http://www.ortodoxie-ecumenism.

com/
APEL LA RUGACIUNE In aceste momente cand Biserica noastra isi alege un nou Patriarh este chemat tot crestinul ortodox la rugaciune catre Maica Domnului, ocrotitoarea noastra. Sa repetam pana la inscaunarea noului Patriarh de 4 de ori pe !i rugaciunea: "PreaSfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi " (Cu binecuvantari parintesti, monahii Sf. Munte Athos) In#itatii $dunarii %cumenice %uropene de la Si&iu 'iled under %#enimente Ir(a $s)ola este pastorita luterana si totodata poeta din 'inlanda. %a #a participa la $dunarea %cumenica de la Si&iu care are ca tema *+umina lui ,ristos luminea!a tuturor. Speranta pentru innoire si unitate in %uropa*. Sa ne rugam sa ne pa!easca Dumne!eu de innoirea dreptei credinte, si sa speram ca inaltii nostri ierar!i care s-au "andit sa or"anizeze adunarea o sa fie paziti de dracii #innoirii$ pe care ii %or aduce cu ei pu!oaiele de intai statatori ale ereticilor din toata Europa care %or petrece la Si&iu in toamna aceasta' -omments . / Posted &0 admin on Monda0, 1une 23th, 2 4

Predica la penticostali: S5 conduci un 464 7i s5 ai ultimul model de mo&il8 'iled under Stiri *Iisus #rea s5 conduci ultimul tip de 464, s5 tr5ie7ti 9ntr-o cas5 elegant5, s5 ai un tele:on mo&il ultramodern 7i s5 te 9m&raci de la cei mai 9n #og5 designeri; - acest este mesa(ul lansat la predica de duminic5, 9n Soweto, de prela<ii Bisericii Penticostale din Bra!ilia - =->?, =ni#ersal -hurch o: the >ingdom o: ?od, cu adep<i 9n $:rica. Sursa: @ealitatea AB, preluare @euters Iata cum inteleg *:ratii; nostri penticostali mesa(ul -elui care a :ost cel mai sarac om al tuturor timpurilor, care s-a nascut in iesle si care nu a#ea unde sa-si plece capul. Crice comentariu este de prisos, sa ne :ereasca Dumne!eu de duhul ere!iei, inselaciunii si al agonisirii. -omments . / Posted &0 admin on Auesda0, 1une D2th, 2 4

$pus aggiornat 'iled under M5rturii =n teolog ortodox, cand are sansa de a lua cunostinta cu crestinismul apusean, nu se poate sa nu :ie surprins in mai multe pri#inte. -ea mai socanta constatare pentru el este laici!area .si, odata cu ea, desacrali!area/ acestui crestinism. 'enomenul - pentru apuseni normal - a inceput odata cu asanumitul *aggiornamento; .aducere la !i/ lansat de -onciliul II Batican, dupa care Biserica tre&uie sa se actuali!e!e spiritului modern, mereu trans:ormator al lumii contemporane. Si, potri#it acestui principiu, tot ce apare nou in lume tre&uie sa se re:lecte!e si in Biserica .ca doar nu lumea tre&uie sa se ia dupa duhul Bisericii, ci Biserica dupa duhul lumii, nuE/. Primul soc l-am a#ut cand am luat cunostinta cu capela unei :acultati de teologie catolica: era construita ca un &uncar antiatomic, cu pereti &ruti din ciment, de la care a#eai impresia ca a&ia s-a scos co:ra(ul, cu as:alt pe (os si cu s:anta masa din :ier &eton. $lta surpri!a am a#ut-o tot la cursurile de aceleiasi :acultati, unde, chiar in :ata mea sedea un teolog *pun);. $#ea lanturi peste tot: in urechi, in nas, pe &rateF In parul :estelit cu toate culorile posi&ile, a#ea taiata o cruce, iar hainele lui erau rupte si !drentuite cum la noi parca nici cersetorii nu poarta. Pre!enta lui acolo nu deran(a pe nimeni, era chiar &anala. -e mai, pe scurt: era modern8 Socat, #a marturisesc ca m-am intre&at cine era cu ade#arat li&er :ata de lanturi: el sau rastignitii de la $iud, ?herla, 1ila#aFE Sa nu credeti cum#a ca de aceasta actuali!are a :ost crutata missa catolica. Gici #or&a8 +unar, studentii teologi catolici organi!ea!a asa !ise *misse ale :acultatii de teologie; care nu semanau :ormal, deloc intre ele. 'iecare missa era conceputa dupa un anumit :el de mu!ica, cu anumite instrumente, cu un :el de accente aduse din toata lumea. Mi-amintesc de una alcatuita in *stil american; la care s-a cantat (a!!, cu tot tacamul de instrumente speci:ice lui. Pana si cantarea *S:ant, S:ant, S:ant; a :ost actuali!ata de un hit unde Iisus ,ristos era numit 1.-. de la 1esus -hrist .precum 1.@ din Dallas8/, dar nu *Mantuitor; pentru ca, pro&a&il pentru ei suna prea demodat ciF *Superstar;8 Aextul suna asa: *,e0 1.-/ DonHt 0ou smile at meE/ Csana, Csana, Superstar8;. Missa s-a incheiat cu aplau!e puterniceI toti au :ost satis:acuti. %u m-am cutremurat8 Si, retineti, totul se petrecea la :ratii nostri catolici8 $ltadata un teolog catolic imi spunea: *De ce noi preotii sa ne im&racam in #esminte aiuriteE Prea sunt demodate si amintesc de #remea imperiului &i!antin. $sta!i tre&uie sa :im actuali, mai accesi&ili oamenilor de acum, de aceea m-am hotarat sa-mi :ac #esminte din material de &lugi8; %i&ine, cum #-ati simti daca preotul #-ar pune pe cap un epitrahil :acut din material de &lugiE Cdata, un renumit pro:esor catolic de liturgica a :ost solicitat de o renumita casa de moda, ca sa-si spuna parerea in legatura cu *ultimele; noutati in materie deF #esminte preotesti. -asa de moda era pregatita sa scoata modele *de ultima ora; in materie de *moda liturgica;8 De alt:el, odata mi-a ca!ut in mana un catalog .mare si atragator precum cataloagele Ctto sau Juelle/ care continea o mare o:erta cu modele de #esminte si o&iecte liturgice de toate :elurile. In $pus exista niste aparate ce seamana cu aparatele Kerox, la care poti sa-ti imprimi pe haine orice imagine doresti. =n student teolog a a#ut ideea de a-si imprima pe pantaloni, nici mai mult nici mai putinF icoane ortodoxe8 $m cre!ut ca pic (os cand am #a!ut ca pe dosul pantalonilor a#ea icoana Bunei#estiri si a Mantuitorului8 -e sa mai spun despre arhitectura noua a &isericilor, care a pierdut orice urma de sacrali!are, de liturgic, ele semanand mai mult cu salile de spectacol, cu restaurantele, cu hotelurileF Dar pentru ei, nici nu mai contea!a sacramentul, ci esteticul, arta, modernul. De aceea &isericile se umpleau cand era cate o missa de Mo!art sau Bach. In restF Iata de ce, cand m-am intors acasa, mi s-au umplut ochii de lacrimi cand am #a!ut o &iserica plina *ochi; de oameni care ingenunchiau cutremurati in rugaciune. -e :rumoasa este ortodoxia si ce pacat ca noi, romanii, nu stim sa o pretuim cu ade#arat8 Pr. Irmie Marga, Sibiu, pentru Revista Orto o!ia in Cetate", Sibiu -omments . / Posted &0 admin on Monda0, 1une DDth, 2 4

Dan B5dulescu - Crtodoxie 7i ere!ie. Studii 7i articole .DLLM- 2 M/ 'iled under -arti -artea este o colec<ie de D studii pu&licate 9n perioada DLLM - 2 M, 9n di#erse pu&lica<ii religioase. $utorul a&ordea!5 di#erse teme de interes precum: soarta @omNniei dup5 DLOL, 7coala Paldor: 7i teoso:ia, mi7carea new age, 9nceputurile religiei 7i magiei, mi7carea de integrare 9n a&solut .M.I.S.$/, secta ralienilor, despre erorile dogmatice promo#ate de editura *%onul dogmatic; 7.a. $utorul se do#ede7te un &un cunosc5tor al tematicii a&ordate, 7i reu7e7te s5 ne o:ere, din perspecti#5 ortodox5, in:orma<ii #aloroase pentru su&iectelor amintite mai sus. -artea a :ost preluat5 din arhi#a www.resurse-ortodoxe.com, singurul loc unde am g5sit-o. Aextul a :ost re#5!ut 7i corectat. ecent a :ost tip5rit5 la editura $gaton, '5g5ra7, 2 Q. -artea este o:erit5 9n :ormat pd: .432 )/. R -IA%SA% CG+IG% S -omments . / Posted &0 admin on Pednesda0, Ma0 Lth, 2 4

-e este ecumenismulE 'iled under M5rturii Marturia unui fost preot care #$ e ani a fost activ in activitati ecumeniste in ca ru% Consi%iu%ui Mon ia% a% &iserici%or *Modus operandi al ecumenismului este sa ne con#inga mai intai ca putem toti trai in aceeasi :amilie .oi)os/ dar :iecare sa a#em camerele noastre separate. Gi se spune ca ast:el ne #om putea intelege cu totii si #om dialoga si #om :i deschisi unii la alti, ceea ce este cu siguranta ceea ce ,ristos #rea si este un lucru :rumos de :acut. Gu s-a rugat %l ca toti sa :ie unaE 'iind in camere separate, ne putem toti pastra o&iceiurile noastre ciudate de ritual si de mani:estare a credintei, pastrandu-ne ast:el identitatea si aratand lumii ca Dumne!eu nu este asa de rau si ca religia este un lucru &un in cele din urma. In plus, ce rau poate sa :aca doar :aptul ca #or&im intre noiE Suna :rumos, nu-i asaE Bineinteles, :iind toti in aceeasi :amilie, inseamna ca o credinta este la :el de #alida ca si urmatoarea, deoarece toti locuim in aceeasi casa. -aditul din cadelnita este la :el ca si &atutul la to&a, asa cum psalmodia troparului este la :el ca si &al&aiala in duh .n.t. - pro&a&il autorul se re:era la #or&itul in lim&i al penticostalilor, care se cred su& in:luenta Duhului S:ant atunci cand se mani:esta asemenea indracitilor care mormaie, !&iara si scot sunete ciudate si stridente care nu pot :i intelese/. 'iecare are un speci:ic al mani:estarii dar in :apt, *toti il cautam pe Dumne!eu;. Multi ortodocsi &ine-intentionati cred ca prin participarea in aceasta :amilie, chiar doar daca ei cred ca doar inchiria!a o camera, #or aduce pe toti sa #ada ade#arul Crtodoxiei. In realitate, pre!enta lor ii :ace pe ceilalti mem&ri ai casei sa simta ca ortodoxia este doar un alt mem&ru al Castei Domnului, deoarece .credeti-ma/ cartile au :ost aruncate si termenii dialogului sunt de(a sta&iliti. RFS Bineinteles, nimeni nu ar tre&ui sa :ie prostit. %cumenistii nu #or :i multumiti pentru totdeauna cu *!idurile care ne despart;. De ce sa traim in camere separateE Sa incepem sa #or&im despre ce a#em in comun, in loc de ceea ce nu a#em, si in curand toti peretii #or cadea si noi #om trai :ericiti intr-o singura mare camera. Si de acum, nu ar tre&ui sa ne mai numim -onsiliul Mondial al Bisericilor .sic/, ci ar tre&ui sa ne numim -onsiliul Mondial al @eligiilor .C,, nu stiam ca si hindusii sunt parte din :amilie F lor cine le-a dat drumulE RFS/ $r tre&ui sa ne dam seama ca -onsiliul Mondial al Bisericilor nu propune o cu o structura de &iserica mondiala, asa ca toti cei preocupati de (uristictia si parohia lor pot sa se relaxe!e. Gimeni nu ne #a lua ograda sau puterea politica sau #enitul deoarece -MB stie ca ar :i un ade#arat ra!&oi daca ne-ar ameninta puterea noastra. -ompromisurile in credinta sunt un lucru mult mai usor de reali!at. $st:el, mai degra&a ne duc incet catre o religie mondiala de recunoasteri mutuale in loc de o singura &iserica mondiala, si :ace concesii pentru mani:estarile eclesiologice ale sla&iciunii noastre omenesti, pe care oricum *le #om depasi intr-o !i;. Si asa sta trea&a. Miscarea ecumenista este minimalista: *,aideti sa ne oprim la ade#arul cu care suntem toti de acord;. Crtodoxia este M$KIM$+ISA$ - totul contea!a. Si de aceea cele doua niciodata nu se #or amesteca. Ge #om o&isnui cu asta. Intr-o atmos:era pluralista incarcata cu expresii capcana gen *:rati;, *iu&ire;, *impreuna;, *dialog; etc #om :i pentru todeauna niste paria. RFS Pr. 1ohn PS: In :uga dupa im&ratisare sa nu uitam de mica adunarea a papei de la $ssisis cu cati#a ani in urma. Crice am crede noi despre 'rancisc, pro&a&il ca s-a rasucit in mormant cand i-au cantat Budistii in coarne. Ma intre& daca a o&ser#at cine#a ca la scurt timp dupa asta, catedrala din $ssisis a :ost aproape distrusa .n.t. la un cutremur in DLL4/. +a :el si cu cati#a ani in urma, cand $ngliganii au pus episcop pe Da#id 1en)ins - un agnosic si ultrali&eral .n.t. care a marturisiti ca el nu crede in in#ierea :i!ica a lui ,ristos sau in nasterea din 'ecioara. De asemenea, 1en)ins a :ost primul episcop anglican care a *&inecu#antat; o castorie intre homosexualilor, dintre care unul era #icar/. +a trei !ile dupa ce a :ost numit episcop, :ulgerul a lo#it -atedrala *Tor) Minster; .n.t. sediul $rhiepiscopiei de Tor), a doua in conducerea Bisericii $ngliei/ ,mmmmm, oare este #reun semn pe unde#a pe-aiciE G$,8888 .n.t: #e!i si Incidentul neasteptat la Saptamana de @ugaciune %cumenista/ A@$D=-%@%: ?igel -hia!na S=@S$: Biserica @usa S:. Gicolae - Dallas - Aexas -omments . / Posted &0 admin on Sunda0, Ma0 Qth, 2 4

Pr. ?heorge -alciu despre ecumenism 'iled under Inter#iuri Intr-una din con:erintele tinute in @omania, parintele ?heorghe -alciu Dumitreasa a :ost intre&at in legatura cu ecumenismul, mai precis *cum se #ede miscarea ecumenica din Statele =niteE;. Iata raspunsul dansului: *Miscarea ecumenica este o actiune pe care au initiat-o curentele care incearca ni#elarea religiilor, ni#elarea popoarelor, e o actiunie pe care masoneria o incearca de mai multa #reme. %u sunt impotri#a ecumenismului, o socot cea mai mare ere!ie a secolului nostru, si, - nu stiu daca sunteti la curent -, Biserica Sar&a a cerut iesirea din ecumenism, si pana in pre!ent din ecumenism au iesit Biserica Sar&a, Biserica ?eorgiana, Biserica Ierusalimului. -red ca cel mai &ine este sa :im :oarte prudenti cu ecumenismul care incearca ni#elarea credintelor, ni#elarea spirituala la ni#elul cel mai de (os si distruge speci:icul ortodoxiei.; $lte articole recomandate: Ahe Ser&ian Crthodox -hurch Bis-U-Bis %cumenism

-omments . / Posted &0 admin on Auesda0, Ma0 Dst, 2

Biserica Crtodox5 7i ecumenismul - S:. Iustin Popo#ici 'iled under -arti +ucrarea a :ost tradus5 pentru prima dat5 9n lim&a romNn5. %ste scris5 9n duhul S:in<ilor P5rin<i. Vn ea se arat5 incompati&ilitatea dintre Biserica Crtodox5 7i mi7carea ecumenic5. Pre!enta #ersiune digital5 reproduce edi<ia din 2 2, editat5 de M5n5stirea S:in<ii $rhangheli, Petru Bod5. -artea este o:erit5 9n :ormat PD' .Q43 )/. R -IA%SA% CG+IG% S -omments . / Posted &0 admin on Ahursda0, $pril 2Qth, 2 4

-5lug5rii S:Nntului Munte $thos despre dialogul teologic dintre ortodoc7i 7i anticalcedonieini 'iled under $rticole I' Dialo"ul dintre ortodoc(i (i monofizi)i' Dialogul dintre ortodoc7i 7i anticalcedonieni - adic5 mem&rii Bisericilor mono:i!ite din Crient, cop<ii, armenii 7i etiopienii, ostili Sinodului al-IB-lea ecumenic de la -alcedon care a sta&ilit dogma celor dou5 :iri a lui ,ristos - dialog dus de mai mul<i ani de Patriarhia -onstantinopolului 7i de alte Biserici anga(ate 9n ecumenism, a stNrnit recent nelini7tea c5lug5rilor athoni<i. WMemoriul; lor despre acest dialog a re!umat pertinent argumentele teologilor ortodoc7i ale c5ror #oci 9n5&u7ite de mass-media 9ndr5!niser5 s5 se ridice 9mpotri#a metodelor antiecle!iale ale acestui dialog 7i 9mpotri#a presupo!i<iilor lui dogmatice, a:late la antipodul tradi<iei $postolilor, P5rin<ilor Bisericii 7i Sinoadelor ecumenice. W+umina Aa&orului; a pre!entat 9n editorialul precedent principalele o&iec<ii ale c5lug5rilor athoni<i. $cestei pro#oc5ri lansate de S:Nntul Munte i-a r5spuns pe larg 9n paginile re#istei W%pis)epsis; .nr. 32D din MD august DLL3/, Vnalt Prea S:in<ia Sa Damas)inos, Mitropolit al %l#e<iei, din Patriarhia de la -onstantinopol, 7i pre7edinte din partea ortodox5 al -omisiei 9ns5rcinate cu acest dialog. II' Critic* lui Damas+inos SCP .WSer#ice Crthodoxe de Presse;/ a citat pe larg 9n nr. s5u din decem&rie DLL3 textul r5spunsului V.P.S. Damas)inos, care este o critic5 a po!i<iilor c5lug5rilor athoni<i. @e!um5m mai (os principalele puncte a&ordate de Mitropolitul %l#e<iei. ,' - !ristolo"ie am&i"u* . $thoni<ii critic5 cele dou5 WDeclara<ii comune; .DLOL-DLL /, spunNnd c5 ele con<in expresii am&igue, care permit o interpretare se#erian5 con:orm5, adic5, Wmono:i!itismului moderat; a lui Se#er. $ceast5 doctrin5 a :ost la :el de #ehement condamnat5 de P5rin<i c5 7i Wmono:i!itismul extrem; al lui %utihie. @5spuns: Mitropolitul Damas)inos r5spunde c5 pasa(ele considerate am&igue sunt ortodoxe: - primul text: W$tunci cNnd #or&im de ipostasul unul 7i compus . s'nthetos/ al MNntuitorului ,ristos, nu #rem s5 spunem, c5 9n %l se unesc un ipostas di#in 7i un ipostas uman. Brem s5 spunem c5 ipostasul unul 7i #e7nic al -elei de a dou5 Persoane a Areimii Xi-a asumat natura uman5 creat5, unind-o cu propria S5natur5 di#in5 necreat5 pentru a alc5tui 9mpreun5 o 'iin<5 di#ino - uman5 ade#5rat5, unit5 :5r5 desp5r<ire 7i :5r5 amestecare; .WPrima Declara<ie;/. Potri#it lui Damas)inos, dac5 s-ar :i spus de c5tre -omisie: WC Gatur5 di#ino - uman5 unit5; i s-ar :i putut repro7a mono:i!itismulI dar, de #reme ce s-a spus Wo 'IIGYZ ade#5rat5;, #ino#a<i sunt athoni<ii, care se poart5 de parc5 s-ar :i :olosit cu#Nntul Gatur5. - al doilea text: Wnaturile di:eren<iindu-se F.doar 9n gNndire; .W$ Dou5 Declara<ie;/. %xpresia Wdoar 9n gNndire; .D/ #ine de la Sinodul al B-lea ecumenic . 3MM/ 7i deci este per:ect ortodox5, spune Damas)inos. $7adar athoni<ii se 9n7eal5 9nc5 o dat5, :5cNnd ast:el de repro7uri. /' Dioscor, Iaco& (i Se%er sunt ortodoc(i. -omunitatea athonit5 9n#ino#5<e7te -omisia interortodox5 de a :i cerut anticalcedonienilor s5 resping5 doar mono:i!itismul extrem al lui %utihie 7i nu 7i pe cel al lui Dioscor 7i Se#er. +a care Mitropolitul %l#e<iei r5spunde c5 cercet5ri recente au do#edit c5 Dioscor 7i Se#er au r5mas credincio7i 9n#5<5turii hristologice a S:Nntului -hiril. Dioscor, Iaco& 7i Se#er au re:u!at s5 recunoasc5 Sinodul IB ecumenic din -alcedon. Datorit5 acestui :apt au :ost condamna<i de Biseric5. Potri#it P5rin<ilor $thoni<i, asta 9nseamn5 c5 erau eretici. Gu, r5spunde Damas)inos: Wau respins terminologia de:ini<iei Sinodului .[9n dou5 naturi\/;, dar Wau :ost condamna<i pentru c5 s-au separat de trupul Bisericii 7i nu pentru ere!ie;.

0' Se pot anula !ot*r1rile unui Sinod ecumenic . -omisia a propus s5 :ie ridicate anatemele 9mpotri#a lui Dioscor 7i Se#er date de Sinodul IB 7i con:irmate de Sinoadele urm5toare .al BI-lea 7i al BII-lea/. $thoni<ii sus<in c5 nu e permis5 re#i!uirea hot5rNrilor unui Sinod ecumenic. V.P.S. Damas)inos r5spunde c5 a7a ce#a s-a mai 9ntNmplat 7i citea!5 patru exemple: a. re#i!uirea hot5rNrilor Sinodului al III-lea ecumenic prin WDecretul de reconciliere; din 4MM, care a resta&ilit comuniunea dintre $ntiohia 7i $lexandriaI &. W9n#5<5tura hristologic5 a Sinodului al III-lea ecumenic a :ost de!#oltat5 printr-un (oros .Decret, De:ini<ie dogmatic5/ al Sinodului al-IB-lea ecumenic;I c. decretul acestui ultim Sinod a :ost interpretat de Sinodul al B-lea ecumenic 9n lumina celor WDou5spre!ece capitole contra lui Gestorie; ale S:. -hiril 7i <inNnd cont de terminologia lui hristologic5I d. hot5rNrea Sinodului al-IB-lea ecumenic asupra ortodoxiei lui Aeodorit al -0rului 7i a lui I&as al %desei a :ost interpretat5 di:erit de Sinodul al Blea ecumenic. Pentru V.P.S. Damas)inos exist5 toate condi<iile necesare, deoarece WSinodul panortodox ridic5 anatemele cu pri#ire la Dioscor, Iaco& 7i Se#er.; W$utoritatea Sinoadelor ecumenice nu e pus5 9n pericol, de #reme ce elementul esen<ial al hot5rNrilor lor dogmatice . (oroi/ nu e pus la 9ndoial5;, 7i, pe de alt5 parte, WSinodul panortodox;, WVntotdeauna a:lat 9n armonie deplin5 cu con7tiin<a trupului Bisericii Crtodoxe, prelunge7te autoritatea Sinoadelor ecumenice istorice 9n #ia<a Bisericii Crtodoxe 7i are puterea de a interpreta autentic duhul hot5rNrilor acestor Sinoade 9n mar7ul istoric al Bisericii.; 2' 3re&uie s* li se impun* 4isericilor anticalcedoniene acceptarea celor patru Sinoade ecumenice 5I6-6II7 pe care le refuz* p1n* 8n ziua de azi . Potri#it athoni<ilor, care nu :ac aici decNt s5 exprime con7tiin<a Bisericii Crtodoxe 9n 9ntregimea ei, :aptul c5 anticalcedonienii continu5 s5 nu accepte explicit decNt primele trei Sinoade ecumenice do#ede7te c5 nu s-a a(uns la nimic: a :i ortodox 9nseamn5 s5 accep<i toate Sinoadele ecumenice c5 a#Nnd aceea7i #aloare. Vn aceste condi<ii, a #or&i de comuniune 9ntre anticalcedonieni 7i ortodoc7i este imposi&il. W -alcedonul; r5mNne piatra de 9ncercare. V.P.S. Damas)inos r5spunde c5 WBisericile orientale; .adic5 anticalcedoniene/ accept5 credin<a :ormulat5 9n decretele celor 7apte Sinoade .2/, dar c5, W9n ciuda acestui :apt, pro&lem5 enumer5rii :ormale a acestor Sinoade printre Sinoadele ecumenice comune, de7i puse de nenum5rate ori 7i cu insisten<5 de -omisia interortodox5 pe parcursul reuniunilor 9n plen ale -omisiei mixte - a :ost socotit5 prematur5 7i intempesti#5 de repre!entan<ii #echilor Biserici orientale, dat :iind :aptul c5 presupune, pe de o parte, ridicarea anatemelor pronun<ate de Bisericile noastre contra lui Gestor7i Se#er, 7i, pe de alt5 parte, studiul sistematic al actelor acestor Sinoade, care ar necesita un timp 9ndelungat.; III' R*spunsul P*rin)ilor at!oni)i' S:Nnta -omunitate a S:Nntului Munte a r5spuns criticii, pe care am re!umat-o, printr-o anali!5 detaliat5 de D 2 pagini, din care !iarul WCrthodoxos A0pos; a pu&licat un re!umat 9n numerele DDQL 7i DD4 .din D2 7i 2Q aprilie DLLQ/. Iat5 traducerea acestui text intitulat WC&ser#a<iile S:intei -omunit5<i a S:Nntului Munte. Dialogul teologic dintre ortodoc7i 7i anticalcedonieni. @5spuns la critica Mitropolitului Damas)inos al %l#e<iei.; Introducere Buletinul ecle!iastic W%pis)epsis; .32D, MD. O.DLL3/ a pu&licat r5spunsul V.P.S. Mitropolit al %l#e<iei, Damas)inos, Pre7edintele -omisiei interortodoxe pentru dialog 9ntre Biserica Crtodox5 7i Bisericile anticalcedoniene la WMemoriul S:intei -omunit5<i a S:Nntului Munte asupra dialogului dintre ortodoc7i 7i anticalcedonieni;, din D4/24 mai DLL3. -5lug5rii athoni<i constat5 c5, re!ultatele dialogului dintre ortodoc7i 7i anticalcedonieni, a7a cum au :ost ele transcrise 9n $cordurile -on:erin<elor neo:iciale .DLQ4- DL4D/, 7i apoi 9n Declara<iile -omune ale VntNlnirilor o:iciale ale -omisiei mixte .DLO3-DLLM/, nu la7a loc unor speran<e prea mari de a-i #edea pe anticalcedonieni re#enind la Biserica de care s-au desp5r<it acum D3 de ani ca eretici, deoarece teologia acestor WDeclara<ii -omune; nu se acord5 cu dogma ortodox5. Vn DLL2, dup5 9ncheierea discu<iilor teologice, am a7teptat un examen critic sinodal 7i o (udecat5 a di#erselor Prea S:inte Biserici Crtodoxe locale asupra conclu!iilor Dialogului teologic. $m sperat c5 #a trece un timp su:icient pentru ca s5 se maturi!e!e con7tiin<a Bisericii 7i s5 accepte hot5rNrea unanima a ierarhilor Bisericii asupra pro&lemei de a 7ti dac5 anticalcedonienii contemporani sunt s5u nu ortodoc7i. Din p5cate, 9nainte de orice (udecat5 sinodal5, a :ost :5cut5 pu&lic5 a:irma<ia -omisiei mixte pri#ind ridicarea din partea ortodoc7ilor a anatemelor asupra lui Dioscor 7i Se#er .W-omunicatul de la a IB-a VntNlnire;, DLLM/. Vn urma anumitor a:irma<ii ale unor teologi particulari, Dioscor 7i Se#er au :ost socoti<i ortodoc7i 9n sim<ire 7i doctrin5 7i, ca urmare, s-a considerat c5 ar :i posi&il ca autoritatea sinodal5 actual5 a Bisericii s5 ridice anatemele care apa7a asupra lor. @idicarea anatemelor reali!at5 de cele dou5 p5r<i a:late 9n dialog ar tre&ui s5 9nsemne resta&ilirea deplinei comuniuni sacramentale.

Di:eritele o&iec<ii 7i reac<ii ale credincio7ilor Bisericii 9mpotri#a acestui soi de unire pripit5 - de #reme ce anticalcedonienii n-au acceptat cNtu7i de pu<in credin<a ortodox5 - n-au :ost luate 9n considerare de principalii agen<i ai acestei uniri. S:Nnta -omunitate a S:Nntului Munte, nelini7tit5 7i 9ngri(orat5 de cursul pe care l-a luat acest dialog teologic, a alc5tuit mai 9ntNi de toate un W@aport al S:intei -omunit5<i a S:Nntului Munte asupra dialogului dintre ortodoc7i 7i anticalcedonieni;, 9n care 7i-a exprimat re!er#ele asupra :elului 9n care se des:57oar5 acest dialog. Dar deoarece V.P.S. Mitropolit al %l#e<iei, Damas)inos, 9n articolul s5u, WDialogul teologic dintre Biserica Crtodox5 7i Bisericile orientale. @e:lec<ii 7i perspecti#e;, a pre!entat conclu!iile -omisiei Mixte nu ca pe simple o:erte pre!entate acestor Biserici, ci ca pe texte <inNnd de credin<a 7i tradi<ia ortodox5, S:Nnta -omunitate a pu&licat un WMemoriu; 9n care a de!#5luit Bisericii de#ia<iile dogmatice .hristologice 7i ecle!iologice/ ale -omisiei interortodoxe. Scopul WMemoriului; a :ost acela de a in:orma mem&rii Bisericii asupra caracterului non - ortodox al WDeclara<iilor -omune; 7i de a 9ncerca s5 a7e!e dialogul pe &a!e ortodoxe ast:el 9ncNt credin<a Bisericii s5 r5mNn5 neschim&at5 7i anticalcedonienii s5 reali!e!e c5 se a:l5 9n ere!ie, de la care tre&uie s5 se 9ntoarc5 spre ortodoxie. Vn r5spunsul s5u la WMemoriul; S:intei -omunit5<i, Mitropolitul %l#e<iei a re:ormulat teoriile neortodoxe ale -omisiei Mixte 9n materie de hristologie 7i ecle!iologie. De asemenea, el acu!5 S:Nnta -omunitate c5 #or&e7te din propria sa autoritate, c5 9n#ino#5<e7te, 9n mod ar&itrar, teologii -omisiei interortodoxe, c5 pune 9n discu<ie ideea c5 Bisericile #or s5 accepte cu entu!iasm conclu!iile Dialogului, 9n s:Nr7it, c5 ignor5 :aptul c5 aceste conclu!ii sunt 9n deplin acord cu re!olu<ia celei de a treia -on:erin<e Panortodoxe Presinodale 9n ceea ce pri#e7te progresul Dialogului. S:Nnta -omunitate a cNnt5rit &ine aceste acu!a<ii ale mitropolitului 7i, considerNnd c5 a:irma<iile sale se 9ndep5rtea!5 9n puncte esen<iale de credin<a ortodox5 7i de Aradi<ia Bisericii, a :5cut urm5toarele remarci: ,7 Pe(tele este 8necat Vnalt Prea S:in<itul aminte7te po!i<ia ostil5 a S:intei -omunit5<i :a<5 de acest dialog, apoi critic5 declara<iile acesteia ca W:5cute din proprie autoritate;, ca 7i acu!a<iile War&itrare; aduse -omisiei interortodoxe, 7i 9n s:Nr7it, 9mpotri#irea sa la #oin<a celei de a treia -on:erin<e Presinodale. $ceste o&ser#a<ii nu #or, 9ns5, decNt s5-l :ac5 pe cititor s5 piard5 din #edere esen<a pro&lemei. %le nu l5muresc pe nimeni dac5 nelini7tile S:intei -omunit5<i 9n leg5tur5 cu e#olu<ia Dialogului sunt ne(usti:icate sau gre7ite. /7 Con(tiin)a eclezial* Po!i<ia re!er#at5 a Prea:ericirii Sale, Patriarhul Diodor al Ierusalimului, a atNtor al<i ierarhi ai Bisericii, a S:intei -omunit5<i a S:Nntului Munte, a numero7ilor pro:esori de la 7colile teologice 7i a unei mari p5r<i a credincio7ilor Bisericii do#ede7te c5, 9n realitate, con7tiin<a Bisericii n-a :ost mul<umit5 de re!ultatele Dialogului 7i cere o nou5 :ixare a direc<iilor 9n care tre&uie s5 se des:57oare. 07 3e9te 8n mod deli&erat am&i"ue $:irma<ia Mitropolitului %l#e<iei c5 solu<iile aduse pro&lemelor teologice sunt con:orme 9n#5<5turii S:intelor Sinoade ecumenice este total ne:ondat5. $cordul comun care s-a semnat 9n cadrul Dialogului nu repre!int5 credin<a S:in<ilor P5rin<i ai Sinoadelor ecumenice, ci texte artistic :a&ricate ast:el 9ncNt s5 cuprind5 9n acela7i timp teologia ortodox5 7i cea se#erian5. $ceste documente nu :olosesc terminologia ,ot5rNrilor Sinoadelor ecumenice decNt pentru a ascunde compromisul dogmatic ast:el o&<inut. -u #oie s5u :5r5 de #oie, delega<ia ortodox5 a :5cut concesii dogmatice anticalcedonienilor. Iat5-le: a/ introducerea unor :ormule mono:i!ite 9n WDeclara<iile -omune; ca de ex.: WIpostasul .ca distingere/ G$A=@II -u#Nntului 9ntrupat;. Aermenul Wph'sis;, natura, care nu poate 9nsemna ipostas, este :olosit strNm&, 9ntr-o maniera )a)odox5 9n locul :ormul5rii ortodoxe care ar :i WG$A=@I+C@ -u#Nntului 9ntrupat;. &/ acceptarea c5 naturile lui ,ristos se disting numai 9n gNndire, expresie care, 9n contextul WDeclara<iilor comune;, este suscepti&ila de o interpretare se#erian5 7i ascunde 9n ea mono:i!itismul 7i monoenergetismul. Preten<ia mitropolitului %l#e<iei, care sus<ine c5 expresia Wdoar 9n gNndire; #ine de la hot5rNrea Sinodului al B-lea ecumenic, n-are nici o rele#an<5 de #reme ce con<inutul expresiei .9n contextul 7i 9n :orma existent5 9n document: Wnaturile se disting numai 9n gNndire;/ este radical di:erit5 de con<inutul dogmatic al :ormulei Sinodului al B-lea: WDac5 cine#a m5rturise7te cele dou5 naturi ale Singurului Domn Iisus ,ristos, -u#Nntul lui Dumne!eu 9ntrupat, dar :5r5 s5 se 9n<eleag5 di:eren<a doar 9n gNndireF 7i se :olose7te de num5rul lor pentru a ar5ta c5 MNntuitorul are naturi separate 7i idioipostatice .a#Nnd :iecare ipostasul propriu/, s5 :ie anatema;. $ dou5 :ormulare m5rturise7te di:eren<a naturilor care exist5 9n mod esen<ial 9n ,ristos 7i respinge separarea naturilor, dar insinuea!5 ideea unei naturi compuse. c/ 'olosirea expresiei Wca s5 :orme!e .-u#Nntul/ o singur5 7i real5 'IIGYZ . h'par!is, 'iin<5 sau su&!isten<5/ di#ino-uman5;, expresie speci:ic5 tradi<iei teologice se#eriene pentru care ,ristos nu este asemenea ca ipostas Ipostasului lui Dumne!eu -u#Nntul. -onsecin<ele acestei te!e, atNt pe planul teologiei treimice, cNt 7i pentru doctrina mNntuirii, sunt extrem de gra#e. d/ -oncesia :5cut5 opiniei c5 S:in<ii P5rin<i ar :i :olosit termenii natur5 7i ipostas unul 9n locul altuia 7i cu aceea7i semni:ica<ie. $st:el se d5 posi&ilitatea anticalcedonienilor s5 citeasc5 WDeclara<iile comune; a7a cum #or, dup5 propria lor credin<5, care e mono:i!itismul se#erian, :5r5 s5-7i dea seama de eroarea teologic5 9n care se a:l5.

e/ 'ormularea nesatis:5c5toare a dogmei ortodoxe despre cele dou5 #oin<e 7i cele dou5 energii 9n ,ristos, :ormulare care :ace imposi&il5 excluderea ere!iei monoenergetismului. $:irma<ia mitropolitului %l#e<iei c5, 9n ceea ce pri#e7te aceast5 pro&lem5, WDeclara<iile -omune; reproduc cu :idelitate De:ini<ia Sinodului BI ecumenic, este total ne:ondat5. :/ $cceptarea neortodox5 a ideii c5 anticalcedonienii pot m5rturisi o singur5 natur5 di#ino-uman5, atNta timp cNt nu neag5 pre!en<a dinamic5 7i constant5 .suneche/ a di#inului 7i a umanului 9n ,ristos. Printr-o ast:el de m5rturisire, anticalcedonienii nu recunosc ca ipostas, ceea ce este ipostatic 9n ,ristos ci ca o natur5 di#ino-uman5 compus5. De asemenea, 9n locul unei existen<e . h'par!is, su&!isten<5/ esen<iale a naturilor 9n ,ristos, este m5rturisit5 doar pre!en<a propriet5<ilor .i iotetes/ di#ine 7i umane 9n %l. $7adar, prin toate acestea e m5rturisit5 tocmai natura compus5 a tradi<iei se#eriene pe care au condamnat-o S:in<ii P5rin<i. g/ -oncesia :5cut5 anticalcedonienilor, prin :olosirea denumirilor de Wprecalcedonieni;, Wnecalcedonieni;7i Wortodoc7i orientali; nu ca simpli termeni tehnici 9n des:57urarea Dialogului, ci 9n<ele7i 9n con<inutul lor teologic, a7a cum se poate constata cu u7urin<5, examinNnd re!ultatele dialogului. h/ @ecunoa7terea c5 mono:i!itismul a7a-!is moderat al lui Dioscor 7i Se#er nu este o ere!ie 7i c5 anatema lansat5 9mpotri#a lor de Sinoadele BI 7i al BII-lea ecumenice nu s-a datorat 9n#5<5turii lor eretice, ci doar :aptului c5 di#i!aser5 Biserica. Aoate aceste lucruri pe care le sus<ine, de asemenea, Mitropolitul %l#e<iei, se do#edesc eronate 9n &a!a $ctelor Sinoadelor ecumenice al B-lea, al IBlea 7i al BII-lea locale, din -onstantinopol .3MQ/ 7i +ateran .Q4L/, precum 7i 9n &a!a scrisorilor 7i operelor dogmatice ale marilor Vn#5<5tori 7i P5rin<i ai Bisericii: Maxim M5rturisitorul, So:ronie al Ierusalimului, Ioan Damaschin, 'otie cel Mare, etc. Potri#it tradi<iei S:in<ilor P5rin<i, Dioscor 7i Se#er sunt eretici 9n toat5 puterea cu#Nntului. -unoscNnd toate aceste lucruri, -omisia interortodox5 a comis o gra#5 eroare nepretin!Nnd anticalcedonienilor s5 accepte pur 7i simplu anatema asupra pretin7ilor W9n#5<5tori; Dioscor, Se#er, 'iloxenie, Iaco& 7i al<ii, ca o condi<ie indispensa&il5 unirii. i/ 'ormula Wnaturile sunt unite ipostatic 7i natural; .M/, 9n care ad5ugarea ad#er&ului Wnatural; .care pentru ortodoc7i nu 9nseamn5 nimic altce#a decNt unirea dup5 ipostas/ 9nseamn5 pentru anticalcedonieni unirea naturilor ca atare .luate 9n ele 9nsele/ 9ntr-o unic5 natur5 compus5. Ae!a se#erian5 m5rturisit5 de anticalcedonieni produce o con:u!ie complet5 9n taina Iconomiei di#ine. (/ $cordul pentru o respingere general5 7i necondi<ionat5 a interpret5rii sinoadelor, ceea ce nu se potri#e7te cu hot5rNrea Sinodului al III-lea ecumenic 7i cu W@econcilierea; din 4MM .4/. $ceasta indeterminare ne la7a 9n incertitudine: anticalcedonienii accept5 Sinodul al IB-lea ecumenic 7i Sinoadele ecumenice urm5toare ale ortodoc7ilor, ori, dac5 resping sinodul tNlh5resc de la %:es 7i celelalte nenum5rate sinoade 9ntrunite de nelegiui<i 9mpotri#a S:Nntului Sinod al IB-lea ecumenic. 27 Ridicarea anatemelor . V.P.S. Damas)inos este de acord cu p5rerea comisiei mixte c5 e posi&il5 ridicarea anatemelor pronun<ate 9mpotri#a lui Dioscor 7i Se#er de c5tre Sinoadele ecumenice. Pentru a sus<ine acest lucru, mitropolitul :olose7te argumente imposi&il de acceptat din punct de #edere istoric 7i teologic. Iat5le: a/ W,ot5rNrile Sinodului al III-lea ecumenic au :ost re#i!uite prin Decretul de @econciliere, ca atare ar :i posi&il ast5!i ca un act de aceea7i #aloare al Bisericii s5 re#i!uiasc5 anatemele 9mpotri#a lui Dioscor 7i Se#er.; $cest argument este clar respins de scrisorile S:Nntului -hiril. Biserica admite completarea, de!#oltarea 7i explicarea hot5rNrilor dogmatice ale Sinoadelor ecumenice, dar niciodat5 re#i!uirea lor. &/ WS:Nntul -hiril n-a pretins adoptarea celor Dou5spre!ece capitole ale sale 9n Decretul @econcilierilor ci s-a mul<umit cu o condamnare general5 a nestorianismului. Aot ast:el, noi, ortodoc7ii, tre&uie s5 ne mul<umim cu o condamnare general5 a eutihianismului pe care o produc anticalcedonienii ca su:icient5 pentru a-i putea de:ini c5 a#Nnd un sentiment ortodox.; $cest argument se do#ede7te de asemenea 9n7el5tor, pentru c5 S:Nntul -hiril a cerut @ecunoa7terea celei de a IB-a anateme 9ndreptate 9mpotri#a celor care spun c5 prin @econciliere el se contra!ice. Vn plus, toat5 tradi<ia ulterioar5 a P5rin<ilor cere o m5rturisire exact5 7i detaliat5 a credin<ei, nu doar declara<ii generale. c/ W@ea&ilitarea lui Aeodorit 7i a lui I&as de c5tre Sinodul al IB-lea ecumenic 7i condamnarea operelor lor gre7ite 9n credin<5 de c5tre Sinodul al IBlea ecumenic au ser#it unit5<ii Bisericii. Aot ast:el rea&ilitarea lui Dioscor 7i Se#er ar ser#i ast5!i acestei uniri;. @a<ionamentul este gre7it. @ea&ilitarea lui Aeodoret 7i I&as nu s-a :5cut prin re#i!uirea unui Sinod ecumenic cu autoritate de lege 9n Biseric5, ci prin re#i!uirea unui :als sinod, un sinod eretic .a7a numit WtNlh5resc;/. Gici o deci!ie dogmatic5 luat5 de sinoadele anterioare n-a :ost 9nc5lcat5 prin aceast5 rea&ilitare, care n-a a#ut loc decNt dup5 ce Gestorie a :ost anatemi!at 9n :a<a sinodului. Aot ast:el, condamnarea scrierilor lor eretice de c5tre Sinodul al B-lea nu a contra!is #reo acceptare a lor anterioara, :5cut5 de #reun Sinod ecumenic. Vn conclu!ie, aceste dou5 acte ale Bisericii au ser#it unitatea ei, pentru c5 ceea ce s-a c5utat atNt 9ntr-unul, cNt 7i 9n altul, a :ost integritatea credin<ei ortodoxe. Dimpotri#5, rea&ilitarea lui Dioscor 7i Se#er, care se 9ncearc5 a se :ace ast5!i, #rea s5 accepte drept ortodox5, 9n#5<5tura eretic5 a lui Se#er. Vn#5<5tura constant5 a Bisericii re:eritoare la Sinoade este ast:el complet r5sturnat5, iar unitatea Bisericii 9nc5 o dat5 s:N7iat5. d/ WSinodul al III-lea ecumenic nu l-a anatemi!at pe Aeodor de Mopsuestia din iconomie, pentru a sal#a unitatea Bisericii. Din acela7i moti# ar :i &ine s5 practic5m a!i 9nc5 o dat5 iconomia 7i s5-i rea&ilit5m pe Dioscor 7i Se#er.;

De7i :aptul istoric relatat aici este exact, conclu!ia este gre7it5. Iconomia practicat5 de S:Nntul -hiril nu implica su& nici o :orm5 acceptarea doctrinei lui Aeodoret. @ea&ilitarea lui Dioscor 7i Se#er care se propune ast5!i se &a!ea!5 explicit pe recunoa7terea 7i acceptarea ere!iei lor.

e/ WS:Nntul Basile cel Mare sugera resta&ilirea comuniunii ecle!iale cu homoiousienii care, printr-o 9ndelungat5 comuniune de #ia<5 cu ortodoc7ii sar maturi!a 7i ei 9n credin<a ortodox5. @esta&ilirea comuniunii cu anticalcedonienii ar putea a#ea loc 9ntr-o manier5 asem5n5toare;. -u toate acestea exemplul S:Nntului Basile cel Mare nu e tocmai potri#it ca solu<ie ast5!i, pentru c5 S:Nntul Basile a cerut homoiousienilor s5 accepte :iecare liter5 a m5rturisirii de credin<5 de la Giceea, s5 accepte c5 nu tre&uie socotit S:Nntul Duh o creatur5 7i s5 re:u!e comuniunea cu cei care-+ socotesc ast:el. $st5!i, dimpotri#5, nu li se cere anticalcedonienilor nici s5 accepte credin<a -alcedonului, deci 7i expresia W9n dou5 naturi;, nici s5-i renege pe 9n#5<5torii lor, Dioscor, Se#er 7i al<ii, care nu m5rturisesc cele dou5 naturi. :7 Nerecunoa(terea Sinoadelor Mitropolitul %l#e<iei sus<ine c5 recunoa7terea :ormal5 a Sinoadelor ecumenice .IB-BII/ prin ad5ugarea lor la lista celor de(a acceptate - se poate :ace dup5 resta&ilirea comuniunii ecle!iastice. %ste 9nc5lcat ast:el actul :undamental care asigur5 unitatea Bisericii, 7i anume, m5rturisirea comun5 de credin<5 :5cut5 de to<i episcopii Bisericii Crtodoxe 9n momentul s:in<irii lor. ;7 Pot fi modificate te9tele litur"ice . Propunerea de a scoate din textele liturgice ale Bisericii expresiile care pun pro&leme - e#ident 9n ochii anticalcedonienilor, 7i s5 li se cear5 s5 renun<e la erorile dogmatice con<inute 9n aceste :orme pentru a putea re#eni 9n sNnul Bisericii. <7 3re&uie rescrise istoriile &iserice(ti. %ditarea de c5r<i teologice 7i de populari!are, destinate s5-i in:orme!e pe teologi 7i pe restul oamenilor despre identitatea dogmatic5 descoperit5 9ntre ortodoc7i 7i anticalcedonieni, precum 7i organi!area de 9ntNlniri 9ntre culte pe &a!a schim&urilor reciproce .3/ sunt acte imposi&il de acceptat de p5storii Bisericii care 9nc5 mai au con7tiin<a responsa&ilit5<ii preo<e7ti 9n Biseric5. Pentru toate aceste moti#e, S:Nnta -omunitate a7teapt5 r5spunsul succint al 9ntregului corp al Bisericii 7i a7e!area cNt mai rapid posi&il pe &a!e ortodoxe a dialogului teologic. Gumai ast:el unirea cu anticalcedonienii ar a#ea loc 9n ade#5r 7i 9n dreapta credin<5. I6' Istoria se repet* $cesta este textul athoni<ilor. Vn timpul S:Nntului $tanasie al $lexandriei, un pseudosinod socotise re!ol#at5 ne9n<elegerea dintre ortodoc7i, care m5rturisesc c5 'iul este deo:iin<5 cu Aat5l .homoousios/, 7i, arieni, care-+ consider5 o creatur5 a Aat5lui. $cel Sinod :olosea expresia de o natur5 asem5n5toare . homoiousios/, care p5rea s5 9mpace atNt dogma ortodox5, cNt 7i ere!ia. S:Nntul ?rigorie de Ga!ians a asem5nat aceast5 n5scocire de cu#inte unui panto: &un pentru amNndou5 picioarele 7i unei momeli care ascunde cNrligul uciga7 al nelegiuirii .WCmilia despre S:Nntul $tanasie;/ Aot ast:el, 9n loc de a spune ortodox Wdou5 naturi 9ntr-un singur ipostas;sau de a m5rturisi ca ade#ar Wo singur5 natur5 di#ino - uman5;, WDeclara<iile; se (oac5 u cu#intele, #or&ind de Wo singur5 si reala 'iin<5 di#ino - uman5; 7i mena(Nnd ast:el cele dou5 opinii contrare printr-un termen :oarte #ag: h0parxis .:iin<a reala/. $ceasta gaselnita nu une7te 9n aceea7i credinta, ci la7a pe :iecare s5 97i p5stre!e con#ingerile sale. Vn plus, se conturea!5 o opo!i<ie la unirea de la -ham&]s0 chiar din partea necalcedonienilor. ^iarul W+umea copta; a o:erit de(a 9n re!umat o&iec<iile pro:esorului @achad Mounirn Shoucri :a<5 de WDeclara<ia comun5;. Iat5 cNte#a din ele: WVn ceea ce pri#e7te e#enimentele de la Sinodul de la -alcedon .43D/ 7i, 9n particular, po!i<ia c5lug5rului %utihie, se poate sta&ili categoric, prin documente istorice, c5 acesta 7i-a men<inut o po!i<ie contrara de:ini<iei de credin<a a S:Nntului -hiril 9n leg5tur5 cu natura lui ,ristosE %xist5 de :apt documente care contra!ic aceasta interpretare. .$utorul indica mai multe./ $ceste documente 9l ar5ta pe %utihie mai ortodox decNt 'la#iu din -onstantinopolF-ontradic<iile dintre Sinodul al II-lea de la %:es .44L/ 7i Sinodul de la -alcedon .43D/ nu sunt re!ol#ateI nu e oare necesar s5 se clari:ice aceasta pro&lem5 9nainte de a merge mai departeEF-redin<a comun5 a ortodoc7ilor calcedonieni 7i necalcedonieni n-ar putea oare s5 se 9ntemeie!e doar pe primele trei sinoade ecumenice 7i pe di:eren<ele de credin<a :ormulate de S:Nntul -hiril, r5mNnNnd apoi c5 :iecare Biserica s5 :ie li&era 9n a-7i sta&ili propria tradi<ie, respectNnd-o pe cea a celorlalte BisericiE; .W+umea copta;, nr. DL, iulie DLLD, pg. D4D/ @e:erindu-ne la unirea de la 'lorenta 7i la o alt5 :ormula cu du&lu 9n<eles, S:Nntul Marcu al %:esului spunea: W$cest soi de :ormula ne #a uniE 7i ce #om :ace cNnd #om 9ncepe s5 ne anali!am reciproc dogmele 7i p5rerileE; Gu tocmai acest lucru e pe cale s5 se produc5 acum 9ntre necalcedonieni 7i ortodoc7i E Se pare c5 ignoranta 9mpreun5 cu de!in:ormarea .care dispune de mi(loace materiale tot mai mari/ :ac s5 se prind5 9n capcana un mare num5r de oameni. Dar oricNt de mul<i ar :i pe7tii care musca din momeala, ortodoc7ii #or sta deoparte de aceasta. De(a episcopii ru7i au respins acest acord preg5tit la -ham&]s0, pe care Istoria 9l #a 9nregistra c5 W9ntNlnirea tNlh5reasc5 de la -ham&]s0;. Note=

D. W-ele dou5 :amilii accept5 c5 naturile, cu propriile lor energii 7i #oin<e, sunt unite ipostatic 7i natural, neamestecat, neschim&at, ne9mpartit 7i nedesp5r<it, 7i c5 sunt distinse doar 9n gNndireFCrtodoc7ii orientali accept5 c5 ortodoc7ii :olosesc pe &una dreptate :ormula celor dou5 naturi, deoarece recunosc c5 distinc<ia este doar 9n gNndire; .W$ dou5 declara<ie comun5;/. 2. %l spune ca7i acceptarea credin<ei Sinoadelor a :ost proclamata explicit 9n cele dou5 WDeclara<ii comune;7i chiar re:erindu-se mod repetat, pNn5 la limitele suporta&ilului, la ,oroi ale Sinoadelor ecumenice al IB-lea, al B-lea, al BI-lea7i al BII-lea. -e ortodoc7i 8 Gu-7i suporta s5-7i aud5 credin<a 8 M. Punctul 4 din W$ dou5 declara<ie comun5;. 4. Punctul Q din W$ dou5 declara<ie comun5;. 3. @ecomandarea nr. 4 care a urmat dup5 W$ dou5 declara<ie;: W Vn localit5<ile 9n care coexista cele dou5 Biserici, comunit5<ile ar tre&ui s5 organi!e!e participarea &ar&atilor, :emeilor, tinerilor, copiilor 7i, dac5 se poate, a preo<ilor unei -omunit5<i la #ia<a celeilalte, asistNnd la (ert:a euharistica duminicile 7i 9n !ilele de s5r&5toare;. Din periodicul W+a lumi_re du Aha&or; Gr. 44- 4O/DLLQ Paris, editat de W'ratia Crtodox5 S:Nntul ?rigorie Palama; Araducere de Ileana Getoiu -omments . / Posted &0 admin on Saturda0, March MDst, 2 4

Scrisoarea athonita impotri#a tendintelor ecumeniste actuale din Biserica 'iled under Stiri Decembrie 2006 Sfintitilor Egumeni si Sfintitilor Proistameni ai celor Douzeci Sfinte Mnstiri din Sfnta Chinotit a Sfntului Munte al Athonului Sfintiti Egumeni si Sfintiti Printi, blagosloviti! Dorim s ne artam la aceast vreme adnca ngrijorare si tristete entru tot ceea ce se etrece de ani buni cu Sfnta noastr !rtodo"ie# lucruri care nimicesc nvtturilor Sfintilor $ ostoli si ale Sfintilor Printi si otrivnice tuturor sfintelor canoane statornicite de Sinoadele Ecumenice si locale% &e ntrebm dac s'a adunat cumva vreun sinod ecumenic care s desfiinte(e canoanele ce o resc rugciunea n comun cu ereticii, sau dac cumva Pa a s'a ocit si s'a le dat de ere(iile )ilio*ue'ului, rimatului, infailibilittii, a(imilor, focului curtitor + urgatoriul, n%tr%,, -arului creat, a imaculatei conce tii a Preasfintei &sctoare'de'Dumne(eu, si attea altele, ce au fost n marea lor arte osndite si anatemati(ate de nenumrate ori de Sinoadele !rtodo"e si de toti Sfintii Printi% .erul s'a mniat si Sfintii Printii s'au rea'ntristat v(nd si au(ind cele etrecute n )anar +/,, de ra(nicul Sfntului $ ostol $ndrei, e 00 &oiembrie, anul acesta +2006,# lucruri nemaintlnite si nemaiau(ite n dou mii de ani de istorie a 1isericii# 2.um lita nesocotire a nvtturilor Printilor, dis retuirea redaniilor a ostolesti, aducerea nouttilor n biserici de ctre nnoitorii (ilelor noastre3, asa cum s une Sfntul 4asile cel 5are des re niste ntm lri asemntoare din (ilele sale% 6oate s'au etrecut, literalmente, cu susul n jos% 7n loc ca ereticul Pa s fie ase(at n s ate, asa cum vedem c sunt (ugrviti ereticii n icoanele Sfintelor Sinoade, si s fie nde rtat de Dumne(eiasca 8iturg-ie, asa cum cere orunca liturgic 29sile, usile, ntru ntele ciune s lum aminte3, noi l'am us e un tron nalt, e care a se(ut urtnd omoforul: diaconii ortodocsi l'au cdit, iar Patriar-ul a sc-imbat cu el srutarea liturgic la 2S ne iubim unii e altii3: a oi +Pa a, a rostit, ca un roestos, 26atl nostru3, n vreme ce gru ul sfintitilor salti i'a cntat 27ntru multi ani3 si un tro ar anume alctuit de un imnograf at-onit ' Doamne, miluieste! ' dac, binenteles, acest lucru anuntat de (iaristi este adevrat +2,: i s'a ngduit s dea adunrii binecuvntarea sa, sau, mai curnd, nebunia sa, cum s un sfintele canoane% $m ngduit 1isericii lu ttoare de e mnt s se des art de 1iserica biruitoare a Sfintilor din ceruri si s se uneasc cu bisericile si adunrile viclenilor eretici% $m defimat toti sfintii mucenici si mrturisitori ce au lu tat n la snge m otriva ere(iilor, cci artm lu ta, mucenicia si mrturisirea lor ca fiind nefolositoare si fr nici un rost% !are fericitii Printi ai Sfntului 5unte ce au mucenicit sub +Patriar-ul ;oan, 4e<<os +0, entru c nu au vrut s'l rimeasc si s'l omeneasc e Pa la 8iturg-ie nu lng, v(ndu'ne c nu numai res ingem ilda lor rin tcerea

noastr, ci facem c-iar dim otriv= Pentru ce, dar, au mucenicit toti mucenicii de n acum, entru ce au stat neclintiti mrturisitorii n credinta lor= .unoasteti, cinstiti rinti, mai bine dect noi, toate fa tele, declaratiile si -otrrile antiortodo"e si -ulitoare ale Patriar-ului Ecumenic si ale altor nti'stttori si e isco i, care ro ovduiesc cu glas tare si vdit ' cu ca ul desco erit ' +>, rimirea si nvttura anere(iei ecumenismului, cea mai mare ere(ie ecle(iologic din toate veacurile% $ceast nvttur eretic tgduieste unicitatea 9neia, Sfinte, Sobornicesti si $ ostolesti 1iserici si o une e acelasi lan cu ere(iile, acce tnd c tainele ereticilor au si m rtsesc -ar sfintitor si mntuitor% 7n afar de recunoasterea bote(ului urmtorilor Pa ei si lut-eranilor, +e"ist relatri c, ne m rtsim din acelasi otir cu monofi(itii si, de multe ori, si cu a istii n .iclade +?, si n dias or% &e'am dat acum seama, cu mare tristete, c ocrmuirea du-ovniceasc a Sfntului 5unte din ultimii ani nu a ntm inat cu trie si brbtie mrturisitoare aceste semne vdite de a osta(ie, asa cum au fcut'o rintii at-oniti de mai demult% Patriar-ul a cum nit rs unsurile noastre si, fiindc au fost fcute fr tragere de inim, iar de multe ori nici nu au e"istat, a urces fr vreo o reliste s re unirea cu Pa a, care nu s'a ocit si struieste n ere(iile sale% &e'a cum nit, de asemenea, si a fost deosebit de bucuros cu rilejul ultimei sale vi(ite n Sfntul 5unte, entru c a i(butit s dea im resia c a venit s rimeasc ncuviintarea si binecuvntarea at-onitilor entru toate cele ce -otrse s le fac cu Pa a, cteva (ile mai a oi% &oi, smeritii ieromona-i si mona-i, v mrturisim c ne'am smintit de tcerea si asivitatea autorittilor du-ovnicesti ale Sfntului 5unte, si, m reun cu noi, la fel au simtit credinciosii din @recia si toti ortodocsii din lumea ntreag% 6oti astea t s aud glasul Sfntului 5unte% De la voi, cei mai nvtati si mai ntele ti dect noi, am nvtat c atunci cnd credinta este n rimejdie, vom da socoteal dac tcem si dm na oi, du cum (ice Sfntul 6-eodor Studitul% 5ona-ul, ndeosebi, nu trebuie s ngduie nici cea mai mic inovatie n rivinta credintei, otrivit aceluiasi Sfnt Printe, mare clu(itor si organi(ator al vietii mona-ale, si Staret al nostru, al tuturor% El nu s'a temut de amenintrile si rigoanele iconoclastilor, m rati si atriar-i, ci c-iar n .onstantino ol, ntre (idurile Sfintei si 5arii 5nstir a Studionului, a organi(at o rocesiune de mie de mona-i urtnd fclii si tinnd n mini sfintele icoane ce fuseser inter(ise% Sfintii Savva cel Sfintit si 6-eodosie .-inovitul, acesti mari ndrumtori ai mona-ilor, au adunat la ;erusalim (ece mii de mona-i din Palestina, cu mult nainte, si au sc at !rtodo"ia de ere(ia monot-elit% .ine va sc a ast(i 1iserica de anere(ia Ecumenismului si de nselarea Pa ismului= Scrisorile de rotest trimise din vreme n vreme de Sfnta .-inotit nu au avut nici un re(ultat% &u mai e vreme entru cuvinte% E vremea s facem ceva% &oi, nenvtatii si ctosii, nu vrem s v nvtm e voi, nici s ne nftism ca mrturisitori% 4rem doar s ne usurm constiinta de mona-i si de ortodocsi: vrem s'i cinstim e sfintii mucenici si mrturisitori, ndeosebi e cei muceniciti de 4e<<os% 4rem s cinstim si s urmm urtarea lor, nu s ne dm na oi si s unem mnstirile si obstile noastre mai resus de ne ri-nirea credintei, mai resus de Dumne(eu si de adevr% .redem c du attea roteste si cereri scrise si rin viu grai, du attea retractri, sc-imbri de o(itie si com romisuri, singurul lucru care i va bucura e ortodocsi si i va rusina e ru'credinciosi este ncetarea pomenirii numelui Patriarhului la slujbe +6,, si nu numai aceasta, ci si ncetarea pomenirii la toate slujbele a numelor tuturor episcopilor care l ncu!iinteaz pe Patriarh sau rmn tcuti" oriunde s ar afla% $dunati'v laolalt, sfintiti Printi, mona-i din toate mnstirile, sc-iturile si c-iliile, ntr'o adunare lu ttoare a'tot' mona-al ' fie c sunteti n Sfntul 5unte, fie n afara sa ' si drmati stl ii ere(iei, a ismului si ecumenismului% Duceti lu ta cea bun a credintei% De nu o veti face, noi vom alege s facem cele lcute lui Dumne(eu, nu cele lcute oamenilor% Dumne(eu s ne lumine(e e toti: Preasfnta &sctoare'de'Dumne(eu s aco ere si s binecuvinte(e @rdina ei, si s ocroteasc 1iserica !rtodo" de cei ce o defaim e 5aica Domnului si de ereticii ce lu t m otriva Sfintilor, recum si de storii slabi care las turma fr ocrotire naintea nvlirilor lu ilor% 7n cele din urm, cerndu'v blagoslovenia, nc-eiem cu cinstire, ;eromona-ul Efrem, fost egumen, Staret al Sc-itului $ ostolului $ndrei +3Serrai3, Sfnta 5nstire 4ato edi, si obstea dim reun cu mine% @-eronda Evstratie ;eromona-ul, 5nstirea 5area 8avr @-eronda Pimen ;eromona-ul, Sfnta 5nstire Aografu @-eronda 4asilie ;eromona-ul, Sfnta 5nstire Aografu @-eronda 4issarion ;eromona-ul, Sfnta 5nstire Aografu &icodim 5ona-ul B4ilalisC, Sfnta .-ilie 2a 7ntm inrii3 din Da sala $rtemie 5ona-ul, 5nstirea 5area 8avr ;larion ;eromona-ul, 5nstirea 5area 8avr Paisie 5ona-ul, 5nstirea 5area 8avr

Savva 5ona-ul, 5nstirea 5area 8avr Eariton ;erodiaconul, 5nstirea 5area 8avr Eariton 5ona-ul, Darulia, 5nstirea 5area 8avr $t-anasie 5ona-ul, Darulia, 5nstirea 5area 8avr @-eronda 4lasie 5ona-ul, Dsero<alivo 4iglas, 5nstirea 5area 8avr $cac-ie 5ona-ul, Sfnta Dat-isma a Sfintei 6reimi BDir ;saiaC, 5nstirea 5area 8avr @-eronda ;saia 5ona-ul, .-ilia &asterii &sctoarei'de'Dumne(eu, 5nstirea 5area 8avr Eeruvim 5ona-ul, Sfntul lcas al $r-ang-elilor, 5nstirea 5area 8avr Damasc-in ;eromona-ul, .-ilia Sfintei 6reimi din Daries, 5nstirea 5area 8avr @-eronda &ectarie 5ona-ul, .-ilia Sfintei 6reimi din Daries, 5nstirea 5area 8avr @-eronda 6-eoli t 5ona-ul si rintii dim reun cu dnsul, .-ilia Sfntului 7nainte'mergtor, Sc-itul Sf% $nna, 5nstirea 5area 8avr @avriil ;eromona-ul, Sfnta .-ilie a Sf% @-eorg-e BDartunatsionC, Sfntul Sc-it al Sf% $nna, 5nstirea 5area 8avr ;eromona- Erisostom Dartsonas, 5nstirea 5area 8avr @-eronda .osma 5ona-ul, Sfnta .olib a Sf% Dimitrie, Sc-itul Sfintei $nna, 5nstirea 5area 8avr @-eronda Panteleimon 5ona-ul, Sfnta .-ilie a Sf% Panteleimon, Sfntul Sc-it al Sfintei 6reimi, 5nstirea 5area 8avr @-eronda Sofronie 5ona-ul, Sfnta .olib a ;ntrrii &sctoarei'de'Dumne(eu, Sfntul Sc-it al Sfintei 6reimi, 5nstirea 5area 8avr Part-enie 5ona-ul, Sfnta .olib a ;ntrrii &sctoarei'de'Dumne(eu, Sfntul Sc-it al Sfintei 6reimi, 5nstirea 5area 8avr $t-anasie 5ona-ul, din 4uleutiria, 5nstirea 5area 8avr @-eronda Serafim ;eromona-ul, .-ilia 6uturor Sfintilor, Sc-itul Sfintei $nna, 5nstirea 5area 8avr @-eronda Daniil 5ona-ul, Sfnta $nna, 5nstirea 5area 8avr @-eronda @-erasim 5ona-ul, Sfnta .olib a Sf% @-eorg-e, Datuna<ia, 5nstirea 5area 8avr @-eronda 4enedict ;eromona-ul, .-ilia Sf% .onstantin si Elena, 5nstirea 4ato edi Paisie 5ona-ul, .-ilia $r-ang-elilor BSavvaionC, Daries, 5nstirea Eilandar Siluan 5ona-ul, Sfnta .olib a Sf% &icolae, &ea S<eti, 5nstirea Sf% Pavel @avriil 5ona-ul, .-ilia Dutlumusiu a Sf% Eristodul Dosit-ei 5ona-ul, Dat-isma 5nstirii Dutlumusiu @-eronda &ectarie 5ona-ul, Sfnta .olib a Sfintei 6reimi, Sc-it al 5nstirii Dutlumusiu Paisie 5ona-ul, .-ilia Sfintei 4arvara, 5nstirea Dutlumusiu @-eronda 5oisi 5ona-ul, .-ilia Sf% ;oan @ur'de'$ur, Sc-itul Sf% Panteleimon, 5nstirea Dutlumusiu @-eronda $vraam ;eromona-ul, Sfnta .olib a Sf% @-erasim Defalinias, Sc-itul Sf% Panteleimon, 5nstirea Dutlumusiu @-eronda S iridon 5ona-ul, .-ilia Sf% &icolae, 5nstirea Dutlumusiu 6-eodul 5ona-ul, fost la 5nstirea Dutlumusiu @-eronda Erisostom ;eromona-ul, .-ilia Sf% S iridon din Der<ira, 5nstirea Dutlumusiu ;larion 5ona-ul, Sfntul lcas al 5nstirii Do-iariu Bregiunea PlatonC @-eronda &icodim 5ona-ul, .-ilia Sf% &ectarie Da sala, 5nstirea Panto<rator @avriil ;eromona-ul, .-ilia 5aicii Domnului 2Degrab asculttoarea3, 5nstirea Panto<rator ;saac 5ona-ul, .-ilia &asterii 5aicii Domnului, Da sala, 5nstirea Panto<rator @-eronda $t-anasie 5ona-ul, .-ilia Sf% $t-anasie, 5nstirea Panto<rator @-eronda 5eletie 5ona-ul, &asterea &sctoarei'de'Dumne(eF, Da sala, 5nstirea Panto<rator @-eronda @rigorie 5ona-ul, .-ilia Sf% &icolae, Da sala, 5nstirea Pato<rator @-eronda !nufrie 5ona-ul, .-ilia $dormirii &sctoarei'de'Dumne(eu, Daries @-eronda &icolae 5ona-ul, .-ilia Sf% Dimitrie, Daries ;eromona-ul @avriil, .-ilia Sfintilor $r-ang-eli BDomvologasC, Daries

Be a &etter ,eartthro&. ?et &etter relationship answers :rom someone who )nows. Tahoo8 $nswers - -hec) it out.