Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
CAPITOLUL
1.
Dezvoltarea socialA gi programeie destinate acesteia se ref-era la studiui. proiectarea $i punerea in aplicare a programeior de actiuni in scopul transtbr rrrdriior deliberate gi fundamentale a structurilor sociale, pentru areahza fbrme de orqanizale sociald rnai eficiente. Obiectivele necontroversate ale dezvoitdrii -ciezvoltarea trebuie sd sdvArgeascd o schimbare determinata sau provocatd : -programele de dezvoltare sunt orientate spre un scop : -programele de dezvoltare sunt legate de mirirnea unitdtii sociale vizate. Programeie de dezvoltare rurald pot avea la bazd, doud concepte: "autoa.jutorarea" sau "planificarea centralizat5.". Autoa,iutorarea replezintd incercarea de a rnobiiiza gi insut-ie1i efbrturiie de vointd aie oameniior inqi;i pentru stabilirea scopurilor schimbarii ;i adaptarea programelor care duc la shirnba.rea dorita. Reprezentantii guvernuiui sau alte
:
organizatoric gi intbrrnational gi chiar pot t-r de folos in oblinerea resurselor materiale. dar se presupune cd ei vor rdmAne neutri in molnentul luarii deciziilor. Aceasta conceptie este compatibiie cu o ideologie dernocraticd . antenAnd populatia insa;i ir-i proceseie de decizie ;i aplicare a pro-qrameior. Are avintajul ca localnicii isi cunosc cel tnai bine oamenii ;i probiemele. ceea ce rnicsorezd riscul ca obiectivele sd nu fie reaiizate din calza ignorarii credintelor gi obiceiurilor locaie.
Dezavantaje
:
agentii
-lipsa de experienta si inertia locainicilor. Acegtia. rnai ales in zonele inapioiate. actioneazdin termenii experientei lor personale gi in tunctie de rllotive egoiste. pe lAnga fbputul ci recrutarea unui nurn6r suf-rcient de aderenti este adesea diticiia iar rnentinerea interesului pentlu o perioadd rnai lunga de tirnp este si rlai dificila: -putine probieme pot fi rezolvate utilizAnd nurnai resurseie locale. Trebuie sd existe o irnpiicare. in grad rnai rric sau mai mare. a a-sentiiior
guvernalnentale pentru a ajuta cu expefii gi resurse econolrrice ;i lnateriaie. Planif-rcarea centralizala. de;i are unele avantaje ca posibiiitatea tbiosirii expertilor in stabilirea gi reahzarea programelor. resurseie pot t-i mAnuite rnai et'icient in interesul global al societatii. are rnulte dezavanta.je care o fac incompatibila cu o societate democratica. Dintre dezavantale mentionarn f-aptul ca cei din afara cotnunitdtii rurale pot provoca unele suspiciuni. exista pericoiui de a obtine rezultate negative din cauza neinfelegerii obiceiuriloor si traditiilor iocale. progratxeie sustinute din afard, sunt promovate. uneori tard motivatii suf-rciente de cost gi eflcienta ;i indata ce sprijinul initiai al agentiei investitionale este retras
sau diminuat. populatia locald nu poate sau nu este dispusd sa continue niveiul inr,estiti ilor necesare pentru rnentinerea pro_qramului. ExarninAnd rezuitateie apiicarii unor programe de dezvoltare ruraia in ultirnele trei decenii in rnai rnuite tdri rezultd. cd succesul cel rnai mare l-au avur
in
Arnenajhri irrponante s-au rcahzat gi in perioada rnoderna 5r contelllporand. in care s-a utihzat uitirreie noutdti ale progresului tehnic si tehnoiogic. Unele din ele au rnodif-rcat peisajul natural. au detenninat rxutatii ecologice profunde (disparitia unor elemente ale. rnodificiri ale rnicroclin-ratului
sa. ). lndustriaiizarea;i urbanizarea in unele zone ale lurnii a activat nefast asupra spatiului rural.
Potrir.it proiectului Cartei europene a spatiului rural elaborat de Comrsia pentru agricultura ;i dezvoltarea ruraid a Consiliuiui Europei. spatiul rural este considerat ca tlind reprezentat de terenurile neagricole care sunt atectate pentru
iocuit sau pentru activitati legate de agricuitura (prelucrare. colnerciaiizare etc.) In Recomandarea 1296 1996 a Adunarii Parlarnental'e a Consiliului Eulopei cu privire la Car-ta europeani a spatiului rural. acesta este detrnt in ternrenii unndtori: Spatiul rural cuprinde o zon6. interioard sau de coasta care cuprir-rde sate gi ora$e rnici in care majoritatea terenurilor sunt utilizate pentlu: a. aericuitura. silviculturd. acvacuitura qi pescuit: b. activitati economice $i culturale ale locuitorilor acestol' zone I atllzanat industrii" servicii etc ), c. amenajari in zone neurbane pentru petrecerea timpuiui liber ;i pentrll distractii sau pentru rezervatii naturale: d. alte tblosinte (cu exceptia celor de locuit). Desigur cd cea rnai irnporlantd componentd a spaliului rural este spatiul destinat activitatiior agricole.
a. Din punct de vedere al prof-rlulur activitAtilor econornice. spatiui rural este preponderent agrar. dar. in uneie zone. ca ceie lnontane. litorale. dirr deita s.a.. pot pledornina activitdtile agroturistice. de pescuit si vAndtoare sportjve: b. Este un spaliu preponderent de productie in care predomini activitatiie sectorului primar de productie agroalirnentard (culturi de cAnp. paqurii. iegurnicultura. r..iticulturd. expioatarea paduriior gi industriallzat'ea
si
predominantd proprietatea privata familiala. in tin-rp ce propritatea publica;i privata a statuiui este rnult mai restrAns6: d. Spaliul rural are densitatea populaliei rnai redusd decAt in zonele
urbane. este rrrai aerisit. urnanizat: e. Benet-rciaza de un peisa.j natural rnai curat decdt cel urban-ir-rdustriai. e u rrrai rrrulta linigte gi aer curat :
c. Este
cornpiernentaritdtii activitatilor agroaiirnentare. Pornir-rd de la initiativa privatd. statul a sprijinit. prir-r politici re_qionale si rurale dezvoltarea activitatilor agricole situate in aval ;i amonte tata de agricultura. preculx si a activitatiior de preilrcrare a rnateriiior prirne iocaie. In acest t-el in spatiul rural s-au dezvoltat intreprinderi rnici gi rnijiocii care au angajat torta de ruruncd excedentard ir-r zonele rurale respective. Mai rnult ;i segmentul de populatie angalatd in activitdti r-reagricole are posibilitatea de a lucla cu timp integral (tuli-tirne) in industrii sau servicii. iar cater,a ore ziinice (part-timet
;i
1.2.3. STRUCTURA
SPATIULUI RURAL
Analtzat din punct de vedere econolxic Ar social. spatiul rural poare ti: periulban (preoragenesc ). intermediar. rxarginal (periteric ). Spa{iul rural periurban cuprinde zona lirnitrofb mariior ora$e si centre
industriale" pe o razd. de l0-50 km. tunctie de puterea economicd si admiilistrativa a oraqelor respective. Sunt zone cu putemicd amprentS. urband. unde coexistd f-enomele de urbanizare cu cele ruraie. deci zone iribride ruralurban. Sunt zone evoiuate din punct de vedere edilitar gi ai eciripalii teirnice. in schirnb din punct de vedere arhitectural qi cultural sunt puternic ;i. adesea. nesativ ir-rf-iuentate qi chiar poiuate de urban. Populatia este heterogend. In multe cazurt. aceste zone au preponderent functie de i-rabitat (rezidentiala) pentru popuiatia oraselor apropiate. rnajoritatea locuitorilor f-ac naveta zrlntc la ot-as llentru trunc6. ;coald. piata. Reteieie de transpol-t ;i telecornunicatii suni
dezvoitate.
Dir"r punct de 'n'edere econornic. zonele periurbane sunt puternic gi divers dezvoltate. econorlia trind rnixtd: agricold. industriald gi servicii. Agricultura are
structurd adecvatd apropierii de rnarile piete de desfbcere. dezvoitandu-se sectoare ca: legurni cultura. cresterea anirnalelor. pomicultura etc. Fertneie au suprafete rnici spre miilocii si practica agricuitura intensir,a iat' irt rnulte din ele se iucreaz6 in sisternui par-t-time. rnulte au caracter de hobbr,Ierlrd sau de casd-t-enna de subzistentd. In tariie cu populatie densa ;i dezvoitate industrial a apdrut t-enornenul de urbanlzare a acestor zone preurbane. acestea absorbind excedentui populatiei urbane. in prezent. conceptul de dezvoltare rurald al zonelor periurbane pune in lrlirr plar-r ideea autenticitatii ruraie. care sd se reahzeze printr-o politica cie dezvoitare a unor inteprinderi urici ;i rnijlocii situate economic in ar.al si alr-]onte cie agricuitura. cat'e sd asigure stoparea navetisrnuiui gi stabilizarea popuiatiei lurale. De asemenea. accentul se pune din ce in ce mai mult pe pr-oblemele ecologice. sociaie ;i culturale. in locul ceior economice ;i financiare. Spatiul rural intermediar cuprinde cea mai mare pafte din spatir-rl rurai. unde pledominS. a-ericultura ca activitate econornica principald (zone cerealiere. fura.iere. de crestere a anirnalelor. zone viticoie ;u pomicole). intrepr-inderile agricole. de tipul f-emelor privat farniliaie in tariie U.E. sau a expioatatiiior de asociatii sau societAti in tarile cu econornie iri tranzitie sunt pertbn-nante. clr tnetode intensive de cre$terea animalelor. specializare excesir.'d a productiei asricole. cu productii rnari la hectar. Spatiul rural periferic cuprir-rde zoneie dezavantajate din punct de r edere agroecologic situate la distante mari de centrele aprovizionare ;i cle piete. unde producti'n'itatea ;i protitabilitatea agriculturii este redusd. in tarile dezvoltate-. un alt t-actor care accentueazd perifbrizarea unor zone este si supraproductia aericola ;i scaderea preturilor produselor agricole. in RornAnia. din 9.7;l rnilioane ira de teren arabil. cea. i.38 rliiioane ha (31.6%) reprezinta terenuri cu potential inf-erior de productie. detenr-rinat
ir-rdeosebi
Podigul
Transilvaniei. dealurile Vrancei. Buzaului Ei Olteniei. zona Marinului. zona exploatatiilor carbonif-ere din Oltenla. zona Delta Dundrii s.a. ). Zone defavorizate sunt considerate regiunile rnontane" regiunile rdmase itr urtnd din punct de vedere ai dezvoitd.rii rurale (re,eiuni subdezr,'oltate);i zor-reie t'urale in difrcuitate. Diminuarea activitatiilol economice. imbatrAnirea populatiei. piecarea tineretului. suprimarea serviciilor indispensabile pentru populatie.
deser-tif-icarea $.a. sunt cateva fenomene specifice unor astf-el de zone.
dif-erite lneSte$uguri. a,uroturism montan). Gospoddria tdrdneasca de subzistenta. speciticA acestor regiuni. se car"actenzeazd. in i994 pnn rnedia de supratbta de i.-{0 ha din care 1.50 ha agricoi qi cea.0,37 ha de padure. Regiunile rimase in urrni din punct de vedere al dezvoltdrii rurale sunt definite potrivit resiementarii 2052-1988 a U.E.. zonele cu P.I.B. sub 75 9,'o din ntedia cotlunitard. Considerand P.I.B. rnediu pe tara noastrd. degr notiunea de subdezvoltare rurald nu este def-rnita in RornAnia. ar rezuita ca.judeteie rdtlase in unu5" dir-r punct de vedere al dezvoltarii ruraie sunt: O1t. Bistrita-Nasaud. \,'aslui. Ialomita. Botoqani. Calarasi. Giurgiu. Zonele rurale in dificultate (in deciin) se caractenzeaz6, prir-r nivel scazut de dezvoltare econotnica. cLl densitate redusd a populatiei. unde se exrcita presiur-ri asupra rnediului. In 1995. in LI.E. aproxirnatir' )6 o/o din teritoriui cott-tunitar apartinea acestor zone. care au nevoie de sustinere prin progrante iri r ederea rnentinerii ;i dezvoltarii de comur-ritati rurale r. iabile. Ca masurr cie
Regiunile montane din RornAnia cuprind 32oh din supratata tirii. i.r rnilioane locuitori si peste un rnilion de gospoddrii taraneqti t-arniliale. Economia asrolxontand este rnixtd (cre$terea anirnaielor ;i expioatarea paliqtilor naturaie. expioatarea paduriior gi preiucrarea lernnului. culesul qi preiucrarea tructelor de padure. pornicuituld rusticd intreprinderi rnici ;i rnijlocii de tip industriai si
redresare se tnentioneaze: diversif-rcarea activitatiior din sectorul printar'. dezvoltarea sectoarelor neagricole ;i agroturismuiui. protectia $i reconstructie mediuiui natural. dezvoitarea resurselor umane. asistent5. tehnicd s.a.
R\
1.2.1.
Detlnirea tunctiilor spatiului rural este irnporlantd pentru c5. dezvoltatrea ruraid trebuie sd porneascd de aici. h-r cap. II al Car-tei europene se lnentioneazA tur-rctiile: econotnicd. ecolo,eica ;i social-culturald. aceasta trind ;i ordinea de abordare a 1or in planurile de arnenajare gi dezvoltare ruralS. Desigur ci aceste turrctii se interconditioneazd. se intrepdtrund ca actiuni Ei efbcte. Functia economicd este functia de bazd". cu agricultura ca rarnurd de bazi aiaturi de ramuriie din amonte gi din aval: silvicultura. industria. mineritul.
rxestesuguriie etc. Sistemul de ploductie agricoid are urmdtoareie functii -necesal'ul de alirnente ai popuiatiei: -sarantarea unor venituri pentru agricultori cornparabiie cu aie celorlalte prot'esiuni liberale cu un nivel de responsabiiitate cornparabil: -protejarea rnediuiui (soiul . apele subterane. $.a.): -producerea de tnatef ii plime reciclabile. destinate ir-rdustriei ;i productier de energie:
:
-asisurarea rnateriilor prirne pentru nevoiie intreprinderilor rrici 5i rni.ilocii agricole. industriale. atazanaie. comerciale ;i de prestS.ri servicii: -aslgurarea unor conditii pentru recreatie gi turisrn: -conservarea resurselor energetice ca baza a a_ericu lturii s biotehnologiiior. Se remarcd numarul tnare de activitAti din aceasta stbra gi de aserrenea.
i
taptui ca.cu cat structura econornicd este rnai diversif-rcatd. cu atat irnplicatiile sociale sunt tnai f-avorabile: posibilitati rnai bune de ocupare a fbrtei de rnurrci. stabiiitatea popuiatiei si tnentinerea tineretului in zonele ruraie ce poate lucra in t'atluri ueasricoie. dar apropiate de agricuituld. cu posibiiitatea de a area renitr-u'i rnai bune. cornplementaritate in fbiosirea tbrtei de rnuncd. utilizarea timpuiui secundar (partial) ai salariatilor in sau exploatatiile asricole prir at-eospodS,riile
t-amiiiale.
Functia ecologicd are ir-r r,edere rndsuriie privind prevenirea sall cornbaterea poludr"ir intense a spatiului rural. deteriordrii peisalului agricol gi siir ic. reducerii alamante a diversitatii florer 5r f'auner" distruoerir echilibr-ului
ecolo_eic in rnulte ecosistemeale spatiului rural.
elernente vatloroase de ordin social (raporturi deosebite intre membrii comunitetilor satesti.
cunoasterea 5i respectui reciproc. ierarhizarea sociala) ;i cultural (obiceiuri. traditii in ceea ce priveste por'tui popular;i gastronornice. tblclor. etc.)
Obiectivele dezl'oitdrii sunt dit-erentiate intr-o oarecare tnasura. tunctie de r-rrvelul de dezr.'oitare econornicd a tarii. in larile avansate dir-r punct de vedere industrial. in programele de dezvoltare rurald se pune accentul tot mai rnult pe
1'rrobi erne
-dezvoltarea ;i diversit-rcarea activitdtilor de productie agricola. cie prelucrarea produselor agricole (in cadrul intreprinderilor rnici ;i mi.j locr i clr caracter industriai). ca ;i a serviciilor (agroturism. cotrrert. $.a.): -trecerea 1a o agriculturd ecologicd durabila. prin fblosirea rretodelor de productie cu itlpact redus asupra rnediuului gi a rletodeior extensive de cultura: -reducerea proportiilor fenomenului de abandon al colectivitatii aericole si ai localttatiior ruraie din regrur-rile det-avorizate de conditiile naturale. prin nrasurr de sprilinire econornicd a populaliei acestol'zone: -dezvoltarea zonelor ruraie rnarginalizate (caracterizate prin extinderea predominanta a ocupatiilor agricole. densitatea redusd a populatiei sau tendinta evidenta de depopulare. nivelui modest al valorii addugate de activitatea agricoli'r tblosind trasuri pentru sustinerea productiei agricoie. prorecte pentru dezvoltalee u1-]or acti\itati alternative (in sectorul turistic si ir-rdustrii legate de a_sriculrurAr. cl si a.iutoare pentru exploatatiiie mici ;i rnedii pentru a acoperi o parre ciin
iurpor-turi.