AGROCHIMIE clasa a XI a Ingrasaminte cu potasiu (K)

Carenta in potasiu . Se poate manifesta sub aspect foarte diferite , mai intai o slabire a proceselor de sinteza , transport si acumulare a glucidelor . La graminee scade puterea de infratire si rezistenta la cadere , internodiile raman scurte , iar frunzele atarna in jos ca vestejite. Insuficienta potasiului duce la scaderea rezistentei plantelor la atacul unor boli si daunatori. Boabele se zbarlesc si le scade puterea de germinare . Pe frunze apar pete albgalbui , brun roscate sau brune. Uneori frunzele se incretesc si marginile se necrozeaza (porumb , grau , orz , pomi fructiferi , vita de vie , rapita) . Simptomele de carenta in K apar mai ales pe frunza a 2 a si a 3 a mature si nu pe prima frunza matura . Dupa sensibilitatea plantelor fata de ingrasamintele cu potasiu , acestea se pot grupa astfel : foarte sensibile : conopida , castravetii , sfecla de zahar , sfecla furajera , pastarnacul , telina , pepenii , tutunul , varza de toamna . mijlociu sensibile : cartoful , ceapa , dovleacul , floarea soarelui , gulia , lucerna , lintea , macul , morcovul , mustarul , orzul , pepenii , porumbul , ridichea , vinetele , salata , spanacul , sparanghelul , trifoiul , pomii fructiferi , vita de vie , plantele decorative . sensibilitate scazuta : andiva , canepa , capsunul , fasolea , graul , hrisca , lupinul , meiul , mazarea , ovazul , prazul , secara , sparceta , timoftica , varza timpurie .

Ingrasaminte cu magneziu

Carenta magneziului inhiba asimilarea bioxidului de carbon ca si metabolismul azotului ; apare mai intai pe frunzele mai batrane de la baza , printr-o decolorare spre verde- galbui a marginilor limbului si intre nervuri care raman verzi . Marginile frunzelor se rasfrang in sus . Uneori apar dungi mai deschise intre nervuri (porumb) , in timp ce nervurile raman verzi . Se intarzie coacerea fructelor . Se poate produce o cadere prematura a frunzelor. Dintre plantele de cultura cu o mare sensibilitate la insuficienta magneziului in solutia solului sunt : ceapa , canepa , porumbul , ridichea , sorgul , sfecla de nutret , trifoiul , tomatele , pomii fructiferi.

Ingrasaminte cu sulf

Carenta sulfului se aseamana cu carenta in azot . Plantele se opresc din crestere intrucat se inhiba sinteza proteinelor . Frunzele se deschid la culoare , devin galbui si apoi albicioase. Nervurile sunt de culoare mai deschisa decat restul limbului . Simptomele carentei apar pe partile tinere . Frunzele nu cad prematur . Cerinte mai mari in sulf au : arahidele , ceapa , floarea-soarelui , inul , lucerna , mustarul , rapita , sfecla , telina , trifoiul , usturoiul .

Ingrasaminte cu bor

Carenta in bor perturba metabolismul hidratilor de carbon , intarzie cresterea. Apare mai ales la radacinoase: sfecla , morcov , telina si pomi (mar) , provoaca deformarea si rasucirea frunzelor superioare , caderea frunzelor , inhiba inflorirea si fructificarea , precum si respiratia tesuturilor , provoaca innegrirea mugurilor si varfurilor vegetative .Pe fructe apar pete brune sau negre . Se cunosc peste 20 manifestari morbid datorita insuficientei borului (putrezirea inimii sfeclei , putrezirea tulpinii de mar , putregaiul cenusiu al conopidei etc ).

AGROCHIMIE Vol .II

Ingrasaminte cu potasiu

Carenta de potasiu deregleaza activitatea enzimatica , cu repercursiuni asupra sintezei proteinelor , a transportului si depunerii produsilor de fotosinteza , a metabolismului energetic , a economiei de apa . Culoarea frunzelor devine verde inchis , la partea bazala apar pete albicioase , care devin brune roscate si apoi brune , marginile frunzelor se decoloreaza la inceput , iar mai tarziu se necrozeaza si se brunifica. Uneori frunzele marginale se deformeaza . Simptomele carentei de potasiu se pot confunda cu cele de mana . Carenta de potasiu , micsoreaza rezistenta plantelor la : fainare, usarioza vitei de vie , rugina, mana vitei de vie , monilioza. Excesul de potasiu provoaca necrozarea frunzelor si oboseala plantelor , indusa de aplicarea unor doze mari de K , ce produc dereglari in nutritia cu P , Zn , Mg , Mn .

Ingrasaminte cu sulf

Sulful se asimileaza de plante sub forma ionului SO 4-2 . Carenta de sulf : Plantele se opresc din crestere datorita inhibarii formarii proteinelor. Frunzele devin galben verzui si apoi galbene . Nervurile capata o nuanta mai deschisa decat restul tesuturilor. Din punct de vedere al cerintelor plantelor fata de sulf acestea se pot imparti in urmatoarele grupe : cu cerinte mari : arahide , ceapa , mustar , rapita , telina , usturoi consuma in jur de 80 kg S/ ha. cu cerinte mijlocii : leguminoase , sfecla , tomate , cartof , patrunjel consuma in jur de 40 80 kg S/ ha. cu cerinte mici : salata , spanac porumb zaharat : 25 40 kg S / ha .

Ingrasaminte cu magneziu

Carenta de magneziu provoaca o scadere a continutului plantei in clorofila , a incetinirii procesului de fotosinteza , o inhibare a asimilarii bioxidului de carbon , o dereglare a metabolismului azotului si a ciclului acidului citric , o decolorare a frunzelor , mai intai a celor din etajul inferior , care devine verde galbui , iar nervurile raman verzi , uneori marginile frunzelor se rasfrang in sus . Are loc o cadere prematura a frunzelor . Radacinile raman subtiri si fragile . La unele specii (tutun , gulie , par , mar) cloroza incepe de la varful si de la marginea frunzelor si inainteaza spre mijloc . La alte specii : cires , tomate, cartofi ,

leguminoase cloroza incepe de la mijlocul frunzei , aproape de petiol si inainteaza spre margini . La cerealele paioase frunzele sunt marmorate (tigrarea frunzelor ). Carenta de magneziu scade rezistenta la ger , intarzie coacerea si produce o scadere a recoltei . Simptomele carentei de magneziu apar dupa rasarire , la 10 16 zile la graminee , 30 -35 zile la tuberculifere si 50 de zile la leguminoase . Plantele care consuma magneziu in cantitati mari sunt : sfecla , salata , tomatele . Raspund bine la aplicarea ingrasamintelor cu magneziu : ceapa , ridichea , sfecla , tomatele , ca si cartoful pe solurile cu reactie neutra sau bazica .

Ingrasaminte cu calciu

Carenta de calciu : Se manifesta in mod diferit : cloroza marginala a frunzelor , innegrirea , incretirea si necroza frunzelor apicale (varza , salata) , prabusirea petiolului (soia) , innegrirea plumulei embrionului (arahide ) , aspect marmorat al frunzelor (tomate) , avortarea florilor , amarala merelor, dezvoltarea incompleta a semintelor , putrezirea varfurilor apicale (tomate, ardei) , innegrirea inimii (conopida) , cilindrarea frunzelor terminale (grau , orz) , putrezirea uscata a fructelor de tomate si pepeni . Simptomele apar , in general , pe partile tinere in crestere , uneori la frunzele mature , din apropierea apexului plantei . Carenta de calciu incetineste cresterea varfului radacinilor , a radacinilor laterale si a perisorilor radiculari , duce la aparitia de noduli , ingrosari si formatiuni spatulare , la necrozarea hipocotilului la fasole , reduce cresterea plantelor in inaltime . favorizeaza oxidarea polifenolilor in chinone , plantele se smulg usor.

Ingrasaminte cu bor

Carenta de bor se manifesta prin urmatoarele simptome : pe frunzele si ramurile de la varf si din etajele superioare , apar pete de culoare verde inchis , iar in stadiu mai avansat frunzele devin cloretice , se rasucesc , se deformeaza, se innegresc . radacinile la sfecla , morcov , ridichi , gulii se deformeaza si prezinta zone brune . la vita de vie pe carcei se prezinta necroze si uscari , pe lastari necroze , mortificarea varfului vegetativ ,scuturarea internodiilor , boabe rare pe ciorchine , frunctificare slaba , uscarea partiala sau totala a boabelor , reducerea numarului de samburi . in livezi necroze pe lastarii tineri , scuturarea lastarilor , aparitia de lastari sub foarma de tufa , aparitia de pete rosiatice pe frunze , incretirea frunzelor , fructificarea slaba .

Deficienta de bor se manifesta in mod frecvent la urmatoarele plante : lucerna , trifoiul , sfecla de zahar , conopida , varza , marul si parul .