UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: I.E.A.

Analiza tehnico- economica SC Comcereal SA Vaslui

Page 1 of 54

Cuprins
Cap I Date e!e"a#e
$.$.De!%&'"e (' )ate#e )e ')e!t'*'+a"e a#e (,#'+'ta!t%#%' $.-.S+%"t '(t,"'+ a# (,+'etat'' $...O/'e+te )e a+t'0'tate a#e (,+'etat'' $.1.P"'!+'pa#e#e &'2#,a+e *'3e a*#ate '! pat"'&,!'a# (,+'etat''

Cap II P'ata (' p"'!+'pa#'' +,!+%"e!t'

-.$.P,"t,*,#'% )e p",)%(e. -.-.C,ta )e p'ata pe t,ta# ('p e DAS4%"' -...C,!+%"e!ta -...$.I!)'+e#e )e +,!+e!t"a"e a p'ete' pe '!t"ep"'!)e"e ('p e DAS4%"' -...-.P,5't'a +,!+%"e!t'a#a6Met,)a (+,"%"'#," -.....A0a!ta2%# +,!+%"e!t'a#6Met,)a BCG.

Cap III A!a#'5a 0e!'t%"'#,"

..$.Ve!'t%"' )'! e3p#,ata"e ..-.Ve!'t%"' *'!a!+'a"e ....Ve!'t%"' e3+ept',!a#e ..1.Ve!'t%"' t,ta#e

Cap IV A!a#'5a +7e#t%'e#'#,"

1.$.C7e#t%'e#' )'! e3p#,ata"e 1.-.C7e#t%'e#' *'!a!+'a"e 1...C7e#t%'e#' e3+ept',!a#e 1.1.C7e#t%'e#' t,ta#e

Cap V A!a#'5a '!)'+at,"'#," )e "e!ta/'#'tate

8.$.Re5%#tat%# )'! e3p#,ata"e 8.-.Re5%#tat%# *'!a!+'a" 8...Re5%#tat%# +%"e!t 8.1.Re5%#tat%# /"%t a# e3p#,ata"'' 8.8.Re5%#tat%# !et a# e3e"+'t'%#%' 8.9.Re5%#tat%# !et a# e3e"+'t'%#%' 8.:.Rata "e5%#tat%#%' /"%t a# e3e"+'t'%#%' 8.;.Rata "e5%#tat%#%' !et 8.<.Rata "e5%#tat%#%' /"%t #a $ #e% C.A. 8.$=.Rata "e5%#tat%#%' +%""e!t #a $ #e% C.A.

Cap VI C,!+#%5'

Page 2 of 54

Cap I
1.1.Date generale: SC COMCEREAL SA Va(#%' ,cu sediul social : Str.Podul Inalt nr.1 CUI : 8208253,inregistrata la Registrul Comertului cu cod de inregistrare: 3!"88"1##$ a%and Cod Caen: 0111 Piata reglementata pe care se tran&actionea&a titlurile emise:R'S(') Capital Social su*scris si %arsat: 25.800.000,00 R+, 1.2.Scurt istoric al societatii: SC COMCEREAL SA Va(#%' este una dintre cele mai repre&entati%e -irme pentru agricultura romaneasca, situ.ndu/se pe un loc -runtas in topul -irmelor din domeniu. Cu in%estitii in moderni&area spatiilor de depo&itare si in ac0i&itionarea de utila1e agricole per-ormante, de peste 10 milioane de 2uro in ultimii ani, societatea este un ade%arat lider in agricultura. SC Comcereal S' 3aslui -ace parte din grupul SC Raco%a Com 'gro Pan 4rup S' 3aslui. Societatea/mama este SC Raco%a S' 3aslui care detine 85,3530 6 din capitalul social al SC Comcereal S' 3aslui. Sediul social al societatii/mama este in 3aslui, str. Ste-an cel 7are nr. $#. (etinatorul -inal in cadrul grupului este Porum*oiu 'drian. 2ste in pre&ent, la ni%el national, pe primele trei locuri in ceea ce pri%este productiile de griu si rapita, lucrand anual o supra-ata de peste 25000 0a. In toamna anului 200$ au -ost insamintate 158$# 0a griu, 5#20 0a rapita de toamna, 138 0a secara, si au -ost pregatite 5128 0a ogor care %or -i insamintate in prima%ara cu -loarea soarelui/2055 0a, porum*/1!50 0a, or&oaica/!3 0a, lucerna/120 0a, *orceag/100 0a, alte culturi/50 0a.

Page 3 of 54

1.3.Obiecte de activitate ale societatii: +*iectul principal de acti%itate al societatii este agricultura repre&entata prin cultura si depo&itarea cerealelor si a altor produse agricole, completat de acti%itati secundare precum pani-icatia si comertul. In anul 2003 societatea si/a e8tins acti%itatea prin 9n-iintarea unei -a*rici de p.ine in municipiul 3aslui, cu o capacitate de 2000 tone p.ine pe an, reali&.nd di%erse sortimente de p.ine si specialitati din p.ine de di-erite grama1e destinate consumatorilor din municipiul 3aslui. + preocupare permanenta a societatii o constituie marirea supra-etelor agricole culti%ate si aplicarea te0nologiilor agrote0nice pentru %alori-icarea corespun&atoare a terenurilor si o*tinerea de productii ridicate. Pentru reali&area unor culturi superioare calitati% si cantitati% productia agricola se reali&ea&a cu mi1loace de productie moderne si per-ormante. Cultura cerealelor si a plantelor industriale se reali&ea&a in 2! de -erme %egetale care e8ploatea&a peste 21 $00 de 0ectare teren agricol, locali&ate in cea mai mare parte in 1udetul 3aslui dar si in 1udetele limitro-e 4alati, ,eamt si Iasi. Concomitent cu cultura cerealelor :gr.u, or& si porum*; care ocupa cea mai mare pondere in structura culturilor, in ultimii ani s/a acordat o atentie deose*ita si culturii plantelor te0nice in special rapita, -loarea soarelui si soia.

Page 4 of 54

$.1.P"'!+'pa#e#e &'2#,a+e *'3e a*#ate '! pat"'&,!'a# (,+'etat'':

(etine 15 *a&e de receptie si 2 silo&uri de cereale in tot 1udetul 3aslui cu o capacitate totala de depo&itare de peste 250.000 tone si o -erma &oote0nica. &'2#,a+e )e p",)%+t'e: / 82 tractoare din productia interna apro%i&ionate in perioada 2001/ 2005 :impreuna cu masinile si utila1ele a-erente: pluguri :10# *uc.;, discuri :252 *uc.;, sape rotati%e :15 *uc.;, ta%alug inelar :12 *uc.;, culti%atoare :3$ *uc.;, semanatori :2$ *uc.;, masini de er*icidat :22 *uc.;, masini de administrat ingrasaminte :1$ *uc.;, -re&a Pegoraro :2 *uc.; etc.;< / 2 tractoare din import marca =',(I,I !5 CP, 8 tractoare marca 7cC+R7IC>, 3 tractoare marca ,2? @+==',(, 1! tractoare S'72 si 1 tractor +@, (22R impreuna cu plugurile, grapele si semanatori a-erente, apro%i&ionate in perioada 2002/200$< / 58 semanatori< / 58 com*ine din import, marcile ,2? @+==',( si ='32R(', apro%i&ionate in perioada 2000/2005< / 1$ com*inatoare apro%i&ionate in perioada 2003/200$< &'2#,a+e )e t"a!(p,"t / 52 remorci auto, apro%i&ionate in cursul anilor 2002/2005< / 52 autoturisme pentru transportul materialelor de %olum mic si de greutate mica< / 15 autocamioane din import marca 72RC2(2S de 20 tone -iecare destinate transportului cerealelor si -ainii < In anul 2003 societatea si/a e8tins acti%itatea prin in-iintarea unei -a*rici de piine cu o capacitate de 2000 tone piine"an, iar in pre&ent isi propune de&%oltarea acti%itatii de crestere a animalelor prin moderni&area si rete0nologi&area -ermei Air&ii. (ata inceperii acti%itatii este 01 martie 1##$. SC Comcereal este societate pe actiuni, inmatriculata la registrul comertului su* numarul 3!"88"01.03.1##$, codul unic de inregistrare -iind R8208253. Capitalul social este de 25.800.000 lei, in totalitate romanesc, pri%at. SC Comcereal S' 3aslui a participat la constituirea capitalului social al urmatoarelor societati:

Page 5 of 54

/lei / 'dres a B SC C,& %a") Str. SA Va(#%' Podu Inalt, nr. 1, 3aslui B SC C,&p"e(t Str. SA Va(#%' Podu Inalt, nr. 1, 3aslui B SC Ra+,0a Str. C,& A ", Pa! Ste-an G"%p cel 7are, nr. $#, 3aslui B R4A ", Fa#+'% Com SA Calciu, 1ud. 3aslui , cod !3!25 5 B U#e",& SA Str. Va(#%' Podu Inalt, nr.2, 3aslui , 1ud. 3aslui A+A' = 3aloare Procen Pro-it *rut actiuni t6 31.12.200 $ 21000 21,8!5 !$221 0 Cap. social" Re&er%e #$000" !55!3

30000

30,000 0

18!5#8

100000" 1$13!$

53200

58,000 0

10##88

#0000" ####1

100000

3,85$2

115#05

2$00000" 335$5

$00100 0

2#,005 8

313028 20$8#000 " 113#305

9$<8-= =

Page 6 of 54

Cap II P'ata (' p"'!+'pa#'' +,!+%"e!t'

-.$.P,"t,*,#'% )e p",)%(e (' p",)%+t'a pe ta"a R,&a!'a, alaturi de Dulgaria, are cea mai sca&uta productie de cereale la 0ectar din Uniunea 2uropeana / 3 tone"0a, iar progno&ele arata ca situatia se %a mentine, in ciuda potentialului agricol al tarii, arata un studiu al (irectoratului 4eneral pentru 'gricultura al Comisiei 2uropene. In ansam*lu, cresterea productiei de cereale pana in 2015 %a -i mai modesta decat -usese anticipat in studii anterioare, cu o medie anuala de apro8imati% 0,86 intre 2008/2015. In U2 25 / U2 -ara Dulgaria si Romania / %a creste de la 2,5 t"0a in 200$, la 5,1t"0a in 2015, mai arata studiul. In 2015, cresterea medie in U2 15 :%ec0ile state mem*re / printre care Cranta, Italia, 4ermania, Spania; %a -i de $,1t"0a, iar in U2 10 :statele care au aderat la U2 in 2005, -ostele state comuniste si 7alta si Cipru; se %a situa la 3,!t"0a. B',+,&/%(t'/'#'' (%!t )e 0''t," pe!t"% R,&a!'a Cantitatea de cereale o*tinuta la ni%elul U2 este progno&ata la 30$ milioane de tone in 2015, in crestere cu 50 de milioane de tone -ata de 200!, in timp ce consumul intern %a inregistra un a%ans de circa 20 de milioane de tone, datorita cresterii din sectorul *iocomusti*ililor. In pre&ent, aceasta industrie repre&inta o nisa care consuma 1,# milioane de tone de produse agricole, insa cererea %a -i mai mare cu 1$ milioane de tone pana in 2015, iar eliminarea treptata a masurii de inter%entie in ca&ul porum*ului %a genera conditii -a%ora*ile pentru in%estitiile din domeniu in Ungaria, Dulgaria si Romania. EAotusi, in%estitiile in acti%itatiile legate de *iocum*usti*ili se materiali&ea&a lent in aceste regiuni, comparati% cu planurile anuntate in ultimii aniE, arata raportul. P"et%# #a p,"%&/: $.9 )e e%",>t,!a '! R,&a!'a6 '! -=$1 Preturile la cereale au atins un ni%el ridicat in 200$, iar in 200! productia / care a -ost la cel mai sla* ni%el /, stocurile limitate si constrangerile pietelor glo*ale au dus la preturi record. In 2008 insa se preconi&ea&a ca preturile sa creasca in termeni nominali, dar sa stagne&e in termeni reali. Preturile pe pietele principale din %estul U2 ar tre*ui sa a1unga la 153 euro"tona in 2015. Pretul la porum* se astapta sa ramana
Page 7 of 54

relati% mare si pe termen mediu. Pretul mediu in U2 15 ar tre*ui sa a1unga la 1!! de euro"tona pana in 2015, in timp ce el %a -i de 13$ de euro"tona in Ungaria, Slo%acia, 'ustria, Repu*lica Ce0a, Dulgaria si Romania. I! R,&a!'a (' B%# a"'a (e a(teapta , (+a)e"e '! +e"e"ea pri%ind -ura1ele, in urma restructurarii sectorului &oote0nic dupa e8tindere. din 200# el nu %a mai creste, iar cererea se %a situa la 15 milioane de tone in 2015. Cererea pentru cereale destinate consumului uman %a stagna la 3,3 milioane de tone, din cau&a scaderii populatiei si in ciuda cresterii economice de dupa aderarea la U2, mai indica studiul. Se+eta )'! -==: a )a%!at %!e' +,!t"'/%t'' (%/(ta!t'a#e a R,&a!'e' #a a "'+%#t%"a UE Contri*utia Romaniei si Dulgariei la productia agricola europeana a -ost in 200! cu mult su* potentialul celor doua state, din cau&a recoltelor reduse drastic de seceta, situatie care se %a redresa insa, productiile urmand sa re%ina la normal in acest an si apoi sa a%anse&e treptat. E'derarea Dulgariei si Romaniei, in 200!, a contri*uit la cresterea productiei de cereale din U2 cu o cantitate care este mult su* potentialul acestor doua state, productia din regiune -iind la un ni%el sca&ut, o e8ceptie -ata de un an normal. Productia de cereale ar tre*ui sa se normali&e&e si apoi sa creasca treptat in aceste doua state, datorita conditiilor -a%ora*ile de piata, accesului la piata unica europeana si introducerii Politicii 'gricole ComuneE, mai indica studiul Comisiei. Aotusi, documentul arata ca aderarea Romaniei si Dulgariei la U2 a suplimentat cu !,5 milioane de 0ectare supra-ata totala culti%ata cu cereale in Uniunea 2uropeana, care este acum de 5# de milioane de 0ectare si ca tot din acest moti% potentialul productiei de porum* in U2 a crescut cu o treime. 'derarea Romaniei si Dulgariei, care au adaugat 3,1 milioane de 0ectare, ast-el aria culti%ata cu porum* are potentialul de a creste in U2 2! de la 8,1 milioane de 0ectare in 200!, la #,$ milioane de 0ectare in 2015.

Page 8 of 54

Tabel nr.
NR. CRT. INDIC TORI 2!!" Total productie mil.tone Total suprafata Culti ata !mil."a# 7,4 2.2 0.75 0.43 8 #R$% R PIT

Productie pe tara
POR%&' SOI (loarea Soarelui

1 2 3 4

0.203 0.113

1.153 0.83$

2.47

%g&"a medie Pret mediu&tona

3400 140 euro

1850 370 euro

3500 $5 euro

3700 175 euro

1370 210 euro

P",)%+t'a #a !'0e# )e *e"&e SC COMCEREAL SA Va(#%'. Produsul Supra)ata cultivata * +a* griu rapita fl. soarelui porum' soia or(oaica altele TOT / 11834 3275 26$6 2365 3255 315 117 23"01 Productia ,edie * -g.+a * 4008 1736 2118 3754 1303 3402 Productia totala * -g * 47427244 5683800 5710830 8877350 4242250 1071600 554720

Page $ of 54

-.-.C,ta )e p'ata a I!t"ep"'!)e"'' (' t,ta# pe DAS4%"' Pe!t"% a a!a#'5a +,ta )e p'ata a SC C,&+e"ea# SA Va(#%' 0,& %t'#'5a . '!)'+at,"': / Cota de pia)* a'solut* +Cota de pia)* specific* +Cota de pia)* relati * Cota de pia absolut: 28prima partea din piata a sectorului economic detinuta de SC C+7C2R2'= S' 3aslui. !Pi# , Pi'cest indicator ne da in-ormatii despre po&itia intreprinderii la ni%elul sectorului economic din tara. Cota de piata relativa: Se calculea&a in raport cu principalul concurent de pe piata.28prima ponderea in piata totala a intreprinderii anali&ate raportat la principalul concurent. !Pi!r## , Pi!r# Cota de piata specifica: 28prima po&itia intreprinderii pe piata deser%ita de aceasta.Se calculea&a dupa relatia: !Pi!s## , Pi!s# -

Page 10 of 54

NR. CRT 1 2 3

Tabel nr. 2 IDIC TORI

2!!0

C 2!!4

cereale 2udetul 3aslui INDICI D5 53O/%TI5 2!!4.2!!0

C.i- Cifra de afaceri a /ntreprinderii C.r-Cifra de afaceri a ramurei C.m-Cifra de afaceri concurentului cel mai important C.s-Cifra de afaceri a segmentului de piat* ser it de 00i11 Pi-Cota de pia)* a'solut* !2# Pi!r#-Cota de pia)* relati * !2# Pi!s#-Cota de pia)* specific*

11$03833$ 3555$5000 5$8!#500

#5!512!3 3558#$000 $55!$000

/18.56 /2.$6 13.556

25$!80000

2##8$5000

1$.!#6

0 4 1

32.! 20!.1 55.3

2!.25 15$.8 31.53

/15.136 !0.156 /2!.0$6

Cota de pia)* a'solut* !Pi# 2007, Pi-48165361&658$50000-2!.25 6

Cota de pia)* relati * !Pi!r##2007 , Pi!r#-48165361&72500000-15$.8 6

Cota de pia)* specific* !Pi!s##2007 ,

Page 11 of 54

Pi!s# -

-48165361&325656000-31.53 2

NR. CRT.

Tabel nr. 3 INDIC TORI

Ci)ra de a)acere pe produs si pe D S 2!!4 #R % R PIT POR%&' SOI 7D S18 7D S38 7D S68 7D S28 5281550! 531!5$$
65600000

F#,a"ea (,a"e#%' ?DAS8@ #235501

$#535$00

1 2 3

C.i- Cifra de afaceri a /ntreprinderii

5055225
82345000

1!$0!!8
5650000

C.r-Cifra de afaceri a 124500000 ramurei C.m-Cifra de afaceri a concurentului cel mai important C.s-Cifra de afaceri a segmentului de piat* ser it de 00i11 Pi-Cota de pia)* a'solut* !2# Pi!r#-Cota de pia)* relati * !2# Pi!s#-Cota de pia)* specific*
26543200

13453600

1$56600

1500000

35$5000

$$564500

45654$00

58$78000

3640600

5550$000

5 6 7

41.$2

8.02

4.82

31.152

13.2#6

1$$.242

3$.472

20.512

117.332

25#6

52.532

11.622

6.7$2

48.352

1$.#36

Page 12 of 54

2.3.Contextul Concurential. +rice 9ntreprindere 9Fi des-GFoarG acti%itatea 9ntr/un mediu determinat, 9n care 9ntreHine relaHii c%asi/permanente cu piaHa, deoarece ea inter%ine aici at.t 9n calitate de -urni&or, c.t Fi de *ene-iciar. (esigur, e-icienHa acti%itGHii depinde de modul ei de integrare 9n relaHiile de piaHG, unde apar o serie de alHi agenHi economici cu care intrG 9n competiHie pentru o*Hinerea unor condiHii mai *une de producHie, des-acere, e-ectuare a operaHiunilor *GneFti sau a altor acti%itGHi, 9n scopul o*Hinerii de c.t mai multe a%anta1e. (eoarece concurenHa este o luptG permanentG, 9n care primea&G interesele economice Fi care se soldea&G 9ntotdeauna cu 9n%inFi Fi 9n%ingGtori, -iecare 9ntreprindere tre*uie sG cunoascG *ine structura Fi intensitatea concurenHei, cau&ele succesului concurenHilor importanHi, -ormele 9n care se mani-estG, pentru ca pe aceastG *a&G sG / Fi e%alue&e Fansele de supra%ieHuire, racord.ndu/Fi la realitate, o*iecti%ele prioritare Fi adopt.nd cele mai potri%ite strategii concurenHiale. Comple8ul legGturilor 9n care intrG un agent economic 9n lupta pentru crearea, menHinerea sau mGrirea a%anta1ului sGu -aHG de ceilalHi agenHi economici cu care 9Fi disputG -ie resursele, -ie clienHii, -ie Fi una Fi alta, constituie sistemul relaHiilor de concurenHG. 7ani-estarea concurenHei este e8presia gradului de de&%oltare Fi li*erali&are economicG Fi de aceea intensitatea ei este di-eritG de la o etapG la alta, de la un domeniu la altul, 9n -uncHie de raportul dintre cerere Fi o-ertG, re-lect.nd 9n general mGsura 9n care societatea este capa*ilG sG stimule&e creati%itatea agenHilor economici, asigur.nd -uncHionalitatea normalG a sistemului economic. In acest -el, prin menHinerea concurenHei 9n limita normalG, mecanismul concurenHial 9Fi do%edeFte raHiunea de a -i, aceea de ser%i consumatorul. Cel mai e%ident aspect al relaHiilor de concurenHG aste cel denumit de alt-el concurenHa propriu/&isG, care are loc 9ntre producGtori, deci 9ntre 9ntreprinderi 9n calitatea lor de o-ertanHi, care/Fi disputG 9nt.ietatea 9n acapararea consumatorului :a clientului;, -iecare 9ncerc.nd sG satis-acG 9n c.t mai mare mGsurG necesitGHile acestuia 9n condiHii de ma8imG e-icienHG. In acest scop, -iecare agent economic %a -olosi o gamG largG de -orme Fi mi1loace precum: calitatea c.t mai *unG a produsului, originalitatea lui,

Page 13 of 54

preHuri c.t mai accesi*ile, pre&entarea adec%atG, plGcutG, atracti%G, promo%are discretG, dar penetrantG etc. Are*uie su*liniat un -apt important, Fi anume acela, cG o*iectul concurenHei nu/l constituie doar preHul, cum apare la prima %edere, ci Fi produsul, Fi distri*uHia Fi promo%area, care constituie elementele mi8ului de marJeting. (e aceea, specialiFtii considerG, cG de -apt, cau&ele succesului unei 9ntreprinderi se gGsesc 9n: *una calitate a produsului, lansarea de produse noi, preHuri competiti%e, a%anta1e 9n pri%inHa costului, *una ei locali&are, marimea Fi importanHa -irmei, dominarea canalelor de distri*uire, metode de %.n&are Fi distri*uHie, pu*licitate Fi promo%are, desing etc. 'spectul cel mai -rec%ent Fi %i&i*il al relaHiilor de concurenHG este cel ce se des-GFoarG 9ntre 9ntreprinderile care reali&ea&G acelaFi produs Fi deci satis-ac aceaFi necesitate, determin.nd concurenHa directG, ele disput.ndu/Fi aceaFi clientelG. In aceastG situaHie, delimitarea se reali&ea&G prin ni%elul calitati% al produsului, originalitatea :marca produsului;, ni%elul de ser%ire, garanHiile care se acordG post 3 %.n&are etc., repre&ent.nd concurenHa ori&ontalG. RelaHiile de concurenHG apar Fi 9ntre 9ntreprinderile care reali&ea&G produse su*stitui*ile, cum sunt cele -a*ricate din materii prime naturale Fi sintetice :e8. HesGturi, cauciuc;, 9n care un rol esenHial re%ine calitGHilor acestor produse, dar Fi preHurilor, politica de promo%are a produselor constituind un mi1loc e-icace de a 9n%inge 9n competiHie. 'cest gen de concurenHG se des-GFoarG pe %erticalG Fi are ca e-ect e8tinderea pieHii unui producGtor pe seama concurenHilor. Aot relaHii de concurenHG, de data aceasta indirectG, apar Fi 9ntre 9ntreprinderile ce o-erG produse total di-erite, dar care se adresea&G aceloraFi cumpGrGtori Fi sunt destinate aceloraFi utili&atori. (e e8emplu, pentru -urni&orul de ca-ea, alHi -urni&ori de ca-ea sunt concurenHi direcHi, dar -urni&orii de ceai sunt concurenHi indirecHi.

Page 14 of 54

T'p%"' )e +,!+%"e!AB

Cig. 5.1. In aceaFi categorie de concurenHG indirectG intrG Fi 9ntreprinderile care 9n cadrul pieHii, 9Fi disputG aceleaFi %enituri ale cumpGrGtorilor. 3or c.Ftiga cei care %or reuFi sG/i con%ingG pe consumatori cG aleg.nd produsul sau ser%iciul lor 9Fi satis-ac cel mai *ine una din numeroasele lor necesitGHi. Indi-erent de situaHia concurenHialG 9n care se a-lG 9ntreprinderea, este cert cG ea tre*uie sG lupte, sG re&iste Fi ca sG 9n%ingG, tre*uie sG o*HinG un a%anta1 prin: reducerea c0eltuielilor de producHie Fi des-acere, introducerea progresului te0nico/FtiinHi-ic, e8tinderea proporHiilor producHiei etc. Prin urmare, concurenHa repre&intG un puternic -actor de stimulare pentru agenHii economici 9n direcHia sporirii Fi di%ersi-icGrii o-ertei, a adaptGrii la necesitGHile dinamice ale societGHii. In acelaFi timp, ea impune sta*ilirea preHurilor la cote reale, dar Fi alocarea resurselor limitate 9n aFa -el 9nc.t sG se asigure satis-acerea ma8imG a ne%oilor mereu 9n creFtere. (e asemenea, ea conduce la eliminarea acelora care nu des-GFoarG o acti%itate e-icientG. In conclu&ie, concurenHa, ca model de comportament al agenHilor economici 9n sistemul de piaHG, semni-icG o ri%alitate 9ntre participanHii la actul de %.n&are/cumpGrare, un raport de -orHG dintre aceFtia, o opo&iHie asigur.nd calea cea mai *unG de satis-acere a intereselor tuturor ,adicG de ma8imi&are a satis-acerii ne%oilor pentru consumatori. 2a este o necesitate o*iecti%G, iminentG care acHionea&G comple8 Fi contradictoriu, desemn.nd anumite structuri de piaHG: monopol, monopson, oligopson, oligopol, monopolistica, 9n -uncHie de:
Page 15 of 54

K K K K K

numGrul Fi puterea agenHilor economici participanHi< gradul de di-erenHiere a produselor< -luiditatea pieHii :posi*ilitatea intrGrii pe piaHG;< transparenHa pieHii :gradul de cunoaFtere a elementelor ei;< mo*ilitatea -actorilor de producHie.

+ piaHG caracteri&atG prin: atomicitate, -luiditate, transparenHG, mo*ilitate, omogenitate ar impune o concurenHG per-ectG, dar cum aceasta 9n practicG nu poate e8ista, pentru cG nu se pot 9ntruni simultan cele cinci condiHii, 9n -apt e8istG doar piaHa cu concurenHa imper-ectG, care cunoaFte mai multe tipuri 9n -uncHie de numGrul de %.n&Gtori Fi cumpGrGtori pre&enHi la un moment dat pe piaHG :4. '*ra0am 3 Crois 32conomie politiLue3 LuatriMme Mdition, Nditura 2conomicG, Paris 1#88 pag. 250 3 251;. +-ertG"Cerere ,umGr mare ,umGr mic ConcurenHa ,umGr mare +ligopol per-ectG ,umGr mic Unicitate +ligopson 7onopson +ligopol *ilateral 7onopson contracarat Unicitate 7onopol 7onopol contracarat 7onopol *ilateral

Aipul de concurenHG cel mai -rec%ent 9nt.lnit 9n %iaHa economicG contemporanG este cel de oligopol, 9n domeniul *unurilor de larg consum curent piaHa monopolisticG dominG, ceea ce dG posi*ilitatea tuturor cetGHenilor, indi-erent c.t de mici %enituri au, sG/Fi satis-acG necesitGHile de su*&istenHG 9ntruc.t pe aceastG piaHG *unurile se %.nd la un preH ce oscilea&G 9n 1urul preHului de ec0ili*ru, preH ce/l a%anta1ea&G Fi pe consumator :-iind cel mai mic preH la care Fi/ar putea cumpGra *unul respecti%;, c.t Fi pe producGtor :pentru cG 9i asigurG un pro-it relati% sigur Fi sta*il pe o perioadG 9ndelungatG;. (in acest moti% 9n HGrile de&%oltate se pune at.t de mare accent pe stimularea Fi susHinerea 9ntreprinderilor mici Fi mi1locii, pentru cG ast-el se asigurG e8istenHa unui numGr mare de %.n&Gtori Fi cumpGrGtori. 7odalitGHile prin care se duce lupta de concurenHG sunt e8trem de di%erse. 'lGturi de mi1loace economice: reducerea c0eltuielilor de producHie, lansarea de noi produse, 9m*unGtGHirea calitGHii, reclama Fi
Page 16 of 54

pu*licitatea, condiHii a%anta1oase de %.n&are :prin credit; etc., se -olosesc Fi mi1loace e8traeconomice, ca: spiona1ul industrial, sa*ota1ul, pri%area concurenHilor de resurse materiale sau de muncG etc. In -iecare HarG concurenHa se des-GFoarG prin respectarea unor reguli scrise Fi nescrise, 9n cadrul legal, admis Fi c0iar stimulat pentru e-ectele sale *ene-ice asupra e%oluHiei societGHii 9n ansam*lu. 'ceasta este denumitG concurenHG loialG, dar 9n practicG unii agenHi economici u&ea&G de mi1loace nepermise, necinstite prin care aduc pre1udicii premeditate concurenHilor, sancHionate 9n mai toate HGrile prin legi 1uridice :=egea nr.11"1##0 pri%ind com*aterea concurenHei neloiale, 9n 7onitorul +-icial nr. 15"1##1;. 2a poartG denumirea de concurenHG neloialG sau incorectG. M,)a#'tBA'#e +e#e &a' %5'tate )e +,!+%"e!AB '!+,"e+tB (%!t: 1. denigrarea concurenHilor prin %e0icularea, mai ales prin mass media, a unor ine8actitGHi cu pri%ire la concurenHi< 2. concurenHa para&itarG, prin crearea con-u&iilor :dominaHia mGrcilor; re-eritoare la concurenHi< 3. dumping, prin practicarea unor preHuri de %.n&are mai reduse, 9n genere mai mici dec.t costurile de producHie< 5. concurenHa ilicitG sau -rauda -iscalG, prin care elud.nd impo&itarea, 9Fi pot permite sG practice preHuri mai reduse dec.t concurenHii 9n condiHiile o*Hinerii de pro-it. CaHG de agenHii economici care practicG concurenHa neloialG, tre*uie adoptatG o atitudine intransigentG, 9ntruc.t ei de&ec0ili*rea&G mecanismul de -uncHionare a economiei naHionale, de regulG prin sustragerea unor %enituri care ar tre*ui utili&ate 9n interesul general al comunitGHii umane.

Page 17 of 54

-...$.I!)'+e#e )e +,!+e!t"a"e a p'ete' pe *e"&a (' pe DAS4%"' Structura concurentiala este data de gradul de concentrare a pietei, respecti%e de numarul intreprinderilor e8istente pe o anumita piata pentru un anumit produs. Practic, structura concurentiala indica gradul de dispersie a pietei : piata concentrate inseamna un numar mic de intreprinderi ce detin peste #0 6 din piata < piata dispersata inseamna o in-initate de intreprinderi care au cote mici de piata;. 4radul de concentrare al pietei se aprecia&a prin urmatorii indicatori: / Indicele de concentrare partiala a pietei / Indicele @@ / Indicele @A I!)'+e#e )e +,!+e!t"a"e pa"t'a#a a p'ete' :Icp;indica cota de piata medie detinuta de primele 5, 8, 12 intreprinderi. Cu alte cu%inte indicele de concentrare partial este:

unde, n - 4,8,12 i - rangul /ntreprinderii 4 Pi - partea de pia)* a'solut*.

Cu cat indicele se apropie de 1 cu atat piata se considera mai concentrate, cu cat tinde spre 0 piata este dispersata :pe pietele concentrate concurenta este puternica;. I!)'+e#e CC e8prima modul de concentrare a pietei prin media

Page 18 of 54

Indice de concentrare a pietei, adica a masurii in care un numar mic de intreprinderi repre&inta o mare parte a pietei. Indicele @@ este utili&at ca un indicator posi*il al puterii de piata sau al concurentei dintre intreprinderi. 2l masoara gradul de concentrare a pietei, prin insumarea patratelor cotelor de piata ale tuturor intreprinderilor din sector.

55 -

unde: n O totalitatea 9ntreprinderilor< i O rangul 9ntreprinderii < Pi O partea de piaHG a*solutG.

I!)'+e#e CT e8prima gradul de concentrare a pietei luand in considerare cota de piata a concurentului dominant,cu cat cota de piata a acestuia este aproape de 1 cu atat piata este mai concentrate.

5T-

unde: n O repre&intG totalitatea 9ntreprinderilor de pe piaHG< i O rangul 9ntreprinderii< Pi Opartea de piaHG a 9ntreprinderii de rang PiQ.

Page 1$ of 54

Ta'el 6ndice de concentrare

Ta'el nr.8

Page 20 of 54

COT5: parte de pia;< absolut< pe pia;< =

R N#%/ 9NTR5PRIND5RII

Pia;a gr>ului 7 8 D S1

Pia;a rapitei 7'8 D S2

Pia;a poru,bului 7C8 D S3

Pia;a soiei 7D8 D S6

Pia;a )loarea soarelui 758 D S0

1.:C C;<C=>=? :. 2. :.C .grocereal :.>.?. 3. :.C..gricom :.>.? 4. :ocietatea .gricol* .grana 5. :.C. .gro+ @as :.>.?. 6. :.C. Comspic :.>.? 7. :.C. .gricola @aslui :.>.?.

40 30

35 25

25 22

12 21

10 15

20

15

12

1$

17

10

17

22

+ + +

7 5 5

15 10 10

10 10 11

25 6 5

Pe pia)a 7r8ului om a ea urm*torii indici de concentrare, a# 4 unde, n - 4,8,12

i - rangul /ntreprinderii 4 Pi - partea de pia)* a'solut*. Consider8nd doar 7 firme concurente, om a ea n-4 - 0,490,390,290,1 -1 '#
55 -

unde, n - totalitatea /ntreprinderilor4

Page 21 of 54

i - rangul /ntreprinderii 4 Pi - partea de pia)* a'solut*. 9!

0,1690,0$90,0490,01 0,1690,0$90,0490,01
- 0,3

c#

5T-

unde, n - repre(int* totalitatea /ntreprinderilor de pe pia)*4 i - rangul /ntreprinderii4 Pi -partea de pia)* a /ntreprinderii de rang AiB.

- 0,5

Conclu(ii, 6ndicele 6cp ia aloarea 1 ceea ce indic* faptul c* /n cadrul pie)ei gr8ului !.# SC CO&C5R5 / S de)ine monopolul pe pia)*. @alorile indicelor - 0,3 Ci -0,5 eDprim* o reparti)ie inegal* a pie)ei . /ntre firmele concurente. Pentru pia)a rapitei !E#, a# - 0,3590,2590,1590,08 - 0,83

Page 22 of 54

'#

-!

0,122590,062590,025590,006490,004$90,002590,0025 - 0,223

c#

-0,308

Conclu(ii, @aloarea 6 apropiat* de 1 semnific* un grad concentrat de ridicare a pie)ei, fapt c* aceasta este dominat* de c*tre a firme !oligopol+ pia)* dispersat* #. @aloarea indicelui mai mare ca eDprim* o

reparti)ie inegal* a pie)ei /ntre firmele concurente. Pentru pia)a Porum'ului !C# a# - 0,2590,2290,1290,06

Page 23 of 54

- 0,65 '# -

- 0,062590,048490,014490,003690,022590,0190,01 - 0,171 c# -

- 0,14$

- 0,14$

Conclu(ii, 6ndicele 6cp a 8nd aloare de 0,65 arat* faptul c* gradul de concentrare pe pia)a C este mai sc*(ut*. @alorile indicilor apropiat* de

eDprim* o /ntre firmele

reparti)ie aproDimati concurente.

Pentru pia)a soiei !F#

egalitar*

pie)ei

Page 24 of 54

a#
'# -

- 0,1290,2190,1$90,17 - 0,6$

- 0,014490,044190,036190,028$90,0190,0190,0121 - 0,1556

c#
6

- 0,136

Pentru piata de floarea soarelui !=#

a# 6cp='#

- 0,1090,1590,1790,22 - 0,64

655= -!0,10#29!0,15#29!0,17#29!0,22#29!0,25#29!0,06#29!0,05#2

Page 25 of 54

655= O R0,01R0,0225R0,028#RR0,0585R0,0$25R0,003$R0,0121 655= - 0,1837

-...-.P,5't'a +,!+%"e!t'a#a 6Met,)a S+,"%"'#,". 2%aluarea po&iHiei concurenHiale a -irmei se -ace 9n -uncHie de un sistem de -actori c0eie de succes, care au semni-icaHia de -actori ce di-erenHia&G 9ntreprinderi care acHionea&G 9n sectorul alimentar. 7etodologic, e%aluarea po&iHiei concurenHiale a unei -irme se -ace cu a1utorul grilelor de e%aluare. Pentru ela*orarea acestor grile este necesarG parcurgerea urmGtoarelor etape: identi-icarea -actorilor c0eie ai succesului< ierar0i&area acestora pe *a&a unor coe-icienHi de importanHG< notarea acestor criterii pentru ca&ul anali&at< e%aluarea po&iHiei concurenHiale a 9ntreprinderii pe *a&a unei note medii ponderate

Page 26 of 54

Pentru identi-icarea -actorilor c0eie ai succesului se recomandG 5 criterii: 1. po&iHia de piaHG, e8primatG prin partea de piaHG a*solutG sau relati%G Fi prin dinamica acesteia. Partea de piaHa relati%G a -irmei SC Comcereal S' 3aslui 9n raport cu -irma SC 'grocereal S' 3aslui este de 2.0!6. 2. po&iHia 9ntreprinderii in producerea de cereale. SpecialiFtii de la SC Comcereal S' 3aslui sunt la curent Fi utili&ea&G cele mai moderne te0nologii 9n producerea de cereal si ale apro%i&ionGrii, stocGri, %.n&Gri etc. minimi&.nd considera*il aceste costuri. 3. imaginea 9ntreprinderii Fi implantarea comercialG. 'cti%itatea de marJeting la SC Comcereal S' 3aslui a -ost puternic de&%oltatG. ' e8istat o companie promoHionalG intensi%G Fi continuG, unul dintre o*iecti%ele principale ale societGHii -iind introducerea -ormarea unei imagini a societatii 5. renta*ilitatea Fi -orHa -inanciarG. Renta*ilitatea pre&entG este in-luenHatG de acHiuni intreprinse 9n di%erse perioade trecute de timp, deci repre&intG o recompensG pentru a%anta1ele concurenHiale o*Hinute 9n trecut. 'nali&a *ilanHului de %enituri Fi c0eltuieli scoate 9n e%idenHG -aptul cG %eniturile din %.n&Gri au -ost reali&ate 9n proporHie de #3,16 -aHa de program. +pinia con-orm cGrei P ma8imi&area satis-acHiei clientului %a conduce la ma8imi&area renta*ilitGHii Fi a cotei de piaHGQ

Met,)a (+,"%"'#,"
Fa+t,"' +7e'e a' (%++e(%#%' $. Pa"tea )e p'aAB "e#at'0B -.C,(t%# p",)%+A'e4 =6-8 =6-= . 1 C,e*'+'e!t )e p,!)e"e

Ta/e# !".8
I!t"ep"'!)e"e SC SC COMCERE AL SA Va(#%' AGROCER EAL SA Va(#%' . N,ta &e)'e p,!)e"atB SC SC COMCERE AL SA Va(#%' =6:8 =6; AGROCER EAL SA Va(#%' =68 =69

Page 27 of 54

)'(t"'/%A'e ..Ca#'tatea )'(t"'/%A'e' 1. P,te!A'a#%# )e +e"+eta"e 4 )e50,#ta"e 8.A+t'0'tate a )e &a"Det'! 9.A"'a e, "a*'+a :.I&a '!ea

=6$8

$1

=69=

=618

=6$=

=61=

=6.=

=6$8

=6.=

=6.=

=6=8

=6$8

=6$= =6$= -6.8

=6$= $ $ =6$= *'"&e' N,ta &e)'e .6$8 Ta/. !". 8.< G"'#a )e e0a#%a"e a p,5'A'e' +,!+%"e!A'a#e a *'"&e' SC COMCEREAL SA

SC 'grocereal S' este principalul concurent al SC C+7C2R2'= 3aslui din regiune (in ta*el se remarcG po&iHia concurenHialG -a%ora*ilG a -irmei SC C+7C2R2'= S' care e mai *ine plasatG dec.t SC '4R+C2R2'= S' 3aslui, a%.nd un a%anta1 concurenHial repre&entat de a*atere notei medii de la 2,35 la 3,15. '%anta1ul concurenHial al -irmei este asigurat de per-ormanHele superioare ale acesteia din domeniul cercetGrii S de&%oltGrii, costului producHiei,calitatea distri*uHiei si campaniei promotionale . P"'!+'pa#'' +,!+%"e!t': Produsele reali&ate de SC C+7C2R2'= S' sunt destinate la r.ndul lor unor altor societati prelucratoare. 4raul produs aici este destinat prelucrarii in pani-icatie. Rapita este material prima pentru -a*rica de *iodiesel Soia si porum*ul se -olosesc ,ca -ura1e pentru e-ecti%ul de animale. Cloarea soarelui este utili&ata pentru -a*rica de ulei U=2R+7.

Page 28 of 54

1. :.C .grocereal :.>.?. 2. :.C..gricom :.>.? 3. :ocietatea .gricol* .grana 4. :.C. .gro+@as :.>.?. 5. :.C. Comspic :.>.? 6. :.C. .gricola @aslui :.>.?.

-.....A0a!ta2%# +,!+%"e!t'a# Ae0nologia in-luenHea&G a%anta1ul concurenHial dacG deHine un rol semni-icati% 9n determinarea po&iHiei relati%e de cost sau a di-erenHierii. (eoarece te0nologia este 9nglo*atG 9n -iecare acti%itate %aloricG Fi este implicatG 9n reali&area legGturilor dintre acti%itGHi, poate a%ea un e-ect considera*il at.t asupra costului c.t Fi a di-erenHierii. Ae0nologia %a a%ea e-ect asupra costului sau asupra di-erenHierii dacG in-luenHea&G -actorii determinanHi de cost sau de di-erenHiere :unicitate; ai acti%itGHilor %alorice. Ae0nologia care poate -i utili&atG 9ntr/o acti%itate %aloricG este adesea re&ultatul altor -actori de cost sau di-erenHiere, cum ar -i scara, coordonarea 9n timp sau relaHiile de interdependenHG. Cu toate acestea, te0nologia utili&atG 9ntr/o acti%itate %aloricG este -rec%ent prin ea 9nsGFi un -actor ce determinG a%anta1 concurenHial, atunci c.nd re-lectG o deci&ie de alegere politicG luatG independent de alHi -actori.

Page 2$ of 54

+ -irmG care poate descoperi o te0nologie mai *unG pentru e8ecutarea unei acti%itGHi, comparati% cu concurenHii ei, o*Hine prin aceasta un c.Ftig de a%anta1 concurenHial. Pe l.ngG -aptul cG in-luenHea&G prin ea 9nsGHi costul sau di-erenHierea, te0nologia are e-ect asupra a%anta1ului concurenHial prin sc0im*area sau in-luenHarea celorlalHi -actori de cost sau unicitate. (e&%oltarea te0nologicG poate sG ma1ore&e sau sG diminue&e economiile de scarG, sG -acG posi*ile relaHiile de interdependenHG acolo unde acestea nu puteau -i create 9nainte, Fi sG in-luenHe&e aproape -iecare dintre ceilalHi -actori de cost sau de unicitate. Un progres te0nologic ma1or nu tre*uie neapGrat sG presupunG descoperiri FtiinHi-ice re%oluHionare, nici mGcar te0nologiei care nu erau larg disponi*ile anterior. Sc0im*Gri simple aduse modului 9n care o -irmG 9Fi e8ecutG acti%itGHile sau com*inG te0nologiile disponi*ile stau adesea la *a&a a%anta1ului concurenHial.

Mat"'+ea B,(t,! C,!(%#t'! G"%p?BCG@ Inainte de a trece la reali&area matricei de tip DC4, este necesar sG preci&Gm modul de e%aluare a indicilor. 1. indicele de creFtere a pieHei se mGsoarG 9n principiu prin creFterea pieHei 9n %olum sau 9n %aloare de la un an la altul. 'cest indice se *a&ea&G pe teoria ciclului de %iaHG al produsului. 'cti%itGHile 9n creFtere sau 9n lansare sunt cele mai atrcti%e 9n sectoarele cu creFtere puternicG, 1ocuirle nu sunt 9ncG -Gcute Fi semai poate penetra pieHe< 9n timp ce 9n acti%itGHile mature, te0nologiile sunt sta*ile, iar po&iHiile concurenHiale sunt -i8ate, -iind -oarte greu de atacat. 2. Partea relati%G de poaHG se mGsoarG prin ni%elul %.n&Grilor 9n raport cu concurentul cel mai *ine plasat. (upG ce au -ost de-inite cele douG a8e prin com*inarea lor se o*Hin patru tipuri de acti%itGHi, aFa cum se poate o*ser%a 9n -igura de mai 1os.
Page 30 of 54

Aa*el nr. 12 NR. CRT. DE PRODU SE FAMILIA GREU DAS$ Rap'ta DASPORUMB DAS. SOIA DAS1 F#,a"ea (,a"e#%' DAS8

INDICATORI 1 Ci-ra de a-aceri :R+,; 2 3 5 5 Rata de creFtere a sectorului :6; ,CR :R+,; C'm :R+,; Partea de piaHG relati%G :Pi; 18 150000 2$553200 1.## 5 55000 13553$00 0.3# 5 250000 1#5$$00 0.20 10 200000 1500000 1.1! 22 350000 35$5000 2.5# 5281550! 531!5$$ 5055225 1!$0!!8 #235501

CorHa

('S 5 ('S 1 ('S2 ('S3

Indice de creFtere

('S5

Sla*G Corte Partea relati%G de piaHG Sla*G

Principalele prescripHii strategice 9n ca&ul SC C+7C2R2'= S' 3aslui

Page 31 of 54

1. In categoria acti%itGHilor P%edetaQ se 9ncadrea&G ('S1 si ('S5 3.n&area acestora aduc cele mai mari %enituri, constituind peste $56 din ci-ra de a-aceri. In aceste categorii sunt incluse produse de calitatea cea mai *una. 3.n&Grile se reali&ea&G 9n procent de 1006 din producHia reali&atG< comen&ile pentru aceste produse sunt -oarte mari, iar SC C+7C2R2'= S' nu le poate onora 9n totalitate. 2. 'cti%itGHile P%aca de mulsQ sunt repre&entate de ('S 5, el are un ritm de creFtere *un Fi o parte de piaHG *una. In urma in%estiHiilor -Gcute 9n sectoarele de producHie ,calitatea -iind si ea de neegalat, numGrul clienHilor interni c.t Fi e8terni a crescut. 3. ('S 3 si ('S2 se 9ncadrea&G 9n acti%itGHile Ppietre de moarGQ, datorita concurentei acer*e de pe piata. (eFi au preHuri reduse, clienHii sunt orientaHi mai mult spre seminte din import. SC C+7C2R2'= S' 3aslui nu are acti%itati

Cap III A!a#'5a 0e!'t%"'#,"

3enitul repre&intG a-lu8ul glo*al de a%anta1e economice 9n cursul perioadei de gestiune re&ultat 9n procesul acti%itGHii ordinare a 9ntreprinderii, su* -orma de ma1orare a acti%elor sau micForare a datoriilor, care conduc la creFterea capitalului propriu, cu e8cepHia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor 9ntrprinderii. 3enitul cuprinde numai a-lu8ul glo*al de a%anta1e economice o*Hinute sau care urmea&G sG -ie o*Hinute de 9ntreprinderile 9n conturile ei. In componenHa %enitului nu se includ sumele 9ncasate 9n numele terHelor persoane, de e8emplu, cum s9nt ta8a pe %aloarea adGugatG, acci&ele, 9ncasGrile glo*ale o*Hinute de 9ntreprindere din 9nsGrcinarea organi&aHiilor terHe, din %9n&area produselor sau mGr-urilor acestora, deoarece acestea sume nu constituie un a%anta1 economic al 9ntreprinderii Fi nu in-luienHei&G capital propriu al acesteia. In -uncHie de sursele de intrare, %eniturile se su*di%i&ea&G 9n douG grupe:
Page 32 of 54

1. 3enituri din acti%itatea operaHionalG. 2. 3enituri din acti%itatea neoperaHionalG. 3eniturile din acti%itatea operaHionalG cuprind sumele re&ultate din acti%itatea de *a&G a 9ntreprinderii. 'cestea cuprind: %eniturile din %9n&Gri :9ncasGrile din %9n&area produselor, mGr-urilor, prestarea ser%iciilor, operaHiile de *arter,contractele de construcHie;< alte %enituri operaHionale :sumele primite sau de primit din ieFirea:%9n&area sau sc0im*ul; acti%elor curente, cu e8cepHia produselor -inite Fi mGr-urilor, arenda curentG, precum Fi su* -orma de amen&i, penalitGHi, despGgu*iri, recuperGri de daune materiale re&ultate de modi-icGri ale metodelor de e%aluare a acti%elor curente;. (in %eniturile din acti%itatea neoperaHinalG -ac parte sumele primite sau de primit din alte -eluri de acti%itGHi ale 9ntreprinderii. 'cesta cuprind: %eniturile din acti%itatea de in%estiHii, 9n a cGror componenHa intrG sumele re&ultate din ieFirea Fi ree%aluarea acti%elor pe termen lung ale 9ntreprinderii : sumele 9ncasate din %9n&area acti%elor nemateriale, terenurilor, mi1loacelor -i8e, di%idendele calculate, do*9n&ile, sumele di-erenHelor din ree%aluarea acti%elor pe termen lung ieFite, %eniturile din operaHiunile cu pGrHi legate;< %eniturile din acti%itatea -inanciarG, care cuprinde sumele re&ultata din transmiterea 9n -olosinHG altor persoane 1uridice Fi -i&ice, pe un termen mai mare de un an, a actelor nematereale Fi matereale pe termen lung, %aloarea acti%elor intrate cu titlu gratuit, %enituri su* -ormaG de di-eriHe de curs %alutar, su*%enHii de stat, prime, premii Fi sume sponsori&ate, sume con-orm contractelor de neincludere 9n concurenHG etc.< %enituri e8cepHianale la care se re-erG sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurGri, persoanele 1uridice Fi -i&ice su* -ormG de recuperare a pierderilor din calamitGHi, pertur*Gri politice Fi alte e%enimente e8cepHionale.

..$.Ve!'t%"' )'! e3p#,ata"e 3eniturile din e8ploatare cuprind %eniturile din %an&area produselor, lucrarilor e8ecutate sau ser%iciilor prestate, %enituri din productia stocata, %enituri din productia imo*ili&ata, %enituri din su*%entii de e8ploatare, alte %enituri din e8ploatare.'ceste %enituri se inregistrea&a in urma predarii *unurilor catre comparator al li%rarii lor pe *a&a de -actura sau in
Page 33 of 54

alte conditii sta*ilite in contract care atesta trans-eral de proprietate a *unurilor respecti%e asupra clientilor ..-.Ve!'t%"' *'!a!+'a"e 3eniturile -inanciare cuprind:%enituri din participatii,%enituri din alte imo*ili&ari,%enituri din creante imo*ili&ate,%enituri din titluri de plasament,%enituri din di-erente de curs %alutar,%enituri din do*an&i,%eniturile din sconturile o*isnuite si alte %enituri -inanciare. ....Ve!'t%"' e3+ept',!a#e 3enituri care nu pot -i pre%i&ionate si nici plani-icate :%an&area unor acti%e inca neamorti&ate, despagu*iri primite in urma unor e%enimente asigurate etc.;.'lte %enituri e8ceptionale:donatii,salarii neridicate prescrise si alte %enituri;

..1.Ve!'t%"' t,ta#e 3enitul total repre&inta suma tuturor %eniturilor: Comparati% cu anul -inanciar 2005, pentru anul 200$ ci-ra de a-aceri re&ulta din urmatoarele acti%itati ale SC Comcereal S' 3aslui:
lei 31.12.2!!0 1.3enituri din e?ploatare 2. 3enituri )inanciare 3. 3enituri e?traordinare 6. 3enituri totale 122$70012 1880237 0 12485024$ 31.12.2!!4 10$5$085$ 4$3$63$ 0 1145304$8

Page 34 of 54

3eniturile din e8ploatare au -ost o*tinute din reali&area principalelor acti%itati ale societatii, respecti%: P",)%+t'a a "'+,#a (' +,&e"+'a#'5a"e a+e(te'a : Productia agricola s/a reali&at pe terenurile arendate de la persoanele -i&ice si este sinteti&ata ast-el:
P",)%(%# S%p"a*ata +%#t'0ata 4 7a4 griu rapita -l. soarelui porum* soia or&oaica altele TOTAL 11835 32!5 2$#$ 23$5 3255 315 11! -.;8: P",)%+t'a &e)'e 4 D >7a 4 5008 1!3$ 2118 3!55 1303 3502 P",)%+t'a t,ta#a 4D 4 5!52!255 5$83800 5!10830 88!!350 5252250 10!1$00 555!20

3eniturile -inanciare pro%in din di-erentele -a%ora*ile de curs %alutar a-erente disponi*ilitatilor in %aluta, din do*an&i *ancare si din sconturile o*tinute de la -urni&orii permanenti.

Page 35 of 54

Ci-ra de a-aceri SC C+7C2RI'= S' 3aslui.

Cantitate :to; 1.3an&ari produse agricole / griu / or& / soia / rapita / -loarea soarelui / porum* / secara / o%a& / alte produse TOTAL vanzari 2. 3in&ari produse de pani-icatie 3. 3an&ari lapte 5. Prestari ser%icii 5. 3an&ari seminte, motorina, srot si ulei de rapita, -loarea soarelui, soia, go&uri etc. $. 3enituri din c0irii !. %enituri din su*%entii a-erente ci-rei de a-aceri TOTAL +'*"a )e a*a+e"' 11#8$1 21!5 55#0 15335 15!25 5315 33 2005 3aloare PU :lei"to; 5$0.!8 2$5.$0 $!5.13 5$$.!5 !0#.0# 2!8.88 331.52 Cantitate :to; 12!858 15!0 3151 !##$ 15550 111$$ 51 102 200$ 3aloare PU :lei"to; 513.08 2$5.02 558.80 $$5.02 5#!.!! 3$2.28 321.$3 $15.$3 (i-erenta 200$ comp. cu 2005

5522#083 5!!505 3!0$55$ 81235#5 11150550 1581##1 10#50 5$550 80326340 2$221## !$35855 1!1112!8

5281550! 51551# 1!$0!!8 531!5$$ #235501 5055225 1$503 $2$#2 73667990 255#!51 2553# !!831$$ $1233$5

/2513$!$ /1$288$ /1#55$$8 /280$12# /1#15#3# 25$3233 55$3 $2$#2 /5$550 -6658350 /!2558 2553# 158321 /10#8!#15

#02100 !5515!5 $$9=.;..9

13!$5! 5555#1$ <1:1$-:.

/!$5553 /2#8$$58 4-$-<:=9.

Pagina 36 din 54

Scaderea ci-rei de a-aceri -ata de 31.12.2005 de la 11$03833$ lei la #5!512!3 lei, in %aloare de 212#!0$3 lei se datorea&a in principal urmatoarelor cau&e: / nereali&area productiei estimate la culturile agricole de prima%ara datorita secetei din %ara anului 200$, concomitent cu scaderea preturilor de %alori-icare la produsele agricole, au dus la o scadere a ci-rei de a-aceri cu $$58350 lei. Comparati% cu anul 2005, in anul 200$ preturile la produsele agricole pe piata internationala au sca&ut cu 106 la griu, 1!6 la soia, 156 la -loarea soarelui. Productiile medii la 0ectar au -ost in-luentate de seceta ast-el: ',U= PR+(UCAI ' Jg"0a rapita porum* soia 2005 200$

2!2! 3#$# 1$83

2200 3!8$ 1300

/ %an&arile de mar-uri, altele decat produsele agricole, au inregistrat o scadere de la 1!1112!8 lei in 2005 la $1233$5 lei in 200$ adica de 10#8!#15 lei. In anul 2005 ponderea e8porturilor in total %an&ari mar-uri, altele decat produsele agricole, repre&entau $8,80 6 din totalul %an&arilor de mar-a si 156 din %aloarea ci-rei de a-aceri, in timp ce in anul 200$ acestea nu au mai a%ut loc. / 3eniturile din c0irii o*tinute ca urmare a utili&arii de catre -irmele din cadrul grupului a spatiilor de depo&itare apartinind SC Comcereal au sca&ut cu !$5553 lei, datorita diminuarii productiei agricole ca urmare a secetei din %ara anului 200$. / %aloarea su*%entiilor a-erente ci-rei de a-aceri la data de 31.12.2005 era de !5515!5 lei, in timp ce la 31.12.200$ era de 5555#1$ lei, adica o scadere cu 2#8$$58 lei.

Cap IV A!a#'5a +7e#t%'e#'#,"

Pagina 37 din 54

C0eltuielile repre&inta sumele sau %alorile platite sau de platit pentru : consumurile de materii prime si materiale, pentru lucrarile e8ecutate si ser%iciile prestate, pentru plata personalului si a altor o*ligatii contractuale sau legale, pentru depriecerea acti%elor, %aloarea conta*ila a acti%elor cedate, distruse sau disparute. A!a#'5a +,(t%"'#," : T'p,#, 'a +,(t%"'#,": 'nali&a costurilor repre&inta o te0nica de e%aluare a per-ormantelor intreprinderii care a1uta la re-lectarea modalitatilor de utili&are a potentialului material si uman al intreprinderii si la identi-icarea re&er%elor de reducere a costurilor e8istente in intreprindere. ' c0eltui repre&inta actiunea de reparti&are a resurselor *anesti pe di%erse canale sau acti%itati. C,(t%# S repre&inta e-ortul intreprinderii concreti&at in consumul de materii prime, materiale, com*usti*il, energie, masini, utila1e, instalatii, salarii, do*an&i, penali&ari, c0irii, impo&ite si ta8e, a1utor de soma1, C'S, c0eltuieli pentru pre%enirea si inlaturarea poluarii. Costul repre&inta o parte a pretului de %an&are pe care agentul economic o recuperea&a odata cu %an&area mar-urilor. S%"(e#e )e '!*,"&at'' '! &ate"'e )e +,(t%"': /*ugetul de %enituri si c0eltuieli< /contul de pro-it si pierdere< /darile de seama statistice cu pri%ire la c0eltuielile si la re&ultatele intreprinderii, *ilantul conta*il si ane8ele acestuia. C"'te"'' )e +#a('*'+a"e a +,(t%"'#," ?+7e#t%'e#'#,"@: D'&e!('%!'#e +,!(%&%#%' )e "e(%"(e: /costuri totale S care desemnea&a ansam*lul c0eltuielilor e-ectuate de intreprindere in %ederea reali&arii o*iectului ei de acti%itate< /costuri unitare :medii; S acestea se concreti&ea&a in c0eltuiala medie reali&ata de intreprindere pentru crearea unei unitati de produs< /costuri marginale S concreti&ate in marimea suplimentului de c0eltuiala necesara pentru cresterea cantitatii -i&ice de produse o*tinute cu o unitate. Te!)'!ta a+e(t,"a: /costuri pe termen scurt S costurile inregistrate de intreprindere pe parcursul unei perioade de gestiune, respecti% 1 an< /costuri de termen lung S corespund gestiunii strategice a intreprinderii si se re-era la modi-icarile ce pot sa apara in intreprindere ca urmare a introducerii progresului te0nic.
Pagina 38 din 54

C,&p,"ta&e!t%# +,(t%"'#," *ata )e CA : /costuri -i8e S costurile care raman in%aria*ile la modi-icarea productiei, sunt urmarea deci&iei de in%estitii in cadrul intreprinderii<in aceasta categorie cuprindem: costurile cu amorti&area, cele cu cercetarea/ de&%oltarea,cele cu administratia -irmei. /c0eltuieli %aria*ile: c0eltuieli al caror %olum creste relati% proportional cu %olumul total al productiei< ele repre&inta urmarea deci&iei de e8ploatare a intreprinderii si in cadrul acesteia se include consumul de materii prime, materiale, prestatiile catre terti, salariile. 'ceasta clasi-icare a c0eltuielilor este importanta pentru intreprindere din punct de %edere al strategiei de de&%oltare a acesteia si din punctul de %edere al calculului riscului de e8ploatare. C#a('*'+a"ea pe p",)%(e "ea#'5ate: /c0eltuieli directe: se e-ectuea&a direct in legatura cu reali&area unui produs< /c0eltuieli indirecte: pri%esc administrarea -irmei sau alt-el spus totalitatea produselor create de intreprindere la un moment dat. 'cest criteriu de clasi-icare este important intrucat o-era posi*ilitatea sta*ilirii costului unitar e-ecti%< pe aceasta clasi-icare se structurea&a conta*ilitatea de gestiune a intreprinderii. G"a)%# )e +,!t",# a# '!t"ep"'!)e"'' a(%p"a +7e#t%'e#'#,": /c0eltuieli controla*ile S ni%elul lor e sta*ilit prin program de intreprindere de e8emplu: c0eltuieli cu salarii,materii prime. /c0eltuieli necontrola*ile S nu tin direct de acti%itatea intreprinderii< ele sunt impuse de legislatia -iscala si sociala a statului. C,!t'!%t%# a+e(t,"a: /c0eltuieli materiale< /c0eltuieli cu munca %ie< D%pa "e#at'a +,(t%"'4e*e+te: /c0eltuieli determinate S se re-lecta asupra indicatorilor de re&ultate ai intreprinderii< /c0eltuieli discretionare S cele care nu pot -i pre%a&ute cu e8actitate atat su* aspectul %olumului cat si asupra e-ectului acestora asupra acti%itatii intreprinderii< de e8emplu: c0eltuielile cu pu*licitatea. C"'te"'%# +,!ta/'# (a% !at%"a +7e#t%'e#'#,": /c0eltuieli curente: /c0eltuieli de e8ploatare :c0eltuieli necesare reali&arii procesului de productie;< /c0eltuieli -inanciare :c0eltuieli legate de participatii;< /c0eltuieli e8ceptionale. De e3e&p#%:
Pagina 3$ din 54

c0eltuieli cu impo&ite si ta8e, c0eltuieli cu salariile personalului. /c0eltuieli -inanciare: pierderi din creante legate de participatii, pierderi din %an&area titlurilor de plasament, di-erente de curs %alutar, do*an&i curente< /c0eltuieli e8ceptionale S determinate de operatiuni de gestiune< /determinate de operatiuni de capital. A!a#'5a '! )'!a&'+a (' '! (t"%+t%"a a +,(t%"'#,": Se reali&ea&a cu o serie de indicatori: /modi-icarea a*soluta: se considera ne-a%ora*ila cresterea celor 2 indicatori cu e8ceptia ca&ului in care cresterea c0eltuielilor are ca e-ect cresterea re&ultatului. TC0 O C01 S C00 /modi-icarea relati%a : TC06 OC01/ C00 U100 C00 Se considera ne-a%ora*ila cresterea celor 2 indicatori ce e8ceptia ca&ului in care cresterea c0eltuielilor are ca e-ect cresterea re&ultatului intr/o proportie mai mare. /ni%elul c0eltuielilor se calculea&a la 1000 lei des-aceri si in toate ca&urile in care inregistrea&a o scadere se considera o situatie -oarte *una pentru intreprindere: ,c0 O C0 U 1000 se e8prima in promile C' /cuantumul %ariatiei ni%elului relati% al c0eltuielilor: ) O ,c01 S ,c00 unde ,c01 repre&inta ni%elul relati% al c0eltuielilor la 1000 lei des-aceri e-ecti% reali&at pentru perioada curenta sau programat pentru perioada curenta. /economia sau depasirea de c0eltuiala: 2 OC'U ) U1"1000 'nali&a structurala a c0eltuielilor are la *a&a descompunerea acestora dupa di-erite criterii si in principal dupa criteriul conta*il. 'nali&a structurala a c0eltuielilor e importanta pentru intreprindere intrucat o-era posi*ilitatea ca intreprinderea sa actione&e asupra acelei categorii de c0eltuieli ce detine ponderea ne1usti-icata. 'ntreprinderile se di-erentia&a in ceea ce pri%este structura c0eltuielilor si ponderea di-eritelor categorii de c0eltuieli in total. 28: Structura industriala : 'ntreprindere comerciala: /c0eltuieli materiale $06 /costul mar-urilor !06
Pagina 40 din 54

/c0eltuieli salariale 206 /c0eltuieli de distri*utie 156 /c0eltuieli generale 56 /c0eltuieli -inanciare 56 /c0eltuieli de distri*utie 56 /c0eltuieli generale 56 /c0eltuieli de cercetare/de&%oltare 106 /c0eltuieli cu cercetare/ de&%oltare 56 'ntreprindere de prestari ser%icii: /c0eltuieli materiale 56 /c0eltuieli salariale 806 /c0eltuieli generale 56 /c0eltuieli de distri*utie 56 /c0eltuieli de cercetare/de&%oltare 56 (in punct de %edere al anali&ei structurale pentru determinarea categoriilor de c0eltuieli care sunt dominante %olumul total al c0eltuielilor se poate structura dupa criteriul conta*il. A!a#'5a *a+t,"'a#a a +7e#t%'e#'#," 0a"'a/'#e6 *'3e (' t,ta#e 'nali&a c0eltuielilor %aria*ile Sse urmareste studierea indicatorului care se modi-ica in timp/%olumul acestora< c0eltuiala %aria*ila unitara ramanand relati% constanta. Pentru a anali&a din punct de %edere -actorial %olumul se utili&ea&a urmatorul model de anali&a: C0% OC' U,c0% U1"1000 OC' U Tginc3i U1"1000 100 TC0% C' T,c0% Tgi Tnc3i Sni%elul c0eltuielilor %aria*ile pe sector sau pe produs

1.$.C7e#t%'e#' )'! e3p#,ata"e C0eltuielile a-erente operatiunilor legate de acti%itatea principala sau de e8ploatare, care se identi-ic cu o*iectul de acti%itate al unei 9ntreprinderi, operatiuni considerate curente sau o*isnuite. In aceasta categorie putem a%ea: 1. c0eltuielile pri%ind stocurile< 2. c0eltuieli cu ser%icii e8ecutate de terti< 3. c0eltuieli cu personalul< 5. C0eltuieli cu alte impo&ite, ta8e si %arsaminte asimilate< 5.c0eltuieli cu materii prime,au8iliare si alte consuma*ile<$. 'lte c0eltuieli de e8ploatare

In cadrul acestei categorii de c0eltuieli s/au e-ectuat urmatoarele c0eltuieli pe care le mentionam in continuare:

Pagina 41 din 54

C7e#t%'e#' p"'0'!) (t,+%"'#e: C0eltuieli cu materiile prime, in %aloare de ##2.$82 lei. C0eltuieli cu materiale consuma*ile, adica toate acele c0eltuieli care se plia&a si a1uta la reali&area procesului de productie, in %aloare de 22.858.$52 lei. C0eltuieli cu materialele de natura o*iectelor de in%entar in %aloare de S12.522 lei. C0eltuielile pri%ind energia si apa, in %aloare de 1.005.311 lei. C0eltuielile pri%ind animalele si pasarile in %aloare de 380.052 lei C0eltuielile pri%ind mar-urile in %aloare de 50.$15.55$ lei C0eltuielile pri%ind am*ala1ele in %aloare de $.022 lei C7e#t%'e#' +% #%+"a"' (' (e"0'+'' e3e+%tate )e te"t': C0eltuieli cu intretinerea si reparatiile, in %aloare de #25.0#5 lei. C0eltuieli cu rede%ente, c0irii, locatii in %aloare de 3.513.22! lei. C0eltuieli cu prime de asigurare, in %aloare de 8#5.320 lei. C0eltuielile cu cola*oratorii, in %aloare de 11.125 lei. C0eltuieli pri%ind comisioane si onorarii,repre&entand ser%icii platite pentru di%erse prestatii, in %aloare de !$!.08! lei. C0eltuieli de protocol, reclama si pu*licitate, in %aloare de 182.532 lei. C0eltuieli cu transp. de *unuri si personae, in %aloare de 2.#!5.505 lei. C0eltuieli cu deplasari, detasari si trans-erari, in %aloare de 5#!.$52 lei. C0eltuieli postale si ta8e de telecomunicatii, Romtelecom, 7o*i-on, Posta, in %aloare de 1$!.25# lei. C0eltuieli cu ser%iciile *ancare, repre&entand comisioane in %aloare de 1.055.15! lei. 'lte c0eltuieli cu ser%iciile e8ecutate de terti, in %aloare de $.153.$3! lei. A#te +7e#t%'e#': C0eltuieli cu alte impo&ite, ta8e si %arsaminte asimilate, in %aloare de 585.3!# lei. C0eltuieli cu salariile personalului, in %aloare de 5.151.38$ lei. C0eltuierli cu tic0etele de masa in %aloare de #1.18# lei C0eltuieli pri%ind asigurarile si protectia sociala, in %aloare de 1.$18.!!! lei.

Pagina 42 din 54

A#te +7e#t%'e#' )e e3p#,ata"e '!+#%(e #a +7e#t%'e#'#e e!e"a#e )e a)&'!'(t"at'e: (espagu*iri, amen&i si penalitati, pentru intar&ieri la plata, in %aloare de 338.012 lei. (onatii si su*%entii acordate in %aloare de 322.858 lei C0eltuieli pri%ind acti%ele cedate si alte operatii de capital, in %aloare de 2.$15.185 lei C0eltuieli pri%ind amorti&arile si pro%i&ioanele, in %aloare de 3.1!0.013 lei. 1.-.C7e#t%'e#' *'!a!+'a"e C0eltuielile -inanciare cuprind pierderi din creante legate de participatii,pierderi din %an&area titlurilor de plasament,di-erente ne-a%ora*ile de curs %alutar din operatiuni curente,do*an&i curente a-erente imprumuturilor primate,sconturile acordate clientilor,alte c0eltuieli -inanciare:pierderi din creante de natura -inanciara; C7e#t%'e#'#e *'!a!+'a"e e-ectuate in cursul anului 200$ au -ost in %aloare de $.55#.8#2 lei si sunt compuse din urmatoarele c0eltuieli: C0eltuieli pri%ind do*an&ile, in %aloare de $.11#.15! lei 'lte c0eltuieli -inanciare, in %aloare de 550.!35 lei. (o*an&ile si c0eltuielile cu di-erente de curs legate de imprumuturi sunt inregistrate in contul de pro-it si pierdere al perioadei in care apar. 1...C7e#t%'e#' e3+ept',!a#e C0eltuielile e8ceptionale repre&inta acele c0eltuieli care nu sunt legate de acti%itatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se re-era la: operatii de gestiune :despagu*iri, amen&i, penalitati platite, lipsuri la in%entar, donatii si su*%entii acordate, pierderi din de*itori di%ersi;, operatii de capital : %aloarea conta*ila a imo*ili&arilor cedate; si alte c0eltuieli e8ceptionale. Pe parcursul anului 200$ societatea nu s/a inregistrat cu c0eltuieli e8traordinare.

Pagina 43 din 54

1.1.C7e#t%'e#' t,ta#e C0eltuielile totale sunt compuse din suma tuturor c0eltuielilor e--ectuate de societate
LEI Va#,a" e I C7e#t%'e#' t,ta#e )e e3p#,ata"e 1. C0eltuieli cu materiile prime si materialele consuma*ile 2. 'lte c0eltuieli materiale 3. 'lte c0eltuieli din a-ara : cu energie si apa; 5. C0eltuieli pri%ind mar-urile 5. C0eltuieli cu personalul $. C0eltuieli pri%ind amorti&area 5. 'lte c0eltuieli de e8ploatare II T,ta# +7e#t%'e#' *'!a!+'a"e $.C0eltuieli -inanciare III C7e#t%'e#' t,ta#e e3+ept',!a#e T,ta# $=9.:9<. .123.851.335 3!3.$52 1.005.!25 50.$15.55$ $.8$1.352 3.1!0.013 20.#02.810 $.55#.8#0 $.55#.8#2 = $$...-<.-.1

De!%&'"e +7e#t%'e#'

Cap V A!a#'5a '!)'+at,"'#," )e "e!ta/'#'tate

'nali&a pro-itului poate o-eri in-ormatii cu pri%ire la renta*ilitatea a*soluta a intreprinderii. 'tit pentru diagnosticul intern cit si pentru utili&atorii e8terni ai in-ormatiei pri%ind intreprinderea, cunoasterea capacitatii de a produce pro-it a*solut nu este su-icient de repre&entati%a.
Pagina 44 din 54

(rept urmare, se impune compararea masei pro-itului cu alte marimi, in special cu marimile care e8prima e-ortul depus pentru o*tinerea masei pro-itului, dega1indu/se ast-el rate ale renta*ilitatii care, din punct de %edere al anali&ei, au o mai mare capacitate in-ormationala. 28primarea renta*ilitatii relati%e se reali&ea&a printr/un sistem de rate ce e8prima capacitatea intreprinderii de a asigura, cu a1utorul resurselor de care dispune, remunerarea capitalurilor in%estite. 'cest sistem de rate se determina ca raport intre e-ectele economice si -inanciare o*tinute de intreprindere si e-orturile depuse pentru o*tinerea lor. Importanta cunoasterii ratelor de renta*ilitate deri%a din: Ca%ori&ea&a orientarea structurii productiei pe produse, ramuri si su*ramuri, in sensul gasirii celor care o-era cel mai mare a%anta1. Clu8urile economice se redirectionea&a permanent, imprimind acti%itatilor economice o de&%oltare inegala< Stimulea&a gestiunea prin utili&area rationala a resurselor< Contri*uie la intarirea interesului intreprin&atorului pentru di-erentierea produselor a%ind in centrul acesteia moderni&area conceptului de calitate< Ca%ori&ea&a segmentarea pietei si di-erentierea strategiilor comerciale. In anali&a economico/-inanciara a re&ultatelor intreprinderii, ratele de renta*ilitate permit e-ectuarea de comparatii intre grupuri de intreprinderi, comparatii temporale pentru aceeasi interprindere, comparatii in raport cu standardele ela*orate. Rata "e!ta/'#'tat'' e+,!,&'+e 2-icienta capitalului in%estit, a tuturor resurselor materiale, -inanciare implicate in acti%itatea intreprinderii, sunt pre&entate prin rata renta*ilitatii economice. In literatura de specialitate, rata renta*ilitatii economice este calculata dupa urmatoarele modele:
Re = Rc U100 At

sau

Re =

RBE Re xpl U100 Re = U 100 At At sau Re = Re xpl U 100 Kinve tit

Re =

Re xpl RBE U 100 Re = U 100 A e8p l Kinve tit sau sau

unde: Re O rata renta*ilitatii economice< RD2 O re&ultat *rut din e8ploatare Re8pl O re&ultatul e8ploatarii< 't O acti%e totale

Pagina 45 din 54

'e8pl O acti%e de e8ploatare< >in%estit O capital in%estit< Rc = re&ultat curent In -ormula de calcul a ratei renta*ilitatii economice, -olosirea la numarator a re&ultatului e8ploatarii sau a re&ultatului *rut din e8ploatare este dictata de interesele in luarea in considerare sau nu a politicii de amorti&are sau apro%i&ionare a intreprinderii. In componenta capitalului in%estit sunt incluse %aloarea *ruta a acti%elor -i8e, ne%oia de -ond de rulment si disponi*ilitatile intreprinderii. (e alt-el, pro*lema utili&arii acti%elor totale sau a capitalului in%estit in determinarea ratei renta*ilitatii economice este destul de contro%ersata in literatura de specialitate. Indi-erent de modalitatea de calcul utili&ata, rata de renta*ilitate economica este independenta de mecanismul de -inantare, de impactul acti%itatii e8traordinare cit si de politica -iscala. Renta*ilitatea economica surprinde e-icienta mi1loacelor materiale si -inanciare alocate pentru des-asurarea acti%itatii unei intreprinderi. Capitalurile anga1ate de o intreprindere in cursul unui e8ercitiu -inanciar sunt repre&entate de capitalurile proprii si capitalurile imprumutate. Remunerarea capitalurilor su* -orma di%idendelor sau a do*an&ilor se reali&ea&a dupa ce sunt acoperite in%estitiile strategice :acti%e -i8e;, in%estitiile de e8ploatare :ne%oia de -ond de rulment; si in%estitiile de ec0ili*ru :pentru asigurarea disponi*ilitatilor *anesti;. Renta*ilitatea economica a capitalurilor in%estite nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor. Rata renta*ilitatii economice e8prima pe de o parte gradul de remunerare a capitalurilor anga1ate in acti%itatea intreprinderii, iar pe de alta parte, modalitatea de remunerare a riscurilor asumate de actionari sau asociati pentru capitalul in%estit in intreprindere. (imensiunea ratei renta*ilitatii economice 1oaca un rol 0otaritor in sta*ilirea modalitatii de -inantare pe termen lung si scurt. Aot capitalul a%ansat in acti%itatea intreprinderii tre*uie remunerat dar, spre deose*ire de capitalul propriu :remunerat in masura o*tinerii de pro-it;, capitalul imprumutat tre*uie remunerat indi-erent de re&ultatele intreprinderii. + intreprindere ce *ene-icia&a de capital imprumutat :in special de credite *ancare;, %a suporta c0eltuieli -inanciare ridicate care ii %or diminua posi*ilitatile de auto-inantare. Pentru a asigura acoperirea ne%oilor de -inantare, %a -i ne%oita sa recurga la o*tinerea de noi credite. In aceste conditii se impune criteriul renta*ilitatii: daca rata renta*ilitatii economice este superioara ratei do*in&ii, este posi*il si de dorit sa se apele&e la credite. In -apt, prin compararea ratei renta*ilitatii economice cu costul capitalului imprumutat :rata do*in&ii;, ia nastere e-ectul de indatorare.
Pagina 46 din 54

Rata renta*ilitatii economice tre*uie apreciata in -unctie de rata in-latiei. + rata a renta*ilitatii economice superioara ratei in-latiei %a putea asigura conser%area Vsu*stantei economiceQ a intreprinderii si c0iar reinoirea si cresterea acti%elor sale economice, intr/o perioada cit mai scurta. In realitate, rata renta*ilitatii economice tre*uie sa remunere&e capitalurile in%estite, cel putin la ni%elul ratei medii a do*in&ii, plus riscul economic si -inanciar pe care si l/au asumat cei care au plasat capitalul in interprindere. Rata renta*ilitatii economice tre*uie sa -ie superioara ratei in-latiei, pentru a -i posi*ila o remunerare a capitalurilor in%estite la un ni%el minim al ratei de randament din economie :rata medie a do*an&ii; si al unui ni%el de risc economic si -inanciar asumat de cei care au pus capitaluri la dispo&itia societatii, permitand in acelasi timp reinnoirea si cresterea acti%elor in cadrul societatii comerciale. In literatura de specialitate regasim adeseori a-irmatia ca o intreprindere, pentru a asigura reinnoirea acti%elor sale intr/o perioada cit mai scurta paralel cu o remunerare corespun&atoare a in%estitorilor, tre*uie sa inregistre&e o rata a renta*ilitatii economice :calculate in -unctie de re&ultatul *rut din e8ploatare si acti%ele totale; %aloarea de 25 6 :intr/o economie de piata cu -unctiune normala;. (imensiunea ratei renta*ilitatii economice este -olosita -rec%ent in anali&e e8terne, deoarece permite e-ectuarea comparatiilor in spatiu intre intreprinderi apartinand aceluiasi sector, indi-erent de marimea lor sau -orma de proprietate, masurand aptitudinea capitalului economic de a asigura reinnoirea si remunerarea sa ca -actor de productie, reinnoire care ar tre*ui sa se reali&e&e intr/un ori&ont de timp mediu :de e8emplu 5 ani;.

Situatiile -inanciare inc0eiate pentru e8ercitiul -inanciar 200$ se intocmesc -ara a1ustarea la in-latie SI'S 2#. Soldurile din *ilantul conta*il pre&entat mai 1os la data de 31.12.200$ sunt pre&entate neactuali&ate la in-latie.

Pagina 47 din 54

BILANT CONTABIL LEI .$4De+4-==8 A.A+t'0e '&,/'#'5ate I.Imo*ili&ari necorporale II.Imo*ili&ari corporale III.Imo*ili&ari -inanciare 'cti%e imo*ili&ate S Aotal B. A+t'0e +'"+%#a!te I.St,+%"' II. Creante III In%estitii -inanciare pe termen scurt I3. Casa si conturi la *anci 'cti%e circulante S Aotal C. C7e#t%'e#' '! a0a!( D. Dat,"'' +e t"e/%'e p#at'te '!t"4, pe"',a)a )e pa!a #a $ a! E. A+t'0e +'"+%#a!te !ete "e(pe+t'0 )at,"'' +%"e!te !ete F. T,ta# a+t'0e &'!%( )at,"'' +%"e!te G. Dat,"'' +e t"e/%'e p#at'te '!t"4, pe"',a)a &a' &a"e )e $ a! C.P",0'5',a!e pe!t"% "'(+%"' (' +7e#t%'e#' I.Ve!'t%"' '! a0a!(6 (%/0e!t'' )'! '!0e(t't'' F. Cap'ta# (' Re5e"0e I. Cap'ta# II. Prime de capital III.Re&er%e din ree%aluare I3 Re&er%e V. P",*'t%# "ep,"tat ?+t.$$:@ VI. P",*'t%# e3e"+'t'%#%' *'!a!+'a" Reparti&area pro-itului C'PIA'=URI PR+PRII/total TOTAL CAPITALURI $!.$#0 5#.080.#35 2#.022.5#0 4 3.381.0#! 25.800.000 / / 5.258.355 / .<=.-.< 3#0.23# 30.058.355 .=.=8;..11 21.!01.23# #5.528.0#3 $2.88$.0#3 4 / 25.800.000 / 1.523.2!5 5.31!.830 #00.8#$ <9=..;#$0.382 32.552.000 .-.81-.=== 18.831 5$.212.!10 $.1$2.800 $2.3#5.351 53.182.30# 1!.$58.!52 / 53!.$!$ $1.3!8.!2! 1.32#.3$8 $2.$50.505 .$4De+4 -==9 1#.$55 $!.585.$0# $.221.$00 !3.!2$.855 55.!5!.$$5 18.0!3.825 / #$!.808 !3.!8#.2#! / 52.088.058

8.$.Re5%#tat%# )'! e3p#,ata"e Re&ultatul e8ploatarii se determinG ca di-erenHG 9ntre %eniturile din e8ploatare Fi c0eltuielile de e8ploatare, la ni%elul unui an calendaristic. In categoria %eniturilor din e8ploatare Fi c0eltuielilor de e8ploatare se includ toate acele elemente de %enituri Fi c0eltuieli ast-el cum sunt sta*ilite pe *a&a
Pagina 48 din 54

Standardelor InternaHionale de Conta*ilitate. REGVE4C7EG10$.5$0.85$/106.76$.342G2.821.517 >;G 8.-.Re5%#tat%# *'!a!+'a" (i-erenta dintre %eniturile -inanciare si c0eltuielile -inanciare intr/un e8ercitiu. Impreuna cu re&ultatul din e8ploatare -ormea&a re&ultatul curent al e8ercitiului. RFGVF4C7FG1.<.<.9.<49.88<.;<-G 4$.9-=.-8. RON

8...Re5%#tat%# +%""e!t Re&ultatul din e8ploatare R"/ Re&ultatul -inanciar sau Aotal %enituri din e8ploatare R Aotal %enituri -inanciare S Aotal c0eltuieli din e8ploatare S Aotal c0eltuieli -inanciare. 'lte in-ormaHii cuprinse 9n contul de pro-it Fi pierdere se re-erG la : %enituri e8cepHionale , grupate 9n %enituri din operaHiuni de gestiune, %enituri din operaHii de capital, %enituri din anulGri de pro%i&ioane pentru acti%itatea e8cepHionalG, c.t Fi c0eltuieli e8cepHionale const.nd din c0eltuieli din operaHii de gestiune, c0eltuieli din operaHii de capital, c0eltuieli cu amorti&Gri e8cepHionale Fi constituirea de pro%i&ioane pentru acti%itatea e8cepHionalG. RCG Re5%#tat%# )'! e3p#,ata"e H>4 Re5%#tat%# *'!a!+'a" G2.821.517 4$.9-=.-8. G$.-=$.-91 RON

8.1.Re5%#tat%# e3+ept',!a# (i-erenta dintre %eniturile e8ceptionale si c0eltuielile e8ceptionale, ca urmare a unor operatii e-ectuate de unitatea patrimoniala, care nu sunt legate de acti%itatea normala, curenta a acesteia. Ca sold intermediar de gestiune, se calculea&a in mod independent de celelalte solduri de gestiune, ast-el:
Pagina 4$ din 54

3enituri e8ceptionale :cont !!; R 3enituri e8ceptionale din pro%i&ioane :cont !8!; / C0eltuieli e8ceptionale :cont $!; / C0eltuieli e8ceptionale pri%ind amorti&arile si pro%i&ioanele :cont $8!; O Re&ultatul e8ceptional :R"/; 7arimea re&ultatului e8ceptional constituie o in-ormatie importanta, in special pentru in%estitorii potentiali care pot e%alua incidenta e%enimentelor e8ceptionale asupra intreprinderii. RE3+ept',!a#GVE3+ept',!a#4C7E3+ept',!a#eG=?N% a0e& +7t. e3+ept',!a#e@ 8.8.Re5%#tat%# /"%t a# e3e"+'t'%#%' RBEGRe5%#tat%# +%"e!t H>4 Re5%#tat%# e3+epA',!a# G$.-=$.-91 H=G$.-=$.-91 RON 8.9.Re5%#tat%# !et a# e3e"+'t'%#%' Pro-it ramas de reparti&at pentru di%idende si reparti&are. Partea din pro-itul neimpo&a*il o*tinut de catre agentul economic si care re%ine intreprin&atorului :actionar sau asociat;. Ca sold intermediar de gestiune, e8prima re&ultatul dega1at de intreaga acti%itate a intreprinderii, in cursul unui e8ercitiu. Repre&inta %ariatia situatiei nete a intreprinderii intre desc0iderea si inc0iderea e8ercitiului ca urmare a acti%itatii economice. Se determina pe *a&a relatiei: Re&ultatul curent :R"/; Re&ultatul e8ceptional :R"/; / C0eltuieli cu impo&itul pe pro-it :cont $#1; O Re&ultatul net al e8ercitiului :R"/; Re&ultatul net al e8ercitiului este re&ultatul care urmea&a sa -ie supus deci&iei de reparti&are de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, dupa ca&. I&p,5't pe p",*'tG$9I )'! RBE G-1=.;;-RON RNEGRBE4I&p.pe P",*'t G$.-=$.-91 4-1=.;;G<9=..;- RON 8.:.Rata "e5%#tat%#%' /"%t a# e3e"+'t'%#%' R"/G?RBE>C7T@J$== G ?$.-=$.-91 > $$...-<.-.1@J$== G=.=$=8J$== G$.=8I
Pagina 50 din 54

8.;.Rata "e5%#tat%#%' !et R"!G?RNE>C7t@J$== G?<9=..;- > $$...-<.-.1@J$== G=.==;1J$== G=.;1I 8.<.Rata "e5%#tat%#%' /"%t #a $ #e% C.A. R"/ #a $ #e% CAGRBE>CA G $.-=$.-91 > <1.:1$.-:. G =.=$-9 #e' RON #a $ #e% CA 8.$=.Rata "e5%#tat%#%' +%""e!t #a $ #e% C.A. R"+ #a $ #e% CAGRC>CA G<9=..;- > <1.:1$.-:. G =.=$=$ #e' RON #a $ #e% CA Re5%#tate#e *'!a#e sunt -oarte mici dupa cum se %ede deoarece societatea a reali&at in%estitii massi%e in moderni&area capacitatilor de productie:tractoare,com*ine,semanatori,pluguri; per-ormante cu a1utorul carora compania %a reali&e produse la un cost mic si deci competiti%e c0iar sip e piata 2uropeana.

Cap VI: C,!+#%5''

SC C+7C2R2'= S' 3aslui a reali&at in perioada 2003/ 200$ in%estitii massi%e in te0nologi&area productiei si in im*unatatirea

Pagina 51 din 54

supra-etelor -unciare pentru reali&area de productii mari la 0ectar si pentru a reduce costul pe tona de cereal produs. 'st-el societatea de%ine competiti%e la ni%el national si c0iar si la ni%el 2uropean odata cu sporirea productiei si marirea constanta a supra-etelor lucrate. Societatea are un grad de indatorare mare datorita in%estitiilor dar acestea se %or amorti&e in timp deoarece societatea aplica o strategie pe termen mediu si lung in care sa im*unatateasca calitatea produselor,costul dar si cantitatea la 0ectar o*tinuta. ' in%estit si in capacitatile de depo&itare deoarece preturile in perioada recoltarii sunt -oarte mici si nu rentea&a %an&area intregii productii iar silo&urile de apro%i&ionare aduc un plus %aloare productiei. Propuneri pentru e-icienti&area acti%itGHii Pentru creFterea e-icienHei acti%itGHii -irmei, rolul ec0ipei manageriale este 0otGr.tor. Pentru aceasta -irma are ne%oie de personal cali-icat care sG -acG -aHG tuturor sc0im*Grilor ce inter%in pe piaHG Fi sG acHione&e 9n con-ormitate cu acestea. O!iectivele care tre*uie urmGrite sunt: Previzionarea situaiei financiare a firmei 'nali&a ratelor -inanciare cel puHin o datG la $ luni, odatG cu 9ntocmirea unui *ilanH, repre&intG punctul de plecare pentru plani-icarea acHiunilor %iitoare Fi compararea %alorilor o*Hinute de -irmG cu reali&Grile altor -irme cu acelaFi o*iect de acti%itate, pentru a Fti care este po&iHia societGHii 9n raport cu -irmele concurente. Principalele lucrGri de pre%i&iune care tre*uie 9ntocmite 9n cadrul -irmei: *ugeteleSprin care se plani-icG %eniturile, c0eltuielile Fi re&ultatele< ele sunt un e8celent instrument de plani-icare -inanciarG pe termen scurt, permiH.nd permanent compararea indicatorilor plani-icaHi cu cei o*Hinuti< planurile -inanciare, pe termen mediu Fi lung, care au caracter strategic, orientea&G acti%itatea -irmei pe termen mai lung Fi -undamentea&G deci&iile de -inanHare< studiile de -e&a*ilitate Fi planurile de a-aceriSlucrGri comple8e conHin.nd importante anali&e Fi pre%i&iuni -inanciare< -lu8urile de numerar :cas0/-loW/urile; lucrGri de plani-icare a 9ncasGrilor Fi plGHilor e-ecti%e, 9ntocmite pe perioade scurte :1/ $ luni;.

Pagina 52 din 54

 mbuntirea capacitii firmei de a-i onora obli aiile de plat !n viitor Pentru 9m*unGtGHirea lic0iditGHii -irmei tre*uie sG se urmGreascG: creFterea Fi di%ersi-icarea porto-oliului de clienHi< 9nc0eierea de contracte -erme care sG pre%adG data limitG de platG a -acturilor Fi penalitGHile ce se %or aplica 9n ca&ul neac0itGrii< scGderea datoriilor cGtre -urni&ori, de pre-erinHG prin operaHiuni de compensare< prioritate la plata datoriilor cGtre *ugetul de stat pentru e%itarea penalitGHilor< reducerea 9mprumuturilor *ancare pentru e%itarea c0eltuielilor -inanciare :cu do*.n&ile;.

B'/#', "a*'e
1. DalteF, ,., Ciu0ureanu, '. A., "#nta!ilitate $inanciar%, Si*iu, 2ditura Uni%ersitGHii V=ucian DlagaQ din Si*iu, 200!. 2. DalteF, ,., Bazele c#nta!ilit%&ii, Si*iu, 2ditura Uni%ersitGHii V=ucian DlagaQ, 2005 .

Pagina 53 din 54

3. DalteF, ,.,:coord.;, Ciu0ureanu, '. A., Stoica, S., "#nta!ilitate $inanciar%' (e)er te#retic *i pra+)atic (in per pectiva inte+r%rii ,n pa&i-l e-r#atlantic , Si*iu, 2ditura Uni%ersitGHii V=ucian DlagaQ din Si*iu, 2001. 5. Del%erd, 2., @enrX, R., CaldWell . . C, /rinciple #$ acc#-ntin+, traducere la 2ditura 'RC, 2001. 5. Dunea, Yt., "#nta!ilitate $inanciar% 0-"aiet (e l-cr%ri practice. DucureFti, 2ditura Uni%ersitarG, 2005. $. CreHoiu, 40., Ducur, I., "#nta!ilitate-1-n(a)entele *i n#-l ca(r- 2-ri(ic, DucureFti, 2ditura 'll DecJ, 2005. !. Colecti%ul 7inisterului CinanHelor Pu*lice, 34i( practic (e aplicare a 5tan(ar(el#r 0nterna&i#nale (e "#nta!ilitate, partea I, DucureFti, 2ditura 2conomicG, 2001. 8. (emetrescu, C.4., "#nta!ilitatea e te a- n- *tiin&%, DucureFti, 1#5!. #. (o*rotG, ,., Ciucur, (., Cosea, 7., 2nac0e, C., 4a%rilG, I., Ec#n#)ie p#litic%, DucureFti, 2ditura 2conomicG, 1##5. 10. UUUU Suport curs Ste-an 4a%ril, Analiza Te4nic#-Ec#n#)ic#- "-r . 2008 11. UUUU Internet 12. WWW.insse.ro 13. WWW.raco%a.ro

Pagina 54 din 54