Você está na página 1de 9

Aparatul digestiv

-este alcatuit din totalitatea organelor care indeplinesc importanta functiei de digestie si absortie a alimentelor. APARATUL DIGESTIV cuprinde: -TUBUL DIGESTIV -ANEXELE TUBULUI DIGESTIV TUBUL DIGESTIV sau TRACTUL DIGESTIV- este un conduct lung de 10-12 m, care comunica cu mediul exterior prin cele doua extrimitati ale sale (superior-orificiul bucal, inferior anusul). Tubul digestiv incepe de la nivelul fetei prin cavitatea bucala strabate gatul, toracele, abdomenul, bazinul si se termina prin anus. El prezinta mai multe portiunii: Cavitatea bucala Faringe Esofag Stomac Intestinul subtire Intestinal gros Anus

ANEXELE TUBULUI DIGESTIV cuprinde o serie de glande dispuse in lungul acestui conduct: Glandele salivare Ficatul Pancreasul

Cavitatea bucala
-este prima portiune a T.D. este situata in partea inferioara a fetei, sub fosele nazale si inaintea faringelui. Comunica anterior cu mediul extern prin orificiul bucal, iar posterior comunica cu farngele. -este impartita prin arcadele alveolodentare in doua compartimente: Vestibul bucal Cavitatea bucala propru-zisa

Vestibulul bucal- se gaseste intre buze si obrajii pe deoparte si arcadele alveolodentare de cealalta parte. Cavitatea bucala propriu-zisa este portiunea guri delimitata anterior si lateral de arcadele alveolodentare . Cavitatea bucala propriu-zisa este delimitata: Superior de bolta palatina Inferior limba Posterior comunica cu faringele (bucofaringele)

Bolta palatina prezinta doua portiunii: Palatul dur- situat anterior Palatul moale situate posterior numit si Valul palatin ce se prelungeste cu luieta (omusorul).

De la baza luietei pornesc deoparte si de alta cate doua arcuri palatine. Unul anterior si unul posterior care se gaseste amigdala palatina. Amigdala=tonsila Amigdala este formata din tesut limfatic. La nivelul portiunii dintre cav. buc. Si faringe se gasesc mai multe tonsile: 2 tonsile palatine 1 tonsila faringiana 2 tonsile tubare 1 tonsila linguala ce formeaza arcul limfatic a lui Valdaier (Waldayer)

Rolurile guri: Rol in digestie Rol respirator Functie de relatie (la niv. Cav. buc. Se gasesc receptori gustativi)

Limba
-este un organ musculo-membranos, mobil ce participa la alcatuirea planseului cavitati bucale. Limba este organul gustului. Ea are si un rol digestiv important participand la masticatie si deglutitie, iar nou-nascut la supt. Limba mai are si un rol fonator in articularea unor consoane. Ea prezinta doua portiunii:

Radacina limbii fixata de mandibula si osul hioid prin muschi Corpul limbii

Separatia dintre cele doua portiuni o face un sant in forma literei V numit sant terminal. Fata superioara a corpului limbii prezinta papilele linguale ce prezinta in grosimea lor mugurii gustativii. Diferite zone ale limbii nu sunt sensibile in mod egal la cele 4 categori de stimuli gustativii: Acid sau acru Amar Dulce Sarat

Fata inferioara a limbii este insensibila la actiunea stimulilor gustativii. Fata superioara in partea anterioara percepe acidul foarte bine si dulcele si saratul in proportii egale si nu se percepe deloc amarul. Pe marginile limbii se percepe in mod egal acid-dulce-sarat, iar la baza limbii este impregnata cu muguri gustativii ce percepe amarul. Limba inervata de nervul hipoglos XII.

Dintii
Sunt organe dure de culoare alba asezati in alveolele dentare ale maxilarului superior si mandibulei. Dintii au rol in faramitarea alimantelor in timpul masticatiei. Omul are doua dentatii: DENTATIE TEMPORARA (de lapte 6 luni-6 ani):- incisive 2/2i, canini 1/1c, molari 2/2m. total 20 dintii. DENTATIE DEFINITIVA (de la 7 ani):-incisivi 2/2 I, canini 1/1 C, premolari 2/2P, molari 3/2M. total 32 dintii sau 36 cu maselele de minte.

Glandele salivare

-in cav. buc. Se deschid numeroase glande ale caror produs este saliva. Dupa volumul lor unele se numesc glande salivare mari, iar altele gladele salivare mici sau proriu-zise. Glandele salivare mici sub forma unor nodule raspanditii in submucoasa bucala ele sunt reprezentate de: Glande labiale Glande bucale Glande molare Glande palatine Glande linguale

Gladele salivare mari : 2 glande parotide 2 glande sublinguale Subaxilare

Faringele
-este un organ musculo-membranos comnica in partea anterioara cu cavitatiile nazale formand Nazofaringele. -cu cav. buc, formand bucofaringele - cu laringele formand laringofaringele -are 14 cm lungime La nivelul lui se intersecteaza calea digestive cu cea respiratorie. Faringele este situate intre cavitatea bucala si esofag.

Esofag
-este segementul tubular ce realizeaza leg. Intre farnge si stomac. -are lung. De 25 cm. -se gaseste inapoia laringelui si traheiei, in protiunele intiala si finala se gasesc 2 sfinctere: 1. Sfincterul esofagian-superior numit si faringoesofagian are rolul de a privenii intrarea aerului in esofag.

2. Sfincterul esofagian-inferior numit si gastroesofagian are rolul de a impedica refluxul alimentelor in esofag. Comunicarea esofagului cu stomacul se face prin orificiul cardia care se mai numeste si gura stomacului sau gura lui Kelian. -este format din tesut muscular neted.

Stomacul
-este segmental T. D. cuprins intre esofag si intestinal subtire. Stomacul are lung. De aproximativ 18 cm cand este gol si de aproximativ 25 de cm cand este umplut moderat. Limita dintre esofag si stomac este marcata de orificiul cardia. Limita dintre stomac si intestinal subtire este marcata de orificiul pilor. Stomac este un org. cavitar fiind portiunea cea mai dilatata a T. D. Stomacul are forma literei J sau carlig de undita si-I descriem 2 portiunii: -o portiune verticala formata din fundul stomacului=fornix sau camera cu aer si corpul stoamacului. -a doua portiune este protiunea orizontala formata din antru si canalul piloric. Stomacul prezinta : 2 fete= anterioara si posterioara 2 margini= mica si marea curbura 2 orificii=cardia si pilor

Vascularizatia stoamcului este asigurata de ramuri ale trunchiului celiac, iar venele corespund in general arterelor si se varsa in vena porta. Peretele stomacului prezinta 4 straturi de la exterior la interiorul acestuia sunt: -seroasa -musculara -submucoasa -mucoasa

La niv. Stomacului se gasesc glande ce secreta mucus situate la niv. Orificilor cardia si pilor si glandele fundice si de la niv. Corpului stomacului, pepsina, HCl.

Intestinul subtire
-este seg. Cel mai lung al T. D. avand o lung., de aprox., 5-6 m. Intestinul subt. , este seg cuprins intre stomac si intestinul gros. El cuprinde duodenul si jejun ileon. Duodenul- este seg cuprins intre stomac si jejun ileon. -are o lung., de 25 cm. -are forma de potcoava cu concavitatea orientata catre stg., in concavitatea sa se gaseste capul pancreasului. Limita dintre duoden si stomac marcata de orificiul pilor. Limita dintre duoden si jejun ileon este marcata de flexura duodenojejunala. La niv. Duodenului se deschid urmatoarele canale: Canalul principal al pancreasului numit si canalul lui Wirsung prin care se varsa in duoden sucul pancreatic. Canalul Coledoc prin care se varsa in duoden bila produsa de ficat.

Canalul principal pancreatic impreuna cu canalul Coledoc se deschid in duoden prin ampula hepatopancreatica a lui Vater prevazut cu sfincterul Oddi. Bila are rolul de a emulsion grasimele si de ale pregati pt actiona enzimelor. Vascularizatia duodenului este realizata prin artera mezenterica superioara si de catre venele care dreneaza in vena porta. Jejun ileon- este seg, T.D. cuprins intre duoden si intestinul gros. -are o lungime de ap, 5 m. Limita dintre jejun ileon si duoden este marcata de flexura duodenojejunala. La limita dintre jejun ileon si intestinul gros se gaseste valvula ileocecala. Jejun ileon prezinta 14-16 curburi sau semicercuri numite anse intestinale. Pe suprafata interna a jejun ileonului se gasesc :

Plicile circulare si vilozitatile intestinale

Plicile circulare sunt cute transversal ce proiemina in interiorul lumenului si au rolul de a-I mari suprafata. In aceste plicile circulare se gasesc vilozitatii intestinale. Vilozitatile intestinale sunt numeroase mici proieminete cilindrice sau conice se indeplinesc importanta functia de absortia a jejun ileonului. Vascularizatia este asigurata de artera mezenterica interioara si de ramuri venoase ce se varsa in vena porta.

Intestinul gros
-este ultimul seg. a T.D. are o lung.de aproximativ 1,6-2 m cuprinde: Primul seg.=cecul ce se termina in fund de sac si este prevazut cu apenticele vermiform. Colonul ce fromeaza un cadru prin seg. sale:- colonul ascendant, colonul transvers, colonul descendent. Sigmoidul. Rectul ce se termina prin anus.

De la nivelul apendicelui vermiform pornesc cele 3 tenii muscular acestea sunt 3 benzi muscular ce se desfasoara de alungul cecului si colonului si isi pierd individualitatea la niv, rectului. Intestinul gros mai prezinta si haustrele colonului ce sunt portiuni bombate spre exterior ca niste semisfere ale peretelui . Peretele intestinului gros: Serosa Musculoasa Submucoasa Mucoasa

Functia principal a colonului este aceia de depozit pt material fecale, in vederea eliminari acestora din org. Intestinul gros este populat de un nr mare de bacteri care alcatuiesc flora bacteriana intestinala.

Ficatul
-este cea mai mare glanda din org.

-are o greutate de aprox. 2.300 kg- se gaseste in etajul superior al abdomenului in hipocondrul drept (cea mai mare parte a sa). El se gaseste in loja hepatica. Ficatul are urmatoarele roluri: Produce bila care este colectata in vezica biliara in perioadele interdigestice Bila are rolul de a emulsion grasimile Intervine in metabolismul intermediar al glucidelor, lipidelor, proteinelor Are rolul de a produce unui factori de cuagulare.

Ficatul nu primeste numai sange arterial ci primeste si sangele adus de vena porta, incarcat cu principia nutritive din teritoriul organelor digestive abdominal. Ficatul este acoperit de doua membrane care de la exterior la interior sunt seroasa peritoriala si capsula lui Glissom. Ficatul are ca si plamanul 2 vascularizatii. Nutritiva Functional 1. Circulatia functionala- este asigurata de vena porta si venele hepatice- vena porta adduce la ficat sg. Incarcat cu subst, nutritive absorbite la niv. Organelor digestive abdominale subst. pe care cellule hepatice le depoziteaza sau le preluncreaza. 2. Circulatia nutritive- este asigurata de arterele si venele hepatice.

Vezica biliara sau vezicula bilara


= se numeste si colicist si reprezinta un rezervor pt bila care se acumuleaza intre pranzuri. Ea se gaseste pe fata inferioara a ficatului in hipocondrul drept. In perioadele interdigestive bila nu poate ajunge in duoden datorita sfincterului Oddi care este inchis.

Pancreasul
Este numit si glanda salivara abdominal. Prezinta 3 portiunii: Cap Corp

Coada

Cu secretie mixta avand o componeta exocrina cat si una endocrina. Componeta exocrina este realizata de cea mai mare parte a pancreasului ce produce sucul pancreatic care este varsat prin canalul pancreatic principal in duoden. Componeta endocrina este reprezentata de insulile Langerhans ce sunt despersate in intreaga mucoasa pancreatica si au rolul de a produce 2 hormonii: Insulin Glucagonul

INSULINA- are rolul de a produce scaderea glicemiei(concentratia de glucoza din sg.) GLUCAGONUL- produce cresterea glicemiei.