gi0t, c+nd Smielul lui DumneJeuT se 1ace instrument sacri1icial/ Pa2el arat*, cu Dndr*Jneal* su2eran*, dar care nu e li0sit* de durere, c*tre constr+ngerile eHcesi2e ale su0unerii rituale iudaice, care s1+r,e,te 0rin a oculta esenialul ,i singurul element necesar/ iubirea "6pistola ctre &alateeni,O,%;@& Pa2el relati2iJeaJ* im0ortana eHorbitant* 0e care iudaismul o acord* !orei ca ansamblu de 0rescri0ii concrete& Regionalitatea Qurisdiciei sale Di m*rturise,te nonuni2ersalitatea, chiar dac* 0orunca iubirii, mereu reamintit* de 0ro1ei, 0oart* germenele unui indiscutabil uni2ersalism& 1+ntul A0ostol Pa2el insist* asu0ra 1a0tului c* S0*g+nii necunosc*tori ai !oreiT Dnde0linesc totu,i Dn mod natural, doar 0e baJa con,tiinei lor, 0rescri0iile acestei S#egi Dnscrise Dn inimiT "6pistola ctre romani -,%A@, singura 0e care A2raam, S0*rintele celor credincio,iT, ar 1i 0utut-o urma, credina lui 0reced+nd codul moJaic& !rebuie s* se re2in*, 0entru a anula e1ectele 0er2erse ale unui legalism eHcesi2, la acest element S0renomicT, legea natural* a con,tiinei transcendente a istoriei, ,i la legea 0oJiti2*, Dntr-ade2*r, totul se Dnt+m0l* ca ,i cum 0rece0tul ar 1i chemat insidios la 0ro0ria-i transgresiune, ca ,i cum #egea ar 1i stimulat is0ita 0e care era menit* s* o 0re2in*/ S)u am cunoscut 0*catul dec+t 0rin lege& Bi de ta0t nu a, 1i ,tiut nimic des0re l*comie dac* legea n-ar 1i s0us/ ` * nu te l*come,ti_L& Dar, Dneleg+nd 0*catul 0rin miQlocirea 0rece0tului, Dn mine au a0*rut tot 1elul de 0o1teT "i(id% >,>-%8@& Pa2el demasc*, Dn #egea Dns*,i, 1*cut* 0entru a lumina conduitele oamenilor, o 0utere male1ic* de a conduce Dn is0it*, de a seduce dorina 0entru lucr*rile morii& Aceast* ambi2alen* a #egii este aceea care-i 0ecetluie,te caracterul de 0edagogie 0ro2iJorie, legat* de SminoritateaT co0il*riei 0e care o S0*Je,teT ,i &&DnchideT, dar care trebuie s* dis0ar* Dn maturitatea unei libert*i c*reia Hristos Di arat* drumul& De aceea, Sade2*ratul e2reuT nu este cel al 0io,eniei, du0* litera legii "i(id% 8,-<--7@, ci acela care, Sdu0* s0iritT, ca0*t* con,tiina caducit*ii ine2itabile a alu2iunilor istoriei s0re a re2eni la absolutul originarU c*ci dac* A2raam, cel de dinaintea #egii, este 0entru
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9 %-?

1+ntul A0ostoi Pa2el 1igura emblematic* a credinei ,i a libert*ii cre,tine, Hristos este Dnc* mai a0roa0e de origini& Justi1ic*rii 0rin lucrare i se substituie Qusti1icarea 0rin credin*, iar muncii care merit* r*s0l*tit*, darul gratuit al graiei& Deci, nu omul este acela care se m+ntuie, c*ci Scine 2a 2oi s*-,i sal2eJe 2iaa o 2a 0ierdeT, ci credina, ,,circumciJia inimiiT des0re care 2orbiser* deQa 0ro1eii O deschiderea c*tre Cu2+nt care a s0art Dnchiderea tuturor tehnicilor m+ntuirii, trecute, 0reJente ,i 2iitoare O, credina care deschide calea Dn bucurie c*tre 2iaa care res0ir* eternitate :SCine Dmi 2a 0rimi cu2+ntul, nu 2a 2edea niciodat* moarteaT, loan <,A%@& Din aceast* cauJ*, di1erenele em0irice dintre oameni de2in caduce, 2eritabila identitate, 2eritabila 1a* a omului 1iind Hristos Dnsu,i/ SPentru cei care au Dmbr*cat c*ma,a lui Hristos nu mai eHist* nici e2reu, nici grec, nici scla2, nici om liber, nici b*rbat, nici 1emeie, ci toi sunt una Dn Iisus HristosT ,6pistola ctre 9alateeni 8,-<@&

(ristos ca msur a omului: 0cce homo

S"mul este m*sura tuturor lucrurilorT, a1irmaser* so1i,tii aceluia,i baJin mediteranean str*b*tut Dn lung ,i Dn lat de c*tre 1+ntul A0ostol Pa2el& Dar ce este omulP Dac* este ade2*rat, du0* s0usa lui Yant, ca toata 1iloso1ia se reduce la aceast* Dntrebare, ne-ar 1i im0osibil s* eHcludem din c+m0ul acestei 1iloso1ii mesaQul )oului !estament, c*ci dac* el este ireductibil la raiune, el integreaJ* totu,i ceea ce Dl 1ondeaJ* ,i Dl de0*,e,te O ceea ce 1+ntul Pa2el, elenistul, nume,te SmisterulT& Cre,tinismul a1irm* intr-ade2*r c* omul, Dn cadrul 0rocesului Dm0linirii sale, mereu nedes*2+r,ite, nu ,tie niciodat* cu ade2*rat ce este omul Dn totalitate& A na2iga 0rin g+ndurile omului, Dn interioritatea 1iinei sale

ascunse, Dnseamn* a de0*,i hotarele a0arenei 0entru a aQunge la acea in1initate, ale c*rei Sl*rgime, lungime, Dn*lime ,i ad+ncime de0*,esc toate cuno,tineleT "6pistola ctre 6fesieni'i, %<@& Dn 1ine, in1initatea acestui canon este So nebunie 0entru greciiT Dndr*gostii de m*sur*, care conQur* ira-ionalitatea ilimitatului& Pentru cre,tinism, deci, omul nu 2a aQunge niciodat* la acme, 1initudinea sa creatural* 0ro1il+ndu-se 0e 1ondul in1init*ii creatoare, c*ut+nd un model de inleiigibilitate a condu umane, cu totul modern 0rin deschiderea sa& Iar moti2ul 0entru care g+ndirea iudaic* a g+ndit eschaton-ul, sco0ul ultim, Dn termenii reDn2ierii,G adic* ai recre*rii, ai +,nirii c*tre S2iaa etern*T, este c* ea nu a conce0ut
127

)"4# !$ !AC$)!

eHistena uman* ca r*s0uns sau actualiJare :1ie doar ,i 0arial*@, Dn mobilitatea tim0ului, a unei esene imobile ,i eterne& Dar incomensurabilitatea omului nu este legat* doar de imensitatea dinamic* a esenei sale in1init deschise, ea 0ro2ine ,i din Sli0sL de m*sur*T care este adus* de re2olta unei 2oine care a Dncercat s* se des0rind* de C*sura di2in*, a c*rei am0rent* o 0urta& Ast1el, des1igurat 0rin coru0erea imaginii dumneJeie,ti, de0*rtat de sine, cum ar 0utea oare omul s* de2in* e1ecti2 ceea ce este Dn 0rinci0iuP 4nde este deci omul, umanitatea ca atareP Dn nici un caJ Dn nenum*ratele noastre condiion*ri 0sihologice, sociale, sau Dn di2iJiunile noastre SetniceT, r*s0unde 1+ntul Pa2el/ 2iaa noastr* ade2*rat* este Sascuns* cu Hristos Dn DumneJeuT "6pistola ctre Coloseni 8,8@& Fiul a 2enit ca s* des1*,oare Dntre0*trunderea dintru eternitate cu !at*l, 0un+nd Dn inima istoriei m*sura di2in* a umanit*ii noastre, Dn 2ederea Ssublim*riiT ,i a trans1igur*rii din interior a omului natural du0* modelul omului Scobor+t din ceruriT, trecere de la 1orma 1init* a naturii la Forma in1init* a graiei& "biectul a,te0t*rii cre,tine se leag* de aceast* 0roblematic* ,i nesigur* con2ersie& Dn chiar s+nul acestei lu0te, niciodat* terminate, c*ci una este dinamismul 2ieii, alta statismul 1iinei, orice om 2a recunoa,te o 2aloare in1init*, al c*rei 0re inestimabil a 1ost 0l*tit ,i dest*inuit de in1initatea 3erbului incarnat& S4nde e,tiPT, Dntreab* DumneJeul Facerii 0e Adam du0* 0*cat& Hristos 0ermite circumscrierea s0aiului acestei 0reJene, 0ermi+nd umanit*ii s* se ridice din c*derile ,i in2oluiile ei& C*ci acest 2erb, eterna 1or* in+nd de structura omului interior, nu a ar*tat cum lumea 0oate 1i ,,Dn2ins*T 0entru a-i gr*bi s1+r,itul, ci, Dn distincia ordinelor, i-a reamintit sco0urile ultime, s0irituale& Dn2**tura/ nu 0oate 1i 2ia* ade2*rat* 1*r* morti1icarea tuturor morilor 0osibile Dn lume, nu 0oate 1i 2ia* 1*r* de Dn2iere, iar singura cale demn* de om este, dincolo de c*dere, aceea a ascensiunii& Cetoda anagogic*&

Jn lim!a/ parado$al prelungit de dogm: paradigma trlnltar

Dac* 0ro0o2+duirea lui Hrislos cruci1icat i-a scandaliJat 0e e2reii care g+ndeau di2inul 0rin categoria atot0uterniciei, dac* ea a 0*rut nebunie 0entru grecii obi,nuii s* g+ndeasc* Dn 1orma a0olinic*, aceasta se eH0lic* 0rin 0unerea Dn e2iden*, chiar Dn DumneJeu, a unei 0*timiri nocturne, a unei cobor+ri eHtreme, care sorte,te e,ecului toate re0reJent*rile noastre
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9 %-<

obi,nuite& )e 2edem silii la o g+ndire 0aradoHal*& Formularea inedit* a ade2*rurilor credinei s-a datorat inadec2*rii logosului grec, Dn ciuda ado0t*rii 0e scar* larg* a neo0latonismului, de c*tre P*rinii Bisericii, ,i a termenilor 2eterotestamentari& )e 2om limita la caJul cu totul eHem0lar al !rinit*ii, c*ci ne a1l*m acolo Dn mieJul cre,tinismului, Dn ceea ce are el absolut unic& Intuindu-i com0leHitatea, nu ne-am 0utea a,te0ta la sim0litatea nai2* sau la reduciile unei logici a identit*ii, ce caracteriJeaJ* raionalitatea Dnchis*& Fa0tul c* 0rimele dou* concilii ecumenice din istorie au 1ost dedicate elabor*rii dogmei trinitare nu 0oate 1i Dnt+m0l*tor/ )iceea :8-A@, care de1ine,te consubstanialitatea 3erbului-Fiu cu !at*l, ,i Constantino0ole :8<%@, consacrat Dn s0ecial Duhului 1+nt& A 1ost de1init* acolo conce0ia du0* care !at*l, Fiul ,i Duhul 1+nt sunt Dm0reun* DumneJeu unic ,i 2iu, 2iaa 1iind relaia Dns*,i Dn care unul dintre termeni nici nu se o0une altuia, nici nu-% Dnchide, ci Dl 0ostuleaJ*& SDn aceast* logic* a relaiei :o logic* ternar*@ constau 1ecunditatea ,i modernitatea 0aradigmei trinitare& e 0oate considera c* logica trinit*ii, Dn care DumneJeu este Dn relaie ,i Dn care 1iecare dintre Persoanele di2ine se de1ine,te 0rin relaie cu celelalte dou*, antici0* noiunea de structur* Dn care un element este de1init 0rin ra0orturile sale cu celelalte elemente& De aceea !rinitatea 0oate constitui o 0aradigm* 0entru a g+ndi structura relaional* a omuluiT :J&-C& #amarre, La .rinite de 7aint Au&ustin+% Cre,tinismul a1irm* uniunea intim* Dntre di2in ,i uman, in1init ,i 1init, 1*r* con1undare sau di2iJiune, 0rin 1uncia mediatoare a Fiului, care 0romite na,terea la sine a 0ersoanei Dn relaia sa cu un DumneJeu care nu Dl absoarbe Dn sine, s0re deosebire de misticile 1uJionale ale "rientului, ,i care nu Dl arunc* Dn lumea QuHta0unerii lucrurilor ,i a singur*t*ilor, caracteristic* "ccidentului 0ostcre,tin& *hilon din Ale!andria ";J A%$r%7' d%$r% RQW+ "0era 0hilonian* a aruncat, 0entru 0rima dat* ,i Dn manier* metodic*, o 0unte Dntre re2elaia biblic* ,i 1iloso1ia greac*& $a s-a baJat Dn mod con,tient 0e o tradiie e2reiasc* 0ro0riu aleHandrin*, 2eche de trei secole, a c*rei origine trebuie situat* Dn trans0unerea ling2istic* ,i leHicologic* a Scelor >. de c*riT "7eptanta sau 7eptua&inta+, care modi1icaser* sensul biblic Dntr-unui intenionat 1iloso1ic, acord+nd 0rioritate ontologicului Dn 1aa istoricului,

eticului Dn 1aa misticului sau Dn 1aa a1ecti2ului, ,i

%-; PHI#") DI) A#$KA)DRIA

Dntre0rinJ+nd un e1ort de de0ersonaliJare a Di2init*ii& Dar Dm0rumutul 1iloso1ic nu este dec+t metodologic ,i 1ormal, 1ondul g+ndirii ,i, 0rin urmare, al 2ieii sale r*m+n+nd 1idel Bibliei/ misiunea sa di0lomatic* la Roma Dntre 87-;., 0entru negocierea statutului 0olitic al e2reilor ,i reglarea chestiunii delicate a e1igiilor im0eriale Dn sinagogi, st* m*rturie de asemenea Dn 1aa res0onsabilit*ii comunitare care Dl leag* ,i Dl oblig*, interJic+ndu-i retragerea Dn 2iaa mistic* sau contem0lati2*, 0e care ar 1i ales-o Dn alt* e0oc* tera0euii, e2rei egi0teni care 0re1eraser*, ca ,i esenienii Dn Palestina, 2iaa monahal*&

;eoria p#ilonian a alegoriei !i!lice

Relu+nd metoda alegoric* instaurat* de ,colile grece,ti, Philon e2ideniaJ* eHistena unui dublu coninut al scri0turilor/ sensul a0arent al 1ormulelor sau sensul ascuns, 0entru care acestea sunt doar simboluri& Dar, chiar dac* sensul alegoric este mai instructi2 ca cel literal, ambele nu sunt dec+t cunoa,tere cre0uscular*, umbre ale luminii di2ine care, singur*, o1er* accesul c*tre Dnelegerea ultim*& Fiecare ade2*r este deci susce0tibil de o tri0l* abordare, du0* cum este 0rins direct Dn lumin* sau indirect Dn 1iecare din cele dou* umbre ale sale, literal* ,i alegoric*&

"octrina p#ilonian a lo os.uhii

Dac* DumneJeul lui Philon este absolut transcendent, sco0ul 2ieii umane este de a se a0ro0ia cel mai mult de $l& Pentru a g+ndi ra0orturile lui DumneJeu cu lumea, Philon 1ace a0el la teoria Lo&os-ului :sau a 3erbului@& 0re deosebire de teologia cre,tin*, 2erbul 0hilonian nu este nici coetera, nici consubstanial cu DumneJeu, ci creat dintru eternitate& Agent ,i 0rinci0iu dinamic, el este imaginea lui DumneJeu, iar omul 2a 1i 1ost creat du0* imaginea acestei Imagini, creaia ne1iind ne2oit*, de alt1el, s* Dmbrace 2reun sens tem0oral, lumesc, ordinea sa a2+ndu-,i 0rinci0iul Dn #egea etern*& Ast1el, c+nd omul se une,te cu 3erbul, el desco0er* Imaginea, a c*rei imagine este, ,i se Dnal* c*tre DumneJeu care se re2el* atunci ca !at*, din moment ce Primul )*scut cu care omul se une,te Dntru asem*nare a 1ost n*scut de el& Contem0oran cu Hristos, Pe care nu %-a cunoscut, Philon a eHercitat o in1luen* determinant* asu0ra Bcolii cre,tine din AleHandria :Clement ,i "rigene@, graie c*reia g+ndirea

>
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9 %8. %8% P9RI)5II BI $RICII

sa a su0ra2ieuit, de alt1el& Bi dac* doctrina Lo&os-ului, elaborat* de el, nu 0are s* 1i a2ut o in1luen* direct* asu0ra $2angheliei lui Ioan, ea a Qucat totu,i un rol im0ortant Dn discuiile trinitare& Ade2*raii mo,tenitori ai lui Philon sunt P*rinii Bisericii cre,tine&

*rinii Bisericii
)umim P*rini 0e autorii ecleJiastici de la s1+r,itul secolului I 0+n* la miQlocul secolului al 34I-lea, ,i a c*ror doctrin* a marcat Dn2**turile Bisericii& $2reii numeau P*rinte 0e acela care Di Dn2*a 0e alii cri0tura, iar cre,tinii au 0reluat aceast* idee a unei na,teri ,i a unei educaii s0eci1ice s0iritului& Antro0ologia occidental* s-a modelat d+nd 0rogresi2 r*s0unsul la Dntrebarea/ SCe este omulPT, mereu corelat* cu Dntrebarea SCe este DumneJeuPT :!at*l@& R*s0unsul s-a 0reciJat scrut+nd 1igura Fiului, "mul-DumneJeu, Dn cadrul 0olemicilor cu doctrinele o0use sau adiacente, abundente Dn Antichitatea t+rJie& Ast1el s-a conturat dogma canonic*, recunoscut* de cler ca re0rim+nd o0iniile considerate etero-doHe& Dac* dogma este 1ormularea concis* a unui ade2*r com0leH, cla-m+ndu-,i uni2ersalitatea, 0ro0riu SereJieiT :de la grecescul hairesis, alegere@ este caracterul Dntotdeauna reducionist al unei alte 0*reri/ raionaliJare care ia dre0t ade2*r total ceea ce nu este dec+t unul 0arial& 1+ntul Augustin a subliniat circularitatea 0aradoHal* a demersului care duce la Dnelegerea acestei com0leHit*i/ SCrede 0entru a DnelegeT, dar ,i SDnelege 0entru ca s* creJiT& Dn cadrul culturii Antichit*ii t+rJii s-a des0rins tre0tat o de1iniie a ceea ce con1er* umanit*ii autentica ei na,tere, 0lec+nd de la Princi0iu :DumneJeu-!at*l@ ,i 0rin Sti0ulT re2elator ,i mediator al lui Hristos& 1inii P*rini au construit 0e 2estigiile mo,tenirii greco-romane, cu corecti2ele re1eritoare la mesaQul biblic, un uni2ers s0iritual inedit, un uni2ers 1ondator 0entru ceea ce aJi numim $uro0a& DogmatiJarea a constat Dn tratarea 1iloso1ic* a statutului Fiului& Conciliul de la Calcedonia :;A%@ ,i al doilea conciliu de la Constantino0ole :;AA@ decreteaJ* c* Hristos este DumneJeu ,i om, DumneJeu ade2*rat ,i om ade2*rat, sau mai 0recis om-DumneJeu, re2elatul :DumneJeu@ 1iind 0reJent Dn ceea ce-% re2el*& Aceasta s-a im0us, ca relansare ,i re0unere Dn discuie a 0olariJ*rii antice dintre Jei ,i oameni, re1lecia asu0ra lui 2Cur Deus $omo" :de ce DumneJeu s-a 1*cut om@, determin+nd o 0ractic* social* des0re care dau Dnc* m*rturie unele locuri os0italiere din $uro0a, acele

2h3tels-dieu"% Instituia cre,tin* a Dncercat Dntr-ade2*r s* uneasc* incon-diionatul datoriei teoretice ,i determinismul datoriei 0ractice& De0arte de a e2ada din lume, Dn maniera gnosticilor, 0e care nu a Dncetat s* o re0udieJe, instituia cre,tinismului a luat lumea Dn griQa sa, recu0er+nd ast1el 1ilonul ebraic, Dncerc+nd, 0rin oameni 1ailibili, s* reconcilieJe absolutul s0iritului ,i relati2itatea Istoriei& A de2enit ast1el 0rinci0iu ci2iliJator& Cum s* nu g+nde,ti la P*rinii Bisericii atunci c+nd se 1ace simit* ne2oia de a rede1ini umanitatea, Dntr-un secol care, 0roclam+nd sus ,i tare moartea lui DumneJeu, s-a distins 0rin crime abominabile Dndre0tate Dm0otri2a Dntregii umanit*i, Dn de0lin* luciditateP S"mul este imaginea lui DumneJeu M,,&N Cel mai 0uternic liant care une,te 0e oameni este umanitatea& Acela care Dl distruge este un r*u1*c*tor ,i un 0aricidT :#actaniu, Instituiile divine 3I, %.@& E 93ndirea patristic a Ancercat s demonstreze compati(ilitatea credinei cre tine cu raiunea% Dn secolul al IIlea, g+ndirea lui Justin din )a0lousis se mi,c* Dn interiorul a dou* mari curente/ 0latonismul ,i stoicismul, ale c*ror limite el le arat*, c*ci dualismul su1let=cor0 este res0ins, Dn 0ur* tradiie biblic*, Dn cre,tinism, subtituind ideii cor0ului Smorm+ntT al su1letului ,i Scarcer*T :Platon@, ideea reDn2ierii c*rnii 0rin s0irit& In2ers, eHcesului uni1icator 0anteist al stoicismului, Iustin Di o0une transcendena di2in* ,i libertatea, determinismului& !oi oamenii au ca0acitatea de a tr*i du0* Lo&os, iar aceia care au tr*it Dnainte de Hristos, e2rei sau 0*g+ni, dar care sau su0us luminii lo&os-uWui interior, erau deQa, Dntr-un 1el, cre,tini/ 2eJi ocrate& E Ireneus din LDon, e0isco0 Dn %><, Dn tratatul s*u Contra ereziilor res0inge gnoJa, care o0une radical o lume a binelui, cea a s0iritului, unei lumi a r*ului, cea a materiei& Acest eJoterism :religie a iniiailor@, Ireneus din #\on Dl o0une uni2ersalismului cre,tin, ,i contra dualismului anti-cosmic, el rea1irm* unitatea 0ro1und* a creaiei/ unitatea lui Hristos care, 0rin Dncarnarea sa, realiJeaJ* e1ecti2 comuniunea "mului cu DumneJeu :&,DumneJeu ade2*ratT ,i Som ade2*ratT@U unitate a 1iinei umane, cor0 ,i su1let, destinat* m+ntuirii Dn totalitatea naturii sale, Dn tim0ul ,i s0aiul acestei lumi, c*ci Ssla2a lui DumneJeu este omul 2iuT ,i Ssla2a omului este DumneJeuT& Res0ing+nd toat* doctrina angelic*, Ireneus reaminte,te c* Ss0iritele 1*r* cor0 nu 2or 1i niciodat* oameni s0iritualiT&
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)A %8-

E 7tudiul teolo&ic domin secolul al SSS-lea, tinJ+nd c*tre marile eH0uneri sintetice ale doctrinei& Clement din AleHandria :%A.--%A@ a Dncercat s* arate ra0orturile 0ro1unde dintre 1iloso1ia greac* ,i doctrina cre,tin*& "rigene :%<A--A8@, ins0ir+ndu-se din Philon, elaboreaJ* o teorie a di1eritelor sensuri O literal, moral, s0iritual O ale cri0turii& Dn Apolo&etica sa :%7>@, !ertullian 0ledeaJ* Dm0otri2a nedre0t*ii 0ersecut*rii ,i cere 0entru 1iecare dre0tul de a-% sl*2i 0e DumneJeu du0* con,tiina sa, re1uJ+nd cultul Dm0*ratului ,i cer+nd desacraliJarea 0uterii lume,ti& F*c+nd distincia Dntre moral ,i legal, el obiecteaJ* Dm0otri2a legii nedre0te, cunoa,te ,i 0ractic* 1iloso1ia stoic*& S eneca ne a0arine adeseaT, s0une el& Dar, a0ro0iind 1iloso1ia ,i credina, el D,i re1uJ* orice reducere a cre,tinismului la S2reun gen de 1iloso1ieT& Dn secolul al I3-lea, Biserica Dncearc* s*-,i 0reciJeJe doctrina Dn termeni 1iloso1ici, ceea ce deJl*nuie dis0ute dogmatice& 7finii *rini ai Bisericii, din cel de al I3lea secol, nu 0ot 1i nici citii, nici Dnele,i 1*r* a cunoa,te una din 0roblemele lor maQore/ arianismul& Arius dorea s* 0*streJe ideea unui DumneJeu radical transcendent lumii, unic, ineH0rimabil, inaccesibil, imuabil, Sim0asibilT, str*in tim0ului& Princi0iu 1*r* de 0rinci0iu, des0*rit de toate celelalte 1iine 0rintr-un abis de netrecut, el nu 0utea intra Dn circularitatea relaiei trinitare cu 3erbul ,i cu 0iritul, eHcluse din Absolutul di2in& Arius 0une, 0e urma lui Celsus, Dntreb*ri cruciale/ cum trebuie g+ndit DumneJeu care 2ine Dn lume ,i Dn tim0, Absolutul angaQat Dn relati2P Cum trebuie inter0retat* SmediereaT lui Hristos Dntre DumneJeu ,i oameniP $l a 0ermis ortodoHiei, 0rin deJbaterile 0e care le-a generat, s* 0reciJeJe c* dac* DumneJeu este Cel cu !otul Altul, el este de asemenea ,i Cel A0roa0e, ,i c* Hristos, S$mmanuelT, este SDumneJeu cu noiT, 1*c+nd 0osibil* m+ntuirea omului/ uniunea intim* dintre om ,i di2initate, 1*r* con1uJie sau di2iJare :care este Dntr-ade2*r, cum insist* Hegel, dogma central* a cre,tinismului, cea care 1ace s* DnceteJe 0olariJarea antic* Dntre Jei ,i oameni, a1irm+nd c* DumneJeu este Dn noi@& 1+ntul Augustin domin* acest secol 0rin an2ergura g+ndirii sale& Pentru secolele 3I-3III Di 2om meniona 0rintre P*rinii greci 0e Dionisie :Pseudo-@Areo0agitul :s1+r,itul secolului al 3-lea@, a c*rui g+ndire a 1ertiliJat toat* teologia medie2al* 0+n* la mistica renan* O ,i a ins0irat lui uger 0rinci0iile artei gotice O, CaHim C*rturisitorul :A<.-???@ ,i Ioan Damaschin :?;.->A8@, ale c*rui S!rei discursuri asu0ra imaginilorT stabilesc temeiul recursului la analogia 1igurati2* care a Dnsemnat at+t de mult 0entru arte& Dn "ccident, Dionisie cel Cic 2a sugera num*r*toarea tim0ului de la )a,terea lui Hristos, inaugur+nd ast1el era cre,tin*&
%88 FA)54# A4'4 !I)

7f3ntul Au&ustin "?O:-:?J+

$ste cel mai mare 1iloso1 al e0ocii 0atristice ,i cons1ine,te ru0tura cu lumea antic*, gre1+nd demersul raiunii 0e adeJiunea la coninuturile de credin* l*sate 0rin tradiie ,i Dncredin+nd inteligenei sarcina ulterioar* a elucid*rilor& Re0udiind intelectualismul radical ,i orgolios al tinereii sale, el re2endic* 1ertilitatea coo0er*rii Dntre inim* :credin*@ ,i Dnelegere, singura ca0abil* s* ne o1ere ade2*rul 2iu ,i uni1icator&

;rei mari principii structureaz filosofia +ul 5ugustin

E S% *rincipiul interioritii% PreJena ade2*rului Slocuie,te omul interiorT& Certitudinea realit*ii uni2ersului sensibil, certitudinea 0ro0riei noastre eHistene, care se 1ondeaJ* 0e e2idena 0ro0riei noastre g+ndiri, certitudinea e2idenelor matematice, care a1irm* ra0orturile inteligibile, inde0endente de eH0erien*, Dn s1+r,it, dragostea uni2ersal* 0entru 1rumos dau m*rturie des0re eHistena unor reguli imuabile, 1ondatoare 0entru toate Qudec*ile noastre, lumea inteligibilului, loc al ade2*rului etern& $ste deci o certitudine care constituie o arm* e1icace contra sce0ticismului, c*ci este indubitabil*, contra materialismului, c*ci ea re2el* natura inteligibil* a ade2*rului, contra subiecti2ismului, c*ci ea e certitudinea unui ade2*r 0e care s0iritul SDl desco0er*, dar nu Di este creatorT& E ;% *rincipiul participm% S"rice bine ori este DumneJeu :Binele su0rem@, ori 0orne,te de la DumneJeu :bine limitat@T, sau Sorice lucru este bun 0rin natur* ,i esen* sau 0rin 0artici0areT& E ?% *rincipiul imua(ilitii ser2e,te la a distinge 1iina 0rin esen* de 1iina 0rin 0artici0are, deci creatorul de creatur*/ doar 1iina imuabil* este ade2*rat* 0entru c* doar ea este absolut sim0l*, 1iin* 0rin esen*, ipsum esse% ReJult* de aici c* orice lucru, orice 0er1ecie ar 0oseda, din moment ce nu este imuabil*, 1iind a1ectat* de ne1iin*, nu este S0er seT& $ste ceea ce tr*ie,te con,tiina uman* care, Dn su1erina secret* a tim0ului, D,i tr*ie,te 1initudinea, Dn dorina Binelui su2eran, menit s* gestioneJe metamor1oJa Fiinei& Augustin 0o2este,te Dn Confesiunile sale criJa eHistenial* care %-a adus de la un eu di2iJat, 1r*m+ntat de multi0licitatea

i
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9 %8;

im0ulsurilor unor dorine haotice, la restructurarea 1undamental* a sinelui, 0lec+nd de la eH0eriena eternit*ii 0e care a tr*it-o& Dou* teme eseniale caracteriJeaJ* 1iloso1ia augustinian*/ Cine este DumneJeuP Cine este omulP 4niunea acestor teme Dn doctrina omului O imagine a lui DumneJeu O eH0lic* 0reocu0area simultan* 0entru imanena, ca ,i 0entru transcendena di2in*/ DumneJeu este 2internum aeternum", Scel mai Dnde0*rtat ,i cel mai 0reJentT, Slocul cel mai ascuns, cel mai intim interior 1iec*rui lucru, c*ci toate lucrurile sunt Dn el, ,i cel mai eHterior, 0entru c* el este deasu0ra tuturor lucrurilorT&

"ou forme de iu!ire dou ceti

!endina c*tre etern este su1letul tim0ului ,i motorul Dnsu,i al iubirii, ceea ce con1er* dinamismul creaturii& Cu toate acestea, iubirea r*u orientat* D,i 0oate rata sco0ul& 3irtutea autentic* nu este alta dec+t caritatea care ne 1ace s* iubim ceea ce trebuie iubit/ DumneJeu ,i a0roa0ele& #ucru care se eHtinde Dn domeniul 0oliticului& Dn Cetatea lui Dumnezeu, scris* du0* cucerirea Romei de c*tre goi :;%.@, Augustin o0une caracterului muritor al ci2iliJaiilor 1ondate 0e S0asiunea hegemonic*T, eternitatea domniei sco0urilor ultine, interne, s0irituale& Cum ar 0utea lumea s* 0un* Dn umbr* acest SregatT care nu este al lumii, ci e transcendent eH0erienei ,i istoriei, ,i, totu,i, ca0abil s* o ins0ire Dn reconstruciile ei necesareP Cetatea lui DumneJeu, deschis* uni2ersalit*ii oamenilor care Dl recunosc 0e DumneJeu ,i tr*iesc du0* legea sa, se o0une cet*ii terestre, al c*rui 0rinci0iu este eHclusi2 iubirea de sine& De0arte de a condamna domeniile 0olitic ,i social ca atare, Augustin Dn1iereaJ* doar 0er2ertirea 2oinei Dn cetatea terestr*, gata s* idolatriJeJe tatul, 0e care l-ar lua ca sco0 Dn sine, 1*c+nd din s0aiul omenescului un c+m0 Dnchis sortit dis0er*rii, dac* nu ar eHista Dn 0aralel ,i str+ns legat* de structurile mundane in2iJibila cetate s0iritual*, a c*rei deschidere 2egheaJ* Dm0otri2a tentaiilor totalitare inerente 0uterii& Hristos, 3erbul Dntru0at, este centrul acestei istorii 0e care o recheam* c*tre 0rinci0iul s*u "alpha+ ,i o c*l*uJe,te c*tre Dm0linirea ei ,ome&a+, d+nd ast1el 0ersoanei umane o 2aloare absolut*& $1ectu+nd ru0tura de g+ndirea antic*, Augustin a1irm* c* Istoria are un sens care transcende tragicul em0iric O eHcesul de r*u care se mani1est* Dn ea O, sens care const* Dn ralierea cet*ii oamenilor la 2alorile 1ondatoare ale Fiinei care este etalonul Qudec*ii&
%8A C")C#4RI$

Hul, li!ertatea l graia

R*ul, 0ri2aie de ceea ce este necesar unei 1iine 0entru 0er1ecionarea integrit*ii naturii sale, nu este, 0rin substana sa, un 0*cat a2+ndu-,i originea Dn 2oina liber* ,i 0rinci0iul Dn orgoliu, orgoliu care Dm0inge creatura s* deturneJe ordinea lucrurilor din mersul ei 1iresc& DeJordine 1iind, 0*catul 0ro2ine dintr-o libertate care tinde s* se ru0* din de0endena sa ontologic*, de0enden* care-i condiioneaJ* totu,i statura de entitate creatoare& Rat+nd 1iina, eHistena se a1l* Dn stare de c*dere, Dn miJerie :re0robabil*@, r*u deri2at din 0rimul ,i de asemenea din rea2oin*& Din acest 0unct ser2itutea 0*catului nu este dec+t auto-aser2irea libert*ii care s-a 0ierdut 0e sine& )umai graia, 0utere reuni1icatoare 0ro1und* a eului alienat, 0oate atunci Dnl*tura 0iedicile care 1ac 2oina ne0utincioas*, 0oate reinstala libertatea Dn e1icacitatea sa creatoare, ceea ce d* ade2*rul 2ieii, al 3ieii Dns*,i& Ast1el, dac* omul

se 0ierde, numai DumneJeu Dl 0oate sal2a, c*ci $l singur deine 0artea de 1iin* care-i li0se,te omului& Intuirea graiei, care este Dntotdeauna ca0abil* :0entru omul care Dncearc* s* se recentreJe@ s* deJlege determinismele naturii, a interJis antro0ologiei cre,tine orice eH0licaie reducionist* a 0sihicului :tentaia modern*@, orice credin* Dntr-un destin ineluctabil :eH0licaie antic*@& Dn chiar mieJul miJeriei 0*catului ,i al ser2itutii 0e care o induce, Augustin a desco0erit Dn mod 0aradoHal m*reia omului, semnul libert*ii sale, recunosc+nd aici re1leHul demnit*ii absolute a creaturii s0irituale, niciodat* 0e de0lin ca0ti2* Dn determinisme, ci mereu ca0abil* de eliberare, de rena,tere, 0rin sublinierea 0ro1unJimii meta1iJice a r*ului, Dn dimensiunea lui tragic*&

Concluzie
Dac* modernitatea 0are a se de1ini ca o criJ* Dn care singura re1erin* este subiectul 1*r* re1erine, contest+nd 4ni2ersalul Dn numele relati2ismului ne0utincios care s1+r,e,te 0rin a r*st*lm*ci, cu armele raiunii, raiunea Dns*,i, re2alori1icarea g+ndirilor 1ondatoare care au scrutat, Dn uimirea originar*, eternitatea, 0oate o1eri s0erana unei de0*,iri a acestei deri2e 0reJente& 3om Dnce0e s* Dnelegem necesara reluare hermeneutic* a teHtelor Dngro0ate Dn uitare :c1& Ricoeur, 'adamer@, uitare din care r*sar totu,i o0ere care m*rturisesc 2italitatea unei g+ndiri c*reia i se Dnregistrase 0oate 0uin 0rea re0ede actul de deces& Cum s*-% uit*m Dn acest conteHt 0e #e2inasP $l, care a 1*cut eH0eriena totalitarismului, r*s0unde unei
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9 %8?

tradiii din 0ricina c*reia era c+t 0e ce s* moar*, atunci c+nd aminte,te necesitatea ru0erii cercului Dnchis al !otalit*ii 0entru o deschidere s0re in1init ".otalitate i infinit+% Fenomenologia chi0ului, 0e care o schieaJ*, ne trimite la cele mai 2echi teHte ale Bibliei/ limbaQ dinaintea oric*rui limbaQ, chi0ul celuilalt Dn goliciunea sa 2ulnerabil* ,i 0rima interdicie/ S * nu uciJi_T& untem chemai la reci0rocitatea recunoa,terii Dn eHterioritatea radical* a dou* subiecti2it*i ireductibile ,i inasimilabile, suntem obligai s* lu*m iniiati2a res0onsabilit*ii 1a* de cel*lalt 0e care SDl a2em Dn 0aJ*T& Cel*lalt m* las* Ss* 2*dT in2iJibilul ,i Dmi re2el* in1initatea DumneJeului ascuns, al c*rui sanctuar este& "mul care a deschis ochii c*tre in1init simte c*, oric+t de de0arte ar 0utea merge SseculariJarea g+ndiriiT, ea trebuie s* se o0reasc* Dn 1aa a ceea ce nu trebuie niciodat* 0ro1anat, transcendena absolut* a lui 2Dieu Nui vient a l'idee" :J& 3rin@, scrut+nd chi0ul omenesc& Biblia D,i 2*de,te caracterul 1ondator/ de0arte de a o0une 0e DumneJeu omului, ea semnaleaJ* 0reJena di2inului Dn mieJul cel mai intim al omenescului&

6i!liografie

Goul .estament
tanislas Breton, 7aint *aul, P4F, col& SPhiloso0hiesT, %7<<& Jean Danielou, Les Manuscrits de la mer Morte et Ies 'ri&ines du christianisme , "rante, %7>;& Messa&e evan&eliNue et culture hellenistiNue, Desclee-Cer1, %77.&

*hilon din Ale!andria

Jean Danielou, *hilon d'Ale!andrie, Fa\ard, %7A<& *rinii Bisericii Hans 2on Cam0enhausen, Les *eres latins, "rante, %7?7& Hans 2on Cam0enhausen, Les *eres &recs, "rante, %7?7& Pierre Hadot, SPatristiqueT, 6ncDclopaedia #niverfalis%
%8> BIB#I"'RAFI$

7f3ntul Au&ustin
'ilson, Introduction a l'etude de saint Au&ustin, Paris, %7A.& Holte, Beatitude et sa&esseE saint Au&ustin et le pro(leme de la fin de )homme dans la philosophie ancienne, %7?-& $rich PrJ\Vara, Au&ustin F *assions et destins de l''ccident, Cer1, %7<>& 1+ntul Augustin, Les Dossiers H&, #G(ge dGhomme, %7<<& E *entru o lectur speculativ asupra cre tinismuluiE Hegel, *rele&eri defilosofia reli&iei, III, %& CAPI!"#4# I3

'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I

de Francois Chenet

Izvoarele &3ndirii indiene

Cu toat* reticena general* a "ccidentului, de dou* secole, Dn a acorda g+ndirii Indiei cali1icati2ul de S1iloso1ieT, minunata a2entur* 1iloso1ic* a Indiei, 0e nedre0t ignorat* Dn Frana din cauJa unui conglomerat de 1actori, at+t ideologici :de 0ild*, etnocentrismul euro0ocentric, inerent #ogosului occidental@, c+t ,i instituionali :c1& R&-P& Droit, L''u(li de )inde% #ne amnesie philosophiNue, P4F, %7<7@, re0reJint* 1*r* Dndoial* una dintre realiJ*rile maQore ale s0iritului uman ,i este 0arte integrant* a marii a2enturi a umanit*ii, cu condiia s* o sur0rindem 0e aceasta din urm* Dn unitatea sa, dincolo de 2arietatea istoric* a arealurilor culturale risi0ite Dn tim0 ,i s0aiu& Dac* 1iloso1iile Indiei O a c*ror 2ocaie 0rinci0al* conQug* armonios re1lecia asu0ra surselor eH0erienei,

meditaia asu0ra Dntregului eH0erienei ,i al realit*ii, elucidarea marilor mistere ale condiiei umane ,i c*utarea m+ntuirii O sunt de natur* a ne treJi interesul, aceasta se datoreaJ* 1a0tului c* India este deo0otri2* laboratorul ,i muJeul unei a2enturi umane, adic* ale unui anumit mod de a conce0e ,i de a tr*i condiia uman*/ India a elaborat soluii 0ro0rii la marile 0robleme ale condiiei umane O s* nu uit*m c* 0roblemele 1iloso1ice D,i au originea Dn datele imediate ale acesteia O ,i a dat do2ad* de eHtrem* originalitate, at+t Dn domeniul g+ndirii 1iloso1ice, estetice, literare, c+t ,i Dn acela al modului de organiJare a 2ieii sociale ,i a di2erselor tehnici ale ci2iliJaiei materiale& Aceasta Dnseamn* c* a0roa0e nu eHist* ramur* a 1iloso1iei ,i a e0istemologiei, sau domeniu al ,tiinelor umaniste, a,a cum sunt conce0ute ,i se deJ2olt* ele ast*Ji, care s*-,i 0ermit* luHul de a ignora a0ortul Indiei& Dar, oricare ar 1i 2aloarea culturii hinduse, cum este Dns* 0osibil s* 2orbe,ti adec2at des0re un uni2ers de g+ndire care nu Di a0arineP
%87 IR3"AR$#$ '()DIRII I)DI$)$

Demersul com0aratist, cu toat* atenia acordat* di2ersit*ii umane, ,i deci 0oli1oniei ci2iliJaiilor Dn istorie, nu reu,e,te Dntotdeauna s* reJol2e toate 0roblemele com0leHe, a1erente condiiilor de 0osibilitate ,i legitimitate ale 1iloso1iei com0arate, 0e care ne 2om limita s* le 0reJent*m 0e scurt& $ste neDndoielnic c* acela care abordeaJ* o arie cultural* at+t de di1erit* de a noastr*, de2enind 2ictima 2ertiQului Dn 1aa abundentei imensit*i ,i a o0acit*ii sale, res0ecti2 a straniet*ii, 2a aQunge Dn ultim* instan* s*-,i 0un* urm*toarele Dntreb*ri s0inoase/ $ste 0osibil s* com0ari ci2iliJaiile, uni2ersurile lor de g+ndire ,i 0roduciile lor culturaleP au acest lucru este im0osibil datorit* s0eci1icit*ii ireductibile a culturilorP Ci2iliJaiile Di 1ac deci 0e oameni s* tr*iasc* Dn lumi de necom0aratP India, acest imens subcontinent Dn care tr*ie,te a ,asea 0arte a umanit*ii :<;. milioane de locuitori@, se Dnscrie, Dn ciuda 1iliaiei indoeuro0ene, Dn a1ara s0aiului mental occidental O Dn India se 2orbesc %A limbi o1iciale ,i %?A- de dialecte& Datorit* 0ractic*rii a numeroase religii :<-,?g hindu,iU %%,;g musulmaniU -,;g cre,tiniU -g ade0i ai religiei ,iite ,i .,>g Qini,ti@, India este con1runtat* volens-nolens cu o alteritate radical* intern*& Dn 1aa sistemului com0leH ,i stabil al 2alorilor, credinelor ,i 0racticilor religioase, subiacent 2ariaiunilor de su0ra1a*, caracteriJ+nd la 0ro0riu arealul cultural hindus, 1iloso1ia com0aratist* trebuie mai Dnt+i s* se abin* de la subscrierea la credina 0oJiti2ist* Dn 0ermeabilitatea culturilor, s* se abin* de asemenea de la c*utarea 0ri0it* a uni2ersaliilor transculturale/ trebuie s* se abin* de a c*dea Dn iluJia inter0ret*rii unei alte culturi 0rin 0risma culturii 0ro0rii& $a trebuie s* res0ecte s0eci1icitatea culturii studiate, s* o sur0rind* Dn coerena ei istoric* ,i organic*& Ar 1i 0ericulos ,i cu totul iluJoriu s* claseJi noiunile, com0ortamentele, Dnl*nuirile de idei sau 1iloso1eme, a0arin+nd unei culturi at+t de di1erite de a noastr*, Dn rubrici cu nume grecesc sau latin& C*ci com0araia este eH0us* Dntotdeauna, cu toat* a0arena de neutralitate ,i Dn ciuda 0ostul*rii unei simetrii Dntre culturile com0arate, 0rimeQdiei de a im0une 1urti2 termenilor com0araiei cadrul de g+ndire occidental/ oare nu Dnelegem mai 0resus de toate, atunci c+nd abord*m un uni2ers de g+ndire eHotic, ceea ce eram menii s* Dnelegem Dn 2irtutea 0ro0riei noastre 2ocaii, a 0ro0riei noastre orient*ri culturale ,i Dn 2irtutea momentului istoric Dn care ne a1l*mP Dntr-ade2*r, este im0osibil s* e2it*m o 0ers0ecti2* susce0tibil*, Dn condiiile sale, de a 1ace s* trans0ar* criteriile com0araiei/ demersul com0aratist trebuie s* Dndr*Jneasc* s* chestioneJe 0resu0oJiiile im0licite ale 0reconce0iilor netematiJate, de ordin antro0ologic ,i
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %;. %;% R$3$#A5IA 3$DIC9 I I)C$P4!4RI#$ P$C4#A5I$I

0re1iloso1ic, care se a1l* la temelia Dns*,i a ansamblurilor culturale date com0araiei ,i 0e care se gre1eaJ* s0eculaia 1iloso1ic*& Pe de alt* 0arte, di1icultatea traducerii originalit*ii Dn 0ro0ria noastr* limb* trimite la o di1icultate mai 0ro1und*/ reeaua semni1icaiilor unui termen dintr-o limb* nu cores0unde Dn mod necesar semni1icaiilor ,i 2alorilor unui termen 1iloso1ic, mai mult sau mai 0uin consacrat Dn tradiia noastr*& !erminologia utiliJat* Dn 1iloso1ia studiat* ,i categoriile de care ea e legat* risc* s* nu-,i mai a1le rostul& Iat* de ce orice is0it* de a recunoa,te Dn sistemele de g+ndire ale Indiei :sau ale Chinei@ analogii cu 1iloso1iile noastre occidentale trebuie s* se su0un* controlului riguros al metodei com0aratiste& Filoso1ia com0aratist* 2a e2ita entuJiasmul neo1iilor de a 0une Dn lumin* cine ,tie ce 2agi asem*n*ri tematice sau cores0ondene 0ariale& )u mai trebuie s0us c* tra2aliul s*u 0resu0une in1ormarea corect*, care s* in* cont de ansamblul articulat al re0reJent*rilor, al credinelor ,i al 2alorilor, care d* grila de lectur* 0ro0rie inter0ret*rii eHistenei sale de c*tre cultura hindus*& 3a 1i necesar* o 1acultate em0atic* autentic* 0entru a 0utea asimila cu r*bdare coninutul 0resu0oJiiilor, al noiunilor cardinale, al categoriilor, SorganiJatoare ale g+ndiriiT, anterioare ,i subiacente schemelor g+ndirii con,tiente ,i intenionale, al 2alorilor caracteristice ,i 0ermanente, 0ro0rie lumii socioculturale indiene, ,i care constituie Scodul s*u culturalT& Chiar dac* 0reJentarea detaliat* a constelaiei re0reJent*rilor 1undamentale ale lumii hinduse de0*,e,te cadrele demersului nostru, 0utem totu,i s* indic*m cele mai im0ortante dintre ele/ O noiunea de ordine sociocosmic* "dharma+, cheia de bolt* a uni2ersului hindus, contrastul 0ur-im0ur care structureaJ* Dntreg c+m0ul socioreligios hindusU

O noiunea c2adri0artiiei Ssco0urilor omuluiT "purushrtha+, adic* cele 0atru sco0uri 0olare ale aciunii umane/ 2olu0tatea "8ma+, bunurile materiale ,i 0uterea "artha+, 0io,enia Dn 1aa legilor religioase ,dharma+ ,i, Dn s1+r,it, eliberarea din ciclul rena,terilor "mo8sha+K F noiunea Sdatoriilor omuluiT "rina+K F noiunea de lege socioreligioas* s0eci1icat* Dn 1uncie de clasele 1uncionale ,i stadiile canonice ale 2ieii "varnshramadharma+, cu corolarul s*u, noiunea de datorie de stat "sva-dharma+, care de1ine,te datoria 1iec*ruia, du0* clasa social* ,i stadiul de 2ia* Dn care se a1l*U O noiunea de Sregim al castelorT, care de1ine,te structura social* a societ*ii brahmanice ,i hinduse, Dm0reun* cu ra0orturile com0leHe dintre cele 0atru mari clase 1uncionale "varna+ ale di2iJiunii ideale a societ*ii ,i miliardele de gru0uri sociale elementare indi2idualiJate care sunt ScasteleT (jtl+" F noiunea de lege a actului ,i a e1ectelor sale "8arman+,cu corolarul s*u, transmigraia su1letului de-a lungul na,terilor succesi2e "samsra+K F noiunea de Snon2iolen*T "ahims3, Sabsena dorinei de a ucide sau de a r*niT@U O noiunea de atribute sau de Scalit*i constituti2eT "&una+, adic* doctrina celor trei modalit*i de mani1estare a energiei uni2ersaleU O noiunea de iluJie cosmic* "luDa+K O noiunea de tim0 ciclic ,i de S2+rst* a lumiiT iDu&a+ etc& Dornic de a Dnr*d*cina studiul sistemelor Dn descrierea acestui teren cultural al mediului social ,i religios, de care ele de0ind ,i 0e care au Dnmugurit ,i Dn1lorit, 1iloso1ul com0aratist 2a 1i atunci Dn m*sur*, Dn urma lecturii o0erelor re0reJentati2e, s* ra0orteJe 1iloso1emele la categoriile culturale Dn care acestea se Dnscriu& Doar cu aceast* condiie 0utem s0era s* de0*,im incomunicabilitatea culturilor 0entru a Dnt+lni ade2*rata Indie ,i, Dn m*sura Dn care stranietatea omului 0entru om nu este niciodat* absolut*, 0utem accede la 0ro0riul nostru ade2*r&

1evelaia vedic i Anceputurile speculaiei

)imic nu este mai emoionant dec+t s* asi,ti la Dnce0uturile unei a2enturi care urma s* dureJe a0roa0e 8... de ani :cea % A.. D&Hr& 0+n* Dn secolul al K3I-lea sau al K3II-lea d&Hr&, dat* la care re1lecia creatoare a Indiei este 0e de0lin a,eJat* ,i c+nd 1iloso1ia indic* de2ine un cimitir de 2irtualit*i steriliJate@& Bi chiar dac* 0restigiul originii este 0rea adesea uJur0at, cum ne Dn2a* )ietJsche, ,i chiar dac* 2+rsta iniial* a ci2iliJaiei brahmanice, adic* 2+rsta 2edic*, nu re0reJint* acel stadiu ideal sau au-roral al umanit*ii la care 2isau romanticii germani, Dn 0articular Friedrich chlegel, ca mit al 2+rstei de aur, nu e mai 0uin ade2*rat c* Dn India totul Dnce0e cu )eda sau )edele, care sunt cel mai 2echi monument literar ,i religios al ci2iliJaiei brahmanice la Dnce0uturile sale& Aceasta 0entru c* nu au 1ost niciodat* desci1rate inscri0iile de 0e sigiliile de steatit* ale ci2iliJaiei Indusului :siturile arheologice din CohenQo-Daro ,i din Hara00a, Dntre - 8.. ,i cea % >.. D&Hr&@, ci2iliJaie care a 0recedat in2aJiile succesi2e :% <..-% ... D&Hr&@ ,i sedentari Jarea 0o0oarelor de r*Jboinici ,i 0*stori de origine indoeuro0ean* Dn India de nord-2est&
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %;%;8 R$3$#A5IA 3$DIC9 BI I)C$P4!4RI#$ P$C4#A5I$I

!eHtul numit )eda, adic* SBtiina 0ur*T sau SCunoa,terea su0rem*T, este alc*tuit din 0atru culegeri de teHte/ O 1i&-)eda, sau culegere de stane, care conine mai multe mii de imnuri adresate 0rinci0alelor di2init*i ale 0anteonului 2edic :Indra, 3aruna etc@U O XaTur-)eda, culegere de 1ormule sacri1icialeU O 7ma-)eda, colecie de melodii ritualeU O celor trei culegeri care constituie S!ri0la Btiin*T ".raDl )idD+ li se adaug* Atharva-)eda, ulterioar*, care conine ,tiina reJer2at* unei clase a0arte de 0reoi, 0reoi Athar2a& Aceste teHte sunt scrise Dntr-o sanscrit* arhaic*, a c*rei Dnrudire cu celelalte limbi indo-euro0ene :greaca, latina, germana, celta ,i sla2a@ a 1ost stabilit* din %<%? de c*tre sa2antul german F& Bo00, 1ondatorul gramaticii com0arate, a0oi con1irmat* de achiJiiile abundente ale 1ilologiei ,i ale mitologiei com0arate :c1& Dn 0rinci0al o0era lui '& DumeJil@& Com0ilarea Dntregului ansamblu 0oate 1i situat* Dntre %A..-%-.. D&Hr&, 0entru 0rimele trei culegeri, ,i c*tre 7.. D&Hr&, 0entru cea de a 0atra& Conce0ut* esenialmente ca o S3estireT :Cu2+nt Re2elat@, di2ersi1icat* du0* tradiiile 1amiliale de transmitere ,i de inter0retare, denumite SramuriT "sh38h+, )eda a 1ost memorat* ,i transmit* oral 2reme de trei milenii :a 1ost 1iHat* 0rin scris de-abia Dn secolul al Kl3-lea@, ast1el c*, Dnce0+nd cu e0oca 2edic*, doctrina a 1ost transmis* 0rin intermediul ,colilor inde0endente& E 93ndirea indian a dorit s e!prime An permanen Adevrul 'rdinii lumii, Dnc* de la origini, ordine 1undamental* a c*rei eH0resie 0er1ect adec2at* se dore,te a 1i S#egea etern*T "santana dharma+ F eH0resie 0rin care hindu,ii D,i eH0rim* credinele& Acest Ade2*r 1*r* de Dnce0ut coincide Dn India cu autore2elarea Absolutului Dn e0i1ania sa 0rimordial*, care a a1ectat 1orma unui Cu2+nt increat O tocmai )eda F, care s-a 1*cut auJit la

Dnce0uturi de c*tre 3iJionarii "rishi+ 0rimordiali& Re2elaie care a a2ut loc, in principia et nune semper, c*ci la 1iecare reDnnoire cosmic* aceast* 2estire sacr* de origine non-uman* "apaurusheDa+, care Dnchide Dn sine in1initul 0otenial al ensului, 1ace obiectul re2elaiei 0ariale date Dnele0ilor ins0irai, care o SaudT ,i o transmit oral muritorilor& Ideea unei asemenea re2elaii 0ermanente ca lucru SauJitT, denumit* tocmai 7hruti, adic* Stradiie 1ondat* 0e re2elaieT, Dmbrac* Dn mod necesar 0entru con,tiina hindus* un ade2*r dintru ,i Dntru eternitate& !ocmai Dn acce0tarea autorit*ii cor0usului 2edic, ca 1undament ,i norma,

>
D,i g*se,te uni2ersul religios brahmanic, a0oi hindus, Dntemeierea, iar casta sacerdotal* a brahmanilor, de care a0arine maQoritatea clerului, re1erina originar*, ca ,i legitimitatea social*& Ast1el c* re2elaia 2edic*, Dntregit* mai a0oi de Stradiia Dntemeiat* 0e memorieT sau 7mriti :cu0rinJ+nd S0*rile auHiliare ale )edei'S, tratatele de ritualuri, codurile de legi socioreligioase, ca Le&ile lui M3nu, e0o0eile ,i *ur na+,5 a a0*rea ca alpha ,i ome&a s0eculaiunii brahmanice& E 7hruti cuprinde de asemenea diferite straturi de te!te reli&ioase, 1iecare trimi+nd la una din culegerile 2edice/ Brahmana, teHte de eHegeJ* Dn 0roJ*, de1inind structurile ,i 0rocedurile arheti0ale ale sacri1iciului, care trebuie s* 1ie corect eHecutat 0entru a 1i e1icient, ,i str*duindu-se s* o1ere Qusti1ic*ri coerente ale acestuia, chiar dac* uneori stu1oase datorit* simbolismului lor com0leH, a0oi YranDa8a ".e!te ale *durii, 7..-?.. #Hr&@, mai scurte, 0relungiri ale teHtelor Brahmana, de necitit Dn alt* 0arte dec+t Dn lini,tea 0*durii, deci la distan* de comunitatea satului, a2+nd un caracter mai 0ronunat eJoteric ,i gnostic, ,i, Dn s1+r,it, #pani adele :>.. sau ?..A.. D&Hr&, ,i 8.. 0entru cele mai recente@, care constituie Ss1+r,itul 3edelorT "vednta+ ,i asu0ra naturii c*rora 2om re2eni& Dn m*sura Dn care YranDa8a 0un accentul 0e 2aloarea intrinsec* a cunoa,terii semni1icaiei ultime a riturilor, mai degrab* dec+t 0e necesitatea de a le eHecuta e1ecti2, ele 1ormeaJ*, dim0reun* cu #pani adele, Sseciunea cunoa,terii "Tnna8nda+, care se o0une Sseciunii riturilorT "8arma8nda+, constituit* de 0artea Brahmana a )edei% Aceast* scurt* enumerare a ceea ce numim SstructuraT )edei :sim0li1icat* aici@, adic* a marilor subdi2iJiuni ale canonului 2edic, se im0une 0entru Dnelegerea geneJei s0eculaiei 1iloso1ice Dn India& E Dac An 1i&-)eda omul A i Anal ru&ciunea ctre zei, sau c*tre o i0ostaJ* 0articular* a di2inului, c*reia Di acord*, Dn cutare sau cutare circumstan*, rolul 0rimordial, Dn2estind-o chiar cu atribute a0arin+nd altor Jei :ShenoteismT sau ScatenoteismT@, cer+ndu-i bun*stare material* ,i S2ia* lung*T, Dn a0roa0e toate teHtele ulterioare 1i&-)edei este 2orba des0re sacri1iciu, a1lat Dn centrul religiei 2edice/ Jeii 1*ceau obiectul unui cult solemn cu0rinJ+nd eulogii, sacri1icii, libaii cu licoare sacr* "soma+ ,i cu unt to0it& e disting dou* registre ale cultului/ unul maQor ,i solemn "shrauta+, al c*rui act 0rinci0al este sacri1iciul iDaTna+, eHecutat de un sobor de 0reoi o1iciani "ritviT+ F brahmani eH0eri Dn ritual ,i dein+nd 1iecare o 1uncie s0eci1ic* :oblaiune, mani0ul*ri sacre, c+nt liturgic,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %;;

control al bunei des1*,ur*ri a riturilor@ O Dn bene1iciul celui care eHecut* sacri1icul, sacri1icantul "DaTamna+, ,i, 0e de alt* 0arte, cultul SdomesticT "&rihDa+, care cu0rinde sim0la oblaiune cotidian* a la0telui Dn 1oc "a&nihotra+ F la dre0t 2orbind, aceasta ine de ambele registre ale cultului O, dar ,i Sriturile 0er1ecti2eT "sams8ras+, adic* di1erite rituri de trecere care QaloneaJ* eHistena hindusului de la na,tere 0+n* la moarte :ceremonii de na,tere, de iniiere, de nunt*, de moarte etc@, ,i care 0ermit de1inirea hinduismului mai degrab* ca o Sorto0raHieT "i%e% Dl recunoa,te 0e hindus dac* se com0ort* ca atare, dac* eHecut* deci un ansamblu de rituri@ dec+t ca o ortodoHie com0ort+nd anumite dogme& Ritualismul sacri1icial atingea a0ogeul 0rin derularea marilor sesiuni sacri1iciale 0rin care regele D,i s*rb*torea 2ictoriile Dn manier* solemn* "ashvamedha sau Ssacri1iciul caluluiT@ sau era uns Dn Jiua Dncoron*rii "rTasuDa+, ori 0rin care un sacri1icant se str*duia s*-,i s1ineasc* 0ersoana, construind, de eHem0lu, un mare altar al Focului Dn 1orm* de ,oim cu ari0ile str+nse "a&nicaDana sau ritul construciei altarului Focului@& De1iniia 2edic* a omului, Dn2*luit* Dntr-un anume ritualism sacri1icial, este cu totul original*/ omul nu este aici Sun animal 0oliticT, ca la Aristotel, ci, dintre toate animalele, este singurul ca0abil s* aib* 2ocaia sacri1iciului :s* 1ie deci agent sau 2ictim* a sacri1iciului@& acri1iciile se 1*ceau 0entru a menine "rdinea ,i mersul lumii, garant+nd un curs bine SstructuratT al 1enomenelor, Dn 1a2oarea o0eraiunilor ritualului stabi-lindu-se o reea de coneHiuni des1*,urate Dn domeniul in2iJibilului, cu tendina de a identi1ica microcosmosul :0ersoana uman*@, acti2itatea sacri1icial* ,i 1enomenele naturale din macrocosmos :uni2ersul@& Aceast* 0regnan* a ritualului eH0lic* abordarea Dn India 2edic* a s0eculaiei Dn 1uncie de el& Fa0tul c* religia 2edic* 0resu0une un ansamblu de rituri, ,i nu de dogme, 0oate eH0lica de ce g+ndirea indian* s-a bucurat de la Dnce0uturi de o ciudat* libertate s0eculati2*&

Instinctul meta1iJic s-a a1irmat al*turi de discuiile de0re ritual Dn Simnurile s0eculati2eT ale )edei, 0reJente Dn straturile t+rJii ale 1i&-)edei, iar re1lecia a reu,it s* se ridice 0+n* la considerarea unui misterios Princi0iu unic, masculin, S4nul "e8+ c*ruia Dnele0ii Di dau multe numeT, sau mai adesea de genul neutru ,i desemnat Dn mod aluJi2 0rin SAceastaT "tad+, 0ostulat ca origine, mai degrab* dec+t cauJ* a lumii, el 1iind S)en*scutulT "aTa+% Dn c*utarea unui Princi0iu al Dntemeierii sale, se remarc* o anumit* constan* a debutului unor imnuri 0rintr-un e0isod cosmogonic care descrie trecerea, Dn eta0e succesi2e, de la )e1iin* la Fiin*/ S)u eHista atunci nici )e1iin*, nici Fiin*& 4nul res0ira singur,
%;A R$3$#A5IA 3$DIC9 BI I)C$P4!4RI#$ P$C4#A5I$I

1*r* ca s* eHiste su1lu& )u eHista nimic, Dn a1ara Aceluia& Atunci, 0rin 0utina dorinei creatoare "tapas+, 4nul se n*scuU Dorina i-a 1ost deJ2oltarea originar*, MdorinaN care 1u 0rima s*m+n* a Con,tiineiT "1i&-)eda K, %-7@& Cosmogonia a de2ansat mitologia O o cosmogonie a dorinei ,i nu a 2oinei, Dn maniera 3echiului !estament O, s0eculaia di1ereniindu-se de religie, Dn m*sura Dn care 0rima, Dn c*utarea Princi0iului unic, 2iJa eH0licarea Dntregului realit*ii, Dn 2reme ce a doua r*m+nea dedicat* multi0lului ,i nestructuratului& Alte imnuri descriu cosmogonia ca 0e un sacri1iciu total& Dntr-unui din imnurile celebre ale creaiunii, 1igur+nd Dn 0artea mai nou* din 1i&-)eda, creaia este 0reJentat* ca deJmembrare sacri1icial*, de c*tre Jei, a lui PraQ+0ati, S t*0+nul creaturilorT, sub 1orma "mului 0rimordial "*urusha+, gigant cosmic sau Cacranthro0, dat morii Dn tim0ul Primului acri1iciu, ,i care a dat na,tere at+t oarelui, #unii, 2+ntului, 1ocului etc, c+t ,i celor 0atru clase 1uncionale ale societ*ii brahmanice ,i tuturor 1iinelor "1i&-)eda K, 7.@& Dn acest mit, cosmosul este un om gigantic, dar omul este ,i un uni2ers la scar*, o dat* ce este com0arat cu cosmosul& Acesta este arheti0ul nenum*ratelor mituri indiene des0re crearea lumii& Dn alt* ordine de ideD, re1lecia indian* a aQuns la intuirea "rdinii cosmice uni2ersale "rita sau dharman, de2enit dharma Dn sanscrita clasic*@, a c*rei 1or* ordonatoare ,i dimensiune moral*, cu 2aloare corelati2* 0entru uni2ers ,i om, domin* cursul natural al lucrurilor& E .otu i, nici #nul )edelor, nici sacrificiul nu reprezint sf3r itul &3ndirii vedice, ci noiunea de (rahman :consemnat* 0entru 0rima oar* Dn cartea a K-a a Brahmanei celor o sut de drumuri, 7hatapatha-Brhmana+% Format de la r*d*cina 2erbal* BRIH O care Dnsemna cre,tere ,i 0lenitudine intensi2* O, (rahman :cu2+nt de gen neutru@ era energia coninut* Dn 1ormulele rituale :analog* au&urium-ului latin@, 0e care o cuno,tea 0reotul (rahmana :cu2+nt de gen masculin, 0reot analog lui /lamen dialis latin@, S0*str*torul Cu2+ntului atoatest*0+nitorT& Aceast* energie, eriQat* Dn 1or* transcendent* uni2ersal*, era elementul 1ondator al e1icienei mundane a sacri1iciului 2edic& $a a 1ost Dn mod 0rogresi2 i0ostaJiat* ,i 0romo2at* la rang de surs* creatoare uni2ersal*, de 1or* cosmogonic* res0onsabil* de na,terea ,i e2oluia uni2ersului 1ormelor/ uni2ersul, Dn bog*ia sa, a0are ca mani1estare eHtensi2* ,i glorioas* a unei intensit*i deo0otri2* generoas* ,i in1init*& Acest iJ2or uni2ersal nedi1ereniat ,i insondabil este considerat totodat* ,i transcendent acestei lumi, ,i imanent ei, ca Dnl*nuire substanial* a 1enomenelor& Ast1el,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %;?

c*utarea Princi0iului uni2ersal, Dnce0ut* Dn Simnurile s0eculati2eT ale )edei, D,i 2a g*si Dncheierea Dn desemnarea lui (rahman ca absolut ,i creator& Pe scurt, (rahman, ca 1undament substanial al tuturor 1iinelor ,i ca r*d*cin* in2iJibil* a 1enomenelor, este Sesena misteruluiT lumii/ el este SRealul din realT "satDasDa satDa+, alt1el s0us 6ns realissimum% Dn 0aralel cu aceast* c*utare a Princi0iului uni2ersal, s0eculaiunea a1lat* la Dnce0uturi, baJat* 0e cores0ondenele ,i asem*n*rile Dntre microcosmos ,i macrocosmos, 0e care lucrarea sacr* le dis0une sistematic, desco0er* c* un 0rinci0iu al unit*ii monadice ,i al coeJiunii se a1l* de asemenea Dn 1iinele indi2idualiJate ,i, bineDneles, Dn om, 0rinci0iu care Qoac* Dn 0lanul microcosmosului rolul lui (rahman din 0lanul macrocosmosului& !otul se Dnt+m0l* ca ,i cum (rahman ar a2ea dre0t corelati2 ,i resurgent, Dn 0lan microcosmic, un 0rinci0iu interior de coeJiune ,i unitate monadic*, cunoscut sub numele de SsineT "tman, termen 1olosit Dn 0rinci0al cu Brahmana celor o sut de drumuriK 7hatapatha-Brhmana K, ?,8@ ,i 0reJent Dn toate 1iinele indi2iduale& Iat* de ce e+Qna2al]\a Di 0oate r*s0unde lui C*]r*\ana/ SDntrebi ce este (rahmani $ste ,inele "tman+ care se a1l* Dn toate_T "BrihadranDa8a #panishad III, ;,%@& #a celelalte 1iine, acest SsineT este substratul unitar al elementelor sau constituenilor lorU Dn caJul omului, acest SsineT :termenul tman este curent 1olosit Dn sanscrit* Dn locul 0ronumelui re1leHi2@ este 0rinci0iu 2ital ,i 0utere s0iritual* a1lat* Dn inim*, SminuneT "Da8sha+ Dnchis* Dn 1ort*reaa "pur+ a cor0ului& E 7e pare c cele dou doctrine despre Ztman si despre (rahman s-au dezvoltat An realitate simultan ,i s-au in1luenat reci0roc, 0e m*sur* ce s-au a0ro1undat, 0+n* la Qonciunea 1inal* 0ecetluit* de Re2elaia u0ani,adic*, du0* cum e m*rturie 1a0tul c* cele s0use des0re tman indi2idual se a0lic* Dn acela,i moment ,i sinelui uni2ersal :sau (rahman-ului+% R*m+ne de 2*Jut 0rin ce a marcat re2elaia u0ani,adic* o re2oluie Dn cadrul continuit*ii 2edice& Dn teHtele Brahmana, sacri1iciul des*2+r,ea 0rocesul cosmogonic al indi2iduaiei reDnnod+nd la Dntregul Fiinei 0e omul risi0it Dn 1luHul entro0ie al de2enirii distrug*toare/ ,inele s*u, adic* 0rinci0iul interior de coeJiune, deabia schiat, se g*sea restaurat, consolidat ,i Dm0linit Dn urma unui 0roces de reconstrucie 0er1ecti2* care Dnsoea, de 0ild*, construirea altarului Focului "a&nicaDana+% acri1icantul trebuia s*-,i alc*tuiasc* Dnc* de aici un tru0 de

sla2* ,i s* de2in* demn de nemurire& "r, Dndoiala Dnce0use s*-i cu0rind* 0e cei care ordonau sacri1iciile,
%;> R$3$#A5IA 3$DIC9 BI I)C$P4!4RI#$ P$C4#A5I$I

Dndoial* asu0ra 0erenit*ii reJultatelor, adic* asu0ra duratei e1ectelor rituale& Angoasa se mani1esta ca team* de Smorile re0etateT "punarmritDu+, odat* ce roadele actelor lor sacri1iciale se 2or 1i e0uiJat, ,i, 0rin urmare, ,i 0rea1ericita lor c*l*torie celest* post mortem% Dn orice 1el am inter0reta aceast* noiune delicat* a Sre-muririiT :s-a 2rut a se identi1ica aici 0remisele schemei transmigraioniste, ceea ce este nesigur@, a a2ut loc atunci o Dntoarcere decisi2*, re1lectat* de teHtele YranDa8aE o e2oluie com0leH*, 0e care nu o 0utem urm*ri aici Dn detaliu, care 2a conduce la interioriJarea 0rogresi2* a ritualului c*tre un Smeta-ritualismT :#& Renou@, adic* trans0unerea sacri1iciului material Dn sacri1iciu mental ,i disocierea Scunoa,terii eJotericeT de conteHtul ritual ,i teologic, 0entru a aQunge la Dnlocuirea acestei cunoa,teri cu omologii im0licite Dn sacri1iciul cunoa,terii "Thna+ condiiilor eHistenei umane/ Dn ochii 2iJionarilor "rishi+, totul se Dnt+m0l* din acest moment ca ,i cum gnoJa eliberatoare ar 1i sacri1iciul cel mai e1icient, Dn chiar momentul Dn care 0retinde c* deJ2*luie structurile 0ro1unde ale realului& E Aspiraia de a dep i finitudinea e!istenei umane se instaleaz, contur+nd o direcie radical nou*, a c*rei amintire o 0*streaJ* urm*torul 0asaQ u0ani,adic, ca a unui e2eniment nemaiauJit/ Ss-a Dnt+m0lat c* un oarecare Dnele0t, dornic de nemurire, cu ochii Dntor,i, contem0la Binele Dn intimitatea saT "Iatha #panishad I3, %@& Alt1el s0us, Dnele0tul ,i-a Dntors 0ri2irea ,i a 0erce0ut cu ochiul interior lumina nemuririi& Datorit* acestei Sdesco0eririT, care a a2ut 0robabil loc Dn mediile monastice, Dn cercurile 0rimilor \oghini ,i ale SeHtaticilorT, Sc*ut*torii de ade2*rT ,i-au dat seama c* Binele nu este :re@construit, ci c* el este dintru eternitate, ca o 0atrie originar*/ au Dneles atunci c* integralitatea unit*ii ,i a coeJiunii sale substaniale este dintru Dnce0ut dat*& DeQa, Sc*tre el tind aceia care-,i caut* locul ade2*rat O locul sal2*rii lor "lo8a+ O du0* o 2ia* de r*t*ciriT& SActele :rituale@ nu 0ot nici s*-% m*reasc*, nici s*-% mic,oreJe M&&&N& Acesta este Dntr-ade2*r Carele ine "tman+ 1*r* Dnce0ut, 1*r* b*tr+nee, 1*r* moarte ,i nemuritor, 0rea1ericit, (rahman" "BrihadranDa8a #panishad I3, ;,----8 ,i -A@& De unde se 2ede c* Re2elaia u0ani,adic* a trans1igurat mo,tenirea teHtelor brahmanice, aduc+nd la sensul unei unit*i statice corelaiile ritual = lume ,i micro = macrocosmos, baJa s0eculaiei 2edice, simultan cu contragerea Dntr-una singur* a cores0ondenelor cosmo-rituale, a SconeHiunilorT "upa-ni-7AD+, a echi2alenelor analogice ,i a omologiilor Dntre 0lanul subiecti2 "adhDtma+ ,i 0lanul obiecti2 "adhidevata+, merg+nd 0+n* la concentrarea 1inal*, la ca0*tul
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %;<
149

I)F#"RIR$A '()DIRII P$C4#A!I3$ I) 4PA)I AD$

unei 0rogresii metodice, Dntr-o echi2alen* su0rem*/ echi2alena inelui imanent "tman+ ,i a Chintesenei sacre a Fiinei uni2erale "(rahman+, sau a Absolutului trans0ersonal& Aceast* identitate decisi2*, obiect al Re2elaiei u0ani,adice, 1ormeaJ* tema central* a teHtelor cunoscute sub numele generic de #panisade%

Anflorirea &3ndirii speculative An #panisade

#pani adele 1ormeaJ* ultimul strat al teHtelor religioase care com0un cor0usul 2edic& Cele mai im0ortante ,i mai 2echi #panisade sunt cele numite S2ediceT, care, du0* tradiie, sunt Dn num*r de treis0reJece :sau uns0reJece@, 1iecare leg+ndu-se de o anumit* Sramur*T a )edelor% F AitareDa ,i Iaushita8i se leag* de 1i&-)edaK F BrihadranDa8a ,i Isha se leag* de XaTur-)eda alb*U O .aittirADa, Iatha, 7hvetshvatara ,i Maitri se leag* de XaTur-)eda neagr*U O Chndo&Da ,i Iena se leag* de 7ma-)edaK F Munda8a, *rashna, Mndu8Da se leag* de Atharva-)eda% Dn momentul eH0unerii doctrinei u0a,inadice nu trebuie 0ierdut din 2edere 1a0tul c* ea cunoa,te o semni1icati2* modi1icare, de la #pani adele 2echi la cele mai recente& #pani adele se 0ot Dm0*ri Dn 0atru gru0e :al c*ror num*r 0oate Dns* 2aria@/ O Prima gru0* cu0rinde cele mai 2echi #panisade, cele dou* mari #panisade 2edice Dn 0roJ*, Dnc* tributare s0eculaiilor ritualice ale 0erioadelor 0recedente, BrihadranDa8a :>..-?.. D&Hr&@, a2+nd Dn centru 1igura Dnele0tului e+Qna2al]\a, ,i Chndo&Da, dominat* de 1igura Dnele0ilor 4dd*la]a Aruni ,i h*ndil\a, AitareDa, Iaushita8i ,i .aittirADa% Iena se a1l* la grania dintre gru0e& O A doua gru0* cu0rinde #pani adele mai 0uin 2echi, Iatha, Isha, Munda8a, *rashna% F A treia gru0*, hot*r+t 0ost-budist*, cu0rinde Maitri ,i Mndu8Da% O A 0atra gru0* conine #pani adele ata,ate la Atharva-)edaE Munda8a, *rashna ,i Mndu8Da% -au ad*ugat a0oi, de-a lungul tim0ului, 7A de #panisade minore, cel mai adesea de obedien* Ssectar*T 2i,nuit* sau shi2ait*, care 2or 1orma gru0ul de2enit clasic al celor SJ< #panisade :%.< du0* Mu8ti8 #panishad, dar cele mai multe sunt a0*rute din com0il*ri ulterioare@& E Antr-o manier &eneral, #pani adele se prezint ca un fel de meditaii litur&ico-fdosofice cu 1orm* 1oarte liber* ,i adesea liric*, care D,i eH0rim* conce0ia 0rin dialoguri 1iloso1ice, cu ocaJia unor dis0ute teologice "(rahmodDa+ Dn leg*tur* cu o enigm* cosmologic*, sau cu aQutorul maHimelor gnomice, a analogiilor "dristnta+

meta1orice sau chiar a deJ2olt*rilor per e!empla% Prin o0oJiie cu construcia more &eometrico a 6ticii lui 0inoJa, stilul u0ani,adic agreeaJ* di1erite 0rocedee, ca de 0ild* 0e cel al mitului, 0e cel S0ointillistT, al 0reJent*rii con2ergente a mai multor as0ecte ale aceleia,i realit*i sau idei directoare, 0rocedeul seriilor meta1iJice, indic+nd cores0ondene Dntre di2erse conce0te Dn relaie de emergen* 0rogresi2*, 0rocedeul S0unerii Dn cores0onden*T sau S0unerii Dn echi2alen*T analogic*, care d* numele s*u genului 2#panishad" :u0a-niAD, literal, Sa se a0ro0iaT, Sa 1i sau a se da 0ri2iriiT, Sa se con1runtaT@, 0rocedeul etimologiei semantice, drag teHtelor Brahmana ,i a0ro0iat de CratDlos-ul 0latonician, cre+nd ocaJia 0entru Scalambururi sacreT etc& e Dnelege c* o g+ndire at+t de subtil* ,i com0leH* a 0utut u,or trece dre0t o g+ndire 0lin* de incoerene ,i contradicii, ast1el c* unul dintre comentatorii s*i tim0urii, han]ara, 2a Dncerca s* su0rime aceast* acuJ*, in2oc+nd di1erena Dntre ade2*rul relati2 sau eHoteric "apar vidD+ ,i cel absolut sau eJoteric "para vidD+% E 7peculaiile #pani adelor au Antreprins cutarea a ceea ce constituie unitatea monadic a su(iectului i au postulat e!istena 7inelui "tman+ Dn s+nul 1iinei noastre s0irituale& Binele a a0*rut ast1el at+t ca un 0rinci0iu 1uncional, 0sihologic, moral ,i s0iritual, c+t ,i ca un 0rinci0iu ontologic& Binele a a0*rut mai Dnt+i ca un 0rinci0iu 1uncional, ca Ssu1lu de 2ia*T sau Ssu1lu 0rinci0alT "tman are ca 0rim sens 0e cel de Ssu1lu de 2ia*TU c1& termenul grec atmos, care se reg*se,te Dn Satmos1er*T, ,i c1& termenul german atmen+, ,i ca 0rinci0iu de 2ia* Dn ra0ort cu tru0ul& Binele este 0rinci0iu 0sihologic, moral ,i s0iritual, Dn m*sura Dn care el a0are at+t ca unitate a tuturor actelor senJoriale, c+t ,i ca agent intern/ acest ine, care este Dn toate, este Sceea ce 2ede Dn 0ri2ireT ,i care nu 0oate 1i 2*Jut, Sceea ce cunoa,te Dn cunoa,tereT ,i care nu 0oate 1i cunoscut etc& "BrihadranDa8a #panishad III, ;&-@& )u trebuie s* dore,ti, deci, s* cuno,ti cu2+ntul, actul, s0iritul, ci 0e acela care 2orbe,te, agentul, g+nditorul& SCi,cat, Dm0ins de ce Jboar* g+ndulPT Dntreab* Iena #panishad% R*s0unsul/ din 0ricina lui tman, agentul intern ,i 0rinci0iul incom0rehensibil, Saltul dec+t ceea ce este cunoscut, altul, iar*,i, dec+t ceea ce nu este cunoscutT, Sacel ce2a de care g+ndul a 1ost g+nditT "Iena
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %A.

#panishad %&8 ,i A@& Binele este ast1el acel ce2a 0rin care totul e mani1estat ,i care nu este mani1estat de nimic altce2a& Binele, 0entru c* Dnde0line,te 1unciunile 0e care Yant le 2a atribui, mai t+rJiu, subiecti2it*ii transcendentale, ,i 0entru c* el este 0rinci0iul ,i 1ocarul oric*rei cunoa,teri, nu 0oate, Dntr-ade2*r, c*0*ta aparen, a1ar* de caJul c+nd ,i-ar 1i sie,i obiect/ cum ar 0utea, Dntr-ade2*r, ubiectul 0ur s* se cunoasc*P Intuiia 2a 1i deci instrumentul sur0rinderii indesci1rabilei 0reJene a acestei esene s0irituale Dn str*1undurile s0iritului nostru, intimius intimo meo, cum 2a s0une 1+ntul Augustin, adic* la ca0*tul eHtrem al interioriJ*rii/ SBinele trebuie 0erce0ut cu aQutorul inelui Dnsu,i care se dore,te a 1i cunoscut& Binele celui care dore,te s* cunoasc* Binele D,i g*se,te 0ro0ria esen*T "Munda8a #panishad III, -&8@& 4na din c*ile 0ri2ilegiate ale c*ut*rii unui ast1el de 0rinci0iu interior a 1ost, desigur, cercetarea alternanei 2itale a st*rilor de 2eghe "Ta&rat+, de 2is "svapna+ ,i de somn 0ro1und "sushupti+% Cedit+nd asu0ra traseului 0sihologic care s1+r,e,te Dn somnul 0ro1und, re1lecia a desco0erit c* eHist* Dn om, subiacent* celorlalte trei st*ri instabile ale su1letului, So lumin* Dn interiorul inimiiT "hridD antaTDotih+, lumin* cu autoluminoJitate constituti2*, ,i care are 0uterea s* aduc* la mani1estare o autentic* lu! perpetua, care nu este alta dec+t Binele "BrihadranDa8a #panishad I3, 8,>@& !eoria st*rilor su1letului, deQa atestat* Dn 0rimele #pani ade, a 1ost mult reluat* Dn cele t+rJii& ub 1orma sa clasic*, elaborat* desigur mult mai t+rJiu, Dn )ed3nta 0ost-shan]arian*, aceast* teorie susine c* su1letul omenesc este susce0tibil, Dn mod natural, de trei st*ri, iar su0ranatural de o Sa 0atraT "turlDa+, identitatea cu (rahman% Binele a 1ost considerat, de asemenea, dre0t conduc*tor sau moderator "antarDmin+ intern al tuturor 1iinelor, 0e care le Dnl*nuise ca 1irul in2iJibil care leag* 0erlele Dntr-un colier "sutr3tman+E SAcela care, locuind Dn toate 1iinele, este di1erit de toate 1iinele MacelaN 0e care 1iinele nu-% cunosc, MacelaN 0entru care 1iinele sunt tru0ul, MacelaN care din interior acioneaJ* asu0ra tuturor 1iinelor, acela este tman-ul t*u, agentul intern, nemuritorT "BrihadranDa8a #panishad555,l% %A,% ,i -8@& Dn s1+r,it, Binele este ceea ce 1ondeaJ* realitatea meta1iJic* a indi2idului, constituind substratul i0seit*ii sau nucleul ontologic al Persoanei& 3ocabula tman conoteaJ* Dn acela,i tim0 identitatea 0ersonal*, a,a cum se eH0rim* ea Dn 0rinci0al Dn 1olosirea termenului Dn locul 0ronumelui re1leHi2 Dn sanscrit*, dimensiunea interiorit*ii s0irituale ,i 0ro1unJimea ontologic* 0e care se gre1eaJ* caractere ,i destine indi2iduale/ 0e scurt, Binele este su(stana unitii interioare%
%A% I)F#"RIR$A '()DIRII P$C4#A!I3$ I) 4PA)IBAD$

'r, iat c inferioritatea i universalitatea conver&, An perfect imanen a 7inelui, locuitor al inimii omului, ast1el c* Binele indi2idual se deJ2*luie, Dn 1a2oarea unei ru0turi de ni2el, ca Binele uni2ersal, Fiina Dns*,i a tot ceea ce este, sau chiar ca u1let al lumii& Atunci c+nd Dnele0tul aQunge, Dntr-ade2*r, 0rin meditaia ghidat* de gnoJ*, la S0e,tera inimiiT O 0e,tera "&ahvara+, locul iniiatic 0rin eHcelen*, loc al misterului O ,i 0*trunde Dn s0aiul concentrat Dn interiorul lui tman, ca un 0unct im0erce0tibil, Binele indi2idual, trec+nd de la starea sa em0iric* la una absolut*, de2ine 2ast ,i omni0reJent ca (rahman Dnsu,i, du0* cum ne Dn2a* celebra 9noz dup 7hndilDaE SAcest tman al meu, locuitor Dn mieJul inimii, e mai mic dec+t bobul de oreJ, de o2*J, de mu,tar, de

sorg, dec+t mieJul bobului de sorg& Acest tman al meu, locuitor Dn mieJul inimii este mai mare dec+t 0*m+ntul, dec+t cerul ,i s0aiul dintre ele, mai mare dec+t toate aceste lumi& $l conine orice acti2itate, orice dorin*, orice miros ,i gust, el cu0rinde tot acest uni2ers, dar r*m+ne mut, indi1erent& Acest tman al meu, locuitor al mieJului inimii este (rahman% Pentru cel care g+nde,te/ `P*r*sind aceast* lume 2oi 1i una cu elL nu este nici o Dndoial* c* a,a se 2a Dnt+m0laT "Ch3ndo&Da #panishad III, %;& 8-;@& C*ci 2(rahman este realitate, cunoa,tere, in1initate& Cel care ,tie c* este ascuns Dn 0e,tera MinimiiN se a1l* 0e su0remul 1irmament&T ".aittiriDa #panishad SS% %@& Chiar atunci c+nd cel care mediteaJ* accede la Saceast* esen* greu de 0erce0ut, integrat* misterului, ascuns* Dn 0e,tera inimiiT "Iatha #panishad II& %;@, i se deJ2*luie unitatea interioar total a tuturor fiinelor O unitate la care toate 1iinele 0artici0* ,i c*reia Di a0arin& )ici o 1iloso1ie Dn a1ara celei din #pani ade ,i, mai t+rJiu, din )ednta nu a celebrat cu at+ta str*lucire 4nicul, 1*r* secund, esen* intim* a Dntregii multi0licit*i, ,i nu a Dneles mai clar 4nitatea su0rem*& Aceast* 0ro1und* unitate a Fiinei nu este dec+t disimulat* 0entru 0ri2ire, Dn s0atele di2ersit*ii ,i al haosului a0arenelor& Pentru #pani ade, continuitatea Fiinei este esenial*, iar omogenitatea sa nu este mai 0uin 1unciar*/ Fiina nu are nici lacune, nici 2id, nici determin*ri& !oate di1erenierile indi2iduale a0ar ca reJultat al o0eraiilor cu0lului di1ereniator 2nume ,i 1orm*T "nmarupa+, deci ca reJultat al Dnt+lnirii dintre un nume Bi o 1orm*& Continuitatea imediat* ,i 0ro1und* a Fiinei nu e 1ragmentat* dec+t la su0ra1a* de as0ectul eHterior ,i de limbaQ& Dn 2reme ce grecii descriu 1iecare lucru Dn structura sa integral*, inclus* Dn rigoarea 1ormei, Bi Dn 2reme ce dialectica din *hile(os atribuia 0er1eciunea 1ormei de1inite, nu Dnca0e nici o Dndoial* c* 0entru g+ndirea u0ani,adic*, Dntr-o
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %A-

tendin* de2enit* a0oi constant* a g+ndirii indiene Dn general, lucrurile se 0etrec cu totul alt1el/ 1ormele "rup+ nu sunt dec+t locul dis0ersiei ,i al s*r*ciei ontologice/ omnis determinatio est ne&atio, du0* cum a1irma 0inoJa Dn crisoarea nr& A. c*tre Jarig Jelles& "r, S0luralitatea nu eHist*& Cel care crede c* 2ede 0luralitatea Dn uni2ers trece de la moarte la moarte& !rebuie s* 2eJi MBineleN Dn unitate "e8ah3+, $l acest uni2ers stabilT "BrihadranDa8a #panishadl)% ;&%7@& De Dndat* ce toate determinaiile au 1ost Dnde0*rtate :SDnde0*rteaJ* tot restul_T, 2a cere Plotin Intelectului/ 6neade 3I& <&-% ,i 3&8&%>@ ,i s-a 0rodus, 0rintr-o intuiie de ordin mistic, Dntoarcerea la realitatea Dns*,i, la 3tman, la Binele uni2ersal, se aQunge la continuitatea 0er1ect* ,i unic*, 0lenitudine a inelui, care se con1und* cu 0lenitudinea lui (rahman, 0rinci0iul absolut& Ast1el se eH0lic* desco0erirea, de c*tre Dnele0ii #pani adelor :0rintr-o intuiie global* de ordin mistic@, a eH0erienei 0ure a identit*ii nedi1ereniate a inelui, 0e care 1iecare Dl desco0er* Dn str*1undurile 1iinei sale meta1iJice, ,i a Absolutului trans0ersonal, uni2ersal ,i sacru& Cele 0atru SCari $nunuriT "Mahav8Da+ condenseaJ*, eH0un+nd-o la cele trei 0ersoane ale discursului gramatical, tocmai aceast* identitate/ SCeea ce sunt este (rahmani" "BrihadranDa8a #panishad %&;&%.@U SAbsolutul, iat* ceea ce e,ti cu ade2*rat_T "Chndo&Da #panishad 3I, 7@U SAcest ine este (rahmani" "Mndu8Da #panishad -@U SCunoa,tere 0ur*, aceasta este natura lui (rahmani" "AitareDa #panishad 3& 8@& Pentru c* meditaia asu0ra acestor enunuri era menit* s* 0remearg* ,i chiar s* 1aciliteJe emergena eH0erienei eliberatoare, adic* aceea a realiJ*rii intuiti2e a acestei identit*i actuale, trebuie c* ele au 0us la grea Dncercare, de-a lungul secolelor, Dntreaga sagacitate a eHegeilor )edntei clasice, Dn Dncercarea de a le induce un modus operandi% C+t des0re eH0eriena eliberatoare Dn sine, ea este descris* adesea ca o scu1undare Dn lumin*, 0entru c* lumina transcosmic* se arat* identic* cu aceea din interiorul omului/ S#umina care str*luce,te dincolo de acest Cerc, dincolo de toate, Dn inuturile cele mai Dnalte dincolo de care nu se mai 0oate urca, este Dn ade2*r aceea,i lumin* care str*luce,te Dn interiorul omului "antah purusha+" "Chndo&Da #panishad HI& %8&>@& " eH0erien* Dn de0lin acord cu acea auto2iJiune a luminii, 0e care o 2a descrie cu at+ta subtilitate Plotin "6neade 3& 8& <&%<U 3I& >& 8?&%>@& E An #panisadele de dat medie i recent s-a Anre&istrat Ans o evoluie caracteriJat* 0rintr-un dublu demers c*tre transcenden* ,i dualism& $2oluie, 1*r* Dndoial*, crucial*, c*ci ea a 0reg*tit ,i anunat, 0e de o 0arte,
%A8 I)F#"RIR$A '()DIRII P$C4#A!I3$ I) 4PA)IBAD$

a0ariia 1iloso1iei 7m8hDa ,i a 0racticilor \oga, 0e de alta, a curentului numit (ha8ti, asu0ra c*rora 2om re2eni& Dn 2reme ce Dn 0rimele #pani ade, 4nul 0reJenta tendina conto0irii Dn !ot, iar transcendena celui dint+i se distingea cu greu de imanena celui de al doilea, Dn #panisadele medii ,i recente s-a deJ2oltat tendina se0ar*rii 4nului de !ot ,i a distingerii Dn 4nul-!ot a dou* moduri de a 1i, a0arent incom0atibile/ SabsolutT ,i Srelati2T, Ss0iritualT ,i SmaterialT, S0ersonalT ,i Sim0ersonalT etc& Ast1el, (rahman a 1ost 0ri2it sub dou* 1orme/ S unt Dntrade2*r dou* as0ecte ale lui (rahmanE acela dotat cu 1orm* ,i in1ormul, muritor ,i nemuritor, 1iH ,i mobil, sensibil ,i transcendentT "BrihadranDa8a #panishad II& 8&%@& Dn 0aralel se deJ2olt* dimor1ismul lui tmanK centrul 0ur al lui tman, denumit antartman, tinde s* de2in* un 0rinci0iu s0iritual autonom numit 0irit "purusha+, adic* 0rinci0iul Con,tiinei 0ure, s0ectator im0asibil, martor 0ur, se0arat de natur* ,i de2enire/ S)u mai mare dec+t un 0urice,purusha st* Dn mieJul lui tman, st*0+n 0este ce a 1ost ,i 0este ce 2a 1i/ din 1aa lui nu 0oi 1ugiT "Iatha #panishadI3& %-@& Acest 0rinci0iu al Con,tiinei 0ure de2ine un 0rinci0iu transcendent ,i distinct Dn ra0ort cu eH0eriena 0siho-mental* ,i chiar, Dn anumite conteHte, un Reu unic "e8adeva+E SDu0* cum soarele, "chiul-lumii-

Dntregi, nu e contaminat de murd*riile eHterioare 2*Jute de ochi, tot a,a Binele dinl*untrul 1iec*rei 1iine nu se las* nicic+nd contaminat de miJeria lumii, 1iind el Dnsu,i Dn a1ar*T "i(id% II&-&%%@& !otul se Dnt+m0l* ca ,i cum 0lenitudinea 4nului-!ot ar 1i scindat* Dn dou* 0*ri o0use ,i ireconciliabile O aceea a Absolutului ,i aceea a de2enirii uni2ersale "samsra, termen care nu a0are 0+n* la Iatha #panishad+, de2enire 1unest* ,i iluJorie, at+t cosmic*, c+t ,i 0sihic*, dar ,i domeniul su1letului etern, ,i acela al de2enirii 0erisabile O, cele dou* domenii 0ostulate mai t+rJiu de ontologia dualist* 73m8hDa :caracteriJat* de un dualism cu mult mai 0ro1und dec+t acela din tradiia occidental*@/ domeniul 0iritului etern "purusha+ ,i acela al )aturii Dn mi,care "pra8riti+% Factorul decisi2 r*s0unJ*tor de aceast* e2oluie a 1ost desco0erirea necesit*ii im0lacabile a legii actului ,i a e1ectelor sale "8armari+, dim0reun* cu corolarul s*u, transmigraia su1letelor "samsra+% #egea actului, a c*rei re2elare a 1ost umbrit* de mister "BrihadranDa8a #panishad HI&-&%8@, este legea uni2ersal* a cauJalit*ii retributi2e/ ea 0ostuleaJ* c* orice aciune moral* cali1icabil* D,i cheam* r*s0lata Dntr-un tim0 mai mult sau mai 0uin Dnde0*rtat ,i cu a0ortul tuturor 1orelor uni2ersale& Actul "8arman+ nu mai este actul sacru sau o0era ritual* a Brahmanilor, ci actul interesat ,i egoist, hr*nit de dorin* ,i care genereaJ* un 1luH
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %A;

eHistenial Dn 0er0etu* de2enire, acela al morilor ,i na,terilor re0etate "samsra Dnseamn* Scursul comunT, Scirculaia uni2ersal*T@& "rbit de ignoran*, subiectul comite acte bune ,i rele, ,i 0entru c* maturarea "vip8a+ SroadelorT "phala+ lor este lent*, autorul acestor 1a0te trebuie s* renasc* 0entru a-,i culege r*s0lata, 0ro0orional* cu meritele ,i gre,elile, sub 1orma unor eH0eriene a1ecti2e 1ericite sau amare& Fora motrice a transmigraiei nu este alta dec+t dorina "8ma+, la originea oric*rui act intenional "BrihadranDa8a #panishad I3, ;& A ,i mai de0arte@& Chiar dac* 0reJentarea a0ro1undat* a doctrinei lui 8arman ,i a di1eritelor maniere de a-i conce0e al s*u moclus operandi Dn s+nul di2erselor ,coli 1iloso1ice de0*,e,te limitele demersului nostru, MaitrD #panishad 0ost-budist* 0ermite totu,i o e2aluare a o0oJiiei dintre etern ,i de2enire din 0erioada res0ecti2*& " dat* ce su1letul, alc*tuit din dorin*, a c*Jut 0rad* curgerii 1enomenale, el este cu0rins de acea de2enire concret*, real*, cu calit*i substaniale "tattva, &una, (hva+, de care trebuie s* se 0uri1ice 0rin asceJ* 0entru a aQunge la starea de SiJolareT sau de SeliberareT& Idealul nonac-iunii "nivritti+ tinde s* se substituie celui al acti2it*ii "pravritti+% Re1lecia 1iloso1ic* urm*re,te dou* 0lanuri 0aralele& Pe de o 0arte, ea s-a str*duit s* a1le Dn ce condiii se 0oate disocia, 0rintr-un act de discriminare, 0rinci0iul s0iritual autonom "tman saupurusha+ de 2iaa organic* ,i de acti2itatea 0siho-mental*, ambele incluse Dn categoria 1enomenelor naturale ,i in+nd Dnc* de dinamismul inerent )aturii Dn mi,care, ast1el Dnc+t s* se 0oat* aQunge la SiJolareaT "8aivalDa+ absolut* a 0rinci0iului s0iritual autonom& Al*turi de gnoJ*, metod* soteriologic* 0ri2ilegiat* Dn #pani adele 2echi, 0racticile ascetice \oga au cunoscut 0romo2area la rang de cale a m+ntuirii :0rima ocuren* a com0usului Do&a-s3m8hDa se a1l* Dn 7hvet3shvatara #panishad 3I&%8@& Pe de alt* 0arte, s-a Dncercat o analiJ* ,i o elucidare a ra0orturilor dintre Fiina absolut* "(rahman sau purusha+ ,i )atura Dn de2enire& Dn 7hvet3shvatara #panishad, Fiina absolut* a 1ost asimilat* unui Jeu 0ersonal, Rudra- hi2a, creator dar ,i distrug*tor de lumi, a c*rui SmagieT creatoare "m3D Dnl*nuie ,i Dnchide Dntr-o ca0can* toate 1iinele indi2iduale& Puterea 0e care o are Jeul, de a 0roiecta Dn Qoac* ,lila+ 1ormele cosmosului :1orme care sunt reale, ca ,i creaia cosmic*U caracterul iluJoriu 2a 1i a1irmat de-abia Dn )ednta shan]arian*@, Dn care oamenii orbii de ignoran* se las* 0rin,i, nu este alta dec+t )atura "pra8riti+ Dn mi,care& De2ine ast1el 2iJibil c* #pani adele constituie, 0rin 2irtualit*ile di2ergente 0e care le 0osed*, ade2*rata surs* a 1iloso1iei indice&
%AA JI)I C4#

0inismul Jinismul :de 0re1erat SQainismuluiT@ ,i budismul sunt dou* religii indiene autohtone non2edice, a0*rute Dn acelea,i regiuni ,i Dn acelea,i circumstane O e1er2escen* religioas* ,i s0eculati2* 1*r* 0recedent Dn baJinul mediu al 'angelui, din secolul 3I D&Hr& O, Dntr-un mediu 0uin arianiJat ,i Dnc* mai 0uin brahmanic& A0*rute ambele Dn cercul asceilor shramanas, situai Dn marginea, at+t a ortodoHiei brahmanice, c+t ,i a 1ormelor sale sociale, curentele de idei ale Qinismului ,i budismului au a0*rut, cu siguran*, Dn ochii g+ndirii brahmanice Dncet*enite, ca o chintesen* a doctrinelor SnonortodoHeT, Dn m*sura Dn care a0ariia ,i deJ2oltarea lor au 1ost generate at+t de e2oluia g+ndirii brahmanice, c+t ,i de reacia Dm0otri2a acestei g+ndiri& uccesul ra0id al acestor mi,c*ri a 1ost 0e m*sura intensit*ii as0iraiei c*tre desc*tu,are care a a0*rut ,i s-a r*s0+ndit la acea dat*& Frate mai mare ,i ri2al al budismului, Qinismul a cunoscut o deJ2oltare, Dn mod biJar, 0aralel* acestuia& In 1a0t, originile sociale ,i 2ieile celor doi Sc*ut*tori de ade2*rT care urmau a 1i 2iitorul Jina ,i 2iitorul Buddha 0reJint* 0aralelisme interesante, du0* cum doctrinele ,i 0racticile lor 0reJint* iJomor1ii incontestabile& Jinismul a Dm0*rt*,it cu siguran* as0iraia 0anindian* c*tre desc*tu,are, adic* as0iraia des0rinderii din ciclul rena,terilor graie unei anumite cunoa,teri eliberatoare, cale unic* 0entru obinerea m+ntuirii/ ultimul maestru dintr-o serie de -8 de 0ro1ei .lrthan8ara care au dob+ndit, 1iecare la r+ndul s*u, Iluminarea, 3ardham*na :A;7^;>> D&Hr&@ a obinut el Dnsu,i, du0* %8 ani de asceJ* eHtrem*, SomniscienaT care-i aduce eliberarea, de2enind ast1el Carele $rou "Mahvira+, 3ictoriosul "0ina+ sau Dn2ing*torul s0iritual al lumii& Cah*2ira 0ro1eseaJ* o doctrin* a m+ntuirii Dntemeiat* 0e !ri0lul Ju2aer O Credina drea0t*, Cunoa,terea drea0t*, Conduita 0er1ect* O ,i 0une

baJele unei congregaii monastice care 2a cunoa,te Dn era cre,tin* :cea >7-<- d&Hr&@ o schism* 0ro1und* Dntre Sasceii goiT "Di&am(ras sau SDn2e,m+ntai cu s0aiuT@ ,i asceii SDn2e,m+ntai Dn albT "7hvetm(ara+% Chiar dac* doctrina Qaina a 1ost de0arte de a cunoa,te str*lucirea celei budiste, chiar dac* dogmatica Qaina a r*mas, Dn ciuda s0iritualismului s*u, solidar* modului de g+ndire ,i 0resu0oJiiilor arhaice, Dn s0ecial 0rin modul material de a conce0e o0erarea legii actului ,i a e1ectelor sale "8arman+, ,i chiar dac* ea nu a atins niciodat* nici am0loarea, nici originalitatea, nici ra1inamentul doctrinei budiste, contribuia culturii Qaina la 2iaa intelectual* a Indiei a 1ost im0ortant* :iluminism, arhitectur*,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %A?

matematic*, medicin*, cosmologie, tratate de astronomie ,i astrologie, teologie, 0oeJie etc@& Comunitatea Qaina, destul de Dnchis*, dar 1oarte acti2*, a str*b*tut secolele ,i a Qucat un rol destul de im0ortant Dn istoria Indiei, 0rin 0ractica 2alorilor morale Dnalte, ca onestitatea, munca ,i tolerana, Dn Jiua de aJi ea num*r+nd nu mai 0uin de 8,A milioane de ade0i&

Budismul ori&inar
)*scut a0roHimati2 Dn A?? D&Hr& :cronologie incert*@, 1iu 8shatriDa al unui mic rege dintr-un 0rinci0at ne0aleJ de la 0oalele Himala\ei, 0rinul 'autama iddhartha, care urma s* de2in* Buddha, Iluminatul ,(uddha, adic* acela care s-a treJit din iluJia Dnrobitoare asu0ra lumii ,i asu0ra sa@, 1usese inut Dn tineree, de c*tre tat*l s*u, de0arte de miJeria eHistenei umane& "r, iat* c* Dntr-o Ji, ie,ind din 0alat, el a Dnt+lnit as0ectele ne1ericirii omene,ti sub 1orma unui b*tr+n albit de 2reme, a unui bolna2 incurabil, a unui cortegiu 1unerar ,i a unui ascet& Aceste 0atru Dnt+lniri, Dn de1initi2 banale, au 1ost de aQuns 0entru a ru0e 2*lul iluJiei esut Dn Qurul lui de gu2ernarea 0*rinteasc* a con1ortului s*u moral/ 0ri2ind lucrurile a,a cum erau, Buddha desco0erise realitatea_ C*ci o dat* cu 0ers0ecti2a morii de care nu te 2indeci ,i o dat* cu luarea la cuno,tin* a eHistenei crudului ade2*r, 1iina uman* se 2ede dintr-o dat* aJ2+rlit* Dn tragedia cu 1inal ine2itabil, Dntr-o lume Dn care 0ers0ecti2ele, miraQele ,i toate aceste iluJii recon1ortante, generate de s0eran*, sunt risi0ite/ omul se a1l* gol Dn 1aa 2ieii ,i a morii sale, con1undate& Aceast* re2elaie brutal* %-a 1*cut s* renune 0e loc la lume ,i s* ado0te la 2+rsta de -7 de ani maniera de a tr*i a unui c*lug*r r*t*citor, de2enind ast1el, sub numele de h*]\amuni, un c*ut*tor de ade2*r 0rintre at+ia alii Dn acea e0oc*& Du0* ce Dn2**tura mae,trilor %-a deJam*git ,i du0* multe c*ut*ri, du0* ani de austeritate, el a atins Dn s1+r,it Iluminarea sau !reJirea "(odhi+ la Bodh-'a\* :actualul Bihar@, la 2+rsta de 8A de ani& $l a str*b*tut Dntre tim0 nenum*rate 2iei succesi2e, dintre care numai ultimele A;> sunt cunoscute de c*tre tradiie/ nu numai c* de0*,ise orice sensibilitate la 0l*cere sau la durere, dar 0*trunsese ,i secretul oric*rei eHistene& Bi-a 0etrecut restul 2ieii :2reo 0atruJeci ,i trei de ani@ c*l*torind 0rin baJinul mediu al 'angelui, recrut+nd disci0oli ,i Dn2*+ndu-i #egea cea Drea0t*, 0redic+nd laicilor :c+te2a sute de 0redici@, instituind ordinul monastic al c*lug*rilor cer,etori "(hi8shu+ ,i organiJ+nd Comunitatea
157

B4DI C4# "RI'I)AR

budist* "7an&ha+% $l a dob+ndit su0rema $Htincie "*arinirvna+, s-a stins, cu alte cu2inte, com0let la 2+rsta de <. de ani :cea ;<? D&Hr&, cu reJer2ele mai sus-menionate@& "rdinul monastic 1ondat de c*tre Buddha s-a r*s0+ndit 0rogresi2 Dn toat* India& 'raie Jelului misionar al Dm0*ratului Asho]a :cea -?7--8- D&Hr&@, religia budist* a cunoscut ra0id o eH0ansiune remarcabil*& Dac* 3ehiculul Decanilor "7thaviravda+ sau Cicul 3ehicul ".heravda+, care se di1ereniaJ* de budismul 0rimiti2, s-a instalat la Ce\lon Dnce0+nd cu -A. D&Hr& ,i s-a r*s0+ndit a0oi Dn tot sud-estul Asiei :Birmania, !hailanda, Cambodgia@, Carele 3ehicul "MahDna+ s-a deJ2oltat mult mai t+rJiu, la Dnce0utul erei noastre, Dn A1ganistan, !ibet, Dn Asia Central*, Dn China, Dn Coreea ,i, Dn 1ine, Dn Ja0onia& Comunitatea budist*, care cu0rindea, ca ,i cea Qinist*, c*lug*ri ,i laici, ,i-a 2*Jut structura schimb+ndu-se 0rogresi2& Pe de alt* 0arte, o serie de concilii, teatru al Dn1runt*rii tendinelor di2ergente, au contribuit la 1iHarea dogmei ,i a disci0linei monastice& FiHat ,i re0artiJat 0rogresi2 Dn trei seciuni cores0unJ+nd la trei moduri de gru0are a teHtelor, canonul budist com0ort* S!rei Co,uriT ".ripita8a+E Co,ul Predicilor lui Buddha "7utra-pita8a+, Co,ul Disci0linei, Dn s0ecial cea monastic* ")inaDa-pita8a+ ,i Co,ul SDoctrinei a0ro1undateT sau sistematiJate "A(hidharma-pita8a+, sau scolastice, mai t+rJie& Budismul 2a Dn1lori mai mult de cincis0reJece secole 0e t*r+mul Indiei, Dnainte de a dis0*rea Dn Qurul secolului al K-lea d&Hr&, Dn s0ecial din 0ricina lo2iturilor de graie aduse de in2aJiile musulmane& )imic nu este mai sur0rinJ*tor 0entru 1iloso1ul occidental dec+t budismul, care a 1ost mult* 2reme 2ictima contradiciilor de inter0retare la adresa sa Dn secolul al KlK-lea :budismul a,a-Jis Snihilism sau 0esimism al sl*biciuniiT@& Chiar dac* 0rogrese considerabile Dn cunoa,terea occidental* a budismului au contribuit la disi0area unor contradicii absurde, Dntrebarea asu0ra naturii eHacte a budismului r*m+ne/ trebuie Dntr-ade2*r considerat ca o 1iloso1ie, ca un sistem etic, ca o religie, sau doar ca o disci0lin* 0siho-somatic* de ti0 \oghinP Dac* este 2orba des0re o 1iloso1ie, nu ne 0utem Dm0iedica de a ne mani1esta uimirea Dn 1aa unei S1iloso1iiT care, 0e in2ersul theoriei Dndr*gite de 0rimii g+nditori greci ,i de asemenea Dn contra 0redileciei lor 0entru ontologie, D,i interJice orice contem0laie deJinteresat* asu0ra structurilor realului ,i care, ab-in+ndu-se de la orice s0eculaie oioas* asu0ra S0roblemelor eterne ale meta1iJiciiT, 0entru a relua eH0resia consacrat*, 0are-se, cu mult Dnainte de Yant, o 0roiecteaJ* 0e aceasta Dn domeniul incognoscibilului& Dac* este 2orba des0re o religie, stu0oarea nu este mai mic* Dn 1aa unei religii

'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %A<

SnonteologiceT, religie agnostic* ,i 1*r* DumneJeu, care se des1*,oar* Dn imanen*, recuJ* orice re2elaie di2in* ,i consider* ideea Dns*,i de absolut sus0ect*& Dac* este 2orba de un sistem etic, se 0une urm*toarea Dntrebare/ care ar 0utea 1i, Dn absena oric*rui 0rinci0iu 1ondator, ca Persoana, ,i de0arte de orice sentimentalism ,i de orice mil*,&0atologic*T, 1undamentul 0e care acest sistem etic ar a,eJa 0ractica 2irtuilor Dnalte, Dn 1ine, dac* ar 1i 2orba de o cale mistic* baJat* 0e o 0ractic* a interioriJ*rii, cum s* conce0i c* o 2ia* interioar* se 0oate a0ro1unda Dn sensul unei absorbii din real mereu mai marcat*, dac* acela care mediteaJ* este li0sit de su1let substanialP C+nd 2om ad*uga c* budismul 0oate 1i orice, mai 0uin o doctrin* Dn ,,-ismT, 2om 2edea c*, dac* Dnelegerea budismului ne este at+t de di1icil*, aceasta se Dnt+m0l* 0oate 0entru c*, Dn realitate, el este toate acestea laolalt*& E Budismul primitiv se prezint, dac nu ca o 2filosofie", atunci cel puin ca o disciplin mental de auto eli(erare, orientat* Dn Dntregime s0re reJol2area 0roblemei durerii ,i s0re eradicarea de1initi2* a su1erinei uni2ersale/ este o soteriologie Dn stare 0ur*, care DntemeiaJ*, desigur, eliberarea 0e o anumit* cunoa,tere, aceea a condiiilor ser2itutii, dar Dn cadrul c*reia teoria a r*mas Dntotdeauna subordonat* 0racticii& )u a 1ost oare Buddha 0reJentat uneori caSmaestru al remediilorT "(liaishaTDa-&uru+, Dn s0ecial Dn tradiia sino-Qa0oneJ* ulterioar*, ca un medic Dn stare s* 2indece de1initi2 maladia 0rin eHcelen*, aceea a eHistenei Dnse,i, dac* e ade2*rat c* 1iecare 1iin* uman* este condamnat* s* eH0erimenteJe, mai de2reme sau mai t+rJiu, b*tr+neea, su1erina ,i moartea, la 1el ca h+]\amuni& Buddha ,i-a inaugurat 0ro0o2*duirea #egii "Dharma+ 0rin 0redica de la Benares O e2eniment denumit tradiional SCoiunea roii #egiiT "Dharmaca8rapravartana+ O, Dn care el eH0une Cele Patru )obile Ade2*ruri "rDasatDni+, 0iatr* unghiular* a doctrinei SmedicamentT care este budismul& $H0unerea acestor ade2*ruri ale #egii budiste, care a0ar ca Dntemeiate at+t 0e eH0eriena Dns*,i a Iluminatului :tocmai a0erce0ia lor 1ace din h*]\amuni un Iluminat@, c+t ,i 0e Dis0unerea lucrurilor "dharma+, adic* 0e structura realului, 0reJint* un schematism medical O diagnostic, etiologie, 0ronostic ,i 0rescriere a tera0euticii cores0unJ*toare O, r*s0+ndit Dn cadrul s0eculaiei di1eritelor ,coli 1iloso1ice ale e0ocii :c1& Xo&a-sutra %%&%A@/
%A7 B4DI C4# "RI'I)AR

1
%& !ot ceea ce eHist* este su0us su1erinei/ totul este Dn mod intrinsec, Dn act sau Dn 0otent*, S0roast* alc*tuireT sau r*u eHistenial "sarvam dun8ham+, Dn urma caracterului am*gitor al na,terii, al 2ieii, al b*tr+neii ,i al morii, sau al deJunirii de ceea ce iubim, sau in2ers, Dn urma asocierii 1orate cu ceea ce nu iubim, sau Dnc*, Dn urma neobinerii a ceea ce dorim& -& "riginea su1erinei "du8hasDa samudaDa+ este SseteaT "trishn+, ceea ce Dnseamn* c* ea reJid* Dn dorinele arJ*toare& Cu2+ntul SseteT este luat aici Dntr-un sens mai larg, el cu0rinJ+nd desigur ,i concu0iscena, dar ,i l*comia :0ruritul s0eculati2 al insaiabilului mental care str*bate a0oriile meta1iJice@, c+t ,i dorina de a eHista la nes1+r,it, ,i chiar ,i dorina 0aradoHal* de a o s1+r,i cu eHistena, a sinuciga,ului de0resi2& 8& !otu,i, cercul 2icios 0oate 1i ru0t, iar su1erina 0oate a2ea un ca0*t "dun8ha-nirodha+% Dncetarea su1erinei 0oate 1i obinut* 0rin dis0ariia SseteiT, aQung+ndu-se ast1el la 1ericirea su0rem* inerent* tingerii "nirvana+ ,i la domeniul s*u incondiionat "asams8rita+, diametral o0us lumii de2enirii& ;& Calea "mr&a+ care conduce la aceast* Dncetare a su1erinei este 2Anoptita Go(il *otec", ale c*rei o0t membre sau ramuri O rectitudine a g+ndirii, a inteniei, a cu2+ntului, a aciunii, a miQloacelor de trai, a e1ortului, a ateniei, a concentr*rii O se 0ot reduce la o triad*/ moralitate "shila+, reculegere "samdhi+ ,i Dnele0ciune "prNTn3+% Aceast* cale caut* linia median* Dntre cele dou* eHtreme re0reJentate de o 2ia* de 0l*ceri, 0e de o 0arte, ,i un ascetism 0rea riguros, 0e de alta& CauJa 0entru care omul este 0rada unei SseteT at+t de 1uneste este c* el ignor* lanul cauJal care gu2erneaJ* eHistenele Dn de2enire, leg+nd actul moral cali1icabil de e1ectul s*u Dnde0*rtat& Acest lan cauJal este cunoscut sub numele de lege a Sco0roducerii condiionateT "pratitDa-samutpda, literal/ S0roducere con2ergent* de0inJ+nd de sau Dn 1uncie deT, adic* Dn 1uncie de un concurs de cauJe ,i condiii, ,i nu Dnt+m0l*toare@, sau chiar sub numele de S#an al originilor interde0endenteT& Aceast* teorie a co0roducerii condiionate este la 1el de celebr* ,i de 1undamental* ca ,i Cele Patra )obile Ade2*ruri& $ste 0reJentat* de tradiie ca o eH0licaie su0limentar*, o eH0licitare sau a0ro1undare a celui de al doilea )obil Ade2*r, cel Dn leg*tur* cu originea durerii, Buddha a2+nd intenia de a eH0lica de ce 2iaa este dureroas* ,i care este originea durerii, stabilind coneHiunea su1erin*-ignoran*& Aceast* teorie eH0une aceast* 1ormul* cauJal* cu dois0reJece membri, care eH0rim* mai 0uin o sec2en* tem0oral*, c+t Dnl*nuirea sintetic* a dou*s0reJece coneHiuni "nidna+, 1actori declan,atori, gu2ern+nd a0ariia regulat* a 1enomenelor eHistenei,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %?.

%?% B4DI C4# "RI'I)AR

ca actualiJare a dinamismului sintetic al legii ]armice& Aceast* 1ormul* cauJal* constituie SRoata transmigraieiT "samsra-ca8ra+,An mod clasic 1igurat* 0rin schema SRoii de2eniriiT :se 2a re2endica, de eHem0lu, de la Roata de2enirii tibetane, dar Dn realitate aceast* schem* este anterioar*, ,i o g*sim deQa la AQant*@& Formula S0roducerii Dn de0enden* 1uncional*T este urm*torea/ %@ ignorana "avidD3+ condiioneaJ* -@ 1ormaiunile ]armice "sams8ra+, cu alte cu2inte 2olitiile care modeleaJ* rena,terea ,i care condiioneaJ* 8@ con,tiina "viTnna+, ,i care la r+ndul ei condiioneaJ* ;@ Snumele ,i 1ormaT "nmarupa+, adic* 1enomenele 0siho-1iJice, care condiioneaJ* A@ cele ,ase baJe ale con,tiinei "sadDatana+, care condiioneaJ* ?@ contactul "sparsha+ Dntre organele simurilor ,i obiectele lor, contact care condiioneaJ* >@ senJaia Dnc*rcat* cu 2aloare a1ecti2* "vedan3+, care condiioneaJ* <@ SseteaT "trishn+, care condiioneaJ* 7@ ata,amentul "updan+ la cele cinci Agregate constituti2e ale com0usului 0siho-so-matic, ata,ament care condiioneaJ* %.@ eHistena Dn de2enire "(hava+, care condiioneaJ* %%@ :re@na,terea "Tati+, care condiioneaJ* %-@ b*tr+neea ,i moartea "Taramar3nd+% Aceasta este 1ormula sal2atoare 0e care Buddha ar 1i conce0ut-o Dn noa0tea Ilumin*rii, trec+nd-o Dn re2ist*, alternati2, Dn cele dou* sensuri cores0unJ+nd ordinii regresi2e :de la e1ecte la cauJe ,i la condiiile lor@, adic* anagogice ,i tera0eutice, ,i ordinii descendente ,i sintetice :de la cauJe ,i condiii la e1ectele lor@& Pro1und*, dar di1icil de inter0retat, aceast* teorie se do2ede,te solidar* unei conce0ii nu mai 0uin original* asu0ra structurii realit*ii& )u eHist* Dntr-ade2*r nici o Dndoial* c* budismul constituie, Dn aceast* 0ri2in*, Scea mai uimitoare inter0retare a realului care a 1ost ,o0tit* 2reodat* unei urechi omene,tiT :H& Rimmer@& Ce tablou al realului 0ro0une deci budismulP E *e deoparte, (udismul, cel puin cel strvechi, a Am(ri at unfeno-menism realist Dn con1ormitate cu care tot ceea ce se o1er* con,tiinei sub 1orma datelor elementare discrete ,i 1luente :SelementeleT sau dharmas+ e0uiJeaJ* Dntreg realul& Pe de alt* 0arte, budismul a do2edit o radicalitate deJontologiJant*, 0reocu0at* de a combate orice idee de substan*, 1ie material*, 1ie s0iritual* :Binele u0ani,adic ca Smas* de con,tiin*T, viTnna&hna sau monadele s0irituale din 73m8Da+, ,i de a eHorciJa orice 1ond substanial dinGlucruri& Ast1el c* 0entru budism nu este eHisten* su0us* legii cauJalit*ii care s* nu se reduc* Dn analiJ* la un 0roces, la o de2enire, iar realitatea lucrurilor acestei lumi, sortit* e1emerului, st* Dn oscilaie 0er0etu* Dntre 1iin* ,i ne1iin*, sub legea natural* a cauJalit*ii& Budismul a0are aici ca So cale de miQlocT Dntre dou* 0ers0ecti2e eHtreme "anta+, re0reJentate, 0e de o 0arte, de conce0ia Jis* a S0ermaneneiT, care 0ostuleaJ* c* Stotul eHist*T, c* su1letul ,i lumea sunt deci eterne, ,i, 0e de alt* 0arte, de conce0ia Jis* Sanihilaionist*T sau nihilist*, care 0ostuleaJ* c* Snimic nu eHist*T ,i c* totul este su0us aneantiJ*rii& Dn locul noiunilor ontologice de 1iin* ,i ne1iin*, budismul 0ro1eseaJ* conce0ia Sim0ermanenei uni2ersaleT, adic* a lumii ca Dnl*nuire de cauJe ,i e1ecte deo0otri2* e1emere, ca 0roces etern& E An privina omului, dac* eHamin*m omul Dn manier* em0iric* imediat*, realiJ*m c* eHistena sa com0ort* gru0*ri mereu instabile de 1enomene care a0ar ,i dis0ar, de cinci 1eluri/ a0arenele sensibile ,i cor0oralitatea "rup+, senJaia Dnc*rcat* de a1ecti2itate "vedan3+, acti2itatea mental* concret*, din care reJult* noiunile "samTn+, construciile 0sihice ,i 2olitiile "sams8ra+, g+ndurile sau cuno,tinele "viTnna+% Dntregul c+m0 al eH0erienei 2itale se Dnscrie ast1el Dn limitele acestor gru0*ri de 1enomene distincte, dar str+ns unite, cunoscute sub numele de Sagregate de ata,amentT "updna-s8andha+% Cele cinci agregate sunt 2ide "shunDa+, nesubstaniale ,i 1*r* esen* 2eritabil*/ Smateria se aseam*n* cu o bul* de s0um*, senJaia cu o bul* de a0*, noiunea cu un miraQ, 2olitiile cu tul0ina :goal*@ a unui bananier, iar cunoa,terea cu o 1antom*T "7amDutta Gi8Da III, %;.-%;-@& Budismul denun* credina 1unest* Dn realitatea identit*ii 0ersonale "sat8Dadrishti+ ,i 0ro1eseaJ* 2acuitatea subiectului 0ersonal 0entru a risi0i iluJia eHistenei unui subiect/ nu eHist* nici un 1el de eu stabil ,i substanial, 0entru c* indi2idul nu este dec+t o serie 1enomenal* cu elemente schimb*toare, un com0leH de 1actori dinamici condiionai, agregat 1*r* liant substanial ,i construcie 1actice, total li0sit de orice ine "tman+, adic* li0sit de orice nucleu ontologic al 0ersoanei ,i de orice baJ* 0ermanent* a realit*ii 0ersonale& AnaliJa riguroas* a 1uncion*rii eului ,i critica nemiloas* a iluJiei sale constituti2e se Dnscriu 1*r* Dndoial* 0rintre a0orturile remarcabile ale budismului la elucidarea 1iloso1ic* a condiiei umane ,i la c*ut*rile s0irituale ale umanit*ii& C*ci nu r*s0undea Buddha brahmanilor care-,i Dntreineau 1ocurile sacri1iciale/ Snu trimit lemn 0entru 1ocul altarelor, eu a0rind o 1lac*r* Dn mine Dnsumi& Inima-mi este altarul, 1lac*ra eul meu st*0+nitTP Ast1el se 1ace c* budismul a 0us Dn cores0onden* im0ermanena ,i
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %?-

nonsubstanialitatea elementelor realului "dharmanairtmDa+ cu im0er-manena ,i nonsubstanialitatea indi2idului "pud&alanairtmDa+% 4 Ancetul cu Ancetul, &3ndirea (udist, la origine dis0ersat* ,i Dn stare di1uJ*, Dn sute de 0redici iid hominem rostite de Buddha, a fcut o(iectul unei ela(orri sistematice sub 1orma unei SDoctrine a0ro1undateT "A(hidharma+ sau scolasticeU c+m0ul de aciune al g+ndirii budiste s-a eHtins, iar sim0la doctrin* a m+ntuirii 0redicate de Buddha s-a deJ2oltat Dntr-un sistem com0let ,i o doctrin* articulat* care coninea o 0sihologie, o

cosmologie, o moral* ,i chiar o re1lecie asu0ra naturii ultime a realului& Aceast* elaborare sistematic* a g+ndirii budiste a coincis de alt1el cu sciJiunea Comunit*ii budiste "7an&ha+ Dn o0ts0reJece secte, Dn Qurul secolului III D&Hr& Budismul a 1ost, 1*r* Dndoial*, un 1erment 0entru Dntreaga g+ndire indian*, Dn sensul c* a 1urniJat brahmanismului im0ulsul necesar 0entru ca acesta sase deJ2olte conce0tual ,i s*-,i codi1ice Dn sisteme de1initi2e teJele 0+n* atunci 2agi&

Bha&avad-9it
Celebrul 0oem religios intitulat C3ntecul celui *reafericit :secolul I$ sau I3 D&Hr&@, care de,i 0*streaJ* caracteristicile unei #pani ade, 1ace 0arte din e0o0eea Mah(hratei :Cartea a 3i-a@, constituie o alt* surs* maQor* a g+ndirii indiene& Acest teHt al religiei de de2oiune a 1ost unul dintre cele trei teHte canonice 1ondatoare din care )ednta D,i 2a lua 0unctul de 0lecare "prasthna+K oricare ar 1i gradul de autoritate atribuit lui de di2erse ,coli, el este cartea de c*0*t+i a oric*rui hindus, at+t Dn 0ri2ina teologiei dogmatice, c+t ,i Dn 0ri2ina moralei ,i misticii& Acest 0oem religios eHtrem de ele2at a0are sub 1orma unui dialog Dntre cel de al treilea 1iu al lui Pandu, ArQuna, care contem0l* din carul s*u de lu0t* cele dou* armate :Yaura2as ,i Panda2as@ a1late 1a* Dn 1a* 0e c+m0ul de b*t*lie gata s* se Dn1runte& !ulburat Dn 1aa m*celului care se 0reg*te,te, el se Dntreab* asu0ra sensului acestei lu0te ,i Dl inter0eleaJ* 0e 2iJitiul s*u, Yrishna, care nu era nimeni altul dec+t Domnul 2orbind la 0ersoana I cu autoritate su2eran*& Cum ar 0utea el, un r*Jboinic dre0t, s* lu0te Dm0otri2a rudelor, 0rietenilor, mae,trilor s*i res0ectai, 1ie ,i 0entru o cauJ* bun*P #a Dntrebarea insistent* a lui ArQuna O Ce trebuie 1*cut Dn 2reme de restri,te, atunci c+nd aciunea ,i nonaciunea se o0un una alteia cu argumente de aceea,i greutateP O Yrishna r*s0unse Dn 1elul urm*tor/
163

BHA'A3AD-'I!(

S3ei aciona con1orm cu datoria ta de stat "sva-dharma+ ,i 2ei lu0ta, Dn calitate de 0rin "8shatriDa+, dar 1*r* a te ata,a de roadele actelor taleT& Ast1el c* di2initatea nu eJit* niciodat* s* se DncarneJe 0e 0*m+nt sub 1orma a2atarurilor "avatra, literal, Scobor+reT a di2init*ii 0e 0*m+nt@, 0entru a lua a0*rarea celor dre0i, atunci c+nd ordinea socio-cosmic* este 0us* Dn 0ericol de arogana ,i nebunia tiranilor SdemoniciT ,mur+1 SPentru 0roteQarea celor buni ,i distrugerea celor r*i, 0entru restabilirea ordinii, din tim0 Dn tim0, Dmi 1ac a0ariiaT :I3, <@& Pentru c* este sortit aciunii, aceast* lume 1iind Sc+m0ul acti2it*iiT "8arma8shetra+, omul trebuie s*-,i Dm0lineasc* datoria de stat, datoria 0ublic*, renun+nd itD&a+ Dns* la roadele actelor sale "8armaphala+, renun+nd adic* la reJonana lor a1ecti2*& Doar Dn acest sens, aciunea, 0uri1icat* ,i iluminat*, DnceteaJ* de a 1i surs* de alienare, ca Dn #pani ade, DnceteaJ* de a 1i Dnrobitoare ,i de2ine cale c*tre eliberare/ SCine ,tie s* 2ad* Dn aciune non-aciunea ,i Dn non-aciune, aciunea, acela Dntre toi oamenii 0osed* 2igilena s0iritului, acela MdoarN este unit Dn \oga, acela MdoarN Di Dnde0line,te toate sarcinileT :I3, %<@& Ast1el, mesaQul din Bha&avad-9it conciliaJ* ireconciliabilul ,i aco0er* distana a0arent in1init* dintre aciune ,i renunare& SCalea renun*rii intramundaneT :CaH deber@, instaurat* de Bha&avad-9it, 0ro0unea o sinteJ* Dntre datoria 0ublic* ,i as0iraia c*tre libertate interioar*, ast1el c* omul-Dn-lume 0oate obine senin*tatea ,i 0acea dac* 0ri2e,te cu deta,are e1ectele actelor sale& Acest mesaQ deschide de asemenea 0osibilitatea m+ntuirii Dn lume 0entru toi& Dn2**tura din Bha&avad-9it 0ro0une o interioriJare a renun*rii 2iJibile ,i instituionale "samnDsa+, sub 1orma unei renun*ri in2iJibile ,i interioriJate, mai 0uin susce0tibil* s* 0un* Dn 0rimeQdie coeJiunea social*& Pe de alt* 0arte, Bha&avad-9it se 0reJint* ca reorganiJare a Dn2**turii u0ani,adice Dn Qurul temei religioase a Personalit*ii di2ine unice ,e8nta dharma+, cu corolarul s*u, calea de2oiunii iubitoare "(ha8ti+, Dntemeiat* 0e 0artaQul graiei Dn relaia inter0ersonal* dintre de2ot "(ha8ta+ ,i Jeul s*u, Prea1ericitul ,Bha&avanf+, con1orm celor dou* 2alori ale r*d*cinii 2erbale BHAJ O du0* cum este la diateJa acti2* :Sa daT@ sau la cea medie :Sa 0rimi Dn 0artaQT@U Domnul este Prea1ericitul, adic* cel SBine DotatT, care D,i alege ,i-,i iube,te de2otul, Sd+ndu-i Dn 0artaQT un ti0 de graie 0e care acesta SDl 0rime,te Dn 0artaQTU de2otul, care se adreseaJ* Domnului s*u ca unei 0ersoane, Di r*s0unde la r+ndul s*u 0rin adoraie eHclusi2*& Atestat Dnc* din 7hvetashvatara #panishad :3I&-8@, curentul religios al S0artici0*rii din iubireT :du0* cum se mai 0oate reda termenul de (ha8ti+, caic, accesibil tuturor, D,i ia dinamismul
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %?;

din a1ecti2itate, urma s* se r*s0+ndeasc* Dnce0+nd cu 0rimele secole ale erei noastre ,i s* genereJe, al*turi de nenum*rate o0ere a0arin+nd lirismului sacru, 0uternice construcii doctrinare, de obedien* Ssectar*T 2ishnuit*, ]rishnait* sau shi2ait*, ca0abile s* ri2aliJeJe cu acelea ale Sc*ii cunoa,teriiT& P*rile s0eculati2e din Bha&avad-9it 0reciJeaJ* natura relaiei Dntre su1letul indi2idual ,i aceast* Shi0er0ersoan*T, dac* se 0oate s0une a,a, care este Persoana u0rem* "*urushottama+, elucid+ndu-le identitatea ontologic* 1undamental*/ SChiar dac* 0are di2iJat, u1letul su0rem r*m+ne indi2iJibil/ el este 4nu& Chiar dac* el susine toate 1iinele, trebuie s* Dnelegi c* tot el este acela care le de2or* ,i le 1ace s* se deJ2olteT :KIII&%?@& Chiar dac* a 1ost declarat transcendent ,i dincolo de mani1est*ri, du0* modelul lui Brahman, DumneJeul din (ha8ti nu se des0rinde niciodat* com0let de imanena sa Dntr-o lume care este aici real*, ,i el se re2el* chiar lui ArQuna ca totalitate cosmic*, Dn C+ntul al Kl-lea& Dncerc+nd s* articuleJe esenialul doctrinei u0ani,adice ,i c+te2a noiuni din *m]h\a cu eHigenele teismului indian, Bha&avad-9it, teHt 0oetic ,i mitic de 1actur* com0oJit*, las* totu,i Dntr-o oarecare nedeterminare relaiile dintre Absolutul 0ersoni1icat, 0e de o 0arte, ,i su1letul

indi2idual ,i lumea, 0e de alta& De unde ,i 0luri2ocitatea acestui teHt, care a solicitat de-a lungul secolelor re1lecia di1eritelor ,coli ,i a hr*nit 2iaa s0iritual* a Indiei 0+n* Dn Jilele noastre&

Concluzie
Dn 0reaQma erei cre,tine, 1iloso1ia Indiei urma s* intre Dntr-o nou* 1aJ* a istoriei sale, Dn 2reme ce hinduismul se substituia Dncetul cu Dncetul religiei brahmanice clasice& Hinduismul 0reJenta tr*s*turi noi, at+t Dn 0anteonul s*u, c+t ,i Dn 0lanul 0racticilor culturale& De-abia la s1+r,itul 0erioadei e0ice :Dn care Dnce0use com0unerea celor dou* mari monumente ale culturii indiene, e0o0eile 1maDana ,i Mah(hrata+ Dnce0e cristaliJarea re1leciei 1iloso1ice, 0+n* atunci di1uJe, a di1eritelor ,coli, sub 1orma sa clasic*& Aceast* cristaliJare este reJultatul unei lungi deJ2olt*ri anterioare, care, Dn cea mai mare 0arte, ne sca0*& Atunci a0ar cele ,ase S0uncte de 2edereT :de la r*d*cina 2erbal* DRI H O, Sa 2edeaT, Sa 0ri2iT@ sau SsistemeT ale 1iloso1iei indiene clasice, care se combin* dou* c+te dou*/ GDDa ,i )aisheshi8a, 7m8hDa ,i Xo&a, *urva-Mimms
&%?A C")C#4RI$

,i #ttara-Mlmms sau )ednta% Dn 0aralel cu emergena celor ,ase S0uncte de 2edereT, are loc Dn1lorirea 1iloso1ic* a budismului, o dat* cu a0ariia Carelui 3ehicul "MahaDna+% Din aceast* scurt* schi* istoric* reiese c* 1iloso1ia indian* nu este at+t de monolitic* 0e c+t se crede de obicei, c*ci e2antaiul doctrinelor sale este eHtrem de larg& Dnaintea studiului detaliat al celor ,ase mari S0uncte de 2edereT brahmanice ,i a 0reJent*rii Dn1loririi meta1iJice cunoscute de budism Dn s+nul Carelui 3ehicul, din 2olumul urm*tor, 0utem Dncerca, cu titlu de concluJie, s* decel*m, nu 1*r* a sim0li1ica la eHtrem, c+te2a dintre tr*s*turile caracteristice cele mai im0ortante ale 1iloso1iei indiene, o0un+ndu-le celor ale 1iloso1iei occidentale& F*c+nd aceasta, 2om trimite la o0oJiia dintre maniera Dn care a 1ost conce0ut Dnsu,i 0roiectul 1iloso1ic Dn India ,i, res0ecti2, Dn "ccident& Animat* de dorina c*ut*rii inteligibilit*ii cauJale, 1iloso1ia occidental* a Dncercat s* dea socoteal* de inteligibilitatea lumii, cercet+nd structurarea intern* a realului& $a a 0romo2at o cercetare 0ur teoretic* ,i s0eculati2*& Dn India, dim0otri2*, 0roiectul 1iloso1ic a a2ut caprimum movens sco0ul eHistenial ,i concret al eradic*rii su1erinei ,i al atingerii eliber*rii/ 0ostul+nd 2aloarea eliberatoare a cunoa,terii, 1iloso1ia indian* s-a do2edit a 1i mai mult dec+t o 0ro0edeutic* a unei doctrine soteriologice, ea a 1ost Dn sine o soteriologie, du0* cum o atest* numele de mo8sha-sstra 0e care i-% dau 1iloso1ii indieni& !otu,i, India nu a delimitat c+m0ul s0eci1ic al 1iloso1iei de domeniul religios stricto sensu% Recursului la inteligibilitatea cauJal* Dn di1erite domenii ale realit*ii ,i ale eH0erienei, 1iloso1ia indian* i-a 0re1erat recursul la o atitudine intros0ecti2* 0e care am 0uteao numi S0siho-meta1iJic*T, do2edit* de rolul Qucat, de 0ild*, de s0eculaiile asu0ra alternanei st*rilor de 2eghe, de 2is ,i de somn 0ro1und, sau de analiJa naturii ,i a 1uncion*rii 0sihismului& Cercet+nd leg*tura dintre destinul nostru ,i acela al uni2ersului, ea a subliniat caracterul 0rioritar al 0racticii ,i al eH0eriment*rii 1a* de s0eculaia teoretic*/ ea a 0us accentul 0e 0racticile destinate mai 0uin cunoa,terii, c+t trans1orm*rii omului Dn contact cu Realitatea su0rem*& Ast1el, Dn o0oJiie cu idolatria raiunii auto-absolutiJate din "ccident, unde omul este nu numai dein*tor al raiunii, dar ,i menit ei, 1iloso1ia indian* a 0romo2at sus0endarea acti2it*ii intelectuale, t*cerea mental* Dn care se diJol2* raiocin*rile abstracte& Fiind cunoscut c* orice cuno,tin* ade2*rat* este 0entru 1iloso1ia indian* mai Dnt+i nu g+ndit*, ci SrealiJat*T, adic* tr*it* ,i integrat*, ea 2a 0ri2ilegia eH0eriena intuiti2* direct* ca singur miQloc de acces la Realitatea ultim*/ ce este cunoa,terea meta1iJic*
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %??

0entru ea, dac* nu luarea Dn st*0+nire a tuturor 0ro1unJimilor Fiinei 0rin con,tiin*, 0ro1unJimi de regul* ascunse de Qocul su0er1icial al 2ieiiP Dn s1+r,it, s0re deosebire de imanentismul 0ur al umani,tilor occidentali, ea a demonstrat o 2oin* neobosit* de a-% 0roiecta 0e om dincolo de 0ro0ria lui condiie, dincolo de orice condiionare/ dac* umanismul autonom ,i antro0ocentric al "ccidentului a s1+r,it 0rin a situa m*reia omului Dn cultul Dnsu,i al umanit*ii sale, tradiia indian* a a,eJat aceast* m*reie doar Dn 0osibilitatea, latent* Dn om, de a transcende ordinea umanului 0rin accesul la interloritatea revelatoare% e 0ot 0erce0e 0rin contrast limit*rile la care este su0us* tradiia occidental*& In 0rimul r+nd, locul nemeritat 0e care aceasta %-a acordat raiunii discursi2e ,i inteligenei de ti0 logic a Dm0iedicat-o 0rea adesea s* recurg*, atunci c+nd raiunea e,ua, la intuiia su0raraional*, Dn 2reme ce India a recunoscut dintotdeauna 0rimatul intuiiei directe ,i a admis eHistena unor oameni care au a2ut acces la cunoa,terea su0rem*, anume Dnele0ii SrealiJaiT, a c*ror S1rec2entareT era eHtrem de 0reioas*& Dn India, dialectica nu s-a Qusti1icat dec+t ca a1irmare a unei realit*i care o de0*,ea/ ceea ce d* su0erioritatea g+ndirii indiene este 0oate 1a0tul c* aceasta a ,tiut s* asculte St*cerile dialecticiiT, 0reludiu la t*cerea ultim* du0* care dialectica trebuie s* se modeleJe Dn 1inal, Dn chiar momentul dis0ariiei sale& Dn al doilea r+nd, datorit* 1a0tului c* tradiia occidental* nu a de0*,it niciodat* ni2elul 0erce0iei senJoriale, chiar m*rite cu aQutorul microscoa0elor sau telescoa0elor moderne, aceasta nu a sur0rins niciodat* esena intim* a realit*ii, aceea care transcende limitele inerente 0erce0iei senJoriale& Ast1el, ea a re1uJat s* acce0te 0ostulatul c* lumea s0iritului ,i cea a materiei 0ot 1i mani1estarea unei realit*i ascunse ,i mai 0ro1unde, chiar dac* un num*r mereu mai mare de 1iJicieni Dnce0 totu,i s* Dntre2ad* acest lucru, ast*Ji&

6i!liografie

E .e!te J& 3arenne,Le )eda, %7?>,reed&de#ibrairiedes DeuH "ceans,Paris, %7<;& #& Renou, $Dmnes speculatifs du )eda, col& SConnaissance de lG"rientT, nr& ?, 'allimard, Paris, %7A?&
%?> BIB#I"'RAFI$

J& 3arenne, MDthes et le&endes e!traits des Br3hmanas, col& SConnaissance de lG"rientT, nr& ?, 'allimard, Paris, %7?>& BrihadranDa8a #panishad et Ch3ndo&Da #panishad, trad& $& enart, col& S$& enartT, #es Belles #ettres, Paris, %78., reed& Dn %7>%& #pani adele% 7i! #panishads maTeures, trad& P& #ebail, #e Courrier du #i2re, Paris, %7>%& 7ept #panishads, trad& J& 3arenne,col& SPoints- agesseT,nr& -A,#e euil, Paris, %7<%& Bha&avad-9it% Antologia L $indouisme, DngriQit* de A&-C& $snoul, col& S!resors s0irituels de lGhumaniteT, Fa\ard-Denoel, Paris, %7>-& 7ermons du Bouddha, trad& C& diQa\aratna, #e Cer1, %7<<& Antologia Le Bouddhisme, DngriQit* de #& ilburn, col& S!resors s0irituels de lGhumaniteT, Fa\ard-Denoel, Paris, %7>>& E Lucrri &enerale C& Biardeau, L'$indouismeE Anthropolo&ie d'une civilisation, col& SCham0sT, Flammarion, nr& 7?, Paris, %7<%& A& Bareau, 6n suivant Bouddha, ediia Phili0e #ebaud, Paris, %7<A& $& ConJe, Le Bouddhisme dans son essence et son developpement, col& SPetite Bibliotheque Pa\otT, Pa\ot, Paris, %7A-& '& Bugault, S#a m\stique du bouddhisme indienT, Dn 6ncDclopedie des MDstiNues orientales, DngriQit* de C&-C& Da2\, R& #a11ont, %7>A& J& FillioJat, Les *hilosophies de )inde, S[ue sais-QePT, nr& 78-, P4F, Paris, %7>.& H& de 'lasena00, La *hilosophie indienne, Pa\ot, Paris, %7A%& H& Rimmer, Les *hilosophies de )inde, SPa\othequeT, Pa\ot, Paris, %7A8, reed& Dn %7><& E /acultativ #& Renou, #a Civilisation de )inde ancienne, col& SCham0sT, nr& 7>, Flammarion, Paris, %7<%&
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I %?<

A&-#& Basham, La Civilisation de )inde ancienne, S#es 'randes Ci2ilisationsT, Arthaud, Paris, %7>?& #& Renou, J& FillioJat ,i alii, )inde classiNue, Manuel des etudes indiennes, 2oi& -, Adrien-Caisonneu2e, Paris, %7;>-%7;7, reed& Dn %7<A& C& Biardeau, ca0itolul SPhiloso0hies de lGIndeT, 2oi& I, $istoire de la *hilosophie, $nc\clo0edie de S#a PleiadeT, Paris, %7?7&
Articolele din 6ncDclopaedia #niversalis ,i 6ncDclopedie philosophiNue universelle :P4F@&

CAPI!"#4# 3

'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I

de Francois Jullien ^

Introducere
'+ndirea chineJ* cunoa,te 0rimul s*u salt Dn Qurul secolelor 3I-III #Hr&U ea e contem0oran*, deci, la Dnce0uturile sale, cu 1iloso1ia greac*& " atare Dn1lorire nu a 1ost 0osibil* Dn China, ca ,i Dn 'recia, dec+t graie im0ortantei deJ2olt*ri a ci2iliJaiei materiale, at+t din 0ers0ecti2a 0roduciei, c+t ,i a schimburilor& Ca ,i 'recia acelei 0erioade, China este Dm0*rit* Dn c+te2a centre 0olitice c2asiinde0endente, care ri2aliJeaJ* Dntre ele 0entru hegemonie/ aceast* 1ragmentare teritorial* a 0uterii 1a2oriJeaJ* emanci0area g+ndirii ,i di2ersi1icarea curentelor de o0inie& Aceea,i 1ragmentare conduce la o situaie de criJ* care determin* reg+ndirea sistemului 0olitic ,i social 0e cale de 0r*bu,ire, g*sirea de noi soluii ,i recursul la teorie& Dn China, odat* cu secolele 3III-3II D&Hr&, regalitatea arhaic* 1ondat* 0e o ierarhie a domeniilor ,i a cultelor 1amiliale, a2+nd la 2+r1 domeniul regal ,i cultul str*mo,ilor dinastiei domnitoare :dinastia Rhou, s1+r,itul secolului al Kl-lea@, se a1l* 0e drumul descom0unerii/ autoritatea SFiului CeruluiT sl*be,te 0+n* la a de2eni doar 0rotocolar*, 1ie1urile de2in 0uteri autonome, iar 0rinii se angaQeaJ* Dn lu0te Dnd+rQite, di0lomatice ,i militare, Dn care singurul 1actor determinant este ra0ortul de 1ore& A0ar Dn 0aralel noi gru0uri sociale care 0ro1it* de deJagregarea 2echilor structuri S1eudaleT ,i de ti0 clan, 1a2oriJ+nd deJ2oltarea unei raionalit*i Dntemeiate 0e e1icien*/ conduc*tori de Dntre0rinderi me,te,ug*re,ti ,i negustori care D,i m*resc a2erea 0rin iniiati2* economic*, consilieri ai curii ,i Smae,tri itineraniT care caut* s*,i 2+nd* leciile de Dnele0ciune 0e la curile 0rinciare& Dn ultimul stadiu al acestei e2oluii, acela al e0ocii SRegatelor lu0t*toareT :secolele 3-%II@, aceste So sut* de ,coliT ale g+ndirii 0ro0un tot at+tea reete 0entru ie,irea

din marasmul din ce Dn ce mai greu de su0ortat la care a condus eHacerbarea con1lictelor& A0lic+nd metodic cel mai SrealistT dintre aceste 0rograme, acela al
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %>.

Slegali,tilorT, elimin+ndu-,i 0e r+nd ri2alii, 0rinci0alitatea dinastiei [in s1+r,e,te 0rin a Dn1*0tui unitatea Chinei Dn 0ro0riul 0ro1it :--% d&Hr&@& Im0eriul chineJ era deQa 1ondat, 1iind 0rimul din lume care a Sbene1iciatTG de birocraia care-i 2a 1i 0ro0rie ,i care 2a dura, Dn ciuda unor 0ro1unde mutaii, a0roHimati2 -... de ani/ Dn aceast* nou* ,i unitar* ordine, Sconsilierul itinerantT nu 2a mai 0utea 1i dec+t un 1uncionarU ,i, Dnce0+nd 0rin a se dedica eHegeJei o0erelor 1ondatoare ale Antichit*ii, de2enite clasice, 1ostul Caestru de Dnele0ciune 2a de2eni SliteratT&

De la reli&iozitatea primitiv la con tiina re&ularitii universale

!rebuie mai Dnt+i s* re2enim la un stadiu anterior e0ocii 0rinci0atelor, la a0ariia ,colilor, 0entru a sesiJa tendina general* care a orientat ci2iliJaia chineJ* ,i a contribuit la edi1icarea originalit*ii sale/ acel miracol care a dat Dn China, ca ,i Dn 'recia, maturiJarea Dn c+te2a secole a unei g+ndiri teoretice ,i 0ersonale, de neDneles Dn a1ara deJ2olt*rii re0reJent*rilor religioase colecti2e care i-au ser2it dre0t 1undament& "r, aceast* orientare a luat Dn 'recia ,i China sensuri 1oarte di1erite& $ste im0ortant s* constat*m 0redominana unei 1orme de religioJitate de ti0 animist, com0arabile celor 0e care le Dnt+lnim ,i Dn alte 0*ri, la Dnce0uturile ci2iliJaiei chineJe/ inscri0iile oraculare ne in1ormeaJ*, Dntr-ade2*r, des0re sacri1iciile aduse 1lu2iilor, munilor, 2+ntului, 0unctelor cardinale& $le ne demonstreaJ* de asemenea credina Dn eHistena, mai 0resus de aceste di2init*i, a unei 0uteri atotst*0+nitoare asu0ra naturii, care D,i im0une 2oina oamenilor/ e 2orba aici de un Jeu 0ersonal "Di, SDomnulT din Dnalt@, a c*rui 0utere transcende 0e aceea a regelui 1eudal, ,i care, Dn ultim* instan*, se do2ede,te a 1i st*0+n al tuturor e2enimentelor, Dntrebarea ne a0are ca Qusti1icat*, 0rin analogie cu 1undamentele im0licite ale 0ro0riei noastre tradiii 1iloso1ice/ de ce g+ndirea chineJ*, care a cunoscut credine 0rimiti2e similare cu ale noastre, nu s-a deJ2oltat ca a noastr*, Dn sensul unei asum*ri teologice a realit*iiP Asist*m Dn China, odat* cu mileniul al II-lea D&Hr& :Dn tim0ul dinastiei hang sau ein@, ,i Dn ciuda caracterului 2iu al credinelor religioase, la o anumit* denaturare a religioJit*ii& Dntr-ade2*r, 0ractica di2inaiei, 0+n* atunci auHiliar* sacri1iciului, tinde s* ocu0e un loc 0ri2ilegiat ca 0rocedur* a0arte& Du0* ce mai Dnt+i 2iJase s* a1le, 0ornind de la reeaua 1igurilor de 0e su0ra1aa oaselor, a0oi a cara0acelor de broasc* estoas* 0use Dn
%>% D$ #A R$#I'I"RI!A!$A PRICI!I3A

1oc, modalitatea 0articular* Dn care trebuia s* se 1ac* sacri1iciul, mantica aQunge la o elaborare liturgic* de ins0iraie 0ur di2inatorie care 2a inti s* 0reciJeJe cu maHim* minuioJitate formele actului sacri1icial, 1*c+nd abstracie de semni1icaia acestuia ca tain* di2in*& Regulile ritualice se multi0lic* ast1el, 1*r* ca sensul sacrului s* 1ie Dmbog*it& Aceast* ritualizare a religiei, cu at+t mai im0ortant* cu c+t nu eHist* Dn China o cast* sacerdotal* 0ro0riu-Jis* :rolul sacri1icial 1iind Dncredinat Dn 0rinci0iu tat*lui-rege@ ,i cu c+t, Dn ciuda num*rului mare de 1ormule incantatorii, nu se deJ2olt* nici un 1el de literatur* de rug*ciune, conduce la o eHtindere 1*r* limit* a ti0ului de raionalitate 0e care ea, ritualiJarea, o DncarneaJ*, Dn ra0ort cu c+m0ul conduitei umane& De2enind tre0tat inde0endent* de sacri1iciu, 0ractica di2inatorie tinde s* demonstreJe Dn 1iecare ocaJie care este con1iguraia situaiei Dn cauJ* ,i dac* aciunea asu0ra c*reia se 1ormuleaJ* interogaia O r*Jboi, 2+n*toare, muncile c+m0ului etc& O merge Dn sensul bun sau Dn cel r*u, Dn ra0ort cu ansamblul 1actorilor atunci acti2i Dn uni2ers/ liniile descrise de 1isurarea osului sau a cara0acei, ,i care 1ormeaJ* o diagram*, sunt menite a ne ar*ta Dn cele mai intime coneHiuni structura 1a0telor ,i a e2enimentelor& Diagrama di2inatorie se 1ace 0urt*toarea Dntregului Qoc al im0licaiilor cosmice, iar acestea se arat* la 1iecare nou* mani1estare e2enimenial* cu totul di1erite& Decurge de aici o logic*, Dn care as0ectul dispoziional :,i 1uncional Dn acela,i tim0@ 0re2aleaJ* asu0ra ra0ortului miQlocsco0, c+t ,i asu0ra stabilirii unei legi de cauJalitate& Religia 0rimiti2* tinde s* se trans1orme deci Dn cosmologie& 4n 0as decisi2 Dn acest sens Dl constituie, la instaurarea noii dinastii Rhou :secolul KI D&Hr&@, Dnlocuirea re0reJent*rii SDomnului din DnaltT cu aceea a SCeruluiT/ dis0are ast1el 1igurarea antro0omor1ic* a atot0uterniciei, atenia de0las+ndu-se, Dnce0+nd de la cerul 1iJic, asu0ra regularit*ii re2oluiilor siderale ,i asu0ra ciclului anotim0urilor& )oiunea de SordineT :eman+nd de la Jeu@ se trans1orm* atunci 0rin intermediul termenului de Smandat al ceruluiT "tianmin&+ Dn intuiia unei regularit*i uni2ersale, Dn 0rima o0er* literar* a ci2iliJaiei chineJe, Cartea poemelor "7hiTin&, antologie cu0rinJ+nd circa 8.. de 0oeme dat+nd Dn maQoritate din secolele 3III-3I D&Hr&@, anumite ode sacri1iciale celebreaJ* Cerul 0entru ca0acitatea de a genera eHistena, 1*r* a de2ia niciodat* de la calea sa ,i 1*r* a osteni 2reodat*/ el este 0rinci0iul bunului mers al lucrurilor, care D,i au 1iecare 0ro0ria Snorm*T "ze+% u2eranul este Dndemnat s*-i urmeJe eHem0lul 0entru a asigura bunul mers al societ*ii&
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %>%>8 I)3959!4RA #4I C")F4CI4

Dn 0aralel cu rolul dominant al Cerului, di1erite di2init*i chtoniene ale religiei str*2echi se reg*sesc Dntr-o

entitate comun*/ P*m+ntul, ser2ind Cerului dre0t 0artener& De aici decurge ideea de baJ* a g+ndirii chineJe, care este polaritatea, ,i care 2a 1i conce0tualiJat* Dn ra0ortul de o0u,i = com0lementari Din ,i Dan&% Aceste dou* rubrici a,aJ* 1a* Dn 1a* toate as0ectele realului/ Dan& simboliJeaJ* celestul, luminosul, masculinulU Din simboliJeaJ* terestrul, Dntunecatul, 1emininul& Dar, la 1el ca urcu,ul ,i cobor+,ul aceluia,i munte, aceste contrarii sunt Dntotdeauna corelate, Dntreaga realitate reJult+nd din 0er0etua lor interaciune& '+ndirea chineJ* nu-,i 0une deci 0roblema cre*rii lumii ca Dnce0ut absolut :,i nici m*car 0e aceea a s1+r,itului lumii ca a0ocali0s* sau ca 0unct terminus al unei e2oluii@, ea conce0e realul ca 0e un 0roces de trans1ormare care, 1iind continuu, nu are nici Dnce0ut, nici s1+r,it& $a nu 2a a2ea ne2oie nici s*-% 0ostuleJe 0e DumneJeu la baJa realului, 0entru a eH0lica mi,carea lumii, ca SmotorT& Acest lucru nu era necesar, din moment ce interaciunea Dntre contrarii, Dn 1uncie de dis0oJiti2ul bi0olar Din-Dan&, era un 0rinci0iu dinamic absolut su1icient& Acest dis0oJiti2 al realit*ii se reg*se,te Dn acela descris de Cartea schim(rii "XiTin&, tradus de obicei 0rin Cartea transformrilor+% Dou* trasee aQung la Dnce0ut 0entru a re0reJenta Dntreaga realitate/ unul continuu, 1actorul Dan&K altul, discontinuu, 1actorul Din% Prima 1igur* a c*rii, com0us* doar din tr*s*turi Dan&, Dntruchi0eaJ* 2irtuile Cerului/ mersul neab*tut Dnainte ,i, Dn regularitatea traseului s*u, r*s0+ndirea in1luenei bene1ice asu0ra tuturor celor care eHist*U a doua 1igur*, com0us* doar din tr*s*turi (in, Dntruchi0eaJ* 2irtuile P*m+ntului/ 0ermanenta deschidere la iniiati2a Cerului ,i ,tiina de a se con1orma acesteia& !oate celelalte 1iguri, 1ie c* sunt com0use din trei, 1ie din ,ase tr*s*turi :trigrame ,i heHagrame@, re0reJint* di1eritele caJuri ale trans1orm*rii, reJultate din combinarea celor dou* ti0uri de caracteristici/ sco0ul este determinarea, Dn 1iecare caJ ,i Dn 1uncie de cei doi 1actori constituti2i, a coerenei interne a schimb*rii& Pentru c* sistemul mantie de unde 0ro2in aceste 1iguri, 0lec+nd de la tul0inile S1lorii lui AhileTW, a urmat Dn mod direct 0rediciilor 0e baJa 1isur*rii oaselor, a0oi a cara0acelor, ,i 0entru c*, de asemenea, acest manual s-a constituit Dn straturi succesi2e :1igurile heHagramatice, 1ormulele oraculare ,i, Dn s1+r,it, comentariile ,i tratatele@, care ne conduc de la 0rimul SautorT, cu aur* de legend* :Fu Ki, in2entatorul 0reJumat al
W 1loare cu 0etale dis0use radial, instrument de di2inaie :n&t&@

trigramelor@, trec+nd 0rin regele den, 1ondator al dinastiei Mhou, 0+n* la ultimele comentarii ale lui Con1ucius, Cartea schim(rii reJum* Dntreaga e2oluie 0e care am e2ocat-o& Deducem din ea 1a0tul c* re1lecia chineJ* nu a eH0licat Sde ceT-ul lucrurilor recurg+nd la mit, Dn modul etiologic :cum au 1*cut-o la Dnce0uturi destule ci2iliJaii, 0rintre care ,i cea greac*@, ci re1lect+nd 0e baJa unui sistem de 1iguri care Dntru0au dualitatea ,i 0resu0uneau con2ersiaU constat*m de asemenea c* ea nu tinde s* iJoleJe S1iinaT de de2enire, ceea ce d* 0unctul de 0lecare al ontologiei :ca la Platon@, ci c* singura realitate admis* este de ordin 0rocesual& Ast1el, g+ndirea chineJ* nu debuteaJ* 0rin 2reo mare 1abul* e0ic* sau religioas*, care ar 1i 0o2estit Dnce0uturi ,i care ar 1i 0us Dn scen* di2inul& Preocu0area acestei g+ndiri nu este aceea de a construi o lume de re0reJent*ri mai mult sau mai 0uin stabile, ci de a elucida e2idena/ o e2iden* a unei lumi Dn 0er0etu* schimbare& Funcia atribuit* dis0oJiti2ului din Cartea schim(rii este aceea de a sur0rinde imanena& SCerul este deasu0ra ,i P*m+ntul dedesubtT, citim la Dnce0utul SCarelui ComentariuT :care 2a 1urniJa 1ormul*rile sale de baJ* Dntregii g+ndiri chineJe@& Desigur, aceast* 1ormul* e un truism ,i, Dn acela,i tim0, ea s0une totul/ o s0une 0rin intermediul 0olarit*ii iniiale Cer-P*m+nt, de la care totul 0leac*& $a mai s0une de asemenea, 0rin contrastul sus-Qos, su0erior-in1erior, mai 2aloros-mai 0uin 2aloros, c* aceast* relaie 0rimar* este de asemenea orientat* ierarhic& Coralitatea este im0licat* Dn cadrul natural& arcina de a ne aQuta s* de2enim con,tieni de toate acestea re2ine mae,trilor de Dnele0ciune, ,i Dn 0rimul r+nd lui Con1ucius&

Ad3ncirea e!perienei morale An vederea descoperirii An ea a ordinii de provenien cereascE Anvtura lui Confucius
Des0re im0ortanta maturiJare a g+ndirii Dn s+nul Chinei arhaice, chiar Dnaintea contur*rii discursului de Dnele0ciune ,i a 1orm*rii ,colilor, 2om g*si o do2ad* Dn aceast* m*rturie a lui Con1ucius/ S$u nu am creat nimic, nu am 1*cut dec+t s* transmitT "Convor(iri 3II, %@& Con1ucius, 0e care chineJii l-au 2enerat dintotdeauna ca 0e Caestrul 0rin eHcelen*, se recunoa,te Dn i0ostaJa de legatar al unei tradiii& Aceast* tradiie este aceea a ritualismului, des0re care acela,i Con1ucius 2a ar*ta c* r*s0unde unei eHigene interioare/ omul se crede Dn m*sur*, 0rin 0ractica moral*, s* se al*ture ordinii cere,ti&
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %>;

Du0* istoriogra1ia tradiional*, Con1ucius :Yong [iu@, originar din 2echea 0rinci0alitate #u, din handong, ar 1i tr*it Dntre AA%^%>7 D&Hr&U a ser2it c+t2a tim0 la curtea 0rinului s*u ,i a Dntre0rins a0oi o c*l*torie Dn c*utarea unui su2eran mai rece0ti2 la Dn2**turile sale& Du0* aceia,i istoriogra1i, Con1ucius ,i-ar 1i s1+r,it 2iaa DnconQurat de disci0oli& !radiia Di atribuie 0unerea la 0unct a 0rimei o0ere literare chineJe, o antologie de 0oeJie, 7hiTin&, a c*rei 2aloare moral* o accentueaJ*& I se atribuie redactarea Analelor, *rimveri i toamne, 0rin care D,i mani1esta a0robarea sau deJa0robarea 1a* de un e2eniment& Cai multe comentarii ,i tratate 0e marginea Crii schim(rii Di sunt 0use Dn seam*& Dar contactul cel mai direct cu o0era ,i Dn2**turile sale Dl a2em 0rin intermediul Convor(irilor 0e care ni le-au transmis disci0olii s*i/ o carte Dn care se Dntre0*trund a1orisme, scurte dialoguri ,i anecdote, unde nu eHist* deci nici o demonstraie riguroas*, dar care Dn sim0litatea ei 0osed* o Ssa2oareT 0e care

o desco0erim ine0uiJabil*& Interesul marcat al lui Con1ucius 0entru eHigenele rituale se eH0lic* tocmai 0rin desuetudinea Dn care acestea c*Juser* din cauJa mora2urilor e0ocii/ odat* cu eHacerbarea im0ortanei ra0orturilor de 1ore ,i cu urm*rirea interesului 0ur indi2idual, leg*turile de de0enden* care gu2ernaser* 2echea societate sunt uitateU cu2intele Dnsele au de2iat de la sensul lor, su1erind o 1alsi1icare care este mult 0rea tre0tat* ,i colecti2* 0entru a mai 0utea 1i constatat*& ReJultatul O acesta, 0e de0lin constatabil O este acela al 0ierderii res0ectului 1a* de norme, ca ,i al controlului asu0ra realit*ii& Pentru a restabili ordinea Dn societate trebuia s* se Dncea0* 0rin Scorectarea denumirilorT "zhen& min&, Convor(iri KIII, 8@, ast1el Dnc+t limbaQul s* de2in* adec2at ,i s* 0ermit* 1iec*ruia s*,i eHercite rolul care-i re2ine 0rin 0oJiia sa/ suJeranul s* se com0orte ca atare, iar 2asalul Dn consecin*, tat*l s* 1ie Dntr-ade2*r tat*, iar 1iul, 1iu& 3or dis0*rea atunci 0aricidul ,i uJur0area, e2enimente la ordinea Jilei Dn cronicile tim0ului& " atare corectitudine trebuie s* stea Dntr-ade2*r la baJa Dntregului nostru com0ortament/ ea se s0riQin*, Dn noi, 0e acordul dintre cu2inte ,i acte, ,i se traduce 1a* de ceilali 0rin ra0orturi de Dncredere "!iri+, care constituie 0rin ea Dns*,i liantul social& Iat* de ce Con1ucius arat* at+ta ostilitate 1a* de bunii 2orbitori care, neDngriQindu-se de 0unerea 0ro0riilor idei Dn 0ractic*, 1ac uJ de limbaQ doar Dn 2ederea e1ectelor acestuia, disociindu-% de realitate& S"mul de bineT este, dim0otri2*, acela care se nelini,te,te mereu Dn leg*tur* cu 0ro0ria-i conduit* :termenul de Som de (ine", Tunzi, D,i 0*r*se,te acce0ia tradiional*, social*, de SgentilomT,
%>A I)3959!4RA #4I C")F4CI4

0entru a eH0rima o noiune de 0ro2enien* moral*@& Princi0ala sa 2irtute este 0erse2erena, care duce la dorina a0ro1und*rii continue a lucrurilor Dn2*ate, ca ,i la dorina autocorect*rii "i(idem, 3II, 8@& Dn acela,i tim0, Dn 2iaa de toate Jilele, se s0une Dn 0aragra1ul urm*tor, Caestrul este Sa1abilT :3II, ;@& C*ci, 0entru a 1i Dn m*sur* s* dureJe, auto0er1ecionarea trebuie s* se dis0enseJe de orice abinere eHcesi2*, iar Dnele0tul nu este un ascet care D,i blocheaJ*, din 0rinci0iu, toate dorinele, cu at+t mai 0uin un 0ustnic, care 0retinde s* ating* 2irtutea e2ad+nd din societate& Aceast* c*utare a autenticit*ii nu are nimic eHce0ional, Dn a1ara 1er2orii& Dn 1aa disci0olului s*u, care n-a ,tiut ce s* r*s0und* celor care Dl Dntrebau des0re el, Con1ucius se 0reJint* sim0lu ca un om Scare Dn ardoarea sa de a Dn2*a uit* s* m*n+nce ,i, Dn bucuria de a studia, D,i uit* griQile/ el nu simte a0ro0iindu-se b*tr+neeaT "i(id% 3II, %7@& 3aloarea Dn2**turii con1ucianiste reJid*, deci, Dn aceea c* nu abandoneaJ* emoia ,i c* sal2eaJ* 2i2acitatea g+ndirii/ aceast* Dn2**tur* nu Dnghea* Dntr-o conce0ie de1initi2*, 0ro0us* ca ade2*r :o asemenea noiune, de alt1el, nici nu inter2ine 2reodat*@, ci nu DnceteaJ* de a se Dnnoi/ 2*Jut* Dn ansamblu, e 0lin* de nuane& De1iniia e Dn 0rimul r+nd re1uJat*, c*ci, 1iH+ndu-se Dn 1ormul*ri, 1ace abstracie de situaia 0articular* Dn care cel care 2orbe,te e Dntotdeauna im0licat, de1iniia de2enind 0rin aceasta steril*& Chiar ,i Dn leg*tur* cu sensul omenescului :ren@, care se a1l* Dn mieJul Dn2**turii sale ,i asu0ra c*ruia este Dntrebat de c*tre disci0oli, Con1ucius r*s0unde Dntotdeauna Dn 1uncie de interlocutorul s*u, adic* ine cont de tem0eramentul ,i stadiul e2oluiei s0irituale, ale acestuia :c1& seciunile a I3-a ,i a KII-a@& Fiecare Dntrebare 0oate 0resu0une o mare 2arietate de abord*ri, iar r*s0unsul nu 0oate a2ea alt rol dec+t acela de a Dndemna con,tiina celuilalt la a-,i desco0eri 0ro0ria cale& Dn aceast* 0ri2in* orice teorie ar 1i un obstacol/ cu2+ntul trebuie s* r*m+n* 2iu, 2irtutea sa 1iind cea eHistenial*& SA, dori s* nu mai 2orbesc delocT, s0use Dntr-o Ji Con1ucius :c1& K3II, %7@& SAtunci cum am mai 0utea s* ne eH0rim*mPT, s-au mirat disci0olii& SCerul 2orbe,te el oarePT, a reluat Caestrul& SCu toate astea, anotim0urile se succed ,i toate cele care eHist* sunt create& De ce ar a2ea ne2oie Cerul s* 2orbeasc*PT Ceea ce Dnseamn* c* nu este necesar* constituirea Dn mesaQ a cu2+ntului, c* nu eHist* nici o Re2elaie de a,te0tat ,i de SredatT& Con1ucius r*m+ne neDncreJ*tor Dn 1aa lo&osuluiE nu at+t 0entru c* acesta ar 1i insu1icient Dn ra0ort cu ine1abilul, ci 0entru c* 2erbul e Dntotdeauna 0unctual ,i ostensi2 Dn o0oJiie cu aciunea, Dn 2reme ce e1icient* este doar transformarea continu* care are loc Dn domeniul
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %>?

in2iJibilului ,i 0e care o Dntru0eaJ* mi,carea Cerului& Din aceast* cauJ*, Dnele0tul trebuie s* 1ie discret% "riginalitatea Dn2**turii con1ucianiste, din 0unctul de 2edere al Dn2**turii occidentale, ar ine mai Dnt+i de aceea c* ea nu se s0riQin* 0e 2reun a0arat teoretic sau dogmatic& $ 2orba Dn 0rimul r+nd de 0roblema cea mai su0us* tentaiei dogmei, aceea a di2inului ,i a regnului Ss0iritelorT& Re1uJul oric*rui 0ostulat ire1utabil se reg*se,te 0+n* ,i Dn ra0orturile 0e care Con1ucius le Dntreine cu 0oliticul& De 1a0t, Dn China antic* :ca ,i Dn 'recia antic*@, 0roblema bunei gu2ern*ri este o 0reocu0are 0eren*, la oriJontul oric*rei abord*ri& "r, Con1ucius se li0se,te de orice tratare Dntins* a subiectului ,i se mulume,te s* dea 1iec*ruia s1aturile 0e care le merit* :c1& Dnce0utul seciunii a KIII-a@, dar D,i 0reJint* ,i 0ro0riile intenii Dntr-o lumin* u,or di1erit*/ Dn acela,i tim0, el D,i reitereaJ* dorina de a obine o Dns*rcinare :IK, %8@ ,i de a se 1ace ascultat de c*tre 0rin :obsesia tuturor literailor chineJi@, ,i las* s* se Dntre2ad*, 1a* cu entuJiasmul 0uin nai2 al disci0olilor s*i, c* re1acerea lumii nu i-ar Dnde0lini toate dorinele :KI, -?@& Con1ucius ,i-a reJumat ast1el 2iaa/ Sla %A ani, m* 0uneam 0e Dn2*atU la 8. m* a1lam deQa 0e 0icioarele meleU la ;. de ani Dmi de0*,eam incertitudinileU la A. luam cuno,tin* des0re im0licarea CeruluiU la ?. de ani urechea-mi Dn2*ase s* asculteU ,i acum, la >. de ani sunt ceea ce dore,te 1orul meu interior s* 1iu 1*r* a 0*r*si 2reodat*

drumul dre0tT :II, ;@& Dn aceast* e2oluie, dou* eta0e sunt 1undamentale& Prima, atunci c+nd Sla A. de aniT Con1ucius se arat* 0reg*tit 0entru a Dnt+lni SCerulT/ aceasta nu 0rintr-o re2elaie sau 0rin e1ort s0eculati2, ci doar 0rin e2oluia e!perienei sale morale, a c*rei des1*,urare suntem l*sai s* o 0ri2im, eta0* cu eta0*, Dn eH0resiile 0recedente& Bi ultima, Sla >. de aniT, c*ci Dn acest stadiu dorina 0ersonal* 2ine s* Dntregeasc* drumul dre0t al lucrurilor, o rectitudine 0e care ritualul are misiunea de a o Dntru0a, ,i a c*rui semni1icaie am redat-o c+nd am 2orbit des0re ordinea lumii& Coincidena Dntre 2iaa interioar* ,i calea armoniei uni2ersale de2ine Dn acest stadiu 0er1ect*& "mul de2ine Dn s1+r,it demn de natura sa&

R'mulW O 6ste el (unQ 6ste ruQ De la Mencius la Lunzi

)oiunea de natur* uman* "!in&+ se a1l*, Dntr-ade2*r, Dn centrul deJbaterii din secolele 3 ,i I3 D&Hr&, Dnce0+nd cu Dn2**turile 0rimilor ^
%>> D$ #A C$)CI4 #A K4)RI

mae,tri de Dnele0ciune& 4n scurt tratat, Mhon&Don&, atribuit ne0otului lui Con1ucius, Ri Ku, debuteaJ* 0rin aceste 1ormule, eseniale 0entru deJ2oltarea culturii chineJe 0rin relaia 0e care o instituie Dntre Cer ,i om/ SAcel lucru cu care suntem d*ruii de c*tre Cer constituie `naturaL noastr*, a ne urma natura constituie `caleaL, ,i a culti2a calea constituie `educaiaL&T )atura uman* D,i g*se,te originea Dn marele 0roces al gener*rii realit*ii, Dncarnat de c*tre cer/ a,a cum o eH0rim* 2echea noiune de Smandat al ceruluiT, reinter0retat* Dntr-un sens mai accentuat moral, logica ordonatoare O 0oJiti2*, imanent* O, c*reia realul trebuie s* i se su0un* 1*r* de2iere sau eHhaustiune, se mani1est* ca o inQonciune interioar* ,i DntemeiaJ* Dn noi moralitatea& )atura uman* nu mai este nici 2ersatil* :c*ci ea se ancoreaJ* Dn constana marelui 0roces al lumii@, nici di2iJat* :c*ci ea ine Dn totalitate de aceast* 0oJiti2itate 1unciar*@& Ast1el, SdrumulT care trebuie urmat de om, Dao ".ao+, nu se mai 0oate stabili Dn mod abstract :0rin construirea unui model@& Drumul, sau calea, nu mai este nici consecina 2reunui comandament eHterior/ este su1icient s* ne urm*m natura, s* ne con1orm*m mereu 2ocaiei care se a1l* Dnscris* Dn noi& Dn s1+r,it, SeducaiaT, care este o0era Dnele0ilor :,i are Dn 0rimul r+nd un sens instituional, ca SrituriT ,i SmuJic*T statuate de ei la Dnce0uturile ci2iliJaiei@, trebuie s* 0ermit* 1iec*ruia s* menin* 2ie Dn el dorina de a urma calea& $a nu 2iJeaJ* s* ne Dm0ing* dincolo de natura noastr*, ci ne 0ermite, dim0otri2*, s* o atingem mai u,or& Cencius :CengJi@, 0rinci0alul succesor al lui Con1ucius Dn a doua Qum*tate a secolului al I3-lea, deJ2olt* aceea,i conce0ie, 0lec+nd Dns* de la o analiJ* direct* a eH0erienei umane& Atunci c+nd 2rea s* ins0ire bun*2oin* O de 0re1erat demonstraiilor de 1or* O, Cencius nu Dncearc* s*-% con2ing* 0e 0rin 0rin argumente teoretice, ci-% conduce 0ur ,i sim0lu s0re redesco0erirea r*d*cinilor moralit*ii, 0reJente Dn el Dnsu,i& Anecdota este celebr* :ca0itolul I, A, >@/ 2*J+nd un bou t+r+t s0re locul sacri1iciului, 0rinul ar 1i cerut brusc eliberarea animalului& $H0licaia, remarc* Cencius, cu 1inee 0sihologic*, este c* 0rinul nu a 0utut Ssu0ortaT 0ri2irea DngroJit* a boului O aceast* con1runtare direct* cu 1rica ,i su1erina celuilalt, chiar dac* e 2orba de un animal& ConcluJia se des0rinde u,or/ moralitatea nu se 0oate dob+ndi sau Dn2*aU Dn mod e2ident, 0rinul o 0oseda deQa Dn 1orul s*u interiorU aQunge deci s* de2ii con,tient de ea 0entru a o a0lica Dn Dntreaga ta conduit*& C*ci sentimentul de mil* care
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %><

a Dn1lorit Dn con,tiina sa era 0unerea Dn act O intuiti2* ,i imediat* O a unei solidariti radicale a e!istenelor :conce0tul con1ucian ren@, tr*ite de la eHisten* la eHisten*, chiar ,i animal*/ acest sentiment ne 1ace s* ne d*m brusc seama, oblig+ndu-ne s* de0*,im 2iJiunea Dngust* ,i egoist* din 2iaa noastr* indi2idual*, c* suntem 0arte integrant* Dn marele 0roces al lumii& $l ne 1ace s* resimim o dat* Dn 0lus 0uternica leg*tur* natural* cu acest 0roces ,i ne recheam* la o logic* a comunit*ii, la o logic* a SC*iiT& entimentul solidarit*ii radicale a eHistenelor :radical*, 0entru c* se Dnr*d*cineaJ* la ni2elul originar ,i comunitar al Procesului@ nu necesit* 2reo demonstraie/ el este un dat o1erit eH0erienei& * trecem acum de la anecdot* la 0aradigma sa/ oricine 2a 2edea un co0il gata s* cad* Dntr-o 1+nt+n*, ne mai s0une Cencius, 2a schia imediat gestul de a-% sal2a 1*r* a-,i 0une 0roblema dac* interesul, sau 0ersoana sa, este sau nu Dn Qoc& " atare reacie are un caracter instincti2, care 0urre Dn lumin* as0iraia c*tre bine, inerent* 1iinei noastre/ cu toii 0erce0em Dn noi Dn,ine anumite principii de moralitate care, asemeni seminelor, nu cer dec+t s* se deJ2olte& Cencius enumera 0atru O de unde o ti0ologie a 2irtuilor :c1& 3I, A, ?@ O/ sentimentul de mil*, Dntemeiat 0e simul omenescului :simul solidarit*ii@U sentimentul de ru,ine, care DntemeiaJ* simul echit*iiU sentimentul de res0ect, care 1ondeaJ* simul a ceea ce se cu2ine :ne2oia de ritual@U ,i, Dn s1+r,it, sentimentul a ceea ce e bine s* a0robi sau s* deJa0robi, ,i care DntemeiaJ* Dn noi a0titudinea de a Qudeca& ReJult* de aici o 0oJiie de ansamblu/ omul este bun de la natur*& "dat* Dns* cu deJ2oltarea tehnicii discursului ,i a argument*rii, Dn secolul al I3-lea, aceast* intuiie 0rimar* trebuia s* ca0ete 1orma unei teJe :ca0itolul 3I, A@& Cencius distinge Dn 0rinci0al ceea ce este SinteriorT de ceea ce este eHterior ,i Dncearc* s* clari1ice O nu 1*r* o

oarecare di1icultate, conce0tualiJarea ne1iind un instrument consacrat Oceea ce ar cores0unde categoriilor de gen sau de subiect& Di este cu mult mai u,or, Dn schimb, s* r*stoarne cu subtilitate un argument, sau s* inter0reteJe di1erit o imagine& Ad2ersarul s*u com0ara :reduc+nd noiunea de natur* uman* la sim0lul 1a0t de a 1i Dn 2ia*@ indi1erena natural* a omului Dn 0ri2ina binelui ,i a r*ului cu ne0*sarea a0ei Dn 0ri2ina sensului 0e care l-ar lua cursul s*u& Dar oare, re0lic* Cencius eH0loat+nd com0araia, a0a curge Dn mod indi1erent Dn sus sau Dn QosP ConcluJia este eH0licit*/ natura uman* tinde c*tre bine la 1el de natural cum a0a curge Dn Qos& Fire,te, am 0utea sili a0a s* +,neasc* Dn Dn*lime lo2indu-i su0ra1aa, sau am 0utea s-o Dndiguim, dar aceasta nu ar mai 1i natura a0ei& C+t des0re moralitate, ea urmeaJ* 0anta naturii noastre&
%>7 D$ #A C$)CI4 #A K4)RI ^

!rebuie eH0licat atunci de unde 0ro2ine r*ul& Problema este cu at+t mai im0ortant* cu c+t 0ermite corectarea dintr-un 0unct de 2edere sociologic a ceea ce teJa de mai sus ar 0utea 0reJenta ca idealism eHcesi2& A0ariia r*ului se datoreaJ* eHclusi2 aciunii mediului, deoarece nu cores0unde unei tendine origin+ndu-se Dn om& Aceast* aciune este 0entru Cencius Dn 0rimul r+nd economic*/ dac* am a2ea de toate Dn m*sura Dn care a2em a0* sau 1oc, omul nu ar mai 1i silit s* intre Dn con1lict cu semenii s*iU 0rima griQ* a su2eranului, Dnainte chiar de aceea legat* de educarea 0o0orului, trebuie deci s* 1ie res0ectarea muncilor c+m0ului ,i 1a2oriJarea 0roduciei& Aceast* 0resiune este de asemenea 0olitic*, du0* cum se 2ede Dn e0ocile mai tulburi, a,a cum este secolul al I3lea Dn care tr*ie,te Cencius, c+nd 0uterea este di2iJat* ,i r*Jboaiele sunt neDntreru0te& C*ci, tot a,a cum moralitatea se r*s0+nde,te 0rin in1luen*, 0e calea eHem0lului, tot ast1el de0ra2area se r*s0+nde,te 0rin contagiune& De aici, im0ortana mora2urilor ca ambient moral, du0* cum o Dnelesese deQa 0rea bine mama lui Cencius, ea care, 0otri2it 2ulgatei, s-ar 1i mutat de 2reo trei ori 0entru ca 1iul ei s* bene1icieJe de un anturaQ mai bun&&& R*m+ne de Dneles 1elul Dn care r*ul 0*trunde Dn om, din moment ce nu eHist* Dn el 2reun 0rinci0iu de rea 2oin*& Din 0unct de 2edere logic, r*ul cores0unde unei S0ierderiT a naturii noastre originare, unei Suit*riT/ nu este 2orba de o 0ierdere colecti2*, istoric*, a,a cum se Dnt+m0l* Dn 2iJiunea iudeo-cre,tin* a 0aradisului 0ierdut, ci de o 0ierdere indi2idual* care ne amenin* la 1iece 0as, dar din care tot singuri ne 0utem sal2a& In2ers, binele Dnseamn* s*-i 0*streJi natura 0reJent* Dn tine, adic* s*-i menii acti2* con,tiina 1undamental* :aceea care ne leag* de temeiul Procesului/ !in+% Ast1el se 1ace c* omul, Sdes1*,ur+nd 0+n* la ca0*tT aceast* con,tiin* 1undamental* "Tin !in+, 1*c+nd s* se deJ2olte Dn mod com0let di1eritele 0rinci0ii de moralitate care genereaJ* Dn el reacii de ru,ine sau de mil*, este Dn m*sur* s*-,i SDneleag* naturaT :3II, A, %@U Dneleg+ndu-,i natura, el Dnelege Dn acela,i tim0 SCerulT, din moment ce acesta din urm* Di este originea& Pentru a aQunge la absolut, omul nu are ne2oie nici de mediaie di2in*, nici de 0ostulate meta1iJice/ eH0eriena sa moral*, 1*c+ndu-% con,tient de 0ro0ria-i natur*, Dl deschide Dn mod direct c*tre absolut& Aceast* teJ* a bun*t*ii naturale 2a de2eni 0redominant* Dn China :de unde ,i im0ortana lui Cencius Dn e0oca Dn care misionarii desco0er* g+ndirea chineJ*@& Cencius D,i 2a g*si totu,i, Dn secolul al IlI-lea D&Hr&, un str*lucit contrao0inent/ KunJi& Dn 0rimul r+nd, 0entru el, Cerul nu este acel absolut al con,tiinei 0e care-% desco0erim 0ornind de la eH0eriena
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %<.

noastr* moral*, ci se reduce la legi 1iJice, 0rinci0iul de constan* ,i regularitate 0e care-% Dntruchi0eaJ* 1iind des0*rit de domeniul umanului :ca0itolul SDes0re cerT@& Ceea ce Dnseamn* c* natura uman*, nemai-0ut+ndu-se Dntemeia pe fondul de pozitivitate al realului, re0reJentat de cer, se reduce la dorinele care, 0rin de1iniie, sunt egoiste, ,i 0rin urmare d*un*toare societ*ii :ca0itolul SDes0re natura rea a omuluiT@& $1ortul uman trebuie Dndre0tat c*tre Sarti1icialiJareaT naturii sale, 1a0t la care au contribuit Dnele0ii c+nd au creat ci2iliJaia& Im0ortana SriturilorT 0ro2ine din aceea c* ele ne condiioneaJ* com0ortamentul ,i 0ermit controlul lui, Dnde0linind ast1el rolul 0e care Dn alte societ*i Dl au instituiile :ca0itolul SDes0re rituriT@/ acest control al conduitei este conce0ut Dnc* du0* modelul ordinii cosmice, dar el nu mai 0ermite comunicarea cu aceasta ,i nu ,i-o mai ia dre0t 1undament& Corala DnceteaJ* de a mai 1i 2ocaia omului ,i calea des*2+r,irii sale 0ersonale/ ea se Qusti1ic* doar 0rin a2antaQul 0e care-% 0rocur* tuturor, disci0lin+nd tendinele iraionale ale omului& KunJi este 1*r* Dndoial* 0rimul g+nditor din lume care a1irm* originea 0ur social* a moralei&

1evenirea la spontaneitatea ori&inarE daoi tii

!ulbur*rile ultimelor secole ale antichit*ii chineJe sunt mult 0rea gra2e 0entru ca 2iJiunea moral* s* 0oat* risi0i orice nelini,teU criJa care str*bate lumea chineJ* este mult 0rea ad+nc* 0entru ca ea s* nu se eHtind* ,i asu0ra credinei Dn ca0acitatea riturilor de a ordona uni2ersul uman& Din aceast* criJ* s-a n*scut as0iraia de0*,irii sistemului de constr+ngeri im0use de societate, ca ,i ne2oia de a corecta e1ectele aberaiilor ci2iliJaiei/ 0entru a reg*si armonia uni2ersal*, indi2idul trebuie s* se ridice deasu0ra limit*rilor 0oliticuluiU el se 2a 1eri de orice mediere instituional* sau discursi2* Dn obinerea 0lenitudinii originare& Aceasta din urm*, 0lenitudinea C*ii, este esenialmente s0ontan*& Aceast* tradiie de g+ndire, cea a ade0ilor SC*iiT "Dao+, daoi,tii, ne-a 0ar2enit 0rin dou* o0ere de c*0*t+i/ Laozi este deo0otri2* teHtul cel mai scurt :a0roHimati2 A ... de caractere@ ,i cel care a generat cea mai mare cantitate

de comentarii de-a lungul secolelor :ca ,i o0era chineJ* cea mai tradus* Dn limbi occidentale, sub titlul mai 1rec2ent de DaodeTin&, Cartea Cii i a )irtuii+E atribuit* Dn mod tradiional unui Dnele0t chineJ din secolul al 3l-lea, 0uin mai Dn 2+rst* dec+t Con1ucius, aceast* carte nu este 0oate altce2a dec+t o colecie de a1orisme ,i de sentene din
%K% DA"IB!II

secolul al I3-lea& Cealalt* lucrare, nu mai 0uin 1ascinant*, este Mhuan&zi, datorat* Dn mare 0arte lui Rhuang Rhou :cea 8>.-8.. D&Hr&@& Dn laconismul s*u, 0rima dintre c*ri 1olose,te o eH0rimare cri0tic* 2oit 0aradoHal* ,i sur0rinJ*tor de sugesti2*& Cea de a doua al*tur* rigoarea eHigent* in2eniei ingenioase& !ensiunea este deci eHtrem* ,i ea con1er* 1raJei dimensiuni inedite/ asist*m, r+nd 0e r+nd, at+t la aneantiJarea 0reteniilor raiunii de c*tre cea mai subtil* dintre so1istici, c+t ,i la denunarea 2anit*ii limbaQului 0rin intermediul eH0resiei celei mai 0oetice& Ast1el de lucr*ri nu sunt inde0endente de o 0ers0ecti2* religioas* original* :deJ2oltat* a0oi Dn religia daoist*@& !ema care le leag* de 0racticile magice ale 2echii Chine este Dn 0rinci0al aceea care se re1er* la a Shr*ni Dn tine 0rinci0iul 2italT "Dan& shen&+E di1erite disci0line, Dn s0ecial alimentare ,i res0iratorii, 2iJeaJ* s* ra1ineJe tru0ul 0entru a-% 1ace in2ulnerabil, 0entru a-i 0ermite s* Dntre0rind* c*l*torii eHtatice Dn uni2ers ,i 0entru a-i Dnt+rJia Dn mod inde1init Dmb*tr+nirea& Aceste as0iraii :Dn s0ecial ultima@ 2or 1i mai 0uin sur0rinJ*toare dac* ne g+ndim c* ideea de Ssu1letT nu a 0utut 0rinde o consisten* su1icient*, Dntr-un uni2ers Dn 0er0etu* trans1ormare ,i care nu este o0era lui DumneJeu, a,a cum este el conce0ut Dn China, 0entru a 0ermite credina Dntr-o 1orm* de nemurire deo0otri2* s0iritual* ,i 0ersonal*, Dn 2reun 0aradis/ singura 1orm* de nemurire nu este 0osibil*, deci, dec+t prin intermediul corpului ,i nu 0rin des0rinderea de el& Carele merit al g+nditorilor daoi,ti este c* au ,tiut s* intre Dn dialog ,i Dn dis0ut*, 0e baJa acestui 1ond arhaic de credine ,i de 0ractici, care 2aloriJau ine1abilul ,i eHtaJul, cu di1eritele curente de g+ndire ale e0ocii, Dn loc s* 1ie in2estite cu o 1uncie ordonatoare, distinciile sunt denunate de daoi,ti ca iluJorii ,i 1actice/ ele scindeaJ* realul ,i Dl o0un sie,i, contribuie la 0ierderea sensului unit*ii ,i al armoniei& Acest ade2*r e 2iJibil mai Dnt+i Dn 0lanul limbaQului& Cu2intele sunt tot at+tea determinaii limitati2e care le 1ac ina0te s* eH0rime esenialul/ du0* 1ormula liminar* din Laozi, Dao 0e care o 0utem numi Snu este Dao cea dintotdeaunaTU de Dndat* ce o numim, o o0unem restului ,i-i 0ierdem dimensiunea totaliJant*, Dn 0lus, gener+nd a0robare ,i deJa0robare, 0ro ,i contra "sfii ,i fei+, cu2intele conduc la discuii 1*r* de s1+r,it care ne Dnde0*rteaJ* mereu de intuiia originar*& "r, 0reQudiciul datorat distinciilor se 2eri1ic* ,i 0e 0lan social/ instituind di1erene de rang, din care decurg eHigenele rituale, ci2iliJaia a o0us umanitatea ei Dnse,i, a Dnde0*rtat-o de buna Dnelegere a 2+rstei de aur ,i a denaturat-o& Dn consecin*, suntem in2itai s* ne ridic*m deasu0ra con2eniilor ,i a-restriciilor "Mhuan&zi, ca0itolul I@, s*
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %<-

re0unem 1iinele ,i discursurile 0e 0icior de egalitate :ca0itolul II@& * re2enim, Dn concluJie, la nedi1erenierea 0rimar*/ de unde totul 0ro2ine ,i unde totul se ,i reDntoarce& Iat* de ce g+ndirea daoist* 0ri2ilegiaJ* 2idul "!u+, termen ultim al acestei nedi1erenieri& Dar acest 2id este de0arte de a semni1ica neantul ,i 1acticitatea lucrurilor :el se distinge ast1el de sunDa budist@, c*ci el se arat* a 1i Dn 0rimul r+nd 1uncional& C*ci lui i se datoreaJ* 0lin*tatea realului, ca0acitatea Dnde0linirii rostului s*u/ toate s0iele unei roi au Dn comun un singur butuc, iar Se1icacitatea caruluiT :ceea ce 0ermite carului s* a2anseJe, roii s* se Dn2+rteasc*@ se a1l* Sacolo unde nu e nimicT, Dn centrul gol al roii& Dn aceea,i manier*, Smodel*m argila Dn 1orm* de 2asT, iar e1icacitatea reci0ientului este Sacolo unde nu este nimicT/ c*ci tocmai acest 2id interior 0ermite 0ereilor 2asului s* conin* ,i 2asului s* ser2easc* "Laozi, %%@& Iat* c+te2a imagini emblematice ale acestei 2acuit*i ideale/ S2aleaT, 1emela, matricea& "r, un ast1el de S2idT anim* uni2ersul Dntreg/ el este Dntreg s0aiul care Qoac* Dntre Cer ,i P*m+nt rolul Sunor 1oaie uria,eT "i(id% A@/ S1iind gol el nu este 0lat, ,i cu c+t Dl mi,ti mai mult cu at+t 0roduce mai multT& Dn om acest 2id este 0uri1icarea de dorineU el ne conduce la deta,are, la odihn*, la t*cere ,i la lini,te& Dar aceast* t*cere este 0lenitudine/ s0re deosebire de sunetele 0roduse de un instrument, sunete care eHclud alte sunete Dn tim0ul 0roducerii lor, muJica t*cut* e2it* orice selecie, care ar 1i, 0rin 1ora lucrurilor, risi0ire :Dn ra0ort cu 0lenitudinea originar*@U ea conine Dn mod im0licit totalitatea armonic*& #a 1el, in2itaia care ne este 1*cut* de Sa nu ie,i Dn 1a*T, de a r*m+ne cu discreie Dn 0lanul al doilea, cores0unde unei griQi strategice 0entru e1icacitate& $a nu trebuie con1undat* cu un Dndemn la umilin*& Dnele0tul daoist a Dneles Dntr-ade2*r c* o0usele se cheam* ,i se Dnlocuiesc reci0roc ,i c* 1uncia com0ensatoare a unei tendine lucreaJ* Dn 1a2oarea acesteia/ cobor+rea 1aciliteaJ* urcu,ulU retragerea 1aciliteaJ* a2ansarea :cu at+t mai cert*@& $l ,tie c* str*lucirea aQunge ine2itabil Ss* 0*leasc*T, ceea ce e com0act Ss* se r*s0+ndeasc*T, ceea ce e ascuit Ss* se toceasc*T& !rebuie s* Dnelegem c* este 2orba aici de o tendin* inerent* e2oluiei lucrurilor, ,i deci logic Qusti1icat*, ,i nu de o recom0ens* 0romis* Dntr-un transcendent oarecare ,i 0rin bun*2oin* di2in*& Aceast* logic* este o dat* Dn 0lus aceea a imanenei 0ure& Chiar dac* 2iJeaJ* eliberarea omului de limit*rile ,i constr+ngerile societ*ii, g+ndirea daoist* nu este li0sit* de 0reocu0*ri 0olitice, ca de alt1el toate orient*rile g+ndirii chineJe& Bi Dn acest 0lan este detectabil* 0reocu0area 0entru e1icacitate& $ste de-aQuns 0entru un bun su2eran s*-,i

%<8 #$'A#I !II

cheme 0o0orul la sim0litate& C*ci, cu c+t mai multe sunt interdiciile, cu at+t 0o0orul e mai s*racU cu c+t mai multe sunt legile ,i edictele, cu at+t mai numero,i sunt hoii "Laozi, A>@& istemul social com0lic+ndu-se, se Dnde0*rteaJ* cu at+t mai mult de la armonia natural*& Princi0iul e1icacit*ii este deci acela al non-ingerinei Dn cursul natural al lucrurilor O care 1uncioneaJ* 0er1ect de unul singur/ Dn m*sura Dn care m* abin de la a inter2eni, de la a tulbura lumea 0rin aciunea mea, lumea e2olueaJ* autonom Dn manier* armonioas*& u2eranului Di re2ine deci s* ,tie Ss* urmeJe mi,carea s0ontan* a lucrurilorT, 1*r* a-,i 0ermite 0re1erine indi2iduale, iar Slumea Dntreag* 2a 1i Dn 0aceT& 3*J+nd gustul daoi,tilor 0entru eH0resia 0ro2ocatoare, arta re1ut*rilor, tonul ironic al multor a0ologei, ai crede c* daoismul se a1l* Dntr-o o0oJiie generaliJat* cu toate celelalte ,coli& Dar, Dn 1ond, du0* cum o atest* griQa lor de a ca0ta e1icacitatea inerent* tuturor 0roceselor, ei nu 1ac dec+t s* radicaliJeJe intuiii comune Dntregii g+ndiri chineJe& $ste 2orba, Dn s0ecial, des0re sensul interde0endenei contrariilor ,i des0re reci0rocitatea lor/ el se a1l* la baJa consensului chineJ 0ri2itor la armonie& $ste 2orba, de asemenea, des0re argumentul SnonaciuniiT "[u [ei+, care semni1ic* inutilitatea ingerinei noastre Dn mersul lumii, ca ,i re1uJul oric*rui acti2ism/ Dnele0tul chineJ, oricare i-ar 1i orientarea, miJeaJ* mai degrab* 0e trans1ormarea care se o0ereaJ* de la sine, dec+t 0e aciunea 2oluntar* ,i Seroic*T& $ste 2orba, Dn s1+r,it, des0re Dao Dns*,i, care este calea s0ontaneit*ii, a ceea ce se deJ2olt* sponte sua\ 0ornind de la 0ro0ria sa mi,care :aceast* s0ontaneitate Dnsemn+nd des1*,urarea inerent* realit*ii, 1*r* inter2enii din a1ar* sau cauJalitate@, ,i din care daoi,tii 1ac un absolut/ toate curentele de g+ndire chineJe se Dnt+lnesc Dn atenia acordat* imanenei& Chiar ,i cel mai dur dintre autoritarisme D,i DntemeiaJ* Dn ea de0lina autoritate&

C3nd spontaneitatea epus An sluT(a ordinii totalitareE le&ali tii

Cei 0e care tradiia sinologic* Di nume,te Slegali,tiT "faTia+ sunt de 1a0t teoreticieni ai 0uterii su2eranului, Dncarn+nd statul& C*ci, 0er ansamblu, teoria 0olitic* Dn China a g+ndit 0uterea, dar nu ,i dre0tul, iar legali,tii sunt aceia care au Dm0ins absolutiJarea 0uterii cel mai de0arte& $i Dm0rumut* din daoismul 1iloso1ic idealul s0ontaneit*ii, 0entru a 1ace din el 0rinci0iul 1uncion*rii mecanismelor etatiste& Prin aceasta, ei nu ^
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %<;

0ot 1i dec+t ad2ersari ai con1uciani,tilor& )u at+t asu0ra 1ormei de gu2ern*m+nt O monarhia O, c*ci niciodat* nu a 1ost conce0ut Dn China un sistem 0olitic altul dec+t regalitatea :deosebirea de "ccident este esenial*/ g+ndirea 0olitic* chineJ* nu com0ar* niciodat* regimurile Dntre ele, ci o0une doar 0erioadele de SordineT celor de SdeJordineT@& Dar, Dn tim0 ce con1uciani,tii conce0 regalitatea ca 0e un ascendent esenialmente moral, ca eH0resie a unui Smandat cerescT, eHers+ndu-se 0rin in1luena eHem0lar* care eman* de la un su2eran Dnele0t, regalitatea nu este 0entru legali,ti mani1estarea nici unei 2oine su0erioare, ascendentul s*u nein+nd dec+t de 0resiunea 0e care autoritatea o eHercit* asu0ra altora& Printre g+nditorii legali,ti de marc*, 0rimul este hang eang, autorul re1ormelor 0rinci0alit*ii [in, la miQlocul secolului al I3-lea, a c*rui o0er*, Cartea seniorului 7han&, chiar dac* 0oate 1i un 1als dat+nd cu c+te2a secole mai t+rJiu, nu rele2* mai 0uin 0rinci0iile a ceea ce trebuie s* 1i 1ost 0rogramul 1undamental al legali,tilor& "biecti2ul lui hang-eang era s* elimine din societate toate acti2it*ile 0araJite/ 0roducia de luH ,i comerul, care 1a2oriJeaJ* griQa 0entru interesul indi2idual ,i deturneaJ* s0iritele de la Dndatorirea unic*, aceea 1a* de tatU acti2itatea intelectualilor, de asemenea, 0entru c* 0rin discuiile lor continue, ace,tia se str*duiesc s* conteste im0erati2ul legii& Cor0ul social trebuie redus la SbaJaT sa, aceea a *ranilor soldai, c*ci r*Jboiul nu este, du0* hang eang, doar o manier* de a-,i mani1esta 0uterea Dn a1ar* ,i de a su0une alte 0rinci0ali tai, el Dnde0linind de asemenea ,i o 1uncie intern*, aceea de a menine 0o0ulaia sub 0resiune ,i de a e2ita Dnmuierea s0iritelor& Dn 0lus, r*Jboiul com0enseaJ* acti2itatea de 0roducie, c*reia 0o0orul Di este aser2it/ distrug+nd 1*r* mil* orice sur0lus, r*Jboiul Dm0iedic* Dmbog*irea 0o0ulaiei ,i, 0rin aceasta, ci2iliJarea sa& $l Dl menine Dn stadiul 0rimiti2& E co0ul deliberat al lui hang eang este abrutiJarea 0o0orului 0entru a-i im0une mai u,or 0uterea sa& Han Fei, Dn secolul al III-lea, 2a da mult mai mult* subtilitate acestei teorii& istemul s*u este a,eJat 0e trei noiuni 1undamentale& Prima, aceea de norm o(iectiv "fa+, este legea care stabile,te 0entru toi ierarhia 0ede0selor ,i a recom0enselor/ nu numai c* aceast* lege trebuie s* 1ie 0ublic*, dar ea trebuie s* eHclud*, de asemenea, orice 0osibilitate a inter0ret*rii di2ergente care s* o 0un* Dn discuie& Cea de-a doua noiune este cea a tehnicii politice ,i 0oliiene,ti "shu+, care, dim0otri2*, 1uncioneaJ* subteran ,i care, 0roced+nd 0rin in2estigaii 0aralele ,i deJin1ormare Dn,el*toare, critic*, 0rin con1irm*ri ,i con1runt*ri, 0ermite o Dm0*rire meticuloas* a societ*ii& Dn s1+r,it, a treia noiune este cea de poziie de autoritate "shi+, deinut* de su2eran& Aceast* 0oJiie
%<A #$'A4B!II

e ocu0at* de su2eran nu 0rin in2estire 0ersonal*, ci An mod tehnic, 0rin sim0lul 1a0t c* deine 0+rghia dubl* a 1ricii ,i a interesului& C*ci, 0entru legali,ti, su2eranul nu trebuie s* conteJe 0e nici un sentiment de dragoste sau de de2oiune din 0artea 0o0orului :s0re deosebire de 0aternalismul la care ader* con1uciani,tii@/ 0rin ,i su0u,i sunt 2*Jui Dn ra0ort strict antagonic, iar 0rima griQ* a 0rinului trebuie s* 1ie aceea de a-,i a0*ra mono0olul

S0oJiieiT sale 1a* de toi ceilali :,i Dn 0rimul r+nd 1a* de a0ro0iaii s*i/ rude, mini,tri ,i s1*tuitori@& #egalismul nu se limiteaJ* la aceast* teorie a des0otismului nemilos& $l a conce0ut, de asemenea, cu claritate ceea ce 0utea 1i o ordine social* totalitar% Aceasta, 0entru c* a Dneles 0er1ect c* 0uterea 0e care o deii asu0ra oamenilor se baJeaJ* Dn mod esenial 0e caracterul integral ,i riguros al cunoa,terii 0e care o ai des0re ei, ,i, 0lec+nd de aici, 0e trans0arena 1orat* Dn care ei sunt meninui& "r, a,eJ+ndu-se Dn centrul Dntregii 1uncion*ri a statului, 0oJiia de su2eranitate e a0t* s* mono0oliJeJe orice in1ormaie ,i, 0rin 0uterea deinut*, ea este Dn m*sur* s* obin* ,i s* dema,te in1ormaiile mincinoase& AQunge 0entru aceasta ca 0rinul s* recurg* Dn mod sistematic la 0rocedeul dublu al disocierii ,i solidarizriiE SdisociindT 0*rerile, 0rinul 0oate ,ti cu 0reciJie cui Di a0arine 1iecare dintre ele, lu+ndu-le Dn calcul r+nd 0e r+nd Dnainte de a le con1runta ,i de a transmite res0onsabilitatea autorilor lorU Dn 0aralel, SsolidariJ+ndT 0ersoanele, el le conduce la delimit*ri reci0roce ,i 1a2oriJeaJ* denunul& A2+nd un rol subtil, deo0otri2* o0us ,i com0lementar, cele dou* 0rocedee sunt de-aQuns 0entru a 1ace din 0oJiia de su2eranitate o ade2*rat* ma,in* in1ormaional*/ 0rin aceast* eHtorcare a in1ormaiei, 0rin aceast* culegere minuioas* de date, 0rinul 0oate, din 0alatul s*u, s* 2ad* ,i s* aud* totul, Dn m*sura Dn care Di constr+nge 0e alii s* obser2e 0entru el ,i s* 1ie, deci, graie urm*ririi reci0roce care decurge Dn mod necesar Dntre su0u,i, 2*Jui de c*tre el, el 2a 0utea totdeauna s* ia act din tim0 de orice semn de contestare, ,i s* o anihileJe, 0rin urmare, Dn 1a,* O 0rin sim0lul 1a0t c* este de Dndat* desco0erit* O, 1*r* a mai trebui m*car s* se oboseasc* a 0ede0si& De2ine e2ident Dn aceste condiii 0aradoHul care st* la baJa g+ndirii 0olitice& Pe de o 0arte, aceast* 0utere e de ordinul dispozitivului care, ca atare, e 0rodusul 0ur al in2eniei oamenilor O 1*r* 2reo Dntemeiere transcendent*, ci 0re2*Jut tehnic de c*tre ei& Pe de alt* 0arte, acest dis0oJiti2 al 0uterii 1uncioneaJ* singur, inde0endent de calitatea celui care Dl gestioneaJ*, cu condiia ca el s* 0oat* aciona de0lin ,i 1*r* interdicii :1*r* ca cine2a s* 0oat* uJur0a autoritatea 0rinului@& Cu alte cu2inte, ^
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %<?

chiar dac* este arti1icial, acest dis0oJiti2 1uncioneaJ* An mod natural% Intr-ade2*r, Dn ceea ce-i 0ri2e,te 0e su0u,i, cele dou* resorturi 0e care 0rinul le deine asemeni unor SmaneteT u,or de mani0ulat acti2eaJ* Dn ei, de manier* instincti2* ,i Dn modul elementar al 0olarit*ii, cele dou* sentimente care le sunt Dnn*scute/ 0edea0sa genereaJ* s0ontan re0ulsia, du0* cum recom0ensa genereaJ* atenia& #a cel*lalt ca0*t al mecanismului, 0rinul nu trebuie dec+t s* ocu0e 0ostul de comand*, l*s+nd angrenaQul s* 1uncioneJe/ nu trebuie, deci, nici s* 1ac* eHces de Jel, ,i nici m*car s* se im0lice Dn 2reun 1el& $ste de aQuns, du0* cum cu 1inee au constatat teoreticienii chineJi ai totalitarismului, ca o0resiunea s* aQung* la 0unctul s*u eHtrem, 0entru ca ea s* 0ar* contrariul s*u O s* 0ar* c* merge de la sine, c* 1ace 0arte din mersul lucrurilor, nemaitre-buind s* se Qusti1ice Dn 2reun 1el& )u numai 0entru c* 0resiunea eHercitat* 0e tim0 nede1init creeaJ* un ha(itus, care aQunge s* 1ie o a doua natur* la indi2iJii care o su0ort*, ci ,i 0entru c* O Dn mod 1undamental O legea oamenilor, de2enit* inuman*, Dmbrac* simultan caracteristicile unei legi naturale/ insensibil* ,i deci nemiloas* ca ,i ea, omni0reJent* ca ,i ea, eHers+ndu-,i 0resiunea asu0ra tuturor ,i Dn orice moment& Dn 0ers0ecti2a legali,tilor chineJi, legea instituit* de ei se Dnscrie Dn 0relungirea 0ur* a mersului 1iresc al lumii, DaoE automatismul ei nu 1ace dec+t s* traduc* Dn termenii 1iJicii sociale ordinea inerent* a naturii& Dac* teoreticienii des0otismului au contribuit la 0rogresul g+ndirii 0olitice chineJe, ridic+ndu-se la o noiune mai abstract* a statului :Dn s0ecial la ni2elul administraiei, conce0ut* de acum ca 1uncie 0ur* ,i Dn com0let* se0araie de 2echea aristocraie conduc*toare@, limita sistemului lor, datorat* dominaiei eHclusi2e a 0rinci0iului monarhic Dn China, a 1ost nereu,ita de a disocia 0+n* la ca0*t, Dn manier* analogic*, statul de 0rinci0e/ dis0oJiti2ul 0olitic este cu riguroJitate g+ndit, dar 1uncionarea sa, constant 0olariJat* asu0ra 0rinului, nu 0oate atinge nici o 1inalitate transcendent* Dn ra0ort cu a0aratul 0e care acesta Dl Dntru0eaJ*, el de2enind, 0rin aceasta, 0er1ect monstruos&

A Anvin&e Anainte chiar de a se an&aTa An luptE strate&i tii

'riQa eHclusi2* 0entru e1icacitate, care caracteriJeaJ* g+ndirea legalist*, D,i g*se,te 0andantul la teoreticienii chineJi ai strategiei& C*ci arta de a conduce r*Jboaiele, Dn China, D,i de0*,e,te de de0arte obiectul
%<> !RA!$'IB!II

,i clari1ic*, Dn manier* eHem0lar*, 1elul Dn care are loc Dn2estirea cu determinaii a realului O real conce0ut ca 0roces& R*Jboiul a 0*rut adesea domeniul 0redilect al im0re2iJibilului ,i al haJardului :sau al 1atalit*ii@U dim0otri2*, g+nditorii chineJi au creJut a desco0eri de tim0uriu c* derularea sa ascult* de o necesitate intern*, logic 0re2iJibil* ,i 0er1ect ges-tionabil*& Prin urmare, nu numai c* sistematiJarea care caracteriJeaJ* acest ti0 de re1lecie constituie o ino2aie remarcabil* Dn istoria general* a ci2iliJaiilor, dar, Dn 0lus, ti0ul de inter0retare 0e care r*Jboiul a generat-o a 1ost a0t* s* raionaliJeJe 0ers0ecti2a general* asu0ra realit*ii& Intuiia 0rimar*, a,a cum o g*sim eH0us* Dn cel mai 2echi manual de strategie atribuit lui unJi :secolul I3 D&Hr&@, este aceea a unui 0roces a c*rui derulare este Dn 1uncie doar de ra0ortul de 1ore 0us Dn Qoc& Re2ine strategului s* calculeJe eHact ,i Dn a2ans toi 1actorii im0licai, 0entru a determina o e2oluie a lucrurilor Dn sensul eH0loat*rii maHime a tuturor acestora/ 2ictoria de2ine o consecin* necesar* O ,i deJnod*m+nt 0re2iJibil O al

deJechilibrului 0e care a ,tiut s*-% creeJe, Dn 0ro0riul 0ro1it, Dntreaga art* a strategului const* Dn a Dn2inge Dnainte ca ade2*rata Dn1runtare s* aib* loc/ 0erce0+nd din tim0 O Dn stadiul iniial O toi indicii situaiei, ast1el Dnc+t ea s* 0oat* 1i in1luenat* Dnainte chiar de actualiJarea ei& C*ci, cu c+t este ado0tat* mai de2reme aceast* orientare 1a2orabil*, cu at+t 2a de2eni ea mai u,or o0erabil*& Formula nu este deci 0aradoHal* dec+t Dn a0aren*U ade2*ratul strateg, ni se s0une, nu re0urteaJ* dec+t 2ictorii Su,oareT& * ne Dnelegem/ 2ictorii care 0ar u,oare 0entru c* ele nu mai necesit*, Dn momentul Dn care sur2in, nici bra2ur* tactic*, nici un mare e1ort uman& Ade2*ratele calit*i strategice trec neobser2ate, cel mai bun general este acela al c*rui trium1 nu este a0laudat/ el nu o1er* 0rileQ de SlaudeT Dn ochii 2ulgului, nici do2eJi de S2iteQieT ,i nici m*car de SsagacitateT& Punctul 1orte al acestei conce0ii este acela c* reduce la minimum angaQarea armat*& AQungem la aceast* eH0resie limit*/ S!ru0ele 2ictorioase Mcare sunt sortite 2ictorieiN nu caut* Dn1runtarea Dn lu0t* dec+t du0* ce au trium1at deQaU Dn 2reme ce tru0ele Dn2inse Msortite Dn1r+ngeriiN nu caut* s* Dn2ing* dec+t atunci c+nd lu0ta a Dnce0utT& Cine caut* 2ictoria doar Dn 1aJa ultim*, a lu0tei armate, oric+t de DnJestrat ar 1i, risc* Dntotdeauna de a 1i Dn2ins& Din contra, totul trebuie Qucat Dn stadiul anterior determin*rii e2enimentelor, atunci c+nd ordinele ,i mane2rele, nein+nd Dnc* dec+t de iniiati2a noastr*, 0ot 1i ada0tate s0ontan, Dntr-o Dnl*nuire logic*, 0*str+ndu-,i nealterat* e1icacitatea& Acesta este, Dn de1initi2,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %<<

idealul chineJ al raionalit*ii/ Ss0ontaneitateaT 0rocesului coincide cu SlogicaT sa& $1icacitatea este cu at+t mai mare Dn ochii strategi,tilor :ai teoreticienilor strategiei@, cu c+t ,tii s* 1olose,ti Dn a2antaQul t*u e1ectul constr+ng*tor, caracteristic oric*rei situaii date& )oiunea care reJum* aceast* conce0ie este potenialul nscut din dispunerea de care strategul trebuie s* ,tie s* 0ro1ite "shi, acela,i termen care desemneaJ* S0oJiia de autoritateT Dn g+ndirea legalist*@& Imaginea care 0une Dn 2aloare 1ora 0ro0ensi2* 0e care o 0osed* circumstanele este urm*toarea/ dac* a,eJ*m bu,teni sau 0ietre 0e un teren 0lan, ele r*m+n stabile, Dn tim0 ce 0e o 0ant* ele se 0un Dn mi,careU dac* ele sunt 0*trate, se o0resc, Dn 2reme ce, dac* sunt rotunde, se rostogolesc& Din aceast* cauJ*, S0entru cel 0rice0ut Dn 1olosirea 0ro0riilor tru0e, acest 0otenial reJultat din dis0unere este ca acel reJultat din rostogolirea unor 0ietre rotunde din 0iscul cel mai Dnalt&T Aceast* com0araie ne mai s0une ce2a/ 1a0tul c* 0ietrele rotunde, gata s* se rostogoleasc* cu at+ta 1or* din 2+r1ul 0antei, ser2esc de imagine 0entru armatele cele mai bine comandate, las* s* se Dneleag* c* nu calitatea 0ersonal* a comandantului este 1actorul decisi2, ci dis0oJiti2ul Dn care el acioneaJ*& 7unzi o s0une deschis/ bunul strateg Scere 2ictoria de la 0otenialul n*scut din dis0unere ,i nu de la oamenii 0e care-i are Dn subordineT& CuraQul ,i la,itatea sunt de asemenea 1uncie de 0ro0ensiunea care decurge din situaia obiecti2*, ca dis0oJiti2, ,i nu de ca0acitatea intrinsec* a indi2iduluiU ceea ce duce la ideea 1orte din 1aa c*reia nici strategi,tii, nici legali,tii nu se dau Dna0oi/ 2irtuile umane nu sunt 0osedate Dn mod interior, ci reJult* dintr-o condiionare cu des*2+r,ire mani0ulabil*& Intuiia strategic* merge mai de0arte c+nd arat* c*, de0arte de a 1i ceea ce teoria condamn*, e2oluia circumstanelor, inse0arabil* de e2oluia oric*rui r*Jboi, este, din contra, atuul tactic maQor care 0ermite reAnnoirea potenialului, ,i deci e1iciena dis0oJiti2ului& Arta conduc*torului militar este, Dntr-ade2*r, aceea de a,i conduce du,manul la ado0tarea unui dis0oJiti2 relati2 stabil, deci re0erabil, care s*-% 1ac* 2ulnerabil, ,i simultan aceea de a-,i reDnnoi constant 0ro0riul dis0oJiti2 tactic, Dn 2ederea derut*rii sistematice a ad2ersarului& "rice iniiati2* a acestuia se 2ede ast1el deconcertat*& Imaginea ideal* este aici aceea a a0ei, al c*rei curs schimb*tor ,i a c*rei 1luiditate trebuie s* 1ie imitate Dn dis0oJiti2ul strategic& C*ci a s0une c* Strans1orm+ndu-te Dn 1uncie de inamic 2ei obine 2ictoriaT Dnseamn* mai mult dec+t necesitatea de bun
%<7 C")C#4RI$

sim de a ,ti s* te ada0teJi/ intuiia chineJ* ne arat*, Dn 0lus, c* 0otenialitatea se e0uiJeaJ* Dn s+nul unei dis0uneri 1iHe ,i c*, Dn consecin*, obiecti2ul 1undamental al oric*rei tactici este de a ,ti s* reacti2eJi dinamismul inerent dis0unerii, miJ+nd 0e alternan* ,i re2ersibilitate, ast1el Dnc+t s* 0ro1ii de acea continuitate dinamic* menit* s* e0uiJeJe ad2ersarul ,i s*-% determine s* cedeJe& Iat*, deci, c* teoria strategic* reg*se,te conce0ia central* a culturii chineJe, aceea 1ondat* 0e eficacitatea, Dn 0er0etu* reAnnoire, a cursului natural 0e care-% ilustreaJ* Dnl*nuirea Jilelor ,i a no0ilor ,i ciclul anotim0urilor& Coti2ul 0entru care e1iciena absolut* re0reJentat* de Dao, SCaleaT, nu se e0uiJeaJ* niciodat* este acela c* ea nu se 1iHeaJ* Dn nici o dis0unere 0articular*&

Concluzie
3a 1i 2orba aici doar de c+te2a orient*ri dominante Dn s+nul e1er2escenei intelectuale a celor So sut* de ,coliT& #i0se,te din acest tablou Dn s0ecial tradiia mohist* :sectani ai lui CoJi, contem0oran al lui Con1ucius@ care, 0rintr-o retoric* a0*s*toare, baJat* 0e com0araii elaborate O lucru eHce0ional Dn China O, 0redic* o Siubire egal*T 1a* de toi oamenii& Dn secolele al I3-lea ,i al III-lea d&Hr&, aceast* ,coal* cunoa,te o reDnnoire 0ro1und*/ 0reocu0+ndu-se de de1inirea termenilor ,i de sistematiJarea 0rinci0iilor, Dncerc+nd 0unerea Dn 1orm* a unei logici riguroase, Dn 2ederea stabilirii ade2*rului, aceasta 0oteneaJ* o 1orm* de raionalitate 1ondat* 0e ra0orturi de

necesitate atem0orale, care ne a0ro0ie simitor de e2oluia 1iloso1iei grece,ti a aceleia,i 0erioade& Putem g*si Dn e0oca amintit*, Dn China, chiar ,i Sso1i,tiT "(ianzhe+, ca Hui hi ,i disci0olul s*u 'ongsun #ong, c*ruia i se datoreaJ* c+te2a 0aradoHuri celebre Dn Qurul ideilor de m*rime, tim0, s0aiu, unitate ,i multi0licitate& Bi unii ,i alii nu re0reJint* Dns* dec+t tentati2e marginale Dn ra0ort cu tradiia chineJ* Dn ansamblul s*u/ aceasta nu 2a 0*stra din&o0erele lor dec+t 1ragmente dis0arate, iar e1ortul lor re1leHi2, 0ri2ind noiuni abstracte, 2a r*m+ne 1*r* 2iitor& Doar la Dnce0utul acestui secol chineJii, desco0erind logica 1ormal* a "ccidentului, se 2or interesa de o0erele lor& -a 0us adesea 0roblema de a ,ti dac* tradiia g+nditorilor chineJi, oric+t de bogat* ar 1i, ar 0utea cores0unde noiunii occidentale de S1iloso1ieT& $ste e2ident c* ea a e2oluat ra0id, de la 2orbirea aluJi2* ,i sentenioas* a 0rimilor mae,tri de Dnele0ciune, 0+n* la o deJbatere de idei din ce Dn ce mai eH0licit* ,i mai deJ2oltat*, ,i aceasta Dn s+nul
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I %7.

1iec*reia dintre ,colile de g+ndire, du0* cum m*rturisesc anumite deJ2olt*ri 1in articulate ale lui KunJi, RhuangJi sau Han FeiJi& $ste tot at+t de clar c*, Dn ciuda tentati2elor mohi,tilor sau ale so1i,tilor, g+ndirea chineJ* nu a culti2at 1ormaliJarea discursului& Cai ales, nu Dnt+lnim anumite interogaii ce stau la baJa tradiiei noastre 1iloso1iceO n*scut* Dn 'recia& '+nditorii chineJi, de 0ild*, nici nu 2iseaJ* s* 0un* la Dndoial* domeniul sensibilului, ei nu o0un niciodat* Sa0arenaT realit*ii& Cai general, din 0reocu0*rile lor 1iloso1ice nu trans0ar anumite subiecte maQore ale re1leciei occidentale/ ei nu sunt condu,i nici la a g+ndi 1iina, nici la 0ostularea lui DumneJeu& Idealul 0e care-% elaboreaJ* nu este cel al libert*ii ca sco0 Dn sine :2or dob+ndi aceast* noiune doar traduc+nd termenul 0reluat din "ccident, la 1inele secolului al KlK-lea@, ci al spontaneitii, care este Dn acord cu analiJa chineJ* a logicii 0rocesuale& Din aceast* cauJ* ar trebui, credem, s* r*sturn*m Dntrebarea& )u este 2orba de a ne Dntreba 0+n* Dn ce 0unct, sau Dn ce sens este tradiia chineJ* 1iloso1ic*, ci mai degrab* de a o face util din 0unct de 2edere 1iloso1ic& " atare Dntrebuinare 0oate 1i imens*& Cunosc+nd 2echii g+nditori ai Chinei 0utem accede, Dn s1+r,it, la un 0unct de 2edere eHterior 0ro0riei noastre tradiii :,i Dn 0rimul r+nd categoriilor indo-euro0ene care au in-1ormat-o@/ ni se o1er* ,ansa de a ne desco0eri ast1el incon,tientul 1iloso1ic :ale c*rui 0resu0oJiii teoretice sunt 0rea ad+nc Dnr*d*cinate 0entru a mai 1i 2iJibile ca atare, a2+nd 0entru noi 1ora Se2ideneiT@& $l ne ser2e,te Dn 0articular la a recunoa,te acel 0act onto-teologic, detectabil 0este tot la baJa 0ro0riei noastre re1lecii& Iat* c* Dntreb*rile 0e care ni le 0unem, 0e care nu 0utem s* nu ni le 0unem :dat* 1iind tradiia c*reia Di a0arinem@, nu se mai 0un Dn acest alt conteHt/ ele nu au a se pune% '+ndirea chineJ* nu este nicidecum una r*mas* Dn stadiul co0il*riei :cum Di 0l*cea s* cread* lui Hegel@ ,i a c*rei deJ2oltare s-ar 1i o0rit Dn stadiul ScosmologicT :1*r* a se ridica la aceste stadii Qudecate dre0t su0erioare/ al SontoT sau al ,,teoT-logiei@, ci o re1lecie care s-a deJ2oltat continuu, 1a2oriJ+nd Dnelegerea procesual a realit*ii O 1ie c* e 2orba de 1uncionarea lumii, a r*Jboiului sau a statului O, ,i care a aQuns la o logic* de un alt ti0, 0e care noi am deJ2oltat-o 0rea 0uin/ aceea a imanenei& Ceea ce nu im0lic* din 0artea noastr* nici o Qudecat* critic*, cu at+t mai 0uin sce0tic*, 1a* de tradiia 1iloso1ic* occidental*, c*ci 2om de2eni, din contra, cu at+t mai sensibili la ceea ce a2entura acestei 1iloso1ii are 1ascinant, cu c+t nu o 2om considera 0e aceasta ca o deJ2oltare necesar* :a S0rogresuluiT s0iritului uman@, ,i Di 2om 0utea, Dn s1+r,it, m*sura originalitatea/ ree2alu+nd-o ast1el, din a1ar*, de1amiliariJ+ndu-ne Dn ra0ort
%7% BIB#I"'RAFI$

cu ea, disting+ndu-i mai clar 0resu0oJiiile care au 1ondat-o :,i au 1ertiliJat-o@, 2om bene1icia mai mult de creati2itatea ei teoretic*&

6i!liografie
Cea mai bun* 0reJentare de ansamblu r*m+ne cea a lui Carcel 'ranet, La *ensee chinoise, Albin Cichel, S#Ge2olution de lGhumaniteT, %7?<& E *entru raionalismul divinatoriu i fundamentele ritualismului chinez, 2eJi #eon 3andermeersch, ]an&dao ou la )oie roDale, Publications de lG$cole 1ran,aise dG$Htreme-"rient, %7<., 2oi& II, ca0itolele K-KIII ,i K3II-KIK& E ' prezentare a Anvturilor lui Confucius 0oate 1i g*sit* Dn Pietre Do-Dinh, Confucius et l'humanisme chinois, #e euil, SCaDtres s0irituelsT, %7A<& $Hist* dou* traduceri recente :Dn 1ranceJ*@, 6ntretiens, una de Anne Cheng, a0*rut* la #e euil,,,PointsT, %7<%, ,i una de Pierre R\c]mans, la 'allimard, SConnaissance de lG"rientT, %7<>& E *entru fundamentele moralismului chinez, 0ot 1i citite lucr*rile/ Mhon&Don& :trad& Francois Jullien@, Im0rimerie naionale, col& S alamandreT, %778& Mencius :trad& era0hin Cou2reur@, #es Belles #ettres, Cathasia& Lunzi :trad& I2an Yamenaro2ic@, Cer1, col& SPatrimoinesT, %7<>& E *entru daoism, 2eJi 0reJentarea general* a lui CaH Yaltenmar], Lao .seu et le taol'sme, #e euil, SCaDtres s0irituelsT, %7?A& E *entru &3ndirea le&ali tilor i a strate&i tilor, 2eJi #eon 3andermeersch, La /ormation du le&isme, $cole 1rancaise dG$Htreme-"rient, %7?A, ,i Francois Jullien, La *ropension des choses% *our une histoire de l'efficacite en Chine, #e euil, SDes tra2auHT, %77-, ca0itolele I-III& CAPI!"#4# 3I

'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I

de Christian Jambet

Introducere
Practica 1iloso1iei Dn *rile islamului s-a des1*,urat neDntreru0t, Dnce0+nd cu momentul Dn care marii s*i 1ondatori i-au 1iHat tr*s*turile eseniale, Dntre secolele al III-lea, al IK-lea ,i al 3H-lea = al KlII-lea %& A studia 0roblemele acestei 1iloso1ii Dnseamn* s* ca0ei acces la anumite 1orme de g+ndire, 2alabile ,i ast*Ji 0entru numeroase 1iloso1ii tradiionale, Dn s0ecial Dn lumea iranian*& Pe de alt* 0arte, conce0tele 1iloso1iei islamice au Qucat un rol decisi2 Dn 1ormarea ontologiei ,i cosmologiei occidentale, din moment ce-ar 1i im0osibil s* citim marile o0ere ale medie2alit*ii 1*r* o re1erin*, im0licit* sau eH0licit*, la teoreticienii musulmani&

O tradiie filosofic n dialog cu religia

Care sunt, a,adar, caracterele 0rinci0ale ale acestei 2aste literaturi, 0e care nu o 2om 0utea reda aici dec+t 0arialP Primul element este acela al leg*turii intime cu datul religios al re2elaiei coranice& 4n 1iloso1 islamic dialogheaJ* cu litera Coranului, Dncerc+nd s* Dm0ace dou* Dnele0ciuni O sau dou* surse ale ade2*rului O, mo,tenirea 2echilor greci ,i 0ro1eia lui Cahomed& !rebuie amintit c* islamismul este una dintre cele trei religii abrahamice, ultima dintre ele, ,i c* mesaQul, ca ,i comandamentele sau 0romisiunile ei, sunt condensate Dn cartea s1+nt* a Coranului, eH0resie 0er1ect* 0entru orice musulman a cu2+ntului di2in, re2elat 0ro1etului Cahomed, Dn secolul I=3II& Ceea ce s-a im0us de la Dnce0uturi con,tiinei islamice este 1a0tul s0iritual maQor al Scobor+riiT im0erati2ului di2in, aceast* mani1estare a DumneJeului ascuns Dntr-un 3erb sacrosanct, care c*0*ta 1orm* Dn limba arab*&
%78 I)!R"D4C$R$

Ast1el se 1ace c* limba arab*, ca ,i ebraica sau greaca, Dnaintea sa, a dob+ndit demnitatea de limb* liturgic*, leHicul ,i sintaHa coranice necesit+nd o intens* re1lecie hermeneutic*& Filoso1ia islamic* ia adesea as0ectul eHegeJei/ sensul literal al 2ersetelor coranice trebuia cercetat Dn c*utarea relaiei cu sensul ascuns, cu in1initatea de semni1icaii, a c*ror 0ro1unJime este secretul lui DumneJeu& e 0utea 0resu0une c* atingerea acestui secret de c*tre s0irit nu era absolut interJis* ,i c* ade2*rul di2in, Dncri0tat Dn litera Coranului, ca ,i Dn aceea a altor c*ri s1inte, recunoscute Dn islam, !ora, Psalmii, e2angheliile, 0utea 1i Dneles ,i transmis& Prin aceasta chiar, 1iloso1ia s-a g*sit Dn concuren* cu tradiiile 0ur religioase ale eHegeJei coranice& Islamul sunnit :sunniii i-au acce0tat ca succesori ai 0ro1etului 0e 0rimii 0atru cali1i@, 0e de o 0arte, deJ2olt* ,tiina tradiiilor 0ro1etice "hadlths+ ,i 0e aceea a comentariului eH0licati2 al Coranului "tafsir+, care 1olosea instrumentarul gramaticii, al analiJei istorice ,i 0e cel al re1leciei Quridice& Islamul ,iit, 0e de alt* 0arte, a susinut 0rin di1eritele sale ,coli c* imamii, descinJ+nd din F*tima ,i din Aii ibn AbD !+lib, 1iica ,i ginerele Pro1etului, erau dein*torii ca0acit*ii hermeneutice su0reme& Filoso1ia a cunoscut, deci, un ra0ort di1icil cu Re2elaia&

O 1iloso1ie strin de tiina modern

" alt* tr*s*tur* a acestei 1iloso1ii este aceea c* este 0regalileean*& Dnc* ,i ast*Ji, ea mediteaJ* asu0ra unor 0robleme 0e care ,tiina occidental* modern*, n*scut* din ru0tura o0erat* de c*tre 'alilei, le-a l*sat de mult Dn 0lanul secund& $a se DntemeiaJ* 0e o re0reJentare a uni2ersului anterioar* re2oluiei co0ernicane& 3om Dncerca s* ar*t*m Dn ce m*sur* ea este 0lin*, totu,i, de Dn2**minte, Dn s0ecial Dn cadrul deJ2olt*rii 0roblematicii n*scute din neo0latonism& A2+ntul im0rimat ontologiei de c*tre Plotin sau Produs s-a meninut Dn islam cu mult tim0 du0* ce, Dn "ccident, ea a cedat Dn 1aa conce0iilor moderne :Dn 0rinci0al Dn 1aa carteJianismului@& Plotin este Dnc*, du0* m*rturisirea unui oarecare ma gistru iranian, contem0oranul nostru& 4n atare 1a0t trebuie luat Dn serios, c*ci el st* m*rturie 0entru con1iguraia Dns*,i a cunoa,terii& !rebuie notat, Dn 1ine, c* limba arab* nu este singura limb* 1iloso1ic* a islamului, 0ersana de2enind un 2ehicul conce0tual esenial Dnc* din secolul I3=K& * nu con1und*m, deci, un 1a0t religios O statutul sacru al limbii arabe O cu i I 1iloso1ic& ^
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I %7;

"ialogul cu lumea greac l transmiterea gndirii +slamice n Occident

Carele moment Dn care g+ndirea greac*, 0*strat* de "rient, o 0enetreaJ* masi2 0e aceea a cuceritorilor musulmani 0oate 1i situat la grania dintre secolele III=IK-I3=K& $Hista atunci o 2eritabil* ,coal* de 1iloso1ie cre,tin*, Dn limba arab*, la Bagdad& 4n e1ort susinut a 0ermis traducerea masi2* a o0erelor grece,ti de 1iloso1ie, medicin*, astronomie ,i matematic*& .opica sau Analitica secund, ale lui Aristotel, au constituit de tim0uriu obiectul unei 2ii atenii, ca ,i comentariile la o0era tagiritului ale lui Ioan Philo0on sau AleHandru din A0hrodisia& !rebuie menionat* o0era metodic*, de o mare siguran* 1ilologic*, a cre,tinului Huna\n ibn Ishaq& 7ofistul, 1epu(lica ,i .imaios, ale lui Platon, aQung de asemenea Dn t*r+mul islamului, ca ,i numeroase o0ere a0ocri1e, de alt1el& Al-F*r*bI 2a comenta Le&ile% !rebuie insistat asu0ra cre*rii unei o0ere al c*rei succes Dn "rient 2a 1i considerabil/ .eolo&ia, atribuit* lui Aristotel& De 1a0t, aceasta este o com0ilaie din lungi 0asaQe

eHtrase din ultimele trei 6neade ale lui Plotin& Atribuirea .eolo&iei lui Aristotel ne 0ermite s* credem c* Dn2**tura lui Aristotel asu0ra Princi0iului di2in nu era substanial di1erit* de aceea a lui Platon& .eolo&ia este intens citat*, ea 2a 1i comentat* de c*tre A2icenna, ,i a0oi, Dn secolul KI=K3II, de c*tre 1iloso1ul iranian ,iit [+JD aGDd [ommD-& 'raie .eolo&iei, 2iJiunea 0lotinian* asu0ra lumii se im0une ca 1iloso1ie dominant* Dn Dntreg islamul& Din Plotin este eHtras*, de asemenea, o 6pistol asupra tiinei divine% Produs, 0e de alt* 0arte ,6lemente de teolo&ie+, 1urniJeaJ* materia 0rim* 0entru Li(er de Causis, atribuit* de asemenea lui Aristotel& Aceast* lucrare a 1ost com0us* Dn limba arab* Dnainte de 1inele secolului I3=K& Prin acest e1ort de traducere, o mare 0arte din o0era autentic* a lui Aristotel a trecut Dn cultura islamic*, ca ,i numeroase tratate ale lui 'alen, care sunt o surs* im0ortant* 0entru re1lecia medical* ,i moral*& Ar trebui, desigur, s* eHtindem aceast* list*& $ de aQuns s* ,tim, cel 0uin, c* 1iloso1ia islamic* se s0riQin* 0e o alian* original* Dntre Platon ,i Aristotel, sublimat* Dntr-o re0reJentare neo0latonic* asu0ra lumii& Focarul teoretic de la !oledo 2a 1ace 0osibil* rece0tarea ,i inter0retarea 0eri0atetismului original al lui Al-F+r+bi ,i al lui A2icenna, 0recum ,i lectura lui Al-'haJ*li8& 'raie unor sa2ani e2rei, cre,tinii 2or a2ea acces la sensul teHtelor arabe& #ogica ,i 1iJica aristotelice 2or circula Dn latin*, ca ,i Lo&ica, .ratatul despre suflet ,i Cartea vindecrii, ale lui
%7A !R$I CARI PR"B#$C$

A2icenna& Doctrina intelectului, 1ondat* de Al-YindD ,i deJ2oltat* de c*tre succesorii s*i, 0*trunde atunci Dn "ccidentul cre,tin& Asist*m ast1el la un S0rim 2alT, 2enit din 0ania, du0* eH0resia lui $tienne 'ilson& 4n e2eniment ca0ital are loc c*tre %-8./ traducerea comentariilor lui A2erroes ; asu0ra lui Aristotel a0are la Paris& Aceste eH0licaii minuioase a2eau al*turat teHtul DngriQit tradus al originaluluiU ele 0ro0uneau o lectur* care a a2ut o in1luen* deosebit* asu0ra deJbaterilor ,i soluiilor occidentale la o0era tagiritului, Dn meta1iJic* ,i Dn 1iJic*& Chiar dac* a2erroismul n-a trium1at Dn cadrul teologiei cre,tine, el a l*sat totu,i urme ,i, Dn 0lus, a determinat consecine remarcabile Dn o0era lui 0inoJa& F*r* a0ortul g+nditorilor musulmani, 1*r* g+nditorii e2rei, uni2ersul de re0reJent*ri al 1iloso1iei medie2ale, ca ,i acela al g+ndirii contem0orane, de2ine de neDneles&

.rei mari pro(leme

Dintre toate Dntreb*rile care s-au 0us 1iloso1ilor islamului Dn 0erioada care ne intereseaJ* aici, 2om e2idenia trei 0robleme maQore care gu2erneaJ* ansamblul/ cum trebuie conce0ut DumneJeu ,i, de asemenea, cum trebuie conce0ut* ordinea eHistenelor c*rora le este cauJ*P Care este natura su1letului ,i cum se de1ine,te intelectul umanP Cum trebuie g+ndite m+ntuirea ,i 1ericireaP )e 2om limita la a eHamina aceste trei nuclee interogati2e 0rinci0ale&

"umnezeu l ordinea celor ce fiineaz

Cum trebuie trans0us 1iloso1ic ceea ce ne Dn2a* re2elaia coranic*P Aceasta este 0roblema care se im0une marilor g+nditori, Al-YindD, Al-F+r+bi ,i A2icenna, acei falsifa care inaugureaJ* S1iloso1ia eleniJant*T Dn islam& Aceast* 0roblem* ,i-au 0us-o Dn acela,i tim0 teologii ismaelii& 3om studia at+t soluiile unora, c+t ,i 0e ale celorlali, Dn Dncercarea de a le con1runta Dn acela,i tim0& .ranscendena lui Dumnezeu, dup Al-IindA 3om 0orni de la ceea ce Coranul a1irm* 1*r* reJer2*/ transcendena 0ur* a DumneJeului unic, unicitatea ,i unitatea di2in* identi1ic+ndu-se
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I %7?

chiar cu aceast* transcenden*& Dntregul demers deducti2 al lui Al-YindD are ca obiect aceast* transcenden* absolut*& Dn Filosofiaprim, g+nditorul nu d* numele lui Allah DumneJeului coranic& $l se Dntreab* Dns* care eHistent, sau mai degrab* care dat real se 0oate re2ela intelectului ca dein*tor al 0ro0riet*ii eseniale de Allah, ,i care s* 1ie aceast* unitate transcendent*& $l aQunge ast1el la conce0ia lui 4nu SrealT sau a lui 4nu S2eritabilT A& E #nul este ine!prima(il% Acest 4nu nu 0oate 1i 0us Dn leg*tur* cu nimic asem*n*tor, tocmai 0entru c*, Dn o0oJiie cu eHistenele create care sunt indi2iJi Dn cadrul unor s0ecii :sau chiar s0eciile ,i genurile care le cu0rind@, nu 0osed* gen& )ea2+nd gen, 4nul real este 1*r* de substrat, adic* imaterial, c*ci Dn termeni 0eri0ateticieni, genul este materia 0e 1ondul c*reia se decu0eaJ* di1erenele s0eci1ice& Dn consecin*, 4nul real este etern, c*ci ceea ce este etern este tocmai acel lucru care nu 0osed* gen& $l nu 0oate de2eni Dn nici un 1el multi0lu ,i nu este dec+t Dn relaie cu sine& Aceast* ultim* teJ* are o im0ortant* consecin*/ SrelaiaT Dntre Princi0iu, 4nul real ,i 0rimul grad sau ni2el al creaiei nu este, stricto sensu, o relaie& )u este 2orba nici des0re o relaie eH0resi2*, nici des0re o leg*tur* conQuncti2*& 4nul D,i 2*de,te transcendena Dn singur*tatea sa su0raesenial*, Dntr-o se0araie ontologic* 1a* de Dntreg registrul celor care 1iineaJ*& Al-YindD distinge de asemenea realitatea lui 4nu ,i realitatea 0ro0rie ierarhiei celor care 1iineaJ* :entit*i re0reJentabile@, at+t a cerurilor, c+t ,i a celorlalte entit*i naturale/ DumneJeu este nere0reJentabil ?& E Dar ce este realul unitii divineQ )ea2+nd materie, 4nul real nu are nici 1orm*, c*ci, dac* ar 1i a2ut-o, el ar 1i a0arinut unei s0ecii& $l nu are ,i nu este o cantitate& Al-YindD demonstreaJ* 0e larg c* 1iecare eHistent este o multi0licitate combinat* cu o anumit* unitate>&

Fiecare eHistent este o substan* sau un accident ,i, ca atare, este un continuu, o multi0licitate 0rins* Dntr-o anumit* uni1icare& 4nul, ne s0une Al-YindD, se 0redic* des0re orice continuu, des0re tot ca ,i des0re 0arte, des0re gen, des0re s0ecie, des0re indi2id, des0re 0ro0rietatea esenial* ,i des0re accidentU animalul este unu, omul este unu, indi2idul este unu, dar la 1el ,i r+sul sau Dnelegerea sau locomoia& Aceast* unitate nu este Dns* niciodat* esenial*& $a se adaug* eHistentului res0ecti2 Dn manier* accidental*& !rebuie Dneles de aici c* orice lucru care 1iineaJ* D,i ia unitatea din alteritateP DumneJeu este agentul radical di1erit de entitatea Dn cauJ*,
197

!R$I CARI PR"B#$C$

care Di o1er* aceast* unitate& Dn li0sa ei nu ar mai eHista nici di1eren*, nici alteritate Dntre 1iine& Al-YindD nu g+nde,te deci asemenea lui #eibniJ unitatea eHistentului, Dn a,a 1el Dnc+t s* nu se 0oat* s0une c* o entitate este Dnainte de toate SoT entitate& Chiar ,i substana D,i datoreaJ* unitatea alterit*ii& Desigur, creaia a a2ut loc, DumneJeu garant+ndu-i, Dn con1ormitate cu 2oina lui secret*, ordinea ,i unitatea& Al-YindD atinge aici o di1icultate redutabil*/ cum 0utem s0une c* eHist* substane, din moment ce 1iecare dintre ele D,i ia unitatea din altce2a dec+t din sineP Dac* ra0ortul dintre SdonatorulT di2in al unit*ii ,i unitatea entit*ii ar 1i 1ost unul de inerent*, r*s0unsul s-ar 1i do2edit sim0lu/ eHistena ar 1i atunci o monad* eH0rim+nd unitatea monadei monadelor Dn 1uncie de un anumit 0unct de 2edere& " atare 0ers0ecti2* 2a 1i 0us* Dn o0er* de ismaelii sau Dn 1iloso1ia oriental* a lui ohra2ardi& Al-YindD re1uJ* Dns* s* acce0te c* relaia Dntre o entitate ,i 0ro0ria ei unitate s-ar sustrage deciJiei, ,i mai ales eHistenei lui DumneJeu& Dn 1ond, Dntre unitatea unei substane ,i aceea a unui accident nu eHist* o di1eren* notabil*<& Aceasta re2ine 0entru Al-YindD la a 0reJer2a Dn 0rimul r+nd transcendena 4nului real& Dntr-ade2*r, orice indi2id este di2iJibil, nea2+nd deci unitate real*& 4nul numeric eH0rim* aceast* 0ro0rietate neesenial*, accidental*, 0e care 1iecare entitate o 0osed*, aceea de a 1i num*rabil* ca SunaT& 4nul real Dns* nu este di2iJibil ,i nu este a1ectat de nici o di 2iJibilitate& 4nul real, alt1el s0us DumneJeu, nu este acel unu care Dnce0e seria numerelor& )um*rul SunuT 1ace 0arte din 0luralitate, el nu 0reJint* deci dec+t un ra0ort de omonimie cu 4nul real& Filoso1ul com0ar* omonimia unului numeric cu aceea dintre c+ine, animalul care latr*, ,i constelaia C+inelui/ unu se s0une des0re mai muli& Dar 4nul real nu intr* Dn nici o serie de unit*i accidentale& 4nul real nu este sinonim cu nimic& $l nu este nici su1let, nici intelect O ceea ce Dl di1ereniaJ* 1undamental de Inteligena Prim* a 0eri0ateticienilor& 4nul nu 0osed* nici o 0ro0rietate ,i nu 0oate 1i atins, Dn consecin*, dec+t 0e calea cunoa,terii negati2e& $l nu este deci re0reJentabil 7& E Dovada e!istenei lui Dumnezeu% Cum 0utem ,ti dac* un asemenea real eHist*P )oi cunoa,tem c* toate lucrurile sunt Dn a,a 1el Dnc+t nu-,i 0ot 1i lor Dn,ile cauJ*& Pe de alt* 0arte, orice lucru este o combinare a multi0licit*ii ,i a unit*ii& CauJa ultim* este 1ie multi0licitate, 1ie unitate& Dac* este multi0licitate, atunci ea este Dn mod necesar o combinare de multi0licitate ,i unitate, c*ci multi0lul nu este altce2a dec+t multi0lu de unit*i& Ar reJulta c* amestecul de multi0licitate ,i unitate ,i-ar 1i 0ro0ria
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I %7< %77 !R$I CARI PR"B#$C$

cauJ*, ceea ce este im0osibil& R*m+ne deci o singur* soluie/ cauJa ultim* a oric*rui lucru nu 0oate 1i dec+t 4nul& Iat* un argument Dn 0lus 0entru a distinge cu griQ* acest 4nu real de unul numeric& Al-YindD reia intuiia 0lotinian* a lui 4nu-dincolo-de-Intelect, acela 0e care Dl numim SunuT doar Dn 2irtutea sl*biciunii limbaQului %.& 'ntolo&ie i cosmolo&ie la Al-/r(A E Dumnezeu este Intelectul An act% Al-F*r*bD atest* transcendena Princi0iului di2in, dar el conce0e acest Princi0iu sub tr*s*turile unui Intelect 0rimordial, de la care 0ro2ine ansamblul ordonat al intelectelor care eH0lic* structura cosmologic* a eHistentului%%& Acestei ierarhii celeste, culmin+nd Dn entitatea 0rim*, Di cores0unde ierarhia terestr* a Cet*ii 2irtuoase& DumneJeu este entitatea 0rim*, cauJa 0rim* a eHistenei celorlalte 1iin*ri& Per1eciunea sa 1iind eminent* Dn cel mai Dnalt grad, DumneJeu este necesar 0rin sine, ne1iind su0us nici gener*rii, nici diminu*rii Dn 1iin*& $ste unic 0entru c* este 0er1ect& SFiin* 0er1ect*, el desemneaJ* acea realitate Dn a1ara c*reia nu 0oate eHista nici o alt* 1iinare din aceea,i s0ecieT %-& Cai 0uin riguros din 0unct de 2edere a0o1atic, Cel de al doilea Caestru 0*streaJ* ideea unit*ii Princi0iului, ca asem*n*toare unit*ii numerice, constituent* a celorlalte 1iin*ri, cu toate c* le este in1init su0erioar*& #ucrurile se 0etrec Dn aceea,i manier* cu toate numele ,i atributele lui DumneJeu/ le 0utem reg*si la om, 1*r* a 0utea, cu toate acestea, s* 0unem Dn ra0ort 0otena in1init* a 1rumuseii, dre0t*ii, cunoa,terii etc, Dn DumneJeu, cu eH0resia lor 1init* Dn aciunile umane sau cu modul Dn care ele de2in 0redicate ale omului& )u eHist* nimic comun Dntre 0ro0riet*ile Princi0iului ,i echi2alentele lor Dn noi%8, Dn 2reme ce Al-YindD situa Princi0iul dincolo de orice 0ro0rietate, ca de 0ild* intelecia, Al-F*r+bD deduce din imaterialitatea Primei entit*i :sau 1iin*ri@ 1a0tul c* este Intelect Dn act& $l este de asemenea inteligibil, este unitatea inteleciei, a subiectului Dneleg*tor ,i a inteligibilului& Aceast* unitate 2a 1i mai t+rJiu reluat* de c*tre marele g+nditor al Bcolii din Is0ahan, Coll+ adr* hir*Ji& $ste reDnnodat* tradiia aristotelic*, unde cauJa 0rim* este eterna g+ndire a g+ndirii& Aceast* cunoa,tere de sine este substana Dns*,i a 0rimei entit*i sau 1iin*ri, ca ,i toate celelalte atribute, care Snu sunt Dn ce2a eHterior esenei saleT %;& E 6fuziunea fiinei% DumneJeu este cauJ* a 1iinei Dntr-un sens 0recis/ o0eraiunea care 0ermite eHistenei s* ias*

din aceast* entitate originar* este o e1uJiune creatoare, o emanaie%A& Aceast* e1uJiune nu este cauJa 1inal* a 0er1eciunii di2ine, care nu Di datoreaJ* nimic& e 0are c* 1iina eman* din 0rima entitate, Dn m*sura Dn care aceasta este absolut 0rim* ,i eHist+nd cu necesitate/ aceast* e1uJiune nu adaug* nimic 0er1eciunii, ci o eH0rim* Dntr-o abunden* de 1iin* des1*,urat* Dn ierarhia Intelectelor deri2ate& Al-F*r*bD scrie c* SeHistena Primei entit*i din care eman* eHistena, c*tre o alt* entitate dec+t ea, a0arine substanei sale, iar eHistena ei, Dn care Dn sine se substanialiJeaJ*, este tocmai acea eHisten* 0rin care o alt* entitate dec+t ea D,i ia eHistena 0ro0rieT %?& A eHista, a 1i o substan* 0er1ect* ,i a 1i 0rinci0iul e1uJiunii creatoare 1ormeaJ* o singur* realitate& Pornind din aceast* origine, uni2ersul s0iritual se 0reJint* ca 2arietate ierarhiJat*& $ntit*ile se multi0lic* 0lec+nd de la 4nu, 1iind Dns* generate du0* gradele de demnitate esenial* ,i du0* ca0acitatea de a aciona& 4ni2ersul lui Al-F*r*bD, ca ,i cosmosul grecesc, care i-a 1ost surs* de ins0iraie, este Dn Dntregime str*b*tut de 1rumuseea ,i de ordinea care sunt semnele 0er1eciunii di2ine& $Histena unei ierarhii a entit*ilor are dre0t consecin* 1a0tul c* acestea sunt toate conectate Dntre ele, 1orm+nd o totalitate consistent*, necontradictorie& 4nitatea se combin* cu multi0licitatea, ca ,i Dn uni2ersul 0latonician al lui pantelos onSS% E *rocesiunea universal% Al-F*r*bD DntemeiaJ* o teorie asu0ra 0rocesiunii Intelectelor ,i a cor0urilor celeste, care 0*streaJ* din tradiia greac* ,i care 2a su1eri Dn tim0 numeroase modi1ic*ri, r*m+n+nd totu,i la baJa s0eculaiilor cosmologice ,i meta1iJice din 1iloso1ia islamic*& !rebuie obser2at c* SrelaiaT dintre 0rima entitate ,i cele care Di urmeaJ* nu este de natura unei leg*turi eHterioare& Dn anumite 0ri2ine, 0rima entitate r*m+ne Dn 0reJen* 1a* de ceea ce eman* din ea, Dn alte 0ri2ine aceast* nou* entitate SieseT din 0rima entitate, ca un cerc din centrul s*u& De la Prima entitate eman* eHistena unui Intelect secund& Acesta din urm* este incor0orai ,i nu reJid* Dn nici o materie& Acti2itatea sa este substana sa, alc*tuit* din intelecie 0ur*& Aceast* a doua entitate o Dnelege, 0e de o 0arte, 0e Prima, 0e de alta D,i Dnelege 0ro0ria esen*& Din intelecia Primei entit*i reJult* un al treilea intelect, Dn 2reme ce contem0larea de sine 1ace ca cel de-al doilea Intelect s* genereJe un 0rim cor0, 0rimul cer, care Dn2*luie totalitatea cosmosului& $Histena lumii noastre 1iJice se eH0lic* deci 0rin relati2a in1erioritate a celei de a doua entit*i, Dn ^
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I 200

substana sa, Dn ra0ort cu Prima& #umea cor0oral* seam*n* cu umbra 0rodus* de ierarhia inteligibil* a 1iinelor s0irituale, Dn 1uncie de sl*birea lor 0rogresi2*& Aceast* 0rocesiune merge 0+n* la o generare de gradul al uns0reJecelea, Dn total, sistemul com0let al entit*ilor imateriale 0er1ecte cu0rinde Princi0iul ,i Jece Intelecte emanate& Acestora le cores0unde o serie de nou* ceruri, sau s1ere celeste concentrice, Dn urm*toarea ordine/ Primul cer, cerul stelelor 1iHe, cerul lui aturn, cerul lui Ju0iter, cerul lui Carte, cerul oarelui, cerul lui 3enus, cerul lui Cercur, cerul #unii& Cel de al Jecelea intelect emanat este Intelectul agent care 0roduce lumea sublunar* a gener*rii ,i a coru0erii& Aceast* cosmologie D,i are iJ2oarele Dn comentariile lui Aristotel, a0arin+nd lui !hemictius, im0licius ,i Ioan Philo0on& "rdinea s1erelor este aceea stabilit* de Ptolemeu& Aceste Intelecte sunt identi1icate cu Dngerii sau entit*ile Ss0iritualeT ale islamului, ele Dnsele cores0ondente ale Jeilor din ierarhia neo0latonic*& Ast1el ia na,tere una dintre cele mai im0ortante tematici ale 1iloso1iei islamice %<& E Cerul este o cele(rare an&elic% Angelologia este maniera cea mai adec2at* de acces la ierarhiile 1iineiU a conce0e un inteligibil Dnseamn* a-% contem0la& Intelectul este cu totul altce2a dec+t o abstracie, iar 0rocesiunea realit*ilor s0irituale 1ormeaJ* un 0lerom :din grecescul pleroma, totalitate@ arhanghelic unde se mani1est* di2initatea& A te ridica ast1el 0e scara cunoa,terii Intelectelor Dnseamn* a 0erce0e Dngerii, realit*ile 2ii ,i 0ersonale care eH0rim* in1initul di2in 1*r* a-% e0uiJa& Prin 1rumuseea sa, lumea Dngerilor este cea real*, obiect al ateniei 1iloso1ice, lume care se Dm0line,te, deci, dincolo de sim0la abstracie mental*& Cai t+rJiu, 1iloso1ia iluminat* a lui ohra2ardD 2a s0ori rolul angelologiei 0+n* la a 1ace din ea obiectul su0rem dat cunoa,terii m+ntuitoare a s0iritului%7& 1era stelelor 1iHe nu mai este ultima s1er* a uni2ersului, ca la Aristotel sau 'alen& Dincolo, Dn transcendent, AlF*r*bD situeaJ* 0rimul cer sau s1era Dnglobant*, 2id* de stele, dar necesar* caracterului com0let al uni2ersului& Acesta su0ort* o rotaie care dureaJ* 8? ... ani& Cor0urile celeste sunt indi2idualit*i dotate cu o materie s0ecial*, care nu le induce nici o 0ri2aie& Fiecare astru este indi2idul unic al unei s0ecii se0arate& Forma sa este un intelect Dn act, graie c*ruia cor0ul ceresc Dnelege esena Intelectului imaterial din care deri2* eHistena lui& Prin urmare, nu ne 2om re0reJenta cor0ul oarelui sau al lui Carte ca 0e o mas* di1uJ*& Ca
-.% !R$I CARI PR"B#$C$

,i 0ro0riul nostru cor0, cel al astrului 0osed* o 1orm*& Iat* de ce ia na,tere Dn islam o discuie asu0ra unei chestiuni 0e care grecii o studiaser* deQa 0e larg/ care sunt modurile 0erce0iei 0ro0rii astrelorP Al-F*r*bD nu mai tr*ie,te entuJiasmul lui Produs sau al lui Al-YindI, care credea c* astrele au 2edere, auJ ,i g+ndire raional*& $l crede c* 0osed*, totu,i, intelect ,i iubire O 0rin intermediul c*rora astrul se a1l* Dn de0enden* 1a* de Prima entitate ,i 1a* de Intelect& Aceast* conce0ie asu0ra cosmosului eH0lic* im0ortana s0eculaiilor astrologice ,i numerologice 0entru 1iloso1ia islamic*& 'rdinea lumii, dup Avicenna

"0era lui A2icenna nu este im0ortant* 0entru noi numai Dn 2irtutea locului ocu0at Dn cadrul 1iloso1iei islamice& Desigur, acest loc este deQa unul de 1runte/ Dntr-o mai mare m*sur* dec+t 0redecesorii s*i, A2icenna a ,tiut s* trans1orme 1iloso1ia Dntr-o ,tiin* uni2ersal*& $l a l*sat mo,tenire o 0roblematic* general*, 0e care toi cei de du0* el au trebuit s* o ia Dn seam*& Dn "ccidentul musulman, o0era lui A2erroes 2a 1i 0entru muli o ree2aluare a 0eri0atetismului, Dm0otri2a inter0ret*rilor a2icenniene& Dn "rient, meta1iJica din Cartea tmduirii :su1letului@, Cartea sfaturilor i a o(servaiilor, sau numeroasele 6pistole ale lui A2icenna, ca ,i Istorisirile mistice au deschis calea ,colii de 1iloso1ie iluminati2* a disci0olilor lui ohra2ardi -.& IJ2orul a2icennian a hr*nit re1lecia unor mai mari no2atori, ca de eHem0lu 1iloso1ul ,i matematicianul ,iit )asDr al-DDn !usI :secolul 3II=KIII@ -%, sau cel care a reDnnoit Dntrebarea des0re 1iin* Dn Iran, Coll* adr+ hDr*JD :secolul KI=K3II@ --& A2icennismul a a2ut o 1uncie generatoare de tradiie 1iloso1ic* ,i Dn "ccidentul latin, iar a-% cunoa,te 0e A2icenna Dnseamn* a ne cunoa,te Dntr-un 1el 0e noi Dn,ine, a cunoa,te genealogia 1elului Dn care g+ndim 1iina ,i 1iinarea, su1letul sau cerescul& E De la fiina necesar la fiinele contin&ente% 3a trebui s* ne mulumim a 0reJenta aici ceea ce A2icenna a g+ndit des0re esena di2in* ,i des0re 0ro0riet*ile sale& Aceast* analiJ* ne 2a conduce a0oi la 0roblema s0inoas* a esenei ,i a eHistenei& )e 2om s0riQini, 0entru aceasta, 0e meta1iJica din Cartea tmduirii% A2icenna 0leac* de la un 0unct eHtrem de sim0lu/ e2idena actului 0ur de a eHista& Fiina este eHisten*, 0reJen* imediat* a ceea ce este la sine& "r, toate entit*ile cunoscute nu D,i sunt cauJ* a actului de a eHista& $le de0ind de una sau mai multe cauJe
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I 202

0roHime care, la r+ndul lor, trimit la alte cauJe& !rebuie, 0rin urmare, s* eHiste o cauJ* 0rim* care s* 1ie eHisten* 0ur* necauJat* ,i a c*rei necesitate s* nu de0ind* dec+t de sine& Aceasta este 1iina necesar* 0rin sine, 0rinci0iul ultim& Ansamblul eHistentului :aici, ca Dntreg a tot ceea ce eHist*@ se Dm0arte Dn dou* SregiuniT/ eHistena necesar* absolut* ,i 0luralitatea eHtrem de di2ers* a eHistenelor nonnecesare, contingente Dn anumite 0ri2ineU desigur, ele nu sunt contingente, dac* Dnelegem 0rin aceasta c* aceste entit*i nu au o raiune 0recis* de a eHista& $le, Dns*, ar 1i 0utut s* nu 1ie, dac* 0rinci0iul nu le-ar 1i adus din starea de 0otenialitate 0ur* Dn starea de actualitate care le este 0ro0rie& A,a sunt 1iinele posi(ile, care 0rimesc eHistena ,i care sunt ast1el alc*tuite Dnc+t nimic din ceea ce este nu este nonnecesar% Fiina 0osibil* este 0ur ,i sim0lu una care D,i ia necesitatea de la altce2a, Dn 2reme ce DumneJeu, eHisten* necesar*, nu 0rime,te nimic, nu are ne2oie de nimic, 1iind 0ur* 0reJen* a 1iinei, anterioar* de dre0t actului generator de 1iin* care 0ro2ine din ea& E 6fuziunea creatoare divin% Aceast* eHisten* absolut* nu 0oate 1i conce0ut* 0rintr-un demers cata1atic, adic* unul care ar a1irma cutare sau cutare 0ro0rietate& Ca ,i 0redecesorii s*i, A2icenna ado0t* o cale negati2* 0entru a sur0rinde i0seitatea :,inele@ 0rinci0iului/ nimic nu i se asociaJ*, iar Princi0iul :sau entitatea 0rim*@ nu 0osed* quidditateW/ S$l este eHisten* 0ur* cu condiia de a nega, Dn leg*tur* cu el, noneHistentul ,i celelalte determin*riT-8& A nu a2ea quidditate Dnseamn* a nu r*s0unde la Dntreb*rile Sce estePT sau SDn ce s0ecie, 0e 1ondul c*rui gen se decu0eaJ* di1erena constituti2* a acestei entit*iPT& Dn acest re1uJ se g*se,te o intuiie a c*rei 1ecunditate se 2a 2*di enorm* Dn o0erele unui !oma dGAquino sau ale unui Coll+ adr*, care 2a 1ace din actul de a 1i singura realitate 2eritabil*& Fa0tul de a 1i eHisten* 0ur* se con1und* Dn DumneJeu cu singura sa 0ro0rietate real*/ el se situeaJ* dincolo de orice entitate care 0osed* deo0otri2* actul de a 1i 0osibil ,i o anumit* quidditate& DumneJeu este eminent Dn cel mai Dnalt grad, 1iina sa de0*,e,te orice limit*, el eman% Conce0tul de e1uJiune este central Dn meta1iJica a2icennian*& $l se 1ondeaJ* 0e 0er1eciunea di2in* care este Dntotdeauna dincolo de ea Dns*,i, Sc*ci DumneJeu nu are doar eHistena 0e care o are, dar orice eHisten* 0ro2ine din eHistena sa ,i Di a0arine, eman* de la elT -;& $l este deci
W din latin*, Nuidditas, esena intim* a unui lucru :n&t&@&
203 !R$I CARI PR"B#$C$

Binele 0ur, acela 0e care Dl dore,te orice lucru& A2icenna consider* c* aceast* e1uJiune di2in* este cauJa 1inal* a dorinei substaniale care intr* Dn alc*tuirea oric*rei 1iine 0osibile/ dorin* de a eHista, c*ci binele echi2aleaJ* cu 1iina& Iat* de ce r*ul nu are eHisten* intrinsec*, el ne1iind dec+t 0ri2aia de un anumit bine O 0ri2aie care a1ecteaJ* eHistenele 0osibile Dn m*sura im0er1eciunii lor& A2icenna eHtrage de aici ideea c* DumneJeu este singurul care 0oate 1i numit real Dntr-un sens autentic& $l reg*se,te aici unul din numele di2ine/ Realul& Ade2*r, 2eridicitate, 2eracitate sunt una, Dn Primul eHistent, cu Binele ,i cu 1iina& DumneJeu este 0unctul Dn care se unesc transcendentaliile& Filoso1ia 0oate ast1el inter0reta Dn limbaQ 0ro0riu su0unerea ontologic* a tuturor creaturilor 1a* de Domnul lor, su0unere 0ro0o2*duit* Dn cadrul Re2elaiei, din moment ce quiddit*ile Snu merit*T nici eHistena, nici Binele, nici Ade2*rul, iar 1*r* relaia lor cu DumneJeu ele ar 1i neant 0ur& In2ers, 0rin e1uJiune di2in*, ele 0osed* ade2*rul, bun*tatea ,i eHistena necesare& E Htiina divin% A2icenna se des0arte de Al-YindI Dntr-un 0unct im0ortant& Du0* el, transcendena Primului Princi0iu :sau 0rima entitate@ 0osed* o imaterialitate care-i con1er* absoluta 0er1eciune& #ibertatea 1unciar* a Princi0iului Dl 1ace s* nu 1ie Dn atingere cu nimic& "r, noi ,tim c* doar materia ne Dm0iedic* s* Dnelegem, cu alte cu2inte s* ne 1olosim intelectul Dn mod liber& Cateria este res0onsabil* 0entru obscuritatea intelectului, Dn 2reme

ce lumina acestuia do2ede,te o deta,are din ce Dn ce mai mare Dn ra0ort cu materia& Dac* a0lic*m lui DumneJeu reJultatul acestei analiJe, 2a trebui s* conchidem c* Primul Princi0iu, 1iind eHisten* 0ur*, nu 0oate 1i dec+t Intelect 0ur& $l nu este deci situat dincolo de Intelecte, du0* cum g+ndeau Al-YindI sau unii ismaelii& Plasarea lui DumneJeu, eHistena sa dincolo de aceea a 0osibilelor, Di im0lic*, din contra, 1iina-intelect& " di1icultate nu trebuie Dns* ascuns*/ 1iina 0ur*, 1*r* quidditate, este totu,i Intelect Dn sine, unitate a inteligibilului ,i a subiectului Dneleg*tor& Prin urmare, el ca0*t* un 1el de quidditate, al c*rei sens este de a 1i intelect, Dneleg*tor ,i inteligibil& Dn m*sura Dn care quidditatea sa este 0ur* ,i imaterial*, el este subiect 0ur al Dnelegerii integrale, dar, Dn m*sura Dn care Dl consider*m un SlucruT, el este doar 0entru sine inteligibil& DumneJeu 0osed* deci o quidditate, dar aceasta nu eH0rim* dec+t ra0ortul, imediat Dn el, dintre actul de a Dnelege ,i obiectul inteleciei& Aceasta este 1*r* Dndoial* originea 0roblematicii g+ndirii di2ine din meta1iJica noastr*, 0+n* Dn 0unctul Dn care
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I
204

0inoJa o 2a ridica la rangul de atribut di2in& Dntr-ade2*r, A2icenna insist* asu0ra 1a0tului c* Prima entitate nu Dnelege, 0rin 0uterea sa de cunoa,tere, 0osibilele Dn calitatea lor de coru0tibile, schimb*toare sau 0articulare, ci Dn modul uni2ersalU Dn 0o1ida acestui lucru, nimic 0articular nu sca0* 0erce0iei sale& $H0licaia este c* intelectul s*u este ca0acitatea de a Dnelege Dn eternitate integralitatea ra0orturilor cauJale& Btiina di2in* este deci ,tiina 0articularului sub as0ectul eternit*ii-A, 0e care o 0utem reg*si 0rin intermediul iubirii intelectuale de DumneJeu& E De la #nu la multiplu% !rebuie s*-i atribuim lui DumneJeu 2oina ,i iubirea& Dar 2oina di2in* nu se distinge de 2oina absolut* ,i de Intelect& $a nu este o 2oin* se0arat*, tinJ+nd c*tre realiJarea unui sco0 iniial absent& $a nu este dec+t emanaie a eHistenei, eH0resie a su0raabundenei in1inite a 1iinei& 3oina este una cu 0ulsiunea emanatoare 0rin care DumneJeu D,i a0ro0ie ansamblul eHistentului, ea este relaia ine1abil* dintre necesar ,i 0osibil& Din aceast* e1uJiune etern*, DumneJeu eHtrage o satis1acie deosebit*& $l nu este numai binele 0ur, ci ,i secretul 2e,nic al uniunii dintre cel care iube,te ,i ceea ce este iubit& * antici0*m c* teoria a2icennian* a cunoa,terii ,i a m+ntuirii 2a 1i DnconQurat* de aceast* iubire su0raesenial* care se o1er* ca model, Dn DumneJeu, at+t 0entru su1letul uman, c+t ,i 0entru su1letele angelice& A 1i Dnseamn* a dori ,i a te Dntoarce c*tre DumneJeu, asemeni celui care iube,te c*tre cel iubit, Dn 2ederea atingerii unit*ii maHime& A2icenna 0reia Dn2**tura des0re eHtaJ de la Plotin, a,a cum i-o transmite .eolo&ia 0seudoaristotelic*/ SDac* ne-am des0*ri de cor0 am 0utea, 0ri2indu-ne 0e noi Dn,ine atunci c+nd ca0acitatea noastr* intelectual* 2a 1i de2enit o lume inteligibil* cunosc+nd Dn manier* adec2at* entit*ile, 1rumuseile ,i 0l*cerile 2eritabile, Dntr-un contact cu ele de 1elul atingerii dintre inteligibil ,i inteligibil, am 0utea deci g*si aici o 0l*cere ,i o str*lucire in1init*T-?& Cum este 0osibil, 0rin urmare, ca alte entit*i s* emane din Primul Princi0iu, s* eH0rime e1uJiunea de 1iin* care ine de esena saP Dac* el este 0rintre entit*i unul ,i indi2iJibil, el nu 0oate SdoriT entit*i care-i sunt in1erioare, a,a cum noi dorim s* atingem un sco0 care ne este eHterior& )u este de g+ndit, de asemenea, nici c* 0er1eciunea Primului Princi0iu Di im0lic* solitudinea_ De unde ar 0ro2eni atunci celelalte inteligibileP "r, nu este de admis ca din unu s* 0ro2in* altce2a dec+t ceea ce ine de unu& "dat* acce0tat acest 0rinci0iu, ne a1l*m, se 0are, Dn cea mai mare Dncurc*tur* dac* Dncerc*m s* Dnelegem cum este generat totu,i multi0lul din unu& A2icenna 0ro0une o soluie eHtrem de elegant*,
205

!R$I CARI PR"B#$C$

care se baJeaJ* 0e distincia dintre 1iina necesar* ,i 1iina 0osibil*& $l a1irm* mai Dnt+i c* ie,irea 0ro2idenial* din sine a Primei entit*i se traduce 0rin a0ariia unui 0rim Intelect emanat& Din 4nu ia 1iin* ceea ce ine de unu& Acest 0rim Intelect emanat 0osed* Dnelegerea a dou* dimensiuni ale actului s*u de a 1i/ el D,i conce0e esena ca 0osibil* :Dntr-ade2*r, el ar 0utea s* nu 1ie, de0inJ+nd de Primul Princi0iu 0entru a eHista@U el 0erce0e, 0e de alt* 0arte, necesitatea dob+ndit* a actului s*u de a 1iU Dn 1ine, el D,i Dnelege 0rinci0iul, esena Primei entit*i& Aceast* tri0l* dimensiune a inteleciei este Dn de0lin acord cu 0rinci0iul care cere ca din unu s* 0ro2in* doar unu& Fiind multi0licitate, ea nu angaQeaJ* Dns* necesitatea Princi0iuluiU acesta a generat SoT entitate, dar aceasta, 1iind doar posi(il, eH0rim* di1erena dintre 1iina necesar* ,i sine 0rin cele trei intelecii de mai sus& "r, iat* c* cele trei acte, la r+ndul lor, genereaJ* entit*i noi/ actul 0rin care 0rimul Intelect emanat Dnelege c* Princi0iul genereaJ* un al doilea Intelect& Actul 0rin care acesta din urm* D,i conce0e necesitatea de a 1i :obinut* de la Primul Princi0iu@ d* na,tere 1ormei s1erei ultime ,i 0er1eciunii sale, care este su1letul celest& Dn 1ine, Intelectul nu se 0oate cunoa,te 0e sine 1*r* con,tiina unei li0se eHisteniale/ 1a0tul c* nu D,i este autosu1icient& Aceast* 0erce0ie d* na,tere cor0oralit*ii s1erei ultime& Ast1el, A2icenna 2a reJol2a dou* 0robleme, aceea a emanaiei multi0lului din 4nu ,i 0e aceea a a0ariiei cor0urilor/ cor0oralitatea se na,te din sl*biciunea actului 0ur de a eHista, ea sancioneaJ*, Dn 1iecare ni2el al eman*rii, distana 1a* de necesitatea de a 1i, 1a* de 0uritatea inteligibil*& A2icenna descrie o ierarhie alc*tuit* din Jece Inteligene sau Intelecte, c*rora 1ace s* le cores0und* su1letele celor nou* ceruri, Dn 2reme ce su1letele umane sunt gu2ernate de c*tre cel de al Jecelea, Intelectul agent& Dn alt* 0arte, A2icenna Qusti1ic* eHistena su1letelor celeste 0rin natura mi,c*rii s1erice a astrelor& -> $l nu acce0t* 1a0tul c* Intelectele sunt 0rinci0iile imediate de mi,care ale cor0urilor celeste& Dn acord cu aristo-telismul, desigur, A2icenna consider* Prima entitate dre0t 0rinci0iul imobil de mi,care, 0rinci0iul ultim& Acest 0rim 0rinci0iu al mi,c*rii este Binele, cel s0re care tind toate& $l 0une Dn mi,care ,i este cauJ* 1inal* a dorinei&

Dnelegerea Primului Princi0iu con1er* 1or* in1init*, iar 1iecare Intelect se bucur* de libertatea reie,it* din aceast* contem0lare& $l de2ine ast1el, la r+ndul s*u, 0rinci0iu de mi,care 0entru astrul care-i cores0unde& Acesta din urm* are dou* 0rinci0ii de mi,care/ unul, Dnde0*rtat, care este Binele su0rem, al doilea, a0ro0iat, care este Intelectul emanat c*ruia Di cores0unde& Astrul tinde s*-,i asimileJe aceste bunuri, ast1el c*, Dn cadrul
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I -.?

mi,c*rii, el eH0rim* 0uterea in1init* a dorinei 0rin 0oJiiile succesi2e ale 0arcursului s*u& !rebuie, 0rin urmare, Dneleas* trecerea de la o Inteligen* motrice, cunosc*toare doar a realit*ilor uni2ersale, la un cor0 care ocu0* la in1init 0oJiii determinate Dn oriJontul ceresc& Cediaia Dntre 1init ,i in1init, 0articular ,i uni2ersal, se realiJeaJ* 0rin su1letul motrice celest, Scare Dnelege binele ,i care, a2+nd cor0, este dotat cu imaginaie, cu alte cu2inte este dotat cu re0reJentarea 0articularuluiT-<& u1letul celest este 0entru s1era cores0ondent* ceea ce este su1letul animal 0entru cor0ul nostru& $l este 0rinci0iul 2ieii, 1orma Dn sens aristotelic, ,i este su0us 0rin dorin* Intelectului s*u imaterial, du0* cum su1letul nostru este Dncoronat de Intelectul nostru& 0re deosebire de imaginaia noastr*, adesea con1uJ*, imaginaia su1letului celest este 0ur*& $a este acea imaginaie creatoare, acea ca0acitate de a g+ndi ,i de a crea mi,c*ri reale, mediatoare Dntre sensibilul material ,i inteligibil& "dat* cu A2icenna, imaginaia 2a c*0*ta at+ta im0ortan* Dn meta1iJica islamic*, Dnc+t lumea su1letului 2a de2eni 0rogresi2 locul Dn care s0iritele se cor0oraliJeaJ*, iar tru0urile se s0iritualiJeaJ*, o lume ima&inat;^'% 'rdinea cosmic An concepia ismaelit Dntrebarea maQor* Dn leg*tur* cu natura di2in* este urm*toarea/ este Princi0iul o entitate 0reeminent* Dn ra0ort cu entit*ile care eman* de la el, du0* cum in1initul este 0reeminent asu0ra 1inituluiP Face el 0arte din ordinul 1iineiP )u cum2a ar 1i necesar un agent mai radical care s*-% situeJe Dn transcendentul 1iineiP Al-YindD 0ro1eseaJ* o doctrin* a echi2oci taii 1iinei, a1irm+nd c* 4nu nu este com0arabil cu nici o entitate& A2icenna distinge unitatea Princi0iului de unitatea deri2at* a realit*ilor emanate& $l stabile,te, Dns*, o leg*tur*, o continuitate minimal* Dntre Primul Princi0iu ,i seria Intelectelor, atribuind Primului Princi0iu Dnelegerea ,i 1*c+nd s* domneasc* eHistena Dn Dntreg sistemul& Asist*m la emergena 1iloso1iei ismaelite, a0roHimati2 Dn aceea,i 0erioad*, Dn secolul I3=K& Aceast* 1iloso1ie 2a 0ri2ilegia o teologie negati2* 1*r* reJer2e, Dn care Princi0iul su0rem 2a 1i deJlegat de orice ra0ort cu lumea creat*& )u se 2a mai 0utea 2orbi nici m*car des0re echi2ocitatea 1iinei, c*ci 4nul 2a 1i situat dincolo de orice atestare Dn leg*tur* cu 1iina/ neant 0rin eHces de realitate, real su0erior 1iinei Dnse,i& Aceast* ontologie, sau mai degrab* aceast* henologie :doctrin* a lui 4nu@, 0ro0rie g+ndirii ismaelite, a Qucat un rol doctrinal ,i cultural eHtrem de im0ortant din 0ricina cuceririi A1ricii de )ord ,i a $gi0tului, a0oi a
207 !R$I CARI PR"B#$C$

celei mai mari 0*ri a teritoriilor islamice, de c*tre imamii ,iii israelii 1atimiJi& Pentru ismaelii, 0*trun,i de g+ndirea neo0latonic*, DumneJeu nu ar 0utea 1i un lucru sau o esen* 8.& $l nu este com0us nici dintr-o esen* ,i o e2iden*, el este dincolo de orice denominaie a0licabil* 2reunei realit*i, 1ie ea ,i absolut*& Ade2*rul s*u nu ne este accesibil dec+t 0rin actul instaurati2 0rin care este instituit* 1iina entit*ii& )u este nici m*car 0osibil s* s0ui c* DumneJeu, care este ine1abil, este legat 0rintr-o relaie de emanaie cu 0rima entitate generat*& Actul instaurati2 0rimordial const* Dn aceea c* DumneJeu de2ine mani1est, Dn mod imediat, Dn DumneJeul re2elat care este 0rimul Intelect& $Hist* o remarcabil* asem*nare Dntre sistemul ismaelit ,i schema a2icennian* sau aceea a lui Al-F+r*bD, c*ci Princi0iul instaureaJ* o serie ierarhiJat* de Jece Inteligene sau Intelecte& Di1erena ca0ital* dintre /alsifa ,i ismaelism const* Dn aceea c* 0entru unii, Princi0iul este el Dnsu,i o entitate dotat* cu eHisten*, Dn 2reme ce ismaeliii Dl situeaJ* radical dincolo de eHisten* ,i de eHistent, dincolo de inteligibil& Ierarhia celor Jece Intelecte constituie lumea di2in* Dn care se deruleaJ* So dramaturgieT ale c*rei consecine 2or 1i ca0itale 0entru istoria s0iritual* a umanit*ii8%& Cel de-al treilea Intelect, cores0unJ*tor unui Anthropos celest, "mului 0rimordial, Suit*T s* contem0le unitatea Princi0iului s*u& $l este cu0rins de stu0oare Dn 1aa 0ro0riei sale s0lendori ,i decade 0+n* la al Jecelea ni2el& Aceast* degradare a arhanghelului Adam 2a trebui re0arat* de-a lungul a ,a0te cicluri sau 0erioade celeste, tim0 Dn care, grad du0* grad, "mul D,i 2a rec+,tiga 0oJiia originar*& Acestei istorii Sdin cerT Di cores0unde istoria terestr* a celor ,a0te cicluri 0ro1etice :Adam, )oe, A2raam, Coise, Iisus, Cahomed ,i Cel care 2a aduce Dn2ierea morilor@& !rebuie remarcat c* 1iecare ciclu conine la r+ndul lui dou* 0erioade/ 0rima este aceea a deJ2*luirii #egii, 0erioad* Dn care sensul realit*ii di2ine se ascunde Dn s0atele a0arenei unui teHt re2elatU a doua 0erioad* este aceea Dn care realitatea de mai sus se deJ2*luie graie Dn2**turii mo,tenitorului 0ro1etului, imamul& Cel de al ,a0telea 0ro1et a,te0tat, Acela care 2a aduce Dn2ierea morilor, nu se 2a 1ace 0urt*torul nici unei #egi noi, ci al unei religii 0ur s0irituale, cores0unJ*toare 0uri1ic*rii 1inale a celui de al treilea Intelect& "mul terestru D,i 2a 1i ad*ugat esena su0rasensibil* a arhanghelului, care este arheti0ul s*u etern& Cesianismul ,iit ismaelit se s0riQin* ast1el 0e sistemul celor Jece Intelecte, conce0ute nu doar ca 0rinci0ii de mi,care ale s1erelor, ci ca ageni ai unei istorii sacrosancte care con1er* sens ,i 2aloare s0eranei
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I -.<

umane Dn m+ntuire& Desc*tu,area Dm0line,te ,i de0*,e,te toate religiile re2elate, substituind domniei sensului literal al legislaiei 0e aceea a sensului ascuns al C*rii si al lumii 8-&

.ufletul l +ntelectul
Chestiunea naturii su1letului, a ca0acit*ilor sale ,i a identit*ii omului, deoarece gu2erneaJ* domeniul etic, Qoac* un rol deosebit Dn 1iloso1ia islamului, ca ,i 0roblema beatitudinii& A2icenna este, 0robabil, autorul c*ruia i se datoreaJ* sistematiJarea cea mai cu0rinJ*toare& )e 2om re1eri, de aceea, Dn 0rinci0al la o0era acestui g+nditor& 3om 0orni de la doctrina aristotelic* a su1letului 0entru a aminti c*, du0* tagirit, el este 1orma ,i quidditatea cor0ului88& A2icenna 2a modi1ica aceast* de1iniie, conce0+nd su1letul ca 0er1eciune a cor0ului ,i eHtinJ+nd aceast* 0er1eciune, mai 0uin Dn sensul de cauJ* 1ormal*, c+t Dn acela de cauJ* 1inal* a tru0ului& "rganele ,i membrele cor0ului organiJat 2or aciona Dn 2ederea actualiJ*rii 0otentelor su1letului& u1letele se disting Dntre ele du0* demnitatea ,i com0leHitatea acti2it*ii lor, iar acest mod al acti2it*ii 2ariaJ* Dn 1uncie de 0otentele su1letului& Dn 2+r1ul acestei ierarhii se a1l* su1letul angelic 0er1ect liber 8;& $l acioneaJ* Dn con1ormitate cu 0ro0ria sa s0ontaneitate creatoare, ceea ce trebuie s* ser2easc* dre0t norm* su1letului uman, Dn 2reme ce su1letele 2egetale ,i animale sunt constant Dm0iedicate Dn 0er1eciunea lor de limitele care reJult* din unirea lor de ne,ters cu cor0oralitatea ,i cu materia& Aceast* libertate a su1letului angelic este Dn str+ns* leg*tur* cu meditaia a2icennian* asu0ra imaterialit*ii su1letului omenesc& #nitatea sufletului u1letul este el oare substan*P Din ca0ul locului, trebuie s0us c* eHist* Dn cadrul imanenei trei s0ecii de su1lete/ su1letele 2egetale, cele animale ,i su1letele omene,ti& u1letul animal ,i cel 2egetal nu sunt dec+t 0*ri ale com0u,ilor 0e care-i 1ormeaJ* Dm0reun* cu cor0urile lor& $le nu sunt deci, du0* A2icenna, substane 0ro0riuJise& Cu toate acestea, su1letul 2egetal este cel care constituie ,i 0er1ecioneaJ* s0ecia cores0ondent*& $l este 1orm* substanial*, nonaccidental*/ S u1letul nu este Dntr-un cor0 Dn maniera Dn care accidentul eHist* Dntr-un substrat, su1letul este deci substan* 0entru c* el este 1orma care nu subJist* Dntr-un
-.7 !R$I CARI PR"B#$C$

substrat, 0recum accidentulT& u1letul este unitar, iar di1eritele sale 1acult*i se rami1ic* 0ornind de la centrul s*u generator, de la S,ineleT s*u, Dn membrele ,i organele cor0ului& Aceast* unitate a su1letului ne conduce la 0roba 2eritabil* a substanialit*ii ,i a imaterialit*ii sale& A2icenna trans0une aceast* 0rob* Dntr-un eH0eriment mental, acela al i0oteJei Somului Jbur*torT& S3a trebui ca unul dintre noi s* se re0reJinte ca 1iind creat dintr-o dat* ,i 0er1ect, dar Dn a,a 1el Dnc+t 2ederea Di este o0rit* 0rintr-un 2*l de la contem0larea lucrurilor eHterioare& $l a 1ost creat 0lutitor Dn aer sau Dn s0aiu, 1*r* a 1i a1ectat de consistena aerului sau a o simi& Cembrele nu se a1l* Dn contact unul cu altul, nu se Dnt+lnesc ,i nu se ating& e 2a g+ndi/ 2a 0utea el a1irma eHistena 0ro0riei 1iine 1*r* a b*nui c* eHist* 0rin sine, nea1irm+nd 0rin aceasta c* eHist* o eHtremitate oarecare a membrelor sale, o realitate intern* oarecare a organelor sale, inima, creierul, 0e scurt oricare din realit*ile care a0arin lumii eHterioareP $l D,i 2a a1irma mai degrab* 1iina :`,ineleL s*u@, 1*r* a-i atribui nici lungime, nici l*rgime ,i nici ad+ncimeT 8A& Aceast* eH0erien* nu 0are a 0utea 1i 1*cut* de c*tre toate su1letele, dar, 1*r* Dndoial*, ea s0une ade2*rul des0re orice su1let O inde0endena sa Dn ra0ort cu cor0ul 0e care-% gu2erneaJ* ,i identitatea 0e care o 0osed*& A se cunoa,te 0e sine, iat* actul 0rin eHcelen* 0rin care su1letul D,i atest* eHistena& Dn ce 0ri2e,te 1iina sa, ea nu se distinge de acel act indubitabil de a eHista care reJist* Dn noi dis0ariiei tuturor lucrurilor eHterioare, dis0ariiei a tot ceea ce nu este su1letul nostru, indi1erent c* e 2orba de as0ecte eHterioare sau de 0ro0riet*i interne ale cor0ului, sau, Dn s1+r,it, de ansamblul lumii& Aceast* i0oteJ* a Somului Jbur*torT este 1ondatoarea, Dn islam, unei Dntregi re1lecii asu0ra unit*ii su1letului& A 1i Dnseamn* a 0erce0e, iar 0erce0ia atest* Dntotdeauna lumina 1iinei& Dn locul unui su1let care este sim0l* 1orm* a cor0ului, A2icenna, insist+nd asu0ra 1a0tului c* este 0er1eciune, reDnnoad* cu tradiia neo0latonic* a su1letului monadic& *otentele sufletului Dac* su1letul este unitar, 1acult*ile sau 0otentele sale sunt multi0le& $l 0osed* at+tea c+te sunt necesare 0entru a Dnde0lini, 0rin intermediul tru0ului ,i Dn tru0, anumite o0eraiuni& "r, o0eraiunile su1letului se Dm0art Dn trei, ceea ce se reg*se,te Dn Dm0*rirea 2iului Dn 2egetal, animal ,i uman& 3iaa 2egetati2* 0resu0une nutriie, cre,tere ,i DnmulireU 2iaa animal* 0resu0une o0eraiile 2egetati2e ,i, Dn 0lus, senJaie, imaginaie
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I -%.

re0roducti2* ,i mi,care 2oluntar*& Aristotel 0utea conce0e c* anumite animale nu erau mi,cate dec+t 0rintr-un 1el de c2asimi,care, asemeni scoicii care nu 1ace dec+t s* se contracte& Pentru A2icenna, animalitatea 0resu0une mi,carea de0lin*& C+t des0re oameni, ei 0osed* at+t 0otentele 2egetale ,i animale, c+t ,i 0e acelea de a-,i re0reJenta realit*ile inteligibile, in2enia me,te,ugurilor, cunoa,terea 0rin intelect a 1iinelor generate, discern*m+ntul estetic ,i etic& Ast1el, cele trei su1lete se ierarhiJeaJ*, cel mai 0uternic 0osed+ndu-le 0e celelalte dou*/ su1letul 2egetal, de1init ca 0er1eciune a unui cor0 1iJic organic, se na,te, cre,te ,i se hr*ne,teU su1letul animal, de1init ca 0er1eciune 0rim* a unui cor0 1iJic organiJat, 0erce0e realit*i 0articulare ,i e1ectueaJ* mi,care

2oluntar*U su1letul uman, de1init de asemenea ca 0er1eciune 0rim* a unui cor0 1iJic organiJat, e1ectueaJ* o0eraiile 0ro0rii 1iinelor generate, graie 2oinei libere ,i con,tiente, ,i 0erce0e realit*ile uni2ersale 8?& Dn om, 0otentele sunt Dntr-o relaie ca de la st*0+n la ser2itor& e ridic* ast1el un arbore de la 0otent* la act, care are ca r*d*cini 0atru calit*i, uscatul ,i umedul, recele ,i caldul, care ser2esc celor 0atru 1ore naturale/ re0ulsi2*, asimilati2*, atracti2* ,i digesti2*& Aceste 0atru 1ore, la r+ndul lor, ser2esc celor trei 1acult*i 2egetati2e/ nutriia, cre,terea ,i re0roducerea& Aceast* 2ia* 2egetati2* ser2e,te 2ieii animale, care se eH0rim* Dntr-o serie ierarhiJat* Jc 0otente noi/ 0e de o 0arte, 1acultatea 0erce0ti2* Dn care cele cinci simuri eHterne sunt uni1icate de c*tre 1anteJie sau imaginaia re0roduc*toare& Aceasta din urm* ocu0* 1uncia simului comun, ea constituind tabloul coerent al realit*ii sensibile& $a este Dn ser2iciul unei 1acult*i imaginati2e mai libere& Pe de alt* 0arte, 1acultatea motrice se a1l* Dn sluQba a dou* 1acult*i 1oarte im0ortante, concu0iscena ,i m+nia& $le ser2esc am+ndou* 0otentei a0etiti2e& Animalitatea se traduce at+t 0rin limitarea re0reJent*rii la acele date ale sensibilului care sunt organiJate de c*tre imaginaie, c+t ,i 0rin con1lictul dintre dorin* ,i agresi2itate, ambele 1iind 1ore necesare, dar care, Dn li0sa dominaiei de c*tre su1let, Dl amenin* ,i Dl arunc* Dn eroare& Dntreaga re1lecie etic* de du0* A2icenna se 2a re1eri la acest con1lict, la miQloacele de a controla dorina, graie bunei 1olosiri a 1acult*ii m+niei, ,i de a o tem0era 0e aceasta din urm* 0rin eHersarea intelectului 0ractic& #a limita dintre su1letul animal ,i cel uman se a1l* memoria ,i 1acultatea estimati2*, aceea 0rin care re0reJent*rile sunt uiate& Aceste 0otente se a1l* Dn ser2iciul intelectului 0ractic, el Dnsu,i Dn sluQba intelectului contem0lati2& * re2enim Dns* la imaginaie& A2icenna a Dneles 0rea bine c* aceast* 0otent* nu este Dntotdeauna scla2a simurilor& $Hist* o
-%% !R$I CARI PR"B#$C$

imaginaie 1ormatoare care, Dn con1ormitate cu im0ulsurile 0rimite din 0artea re1leciei sau Dn con1ormitate cu e1ectele unei anumite con1iguraii astrale, im0rim* simului comun anumite re0reJent*ri& Dn cadrul 2isului, noi suntem abseni din noi Dn,ine, imaginaia acion+nd liber& e Dnt+m0l* chiar ca unele 2ise actuale s* 1ie inter0retarea unor 2ise trecute& Dac* imaginaia noastr* este DndeaQuns de 0uternic*, ea 0oate realiJa Dn stare de 2eghe o comunicare cu lucrurile in2iJibile, cu realit*ile s0irituale adic*& Imaginaia 1ormatoare nu se Dnsoe,te c+tu,i de 0uin cu eroarea sau cu iluJiaU ea ridic* su1letul Dn lumea imaginal* ,i nu Dn lumea imaginar*& #umea imaginar* este alc*tuit* din 1antasmele noastre, din construciile libere Dntemeiate Dn sensibil ,i menite a ser2i im0ulsurilor dorinei sau m+niei noastre& #umea imaginal*, Dns*, este o lume real*, domeniul Dnsu,i al su1letului, alc*tuit din re0reJent*rile cor0orale ale realit*ilor inteligibile8>& *ro(lema Intelectului Potena care distinge radical omul de animal este intelectul& Acesta este redat Dn arab* 0rintr-un termen tehnic "al-'aNl+, care nu a a2ut Dntotdeauna o semni1icaie raional*& De 0ild*, Dn g+ndirea ,iit* originar*, acest termen desemna o ca0acitate 2iJionar* 0ermi+nd accesul la anumite realit*i eJoterice& )oiunea de intelect a c*0*tat Dn islam abia sub in1luena g+ndirii grece,ti conotaia 0rinci0al*, de acti2itate contem0lati2* Dndre0tat* s0re inteligibil, cu sensul lui nous neo0latonic& )u 2om traduce deci aceast* noiune 0rin raiune, 0entru c* intelectul este deo0otri2* o ca0acitate raional* ,i una s0iritual*, 1*r* distincia Dntre as0ectul 1iloso1ic ,i cel mistic al contem0laiei& Problematica intelectului 0ro2ine de la Aristotel ,i AleHandru din A0hrodisia& Intelectul agent aristotelic 0utea 1i identi1icat cu DumneJeu& Pentru a Dnelege 1elul Dn care s0iritul uman sur0rinde realit*ile inteligibile, AleHandru a trebuit s* disting* un intelect material, unul 0osed+nd de0rinderea de a Dnelege "ha(itus+ ,i un intelect agent& Intelectul material este cel doar 0osibil :Dn 0otent*@& Intelectul ShabitualT este deQa Dn act/ ,&Intelectul habitual este chiar intelectul material odat* ce a dob+ndit de0rinderea de a aciona ,i de a cunoa,teT8<& Intelectul agent realiJeaJ* unirea intelectului uman cu inteligibilul& A trebuit ca traduc*torii arabi s* 1ac* din intelectul agent o Inteligen* se0arat*, ,i anume tocmai aceea 0e care Al-F*r*bi ,i A2icenna o situau la al Jecelea ni2el al emanaiei& Acest Intelect agent nu mai este deci DumneJeu, 0rinci0iul su0rem, ci
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I -%-%8 !R$I CARI PR"B#$C$

ultima dintre Inteligene, omoloag* arhanghelului re2elaiei, 'abriel& Coti2 0entru care se 2a s0une c* 0ro1eia ,i 1iloso1ia D,i au iJ2orul comun Dn Intelectul agent& "dat* cu Al-F*r*bD, Intelectul agent se 2a dedubla, a,a-Jic+nd, la r+ndul s*u/ Dn a1ara omului r*m+ne o Inteligen* se0arat*, Dn om el de2ine intelectul dob+ndit, 0lenitudine a inteligibilului care ilumineaJ* s0iritul& !ra2aliul elabor*rii islamice a noiunii grece,ti de intelect D,i g*se,te 0rima 1orm* Dn tratatul Despre intelect al lui Al-Yindi& Al-YindD distinge intelectul Dn 0otent* de intelectul care este mereu Dn act& $l iJoleaJ*, 0e de alt* 0arte, intelectul care trece de la 0otent* la act& Dn 1ine, el re0ereaJ* eHistena unei a 0atra 1uncii intelectuale, aceea a intelectului care comunic* altuia 0ro0ria sa intelecie& !ratatul lui Al-F*r*bD, Despre intelect i despre o(iectul Anele&erii, a cunoscut o larg* r*s0+ndire Dn $2ul mediu latin, du0* cum el a in1luenat 0uternic teoria cunoa,terii Dn 1iloso1ia islamic*& Al-F*r*bD Dnce0e 0rin a 0reJenta

di1eritele sensuri 0e care Aristotel le-a dat cu2+ntului SintelectT 87& $l ado0t* cu0lul de conce0te 1ormat de intelectul Dn 0otent* ,i de intelectul Dn act& Din acest moment, o0eraiunile eseniale ale cunoa,terii 2or 1i urm*toarele/ trebuie ca 1orma cunoscut* s* de2in* ceea ce ea urmeaJ* s* 1ie Dn actul 0ur al cunoa,terii, adic* o 1orm* imaterial* se0arat*& "r, 1orma cunoscut* nu se des0rinde din materie dec+t Dn momentul Dn care ea ,i-a g*sit un alt substrat, care este tocmai intelectul Dn act& !recerea intelectului de la 0otent* la act, ca o bucat* de cear* de2enit* Dn totalitate am0renta 0e care oG0rime,te, cores0unde Dntocmai trecerii 1ormei din starea Dn care se a1l* Dntr-o materie la stadiul imaterialit*ii& Forma inteligibil* nu este, ca atare, Dn act dec+t atunci c+nd intelectul care o materialiJeaJ* este el Dnsu,i Dn act& 4nitatea dintre intelect ,i inteligibil se eH0rim* deci Dn 1uncie de gradul de intensitate al actului Dnelegerii/ la cel mai de Qos ni2el se a1l* gradul intelectului Dn 0otent*, deasu0ra cel Dn act ,i, Dn 1ine, intelectul dob+ndit& Aceasta este culmea unui su1let 0e care Al-F*r*bD Dl caracteriJeaJ* 0rin cinci 1acult*i 0rinci0ale/ 1acultatea g+nditoare :S2orbitoareT, logic*@, 1acultatea imaginati2*, cea senJiti2* ,i 1acultatea nutriti2*, 0rimele trei 1iind susinute de 1acultatea a0etiti2*& Intelectul agent intermediaJ* Dntre raiunea di2in* ,i su1letul 0er1ect& $l echi2aleaJ* cu ceea ce Coranul nume,te s0irit de s1inenie :Coran II/ <>,-A8U 3/ %%.U K3I/ %.-@& ReJult* o etic* al c*rui 0rinci0al comandament este contactul cu inteligibilul, Dn s+nul intelectului agent& Dntrebarea care se 0une este Dntr-ade2*r urm*toarea/ 0utem oare cunoa,te o uniune Dncheiat* cu Intelectul agent, care transcende intelectul dob+nditP Dac* r*s0undem a1irmati2, 2om da dre0t 1inalitate com0ortamentelor umane 0reg*tirea 0rin 2irtute a unui anumit stadiu al contem0laiei, Dn care Dnele0tul 0rime,te lumina de la Intelect, unindu-se a0oi de0lin cu aceasta& Iat* o teorie a di2iniJ*rii su1letului 0e care Al-F*r*bD nu o ado0t*& R*m+ne totu,i distincia clar* Dntre s0iritul uman ,i Intelectul agent arhanghelic, emanat de la DumneJeu& $ste moti2ul 0entru care etica nu 2a 1i o doctrin* a sancti1ic*rii, ci o disci0lin* a contem0laiei, 0rin care s0iritul intr* Dn contact cu realul 0e care nu-% 0oate 0oseda Dn Dntregime& A2icenna sistematiJeaJ* aceast* doctrin*, descriind intelectul teoretic, mai Dnt+i material, a0oi habitual, a0oi Dn act ,i, Dn 1ine, dob+ndit& Acest intelect eH0lic* intelectul 0ractic, care la r+ndu-i se 0une Dn ser2iciul celui dint+i&

*ro!lema mntuirii l a !eatitudinii

Demersul nostru ne 0oart* Dn mod 1iresc c*tre cel de al treilea 1ocar al 1iloso1iei islamice/ cum 0utem conce0e m+ntuirea ,i la ce 1ericire trebuie s* ne a,te0t*mP )u este inutil s* descriem Dn linii mari traiectoria 1iloso1iei 0e care o studiem& $a Dnce0e Dn e0oca 1iloso1ilor eleniJani, c+nd m+ntuirea 1iloso1ic* este g+ndit* Dn 0rinci0al ca o contem0laie& $a se Dm0line,te Dn secolele KI=K3II ,i KII=K3III, Dn Iran, 0rintr-o doctrin* a Dn2ierii cor0orale 0e de0lin asumate& #a origini, chiar dac* nu eHist* nici un dubiu asu0ra acce0t*rii de c*tre 1iloso1i a 0romisiunii coranice des0re Dn2ierea cor0oral*, des0re r*s0lata Dn 0aradis ,i des0re 0edea0sa Dn iad, m+ntuirea autentic* culmina Dn acti2itate intelecti2*, atunci c+nd s0iritul atingea inteligibilul etern& Acest 1a0t %-a condus 0e 1iloso1 la considerarea, Dntr-un anume sens, a 0romisiunii coranice a 0aradisului sensibil dre0t o sim0l* meta1or* sau, cel mult, un simbol al acestei contem0l*ri iluminati2e& "biectul acestei lumini era dat Dn 0rimul r+nd de realit*ile inteligibile 0rime, ade2*ruri necesare ,i su1iciente& "r, tocmai acest 0unct 2a 1i su0us mai t+rJiu unei critici 2ehemente, nu numai de c*tre detractorii 1iloso1iei, dar chiar de c*tre 1iloso1ii care 2or considera, asemeni lui Coll+ adr*, c* o atare 1ericire este slab* ,i imaginar*& )u trebuie, Dn orice caJ, ascuns c* Dntre beatitudinea 1iloso1ic* ,i m+ntuirea cor0oral* re2elat* de c*tre Coran eHist* o di1eren* 0ro1und* O unii ar numi-o chiar incom0atibilitate&
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I -%;

/ericirea, dup Al-/r(i Al-F*r*bD consider* c* 0utem atinge dou* ti0uri de 1ericire/ una imanent*, alta transcendent*& $le sunt Dn 1uncie de cele 0atru grade ale ordinii 0er1eciunii/ mai Dnt+i, artele 0ractice, cores0unJ+nd cu ceea ce Platon numea cunoa,tere tehnic*& Cai a0oi, trebuie 0osedate 0er1eciile morale& "dat* dob+ndite acestea din urm*, se 0oate as0ira la acelea care 0ro2in din eHerciiul g+ndirii re1leHi2e, echi2al+nd cu dianoia 0latonic*, eHerciiu care se Dm0line,te 0rin 0er1eciile s0eculati2e, cores0unJ+nd cu theoria 0latonic*& !rebuie Dneles c* 1acultatea noastr* re1leHi2* nu s-ar 0utea eHersa Dn a1ara Cet*ii& $a DnglobeaJ* desco0eririle care in de bine ,i de r*u, Qudec* Dn 1uncie de eHcelena desco0eririi, ceea ce 0rocur* 0entru comunitate, 0entru cetate ca ,i 0entru indi2id o 1inalitate 0er1ect*;.& Cai mult, 1acultatea dianoetic* se ordoneaJ* Dn 1uncie de di1eritele grade ale socialiJ*rii omului& $Hist* una 0ro0rie 2ieii 0ri2ate, una 0ro0rie lu0tei Dntru credin* etc& Ceea ce Dnseamn* c* nu se 0oate dob+ndi aceast* 1acultate re1leHi2* :nici 2irtutea moral*@ Dnainte ca un om s* doreasc* binele 0entru un altul dec+t el Dnsu,i& e 0une Dntrebarea/ care este 0er1ecia cea mai mareP $ste ea o anume 2irtuteP $ste oare ansamblul tuturor 2irtuilorP 3irtutea este, de 1a0t, at+t moral* c+t ,i 0olitic*& Ast1el, conduc*torul unei armate nu se 0oate dis0ensa de 1acultatea dianoetic*, 0entru ca ea Dl 1ace s* desco0ere lucrurile cele mai utile ,i cele mai 1rumoase 0entru oamenii s*i& $l are, de asemenea, ne2oie de 2irtutea moral*& Ce,te,ugul sau arta 0oliticii se de1ine,te Dn mod 0latonician ca o condensare a tot ceea ce 0oate 1i obiect de cercetare 0entru alte domenii, me,te,ug 1*r* de care eHerciiul acelora ar 1i Dn 2an;%& C+ntuirea trebuie s* 2in* din contem0laia care ins0ir* 0olitica 1ondat* 0e dre0tate& $a se aQut* de 2irtui ,i

culmineaJ* Dn 1igura maestrului s0iritual ,i lumesc al cet*ii 2irtuoase, Dn care unii au dorit s* 2ad* o 2ersiune 1iloso1ic* a 1igurii ,iite a imamului& Iluminarea An concepia lui Avicenna A2icenna ne o1er*, Dn *ovestea lui $aDD i(n XaNzn:;, o inter0retare mistic* a 0ro0riei sale doctrine a m+ntuirii 0rin iluminare contem0lati2*& $l conce0e demersul Dnele0tului ca 0e o c*utare a unei gnoJe, cu alte cu2inte a unei cunoa,teri care s* 1ie Dn acela,i tim0 t*m*duire ,i metamor1oJ* a su1letului& A2icenna inaugureaJ* ast1el o meta1iJic* oriental, Dntr-un sens 0e care-% 2or a0ro1unda succesorii s*i neo0latonici& 4ni2ersul
-%A )"!$

eHistentului se Dm0arte Dn dou* regiuni antagonice/ occidentul, simboliJ+nd lumea tenebroas* ,i material*, ,i orientul, simboliJ+nd 0atria s0iritual* a su1letului& Acest SorientT nu se a1l*, 1ire,te, 0e nici o hart*, dar el eHist* Dntr-un s0aiu meta1iJic analog aceluia 0erce0ut de Platon& A te desc*tu,a Dnseamn* a te orienta, a te con2erti la autentica ta natur*, Dnseamn* s* Dntre0rinJi un 0elerinaQ s0iritual, un eHod& #a orient de 1iin*, Intelectul agent 0rime,te tr*s*turile Dngerului, acesta simboliJ+nd tinereea etern* a s0iritului& Ast1el, odat* cu A2icenna, m+ntuirea DnceteaJ* de a mai ine doar de cunoa,terea abstract*, 0entru a rede2eni reJultatul unui eHerciiu s0iritual de0lin& Din acel 0unct, 1iloso1ia islamic* se Dndrea0t* cu hot*r+re c*tre o dorit* reconciliere Dntre mistic* si cunoa,tere&

@ote
% -

Datele sunt menionate Dnt+i du0* calendarul hegerian ,i a0oi du0* cel actual& '+nditor iranian n*scut la [omm Dn %.;8=%?88& Autor, Dntre altele, al unui tratat de meta1iJic*, Cheia paradisului, ,i al unui am0lu comentariu al tradiiilor ,iite& 8 Abu H*mid al-'haJ*li, n*scut Dn ;A.=%.A7& 4nul dintre cei mai mari teologi ,i mistici ai islamului& Autor, Dntre altele, al 1ena terii tiinelor reli&ioase ,i al Autodistru&erii filosofilor, 0e care A2erroes o 2a res0inge Dn a sa Autodistru&ere a autodistru&erii% Coare Dn A.A=%%%%& ; Ibn Roshd, A2erroes al latinilor, s-a n*scut la Cordoba Dn A-.=%%-?& A comentat maQoritatea o0erelor lui Aristotel ,i 1epu(lica lui Platon& A a2ut o in1luen* enorm* Dn "ccident, dar a0roa0e nul* Dn "rient& A De la philosophie premiere, ed& Abu Ridah, 0& %A8& ? I(id% 00& %.<-%.7& Al-YindD distinge Dnelegerea 0rin intelect de re0reJentare& Inteligibilul este nere0reJentabilU DumneJeu este Dnc* dincolo de inteligibil& > I(id% 00& %88 ,i urm& < 3eJi Al-IindA's MetaphDsics, introducere de Al1red #& I2r\, 00& 8% ,i urm& 7 De la philosophie premiere, op% cit%, 0& %AA& %. I(id% 00& %;% ,i urm& %% 'n the *erfect 7tate, ed& R& dalJer, seciunea I, ca0itolul %& %I(id% 0& ?.&
'()DIR$A& F")DA!"AR$ A I #AC4#4I
%8

-%?

l(id% 00& <; ,i urm& %; I(id% 0&<-& G SO I(id% p% <<% %? I(id% 0& 7-& %> 3eJi 7ofistul% A& Dies traduce ast1el de1iniia din *antelos on a lui im0licius/ S1iina total*, cea care Dmbr*i,eaJ* Dn sine toate 1iineleT& %< 3eJi dalJer, op% cit%, 00& 8?8 ,i urm& %7 3eJi H& Corbin, $istoire de la philosophie islamiNue, 00& -;%, -7;--7<,8<8& -. hih*boddlneah\+ ohra2ardi, n*scut Dn A;7=%%AA Dn Iran, decedat martir al 1iloso1iei la Ale0, -7 iulie %%7%& Autor, Dntre altele, al lucr*rii Cartea cunoa terii i iluminrii sau .eosofia 'rientului ,i a numeroase 0o2estiri ,i tratate mistice& A in1luenat 0ro1und curentul denumit de H& Corbin SPlatonicienii PersieiT& -% )asir al-DDn !usD s-a n*scut Dn A7>=%-.%, ,i a murit la Bagdad Dn ?>-=%->G;& Du0* ce a 1ost Dn ser2iciul ismaeliilor lui Alamut, el s-a al*turat 0uterii mongole& $ste autorul, Dntre altele, al unui detaliat comentariu des0re A2icenna, al unei lucr*ri 1undamentale de moral*, 6tica naserianK 2a 1onda teologia s0eculati2* a ,iismului& -Coll* adr* hir*JI a l*sat o antologie de 1iloso1ie ,iit*, Cele *atru calatorii, ,i o meditaie des0re 0rimatul eHistenei asu0ra esenei, Cartea penetrrilor metafizice, ca ,i un num*r de alte tratate& -8 MetaphDsiNue du 7hif3, trad& AnaVatI, 2oi& -, 0& <<& ;A I(id%p%^:% -A 3eJi ca0itolul ? din cartea a 3III a Metafizicii, op% cit% ;@ Metafizica, op% cit%, 0& %.>& $ste o reminiscen* din .eolo&ia, ca0itolul %, 00& -% ,i urm& :cores0onden* cu 6neadele I3, ?,%@& -> Metafizica, cartea a IK-a, ca0itolul -& -< Metafizica, cartea a IK-a, ca0itolul 8, op% cit%, 0& %8A&

-7 8.

Cu 0ri2ire la aceast* noiune, 2eJi H& Corbin, Corps spirituel et terre celeste, Avicenne et le recit visionnaire% 3eJi, de eHem0lu, Abu eaGqub eQest*nD, Le Devoilement des choses cachees, ca0itolul %& 8% H& Corbin, $istoire de la philosophie islamiNue, 00& %-< ,i urm& 8H& Corbin, .emps cDcliNue et &nose ismaelienne% 88 Aristotel, De an II, %,;%-b %.-%%& 8; A2icenna, De anima, ed& F& Rahman, 00& ;< ,i urm& 8A I(id% 0& A.& ?@ I(id% pp% 87 ,i urm&
217 )"!$
8> 8<

I(id% 00& %>. ,i urm& $& 'ilson, S#es sources greco-arabes de lGaugustinisme a2icennisantT, A$DL%MA%, %78.& 87 6pAtre sur l'intellect, ed& Bou\ges, 00& 8->& ;. L'atteinte de la felicite, paragrafele > i >C. ;% I(id% 0aragra1ele 8--;.& ;3eJi H& Corbin, Avicenne et le recit visionnaire%

5l-Klndl
Abu eusu1 eaGqub ibn Ish+q al-Yindl s-a n*scut la Yu1a, la s1+r,itul secolului II=3III, Dntr-o 1amilie arab* in1luent* ,i distins*& A tr*it la Bagdad, ca0itala abasiJilor, sub 0atronaQul cali1ilor Al-CaGmun ,i Al-CuGtasim :-%<=<88- -->=<;-@& Cali1ul Al-CutaVa]]il Dl 2a 0ri2a de aceste 1a2oruri ,i el 2a muri, Dn obscuritate, Dn Qurul anului <>. d&Hr& Al-YindD a 1ost in1luenat de mi,carea dominat* de traducerea teHtelor grece,ti Dn arab*& .eolo&ia atribuit* lui Aristotel a 1ost tradus* sub DngriQirea sa& A 1ost un s0irit uni2ersal, cunosc*tor al matematicilor, astronomiei, medicinii, muJicii& A 1ost asociat cu teologicienii moGtaJelii& $2ul mediu latin a mo,tenit de la el, 0rintre altele, lucr*rile De somne et visione, De NuinNue essentiis ,i, cea mai im0ortant*, De intellectu, la care se adaug* Dn s0ecial tratatul Despre filosofia prim ,i un num*r de e0istole&

5l-0r!i
Abu )asr al-F*r*bi s-a n*scut Dn anul -A7=<>- la dasiQ, Dn districtul F*r*b, Dn !ransoHiana, Dntr-o 1amilie iranian* sau turc*& Du0* ce a tr*it la Bagdad, s-a al*turat Dn 88.=7;% curii hamdanide de la Ale0, renumit* ca 1iind ,iit-imamit*& Poate chiar el Dnsu,i a 1ost& A murit la Damasc Dn 887=7A.& $ste considerat a 1i Sal doilea maestruT :0rimul 1iind Aristotel@& #ucr*rile cele mai im0ortante sunt/ Armonia Antre opiniile Anelepilor, *laton i Aristotel, '(iectul diferitelor cri ale Metafizicii lui Aristotel, .ratat despre intelect, 'piniile cetenilor cetii virtuoase, Cate&oriile,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I #AC4#4I 218

Compendiumul le&ilor lui *laton, Cartea scrisorilor, Comentariu la De interpretatione a lui Aristotel, .ratatul politic, Atin&erea fericirii%

5vlcenna
AbuGAlD Ibn Bin*, A2icenna 0entru latini, s-a n*scut Dn a0ro0ierea ora,ului Buhara, Dn anul 8>.=7<.& Bi-a obinut de t+n*r re0utaia de sa2ant ,i de medic :Di dator*m un Canon al medicinii, care a 1ost una din baJele ,tiinei medicale medie2ale@& De2enit 2iJir al 0rinului de Hamadan, el se 2a DngriQi de redactarea lucr*rii sale Cartea tmduirii% A2icenna a dus o 2ia* agitat*, a 1ost Dnchis, 0etrec+ndu-,i adesea tim0ul Dntre eHerciiul 0uterii ,i c*l*torii& A l*sat o o0er* uni2ersal*& 3a sistematiJa at+t 1iJica, c+t ,i meta1iJica, astronomia ,i matematica& A 1ost in1luenat de su1ism& I se datoreaJ* 0rima lucrare 1iloso1ic* Dn limba 0ersan*, Cartea tiinei, cea mai mare 0arte a ei 1iind scris* Dn arab*& Cele mai im0ortante lucr*ri/ Cartea tmduirii, Cartea m3ntuirii, Cartea sfaturilor i a o(servaiilor, .ratatul despre ori&ine i reAntoarcere, Cartea tiinei, Istorisirile mistice% A2icenna a murit Dn ;-<=%.8>&

6i!liografie
Cititorul 2a g*si elementele necesare Dnelegerii 1a0tului religios musulman :Coranul, #egea ,i comandamentele etc&@ Dn lucr*rile consacrate acestui subiect/ $istoire des 1eli&ions, SBibliotheque de #a PleiadeT, articolul SislamT din 6ncDclopaedia 2ni3ersalii, !rat*m aici doar des0re 1a0tul 1iloso1ic ,i cel s0iritual, Dn islam, care Dl subDneleg, desigur, 0e cel religios& Coranul% A2icenna, Metafizica lui 7hif, Cartea tiinei, Cartea sfaturilor i a o(servaiilor% Al-F*r*bI, Ideile cetenilor cetii virtuoase, Dou tratate filosofice% R& dalJer, Al-/ara(i on the *erfect 7tate, "H1ord, Clarendon Press, %7<A& Al-Yindl, CinN 6pAtres, Paris, C)R , %7>?&
BIB#I"'RAFI$

A& #& I2r\, Al-Iindi's MetaphDsics, Alban\, 4)e, %7>;& Abu eaGqub eQest*nD, Le devoilement des choses cachees, #agrasse, 3erdier, Sislam s0irituelT, %7<<& H& Corbin, $istoire de la philosophie islamiNue, Paris, 'allimard, col& SFollio-$ssaisT, %7<?& Corps spirituel et terre cileste, Paris, Buchet-Chastel, %7>7& .emps cDcliNue et &nose ismaelienne, Paris, Berg International, %7<-& 6n islam iranien, 0atru 2olume, reeditate la Paris, 'allimard, col& S!eiiT, %77%& Avicenne et le recit visionnaire, Paris, Berg International, %7>7& 1i& 'ilson, SA2icenne et le 0oint de de0art de Duns cotT, Archives d'histoire doctrinale et litteraire du MoDen Y&e, 2oi& II, %7->& S#es ources greco-arabes de lGaugustinisme a2icennisanteT, i(id% %78.& J& Joli2et, L'Intellect selon IindA, #eiden,Brill, %7>%& #& 'ardet, La *ensie reli&ieuse d'Avicenne, Paris, 3rin, %7A%& I& Cad]our, La *lace d'al-/r(A dans l'ecole philosophiNue musulmane, Paris, %78;&

BIBLIOTE:A JUDEEAN O TA!.A" GOG A#

C")C#4RI$ '()DIRI CAR$ !RA) C$)D C"AR!$A

de Jacqueline Russ

Dac* g+ndirile 1ondatoare dein a0anaQul de a nu cunoa,te moarte, dac* ele 0osed*, Dntr-un 1el, 0ri2ilegiul imortalit*ii, acest lucru se Dnt+m0l* 0entru c* antreneaJ* odat* cu ele 0o0oare ,i ci2iliJaii, 0ermi-+ndu-le ast1el accesul la identitatea ,i ade2*rul lor, ,i recunoa,terea 0rin intermediul re0erelor ,i 0rinci0iilor/ g+ndirile 1ondatoare eHercit*, deci, asu0ra societ*ilor ,i naiilor, o 1or* di1uJ*, ce se r*s0+nde,te Dn toate direciile, organiJ+nd discursul ,i dorina, cetatea ,i 0uterea, o 1or* 0ro1und creatoare& c*0+nd, 0rin esena lor chiar, coru0erii tem0orale, g+ndirile 1ondatoare 2*d, Dn acela,i tim0, cum iJ2orul lor 2iu de2ine subiect al comentariilor ,i eH0licaiilor, eHegeJelor, inter0ret*rilor doctrinale, ,i cum sensul ,i 1inalitatea teHtelor de2in subiect de discuie& Aceste eH0licaii ,i comentarii D,i trag toat* se2a din conce0iile 0ro1unde care le ser2esc dre0t baJ*& Ast1el se nasc di1eritele scolastici, care-,i Dm0rumut* bog*ia de la sursele ce au marcat ci2iliJaiile& Cel de al doilea 2olum 2a 1i consacrat SComentariilorT si S colasticilorT&

BIB#I"'RAFI$ '$)$RA#A
7ucrri generale
6nciclopedie philosophiNue universelle, DngriQit* de Andre Jacob, P4F, 0atru 2olume/ I O #G4ni2ers 0hiloso0hique, II O #es )otions 0hiloso0hiques, HI O #es "eu2res 0hiloso0hiques, I3 O #es !eHtes 0hiloso0hiques& $mile Brehier, $istoire de la philosophie :2oi& I/ Antiquite et Co\en (ge@, col& S[uadrigeT, P4F& $istoire de la philosophie, DngriQit* de Brice Parain, $nc\clo0edie de S#a PleiadeT, 'allimard :2oi& I/ "rient, Antiquite, Co\en (ge@& La *hilosophie, DngriQit* de Fran,ois Ch+telet, Carabout :2oi& I/ De Platon + saint !homas@& Les Ideolo&ies,DngriQit* de Fran,ois Ch+telet, Carabout :2oi& I/ Des 0haraons + Charlemagne@& Yarl Jas0ers, Les 9rands *hilosophes :2oi& I/ ocrate, Bouddha, Con1ucius, Jesus@, Presses Poc]et-Agora, Pion&

7ucrri specializate
La Gaissance de la raison en 9rece, DngriQit* de J&-F& Cattei, P4F& Les *resocratiNues, DngriQit* de Jean-Paul Dumont, S#a PleiadeT, )RF& P&C& chuhl, L''euvre de *laton, Hachette& Fran,ois Ch+telet, *laton, SIdeesT, )RF& Jose0h Coreau, Aristote et son ecole, P4F& Pierre Hadot, 6!ercices spirituels et philosophie antiNue, S$tudes augustiniennesT&
BIB#I"'RAFI$ '$)$RA#9 224

Pierre Hadot, La Citadelle interieure, Fa\ard& Andre Chouraqui, La *ensee Tuive, S[ue sais-QePT, P4F&

C& imon ,i A& Benoit, Le 0udaisme et le Christianisme antiNue P4F& #ao Ji, Dao de 0in& "Cartea despre dao i putere+% Carcel 'ranet, La Civilisation chinoise, Albin Cichel, La *ensee chinoise, Albin Cichel& Roger-Pol Droit, L''u(li de )inde, P4F& Christian Jambet, La Lo&iNue des 'rientau!, #e euil& F& chuon, Comprendre ) Islam, SPointsT, #e euil& C& 'aude1ro\-Demomb\nes, Mahomet, col& S#Ge2olution de lGhumaniteT, Albin Cichel& #A $DI!4RI#$ IRI I 4)I3$R $)CIC#"P$DIC A4 AP9R4!/ "+,N+O@5H-: "H1ord - Dicionar de 1iloso1 ie ?7&7.. lei "H1ord - Dicionar al s1inilor >;&7.. lei "H1ord - Dicionar de biologie A;&7.. lei #arousse - Dicionar de ci2iliJaie iudaic* 87&7.. lei #arousse - Dicionar de 1iloso1ie 8?&7.. lei #arousse - Dicionarul s0aiului 8-&... lei Circea $liade - Istoria credinelor ,i ideilor religioase %87&... lei 0+7O.O0+-: John hand - Introducere Dn 1iloso1ia occidental* 8>&7.. lei 3ladimir Jan]ele2itch - Ire2ersibilul ,i nostalgia 8-&7.. lei Jacques Derrida - Diseminarea -?&7.. lei Brice Parain - #ogosul 0latonician %7&7.. lei Carcel 'auchet - Incon,tientul cerebral %;&7.. lei Catila 'h\]a - Filoso1ia ,i mistica num*rului ->&7.. lei Aristotel - Ceta1iJica >.&... lei Aristotel - $tica nicomahic* 8>&7.. lei Aristotel - "rganon :2oi& II@ ;8&... lei 3asile !onoiu - Ceditaii ,i cuget*ri --&7.. lei Cornel Cihai Ionescu - Cercul lui Hermes --&7.. lei H-7+G+-, :+;O7OG+-, O;++@N- O,J7;-: Jeanne Ancelet-Hustache - Ceister $c]hart ,i mistica renan* %>&7.. lei C&D& Chemi-!omadGAquino %7&7.. lei Patricia Hidiroglu - A0a di2in* %?&7.. lei 'eorges DumeJil - Cele 0atru 0uteri ale lui A0olo 8-&7.. lei 'eorges DumeJil - 4itarea omului ,i onoarea Jeilor -?&7.. lei 'eorges DumeJil - Reii su2erani ai indo-euro0enilor -;&7.. lei Rudol1 teiner - Cre,tinismul esoteric %7&7.. lei Carc de medt - !ehnici de meditaie --&7.. lei A ! Cann - Princi0iile reincarn*rii %>&A.. lei 7+;-H5;JH5: Isaac Bashe2is inger - Craiul c+m0iilor dilliam ha]es0eare - "thello dilliam ha]es0eare - 3isul unei no0i de 2ar* dilliam ha]es0eare - Cacbeth dilliam 'olding - "ameni de h+rtie Iris Curdoch - Dilema lui Jac]son YaJuo Ishiguro - Amintirea 0alid* a munilor $ugen imion - Fragmente critice :2oi& II@ --&7.. lei 8-&7.. lei %>&7.. lei %?&<8. lei %A&7[. lei -;&7.. lei --&7.. lei -A&... lei ,IHN+ O,O75H-: Constana B*rboi, Carieta Po0escu - #imba ,i literatura rom+n* 0entru eHamenul de ca0acitate :anul ,colar %777--...@ -7&7.. lei Radu Homer, Constana "lteanu - Istorie 0entru eHamenul de ca0acitate :anul ,colar %777--...@ -7&7.. lei 'h& 3l*sceanu, C& !ru1a, - 'eogra1ie 0entru eHamenul de ca0acitate :anul ,colar %777--...@ -7&7.. lei +.;OH+-: RbignieV BrJeJins]i - Carea tabl* de ,ah ,IHN+ *-@;HJ ,O*++: Heidi la munte :%? 0ag&, -.H-? cm&, ilustr& color %..g@ Pungua cu doi bani :colecia SPo2e,ti rom+ne,tiT,

%? 0ag&, --,AH8., color %..g@ Prietenii mei din 0*dure :%? 0ag&, -.H-? cm&, color %..g@ Prietenii mei din ograd* :%? 0ag&, -.H-? cm&, color %..g@ " eHcursie la munte :0o2e,ti, %? 0ag&, -.H-? cm&, ilustr& color %..g@ C*sua nou* :0o2e,ti, %? 0ag&, -.H-? cm&, ilustr& color %..g@ Robin Hood :-; 0ag&, --,AH8. cm, color %..g@ Cei trei mu,chetari :-; 0ag&, --,AH8. cm, color %..g@ !ineree 1*r* b*tr+nee ,i 2ia* 1*r* de moarte :%? 0ag&, --,AH8. cm, color %..g@ Aii Baba ,i cei 0atruJeci de hoi :< 0ag&, %>H-; cm, color %..g@ ;%&7.. lei 17.500 $%& %>&A. lei . %A&7. lei . %A&7. lei . %-&A. lei . %-&A. lei . -;&A. lei . -;&A. lei . --&A. lei . %8&7. lei . Croitora,ul cel 2iteaJ :< 0ag&, %>H-; cm, color %..g@ %8&7.. lei indbad Carinarul :< 0ag&, %>H-; cm, color %..g@ %8&7.. lei Fluierul 1ermecat :< 0ag&, %>H-; cm, color %..g@ %8&7.. lei *.+(O7OG+-: J&-P& Chartier - Introducere Dn 0sihanaliJa lui igmund Freud %>&7.. lei #eonard 'a2riliu - Incon,tientul Dn 2iJiunea lui #ucian Blaga %;&7.. lei J&-D& )asio - Conce0tele 1undamentale ale 0sihanaliJei 8;&7.. lei

Comand+nd 0rin 0o,t* o carte a0*rut* la una din editurile IRI sau 4)I3$R $)CIC#"P$DIC obinei o reducere de/

>?P
Pentru comenJi cu o 2aloare mai mare de 77 ... lei obinei o reducere de/

20%
Costul eH0edierii 0rin 0o,t* e su0ortat de editur*& Adresa/ CP 88--, Bucure,ti, Rom+nia !el&/ :;.%@ --; 8- <?,--- A; -.,--- A8 A-U FaH/ --; 8<? INIIE'I IN (ILO)O(IE !itlul acestei colecii - Iniieri An filosofie - a0eleaJ* la Dnelesul S0ro1anT al iniierii, de,i, Dn 2irtutea unei 1ire,ti ,i 1ericite contagiuni semantice, termenul mai 0*streaJ* ecouri ale sensurilor dint+i, 0reluate, su0rimate ,i resemni1icate 0otri2it eHigenelor conteHtului de Dntrebuinare& Adic* mai trimite - oblic, discret - la mistere, la a0ro0rierea unor lucruri secrete, ascunse, di1icile, ca ,i la e1ectele 1ormati2e, SanagogiceT ale 0raHisului iniiatic/ con2ertire, trans1ormare interioar*, libertate s0iritual*, schimbare de regim ontologic eHistenial& Filoso1ii ,i 1iloso1iile cu care urmeaJ* s* dialog*m 0rin intermediul coleciei 0roiectate ne Dmbie, treJite ast1el la 2ia*, cu chemarea de a le 1i inter0retul Dn chiar e1ortul nostru de autointer0retare&

ub semnul suirii 0ro0riului drum, al c*l*toriei s0re ceea ce merit* s* Dntreb*m 0entru a ne Dntoarce mereu acas*, conce0em seria eHerciiilor de iniiere Dn arta-,tiina 1iloso1*rii& 3A I#$ !")"I4 co0ul 0rimului 2olum al Istoriei filo sofiei este de a descrie emergena marilor momente 1ondatoare ale culturii ,i g+ndirii, de a o0era o reDntoarcere c*tre Dnse,i iJ2oarele acestora& Dn 1a0t, lucrarea 0une Dn lumin* 1undamentele g+ndirii occidentale O e2it+nd s* 0reJinte doar g+ndirea greac* auroral* O ,i 0e cele ale g+ndirii orientale& Ast1el, cartea o1er* o sinteJ* bogat* ,i no2atoare a 1ormelor 1ondatoare ale umanit*ii, insist+nd, de asemenea, asu0ra in2eniilor grece,ti, a mesaQului biblic, asu0ra temeiurilor cre,tinismului, c+t ,i asu0ra g+ndirii chineJe, a budismului si a 1iloso1iei islamice&
Co0erta re0roduce/ Ra1ael, Hcoala din Atena, detaliu :%A.7@