APARIIA I DEZVOLTAREA CIBERNETICII

0.1 Precursorii (nainte de 1948) 0.2 ntemeietorii (1948) 0.3 Pionierii stiintei ciberneticii actuale(1948 1960) 0.4 Inovatorii (1960 1985) 0.5 Cibernetica de ordinul trei i sinteza cu tiinele Complexitii (1985 n prezent)

0.1 Precursorii (nainte de 1948)

Kybernetos-cirmaci, guvernator Kybernetike (Platon)-conducerea unei entitati sociale, a cetatii; a guverna Sustemo/l.latina/echivalent -multime, adunare, reuniune/-SISTEM, sec.XVII Rene Descartes (1637) Discurs asupra metodei-conceptul filozofic de sistem, principii, metode de studiu a obiectelor si fenomenelor lumii reale

Andre Marie Ampere (1775 -1836) semnaleaza o noua stiinta-kibernetike-arta guvernarii, studiul metodelor de comanda si conducere a societatii

Essai sur la philosophie des sciences, ou exposition analytique d'une classification naturelle de toutes les connaissances humaines (1834)

Claude Bernard (1813-1878)

psiholog francez, a identificat primul dispozitiv de reglare cunoscut in biologie, prin relevarea legaturilor dintre sistemul nervos-si-sistemul sanguin

Henry Poincar (1854 1912)

- a studiat instabilitatea sistemelor reale-intr-o

lume dominata de teoria existentei echilibrului imuabil specific sistemului solar - contributii la teoria moderna a sistemelor dinamice

Nicolai Hartmann (18821950) filozof

german-a dezvoltat conceptul de cauzalitate complexa in studiul interdependentelor si corelatiilor reciproce

Hartmann a formulat patru legi generale, pe care le-a denumit nivele ale realitii (Teoria Stratificarii): 1) Legea Recurenei: Categoriile inferioare se regsesc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar niciodat invers; 2) Legea Modificrii: Elemetele categoriale se modific n cursul recurenei ctre nivelele superioare (ele sunt influenate de caracteristicile nivelelor superioare); 3) Legea emergenei :(descoperit de Hartmann i denumit de el novum): O categorie superioar, compus dintr-o diversitate de elemente inferioare, conine un element specific, care nu este inclus n nivelele inferioare; 4) Legea Distanei dintre Nivele : Nivelele diferite nu se dezvolt continuu, ci n salturi. Cele patru nivele ale realitii considerate de Hartmann sunt: i) inorganic; ii) organic; iii) emoional; iv) intelectual.

Walter Bradford Cannon (1871-1945)

fiziolog, Harvard Medical School
Anticipeaza proprietatea de HOMEOSTAZIE-ca tendinta generala a sistemelor cibernetice de a-si asigura echilibrul dinamic Propozitiile formulate in acest sens : 1) Constana ntr-un sistem deschis, aa cum este, de exemplu,

corpul uman, necesit mecanisme care acioneaz pentru a menine aceast constan. Astfel de mecanisme sunt cele care determin concentraia de glucoz n snge, temperatura corpului, echilibrul acid-baz etc. care, dac funcioneaz defectuos pot duce la boli grave care determin n final dereglarea ntregului organism; 2) Condiiile staionare care au tendin de a se modifica automat se ntlnesc cu factori care rezis schimbrii. De exemplu, o cretere a zahrului din snge duce la sete care ncearc s dilueze concentraia de zahr din fluidul extracelular; 3) Sistemul de reglare care determin starea staionar const dintrun numr de mecanisme care coopereaz acionnd simultan sau succesiv. Zahrul din snge este reglat de insulin, glucagon i ali hormoni care controleaz depozitarea sa n ficat sau trecerea n diferite esuturi; 4) Homeostaza nu apare ca o ntmplare ci este rezultatul unui proces de auto-guvernan organizat.

tefan Odobleja (1902-1978) , medic romn

,,Psihologia Consonantist , Paris,

(1938)

Ideea cibernetic a consonantismului, reflect ceea ce numim azi reacie pozitiv (feedback-ul pozitiv). tefan Odobleja a avut intenia de a sistematiza psihologia n jurul noiunii de consonan, ca i dorina de a interpreta psihicul prin intermediul fizicii.

Autorul a stabilit un numr de legi generale, aplicabile tuturor domeniilor, tuturor tiinelor adic att tiinelor naturii inerte, ct i tiinelor lumii vii, psihologiei i fenomenelor /proceselor economico-sociale.
A avut contributii remarcabile la aparitia T.G.S cibernetice

0.2 ntemeietorii (1948)

Norbert Wiener (1894 1964)

N. Wiener, Arturo Rosenblueth i Julian Bigelow Din colaborarea celor trei rezult o lucrare publicat n 1943 n revista ,,Pshilosophy of Science, sub titlul:

,,Behaviour, purpose, and teleology.

Contributii: Importanta reglarii in bucla feed-back-a dispozitivelor militare de lupta Rolul informatiei/mesajelor in sisteme reale(tehnica, biologie etc) Cantitatea de informatie din sistem este o masura a gradului sau de organizare, iar entropia-o masura a gradului sau de dezorganizare Rolul informatiei in procesele de control , comunicare si predictie/previziune Tipuri de comportament al sistemelor in raport cu scopul acestora(mecanisme feed-back i non-feed-back) Metoda de studiu comportamentala (analiza de tip I/O, relatia sistem-mediu), opusa celei analitice (structura, proprietati, organizare interna)

Claude Shannon (1916-1981)

,,A Mathematical Theory of Communication (1948)

Teoria informaiei era n curs de elaborare, Claude Shannon mpreun cu Denis Weaver au publicat n 1948, lucrarea fundamental ,,A Mathematical Theory of Communication, care se ocupa de modalitile de codificare a datelor pentru a mbunti acurateea transmisiei informaiei. Shannon este cel care introdus bitul ca unitate fundamental de msur a cantitii de date transmise. Este formulat analogia dintre bucla feedback i canalul de informaie, iar legtura invers de la output la input este considerat ca un mesaj purttor de informaie , care are un triplu sens: sintactic, semantic i pragmatic. Treptat a aprut problema stocrii informaiei n mainile de calcul automate , anticipind facilitatile calculatoarelor de astzi.

Toate aceste probleme enumerate au fost sintetizate de Norbert Wiener n prima sa carte dedicat noii tiine: ,,Cibernetica, sau tiina comenzii i comunicrii la fiine i maini, care a aparut n 1948 la editura Wiley, New York- lucrare fundamentala pentru asa numita CIBERNETICA de ordinul 1, inginereasca : un sistem era conceput ca un obiect pasiv , CIBERNETICA explica CUM functioneaza lumea, procesele naturale pot fi explicate pe baza teoriilor stintifice, cunoasterea stiintifica poate fi utilizata pentru a schimba procesele naturale in beneficiul oamenilor

0.3 Pionierii stiintei ciberneticii actuale (1948 1960)

W. Ross Ashby (1903 1972)

,,Design for a Brain. (1952) ,,An Introduction to Cybernetics (1956)

Contributii : Rolul informaiei n sistemele cibernetice i modul n care aceasta determin eficiena proceselor de reglare i control

Formuleaz una dintre legitile fundamentale ale sistemelor cibernetice, i anume Legea varietii necesare, conform creia pentru a obine o varietate dat la ieirea unui sistem este necesar s se asigure la intrarea sistemului respectiv o varietate cel puin la fel de mare. Relevarea existentei comportamentului adaptiv ( se refera la rezolvarea problemelor interne si restructurarea sistemului), dar si auto-organizarea , prin dezvoltarea unor mecanisme si instrumente specifice- care stau la baza edificarii Teoriei Complexitatii, dupa 1982 Dezvolta una dintre metodele de studiu a sistemelor cibernetice:Metoda cutiei negre (black-box) APLICATIE

Metoda black-box.Aplicatie numerica

1.

2. 3.

Etape: Alegerea, definirea si controlul marimilor de intrare, I/ Inregistrarea fluxurilor de iesire, /E Identificarea relatiei intrare/iesire, I/E pe baza principiului cauzalitatii

Metoda black-box

Identificarea operatorului F (scalar, matricial, liniar, neliniar etc ) Estimarea parametrilor Determinarea iesirii sistemului pe baza cunoasterii intrarilor Construirea de predictii privind outputul pe baza modelului identificat

Ludwig von Bertalanffy (1901 1972)

Teoria General a Sistemelor (TGS)

Teoria general a sistemelor, iniiat de Ludwig von Bertalanffy, ncearc s fac din conceptul de sistem paradigma central a tiinei i din metoda sistemic o modalitate esenial de abordare tiinific. Acest lucru era deosebit de dificil dup ce tiina parcursese cteva sute de ani n care accentul se punea pe prile componente ale sistemului, pe metoda analitic de abordare a proprietilor acestora. Bertalanffy vedea n teoria general a sistemelor o modalitate de a se ajunge la ,,unificarea tiinelor.

Keneth Boulding (1910 1993) a ncercat s reformuleze bazele teoriei economice , pornind de la legitile i principiile teoriei generale a sistemelor.

Boulding a fost unul dintre primii economiti care a neles corect raporturile de interdependen dintre sistemul economic i sistemul ecologic, militnd mpotriva distrugerii naturii n scopuri mercantile.

John von Neumann (1903 1957)

Teoria automatelor Teoria jocurilor Programarea matematica

Automatele celulare, create de John von Neumann mpreun cu Stanislas Ulam, constituie astzi un obiect important de studiu pentru specialitii din diferite domenii ale tiinelor complexitii. John von Neumann a creat conceptul de automat capabil de reproducere , care utilizeaz principiile ciberneticii i care, mai trziu,au inspirat pe oamenii de stiinta chilieni Maturana i Varela n crearea teoriei autopoiesisului.

Gordon Pask (1928 1996), cibernetician i psiholog

englez.

tiinele cognitive de astzi sunt, n cea mai mare parte, dezvoltate pe baza lucrrilor lui Pask n domeniul cunoaterii i contiinei de tip cibernetic. Apare pentru prima oar ideea, reluat i dezvoltat n ultimii ani, conform creia natura are o inteligen proprie i rspunde n mod adecvat agresiunii omului asupra ei. Mainile de nvat, proiectele dezvoltate de Pask, au constituit un imbold n dezvoltarea de mai trziu a inteligenei artificiale i roboticii SAKI-o masina de invatare adaptiva proiectata de G Pask-a anticipat ceea ce azi reprezinta invatarea virtuala, e-learning

Stafford Beer - considerat creatorul ciberneticii

manageriale-citeva idei:

- exist o limit a resurselor disponibile (acestea pot fi conceptualizate ca ,,spaiu de stocare, ,,energie liber sau ,,timp de prelucrare); - unitile de baz sau prile din care un sistem cu auto-organizare este construit sau modelat sunt ele nsele sisteme cu autoorganizare; - sistemul i prile sale sunt elemente active.
Aceste principii se aplic oricrui tip de sistem complex, ncepnd cu organismele vii cele mai simple , mergnd pn la creierul uman.

Ilya Prigogine (1917 2003) (Premiul Nobel pentru chimie)

Structuri disipative si functionarea departe de echilibru Rolul energiei si a entropiei in sistemele cibernetice->depasirea gindirii mecaniciste a secolelor anterioare

Sistemele deschise , strabatute de energie si materie, genereaza entropie, care insa este disipata/exportata in afara sistemului. Are loc cresterea propriei organizari, odata cu cresterea costului dezordinii in mediul inconjurator. Sistemul continua sa respecte cea de a doua lege a termodinamicii, isi mareste gradul de organizare in detrimentul mediului sau. Autoorganizarea are loc de regula in sistemele neliniare , care functioneaza departe de echilibru.

T.G.S. abordari-completari

Ipotezele /axiomatica lui Zadeh Ipotezele/axiomatica lui Kalman

Principiile CIBERNETICII
1.P.abordarii sistemice 2.P.conexiunii inverse 3.P.izomorfismului/homeomorfismului METODE operationale ale CIBERNETICII -M.BLACK-BOX -M.ANALOGIEI -M.MODELARII

0.4 Inovatorii (1960 1985)

Cibernetica de ordinul doi-1963-Magoroh Maruyama-rolul buclelor feedback pozitive-ecuatii logistice,competitia prada-pradator intr-un mediu cu resurse de hrana limitate includerea unei a doua bucle de limitare a cresterii 1962 Herbert Simon-Nobel pt economie1978, The Architecture of Complexity-regindirea sistemelor economice prin prisma teoriei complexitatii James Miller-1978, teoria sistemelor vii (Living Systems)-sisteme organizate pe nivele ierarhice intre care exista relatii de izomorfism

Herman Haken-anii 80-a propus o noua stiintaSINERGETICA-studiaza modul in care diferite sisteme sau parti ale lor coevolueaza si coopereaza, pentru a crea o noua ordine Eigen, Winkler, Schuster (Germania)-anii 19731978-studiul sistematic al comportamentelor ciclice, in auto-reproducerea sistemelor(autopoiesis) Umberto Maturana, Francesco Varela, Heinz von Foerster-Teoria autopoiesisuluiautoreproducerii sistemelor vii si a celor care le contin pe acestea (economice, sociale etc)

Cibernetica de ordinul 2-a promovat ideea interactiunii dintre sistemul observat si observatorul sau, care poate fi o persoana sau tot un sistem cibernetic. Relatia sistem-observator, respectiv modelul realizat de observator, induce o complexitate asa de mare, incit ea nu mai poate fi tratata prin tehnicile formale bazate pe matematica clasica -precum in Cibernetica de ordinul 1 a lui Norbert Wiener. Herbert Simon arata ca nu trebuie simplificata complexitatea , ci trebuie modelata , aceasta fiind o proprietate intrinseca a sistemelor

Idei de referinta:

Sistemele complexe sunt ierarhice , slab decompozabile-interactiunile lor sunt slabe dar nu neglijabile-fapt care permite intelegerea lor mai buna Concepte folosite : stare, procese sau reguli de tranzitie a starilor Reprezentarea si modelarea pe baza de ecuatii poate fi considerata reductionista, desi este utila d.p.d.v. al tratarii Incepind cu anii 80 Teoria Sistemelor Complexe-prin lucrarile lui H.Simon s.a., a condus la ceea ce este azi cunoscut ca fiind STIINTELE COMPLEXITATII

Concluzii-Cibernetica de ordinul2(biologica)

Abordare sistemelor se face din perspectiva biologica-prin analogie cu modul in care functioneaza creierul Observatorul este inclus ca parte a domeniului stiintific al abordarii Ipoteza cheie: ideile despre cunoastere trebuie cautate in neuropsihologie

0.5 tiinele Complexitii i

Cibernetica (actual) de ordinul 3 (1985 n prezent)

Complexitatea-presupune o multitudine de elemente, procese, fenomene, interdependente si interconectate, in cadrul sistemului si cu mediul sau Iterdependenta si conectivitatea depind de scop/obiectiv, indiferent de nivelul la care se afla si de orizontul de timp al abordarii Coevolutia- proprietatea de a se adapta la mediu, de a evolua pt. a determina o noua coerenta/ordine intre componentele sale, intre acestea si mediu Existenta buclelor feedback-conditie de existenta a sistemelor complexe

Din TGS s-au desprins noi stiinte:

Inteligenta artificiala(Simon, Newell), Dinamica sistemelor(Forrester), Sinergetica(Haken), Teoria catastrofelor(Thom), Teoria sistemelor vagi/fuzzy(Zadeh)

Un sistem complex capabil de adaptare i co-evoluie se mai numete Sistem Adaptiv Complex i reprezint obiectul de studiu al tiinelor Complexitii E. Milerton-Kelly (2003) distinge n dezvoltarea tiinelor Complexitii sase etape importante: i) concepia despre sistemul adaptiv complex i complexitate dezvoltat la Institutul Santa Fe (S.U.A.) prin lucrrile lui S. Kauffman (1993, 1995, 2000), J. Holland (1995, 1998), Chris Langton i Murray Gell-Mann (1994); ii) concepia lui Axelrod privind complexitate i cooperare n procesele de adaptare i autoorganizare (Axelrod (1990, 1997), Axelrod i Chen (2000));

iii) modelarea i simularea pe calculator a complexitii (Casti (1997), Bonabeau .a. (1999), Epstein i Axtel (1996), Ferber (1999)); iv) concepia privind structurile disipative i sistemele care funcioneaz departe de echilibru (Prigogine i Stengers (1985), Nicolis i Prigogine (1989)); sistemele autopoietice i cibernetica de ordinul doi (Maturana i Varela (1992), N. Luhman (1995)); v) teoria haosului i a sistemelor haotice (Gleick (1987)); vi) complexitatea economic i legea profitului cresctor (W.Brian Arthur (1990, 1995, 2000)). St. Wolfram -a avut o incercare de unificare a Stiintelor Complexitatii.Concluzia sa-cibernetica nu este o singura stiinta ci o metastiinta, generatoare a mai multor grupuri de discipline, care studiaza sistemele complexe din diferite domenii

Cteva concluzii

Stiintele complexitatii organizate - reprezinta dominanta secolului al XXI-lea (Stuart Kaufman) Elementul comun al SC-conceptul de SISTEM, abordat din unghiuri diferite, prin metode diferite , in scopuri diferite SC trebuie sa explice relatia dintre stiintele naturii si stiintele sociale Ipoteza cheie:ideile sunt acceptate daca servesc scopurilor observatorului Consecinta :transformind sistemele conceptuale, schimbam societate

Elaborarea ciberneticii de ordinul trei, proces nceput dup anul 2000 de o serie de oameni de tiin (Stuart Umpleby, F. Heylighen, F. Geyer, C. Joslyn, .a.), are ca principal obiectiv realizarea unei sinteze intre principiile ciberneticii i noile teorii ale complexitii, tiind c sistemele adaptive complexe sunt i sisteme cibernetice. S. Umpleby a formulat deosebirile dintre cibernetica de ordinul 3, denumit de el i cibernetica societal, i cibernetica de ordinul nti (inginereasc), respectiv cibernetica de ordinul doi (biologic, evoluionist)

Cibernetica de ordinul 3 este cibernetica cu impact social, ea este cibernetica sistemelor conceptuale Schimbarea teoriilor despre fenomenele fizice nu influenteaza desfasurarea fenomenelor, dar cind teoriile despre sistemle sociale s-au schimbat, s-a schimbat si functionarea acestora. Intre teorii si sistemele sociale exista o circularitate neintilnita in alte sisteme, care conduce la modificarea ambelor, iar in final la un sistem social care corespunde scopurilor urmarite.