1.

Notiunea de Ag, imunogenicitate-antigenicitate Notiunea de antigen (Ag) - structuri moleculare recunoscute in mod specific de ctre celulele sistemului imunitar - Ag=orice molecula care este recunoscuta ca si strina de ctre receptorii limfocitari specifici, denumii receptori de antigen - receptorii limfocitari: a) prezeni pe LT, numii TC (T cell receptor) !) prezeni pe suprafaa L", "C (" cell receptor), denumii si imunoglo!uline de mem!rana (mlg), care pot fi secretai su! forma de anticorpi (Ac) - o mica poriune din molecula de Ag reacioneaz cu un receptor limfocitar = epitop (determinant antigenic) - poriunea din receptorul limfocitar care reacioneaz cu Ag=paratop - Ag: endogene si e#ogene $munogenicitatea = capacitatea unui Ag de a induce un rspuns imun in tot
organismul unui indi%id

Antigenicitatea = proprietatea Ag de a se com!ina cu Ac sau cu receptorul limfocitar specific -toate imunogenele sunt antigene, dar nu toate antigenele sunt si imunogene -Ag daca sunt imunogene-& cascada de reacii imune: ' acti%area limfocitelor care poseda receptorii potri%ii ' sinteza de Ac specifici ' instalarea memoriei imunologice ' rspunsul imun efector specific Toleranta imunologica = lipsa de rspuns imun fata de un anumit Ag
(ipersensi!ilitate= rspuns imun de%iat sau in e#ces

2. Conditiile ca o molecula sa fie antigenica Condiii dependente de molecula de Ag: ' )olecula sa fie strina, non-self ' *reutatea moleculara & +, -.a ' /tructura moleculei ' 0erioada de remanenta in organism ' Cantitatea inoculata ' $nter%alul de timp intre administrri (%accinuri) ' Asocierea cu ad1u%anti Condiii dependente de organism: ' 23rsta indi%idului, condiia fiziologica a organismului ' /pecia ' .iferentele genetice ' Calea de inoculare

3. Organizarea structurala a moleculei de Ag, sistemul haptena-carrier 4pitopi (determinani antigenici) -la ni%elul unui Ag pot sa e#iste unul sau mai muli epitopi, care ii confer specificitate si care ocupa doar o mica poriune din epitop -epitopii recunoscui de L" si anticorpii unei specii pot fi diferii de cei %azuti de alta specie animala 4pitopi: -secveniali - determinai de structura primara a Ag5 paratopii L" interactioneaza cu ei doar daca sunt localizai pe suprafaa moleculei5 paratopii LT se pot lega si de cei din interiorul moleculei, dupa prelucrarea Ag, adic fragmentarea lui in peptide de ctre enzimele proteolitice din A0C-&epitopii prelucrai se asociaz cu moleculele )(C-&mem!rana A0C pentru a fi prezentat LT - conformationali sau discontinui - 1u#tapozitia in spaiu a unor AA situai
la distanta unii de alii in lanul polipeptidic5 sunt recunoscui numai de Ac si6sau "C si sunt prezeni doar la ni%elul Ag nai%e, solu!ile -imunodominanti - induc un rspuns mai pronunat

/istemul 7aptena-carrier: -su!stanele cu *)89,,,.a nu pot induce un rspuns imun, dec3t in anumite condiii si atunci se numesc 7aptene -se leag co%alent de o molecula mare denumita purttoare sau carrier-&raspuns imun prin LT -7aptenele sunt molecule antigenice, dar nu sunt imunogene -se produc : tipuri de Ac: anti7aptena, anticarrier si anticon1ugat -reacie incrucisata sau cross-reactie-Ac anti7aptena se pot fi#a pe 7aptena respecti%a c7iar daca aceasta este asociata cu alta molecula carrier
-e# 7aptene: srurile metalelor grele (Cr, Ni), poliza7aridele mici, fosfocolina, s; c7imice de sinteza (medicamente, dinitro si trinitroclor!enzen, oligonucleotide, colorani), s; de origine %egetala

4. Clasificarea Ag -< criterii5 9; capacitatea de a induce reacii imune si de a reaciona cu Ac sau TC =; mod de formare :; originea +; sursa Ag >; grad de ?nrudire genetica @; intensitatea rspunsului imun A; necesitatea participrii LT <; forma su! care apar Antigene T. si T$ -antigene T dependente-pentru a induce Ac specifici, in cazul marii ma1oriti a
Ag este necesara cooperarea L" cu LT7 -antigene T independente-Ag capa!ile sa stimuleze L" in lipsa interaciunii cu LT5 nu genereaz L" cu memorie5 sunt de = feluri: T$ tip 9 si T$ tip = - Benoantigene, aloantigene, antigene de organ (organ-specifice) si antigene dependente de stadiu e%oluti%

Antigenele )(C -molecule inalt antigenice, codificate de un grup de gene foarte polimorfe, str3ns legate intre ele=comple#ul ma1or de 7istocompati!ilitate-)(C
-)(C %ala!il pentru toate speciile, iar )(C uman (LA (7uman lem-ocCte antigen) -: clase distincte: -Antigenele )(C clasa 9 - glicoproteine prezente pe mem!rana tuturor celulelor nucleate din organism5 reprezint antigenele clasice de transplant - Antigenele )(C clasa $$ - alctuite din doua lanuri polipeptidice: lanul a si lanul D5 sunt e#primate selecti% pe suprafaa celulelor prezentatoare de Ag (A0C): munocite, macrofage, celule dendritice, L" - Antigenele )(C clasa $$$ - nu sunt mem!ranare5 au polimorfism redus5 nu au rol in prezentarea antigenelor

Alte antigene - antigene %irale - componente proteice ale capsidei %irale - antigene !acteriene -EFG somatice, E(E flagelare, EHE fim!riare, EIE de in%elis, E2E
de suprafaa - antigene parazitare - antigene celulare - antigenele sistemului A"F -pe suprafaa 7ematiilor e#ista doua antigene diferite - aglutinogen A si "5 in ser e#ista anticorpi naturali $g) care aglutineaz eritrocitele respecti%e-aglutinina J si D - antigenele sistemului 7 -<>K din populaie 7L - alte antigene celulare - prezente pe limfocite, )o6)f, granulocite, trom!ocite sau pe suprafaa diferitelor organe si esuturi

5. uperantigenele -familie de molecule care stimuleaz un numr mare de LT

-unesc anumite portiuni %aria!ile din lanul !eta al TC de moleculele )(C de

clasa $$ de pe A0C , in domeniile e#terne fata de zonele lor de prezentare a epitopilor

- e#ogene- e#oto#ine eli!erate de unele serotipuri de /;aureu si de unele tulpini de /;piogenes de gr A sau endogene - alte to#ine cu rol de superantigene: to#ina dermatitei e#foliati%e, to#ina sdr de soc
to#ic, enteroto#ine produse de C;perfringens - /-Ag stimuleaz LT in forma sa integrala si se leag de alti AA, stimularea interes3nd un numr mai mare de limfocite dec3t cea indusa de un Ag o!iMnuit

!. "ezistenta naturala #def$ % factorii pasi&i'tisulari - naturala (imunitatea de specie) - do!andita (indi%iduala) - toleranta imuna $munitatea naturala : are un su!strat genetic inseamna lipsa de recepti%itate fata de un anumit agent infectios cuprinde toti indi%izii une specii fara e#ceptii se manifesta nespecific si nediferentiat, indiferent de natura agentului infectios are un caracter genetic si prin urmare transmitere ereditara Hactori pasi%i (tisulari) : pielea, mucoasele, micro!iocenozele locale 9; 0ielea : se opune patrunderii microorganismelor - $ntegritate anatomica ' !ariera ideala de protectie - .escuamarea continua se opune colonizarii de durata a microorg; - Aciditate (p( :->) - /ecretia glandelor se!acee si sudoripare =; )ucoasele : !ariera de protectie - 0rezenta mucusului - &strat %ascos 5 rol protector - p( acid ' se opune colonizarii !acteriene :; )icro!iocenozele locale : - /pecii comensale (nepatogene) - )icro!iocenoza ca%itatii !ucale sau cea a colonului

(. "ezistenta naturala #def$ % factorii umorali - naturala (imunitatea de specie) - do!andita (indi%iduala)

- toleranta imuna $munitatea naturala : ' are un su!strat genetic ' inseamna lipsa de recepti%itate fata de un anumit agent infectios ' cuprinde toti indi%izii une specii fara e#ceptii ' se manifesta nespecific si nediferentiat, indiferent de natura agentului infectios ' are un caracter genetic si prin urmare transmitere ereditara Hactori umorali : - Hactori acti%i care asigura rezistenta naturala si sunt prezenti in sange, limfa, lic7id articular, lic7id cefalora7idian si in diferite secretii - Cei mai !ine caracterizati si mai importanti sunt : lizozomul, properdina, sistemul complement, lizina si spermina - Lizozomul 'enzima care degradeaza peretii micro!ieni si este produsa de celulele fagocitare,macrofagele si neutrofilele,prezente in aproape toate tesuturile si fluidele organismului; 0rote1eaza mucoasa nazala, !ucala, con1ucti%ala si corneea impotri%a !acteriilor; - Mucusul prezinta calitati anti!acteriene,c7imice si fizice; 4ste compus din mucine, glicoproteine secretate de mucoase,care prin componenta lor poliza7aridica impiedica atasarea microorganismelor de glicoproteinele de pe mem!ranele celulelor microorganismului gazda astfel micro!ii sunt captati de mucus si pot fi in acest mod eliminati - Proteazele din tractul gastrointestinal au efecte anti-!acteriene prin degradarea proteinelor(e#; 0epsina,din stomac,ce actioneaza la p7 9) - Sistemul complement are multiple efecte !iologice,dintre care mai importante sunt: opsonizarea, c7emotactismul si liza agentului patogen; Acti%area acestui sistem se realizeaza pe doua cai: clasica si alternati%a - Properdina =glicoproteina cu efect anti!acterian, anti%iral si antineoplazic implicata in acti%area complementului - Spermina si spermidina sunt proteine cu efect !actericid in special asupra cocilor gram poziti%i si negati%i 5 in lic7idul seminal precum si in tesutul renal - Proteina C-reactiva este proteina plasmatica de faza acuta, a caror concentratie creste puternic in cursul infectiilor; 4ste o opsonina prin legarea de peretele celulelor !acteriene care duce la acti%area complementului; - Interferonii sunt proteine secretate de diferite celule cu rol anti%iral 5 ei constituie prima linie de rezistenta impotri%a unui numar mare de %irusuri;

). "ezistenta naturala #def$ % factorii celulari' neutrofilele - naturala (imunitatea de specie) - do!andita (indi%iduala)

- toleranta imuna $munitatea naturala : ' are un su!strat genetic ' inseamna lipsa de recepti%itate fata de un anumit agent infectios ' cuprinde toti indi%izii une specii fara e#ceptii ' se manifesta nespecific si nediferentiat, indiferent de natura agentului infectios ' are un caracter genetic si prin urmare transmitere ereditara Hactorii celulari: - rol principal in apararea rapida, initiala fata de infectii - celule efectoare nespecifice - distrug microorganismele prin pinocitoza si fagocitoza Neutrofilele: - primele care inter%in in aparare - implicate in infectii acute si cornice - functii fagocitare foarte acti%e - celula are un nucleu caracteristic, dens, format din mai multi lo!i5 citoplasma este a!undenta, usor !azofila, cu numeroase granulatii (lizozomi si pero#izomi) - mare capacitate de locomoti%e - adera la suprafetele celulelor endoteliale ale %aselor - trec prin peretele acestora - digera total !acteriile, fara conser%area determinantilor antigenici *. "ezistenta naturala #def$ % factorii celulari'eozinofilele =lipsa de recepti%itate fata de un anumit agent infectios5 are un su!strat genic5 cuprinde toti indi%izii unei specii fara e#ceptii5 se manifesta nespecific si indiferent de natura agentului infectios5 are un caracter genetic si prin urmare transmitee ereditara - factori celulari: celele efctoare nespecifice5 prin pinocitoza produc distrugerea microorganismelor5 rol principal in aparare rapida initiala fata de infectii - eozinofile: =->K din totalul leucocitelor din sange5 aspect asemanator cu cel al neutrofilelor5 granulatii mult mai mari5 contin pe langa enzime si o serie de proteine si factori to#ici(proteina ma1ora !azica)5 rol in aparare fata de parazitii mari (7elminti)5 implicate intr-o serie de procese inflamatoare5 eli!erarea unor mediatori c7emotactici, care atrag alte celule la locul inflamatiei 1+. "ezistenta naturala #def$ % factorii celulari',azofile, mastocite, plachete =lipsa de recepti%itate fata de un anumit agent infectios5 are un su!strat genic5 cuprinde toti indi%izii unei specii fara e#ceptii5 se manifesta nespecific si

indiferent de natura agentului infectios5 are un caracter genetic si prin urmare transmitee ereditara - factori celulari: celele efctoare nespecifice5 prin pinocitoza produc distrugerea microorganismelor5 rol principal in aparare rapida initiala fata de infectii - !azofile si mastocite: participa la o %arietate de procese patologice, in special alergice5 rolul c7eie de eli!erare de din granule a unor mediatori c7imici ce duc la declansarea unor proceseinflamatorii sau de 7ipersensi!ilitate - plac7etele(trom!ocite): rol c7eie in coagulare, dar sunt implicate si in procesele inflamatorii 11. "ezistenta natutala #def$ % factorii celulari'monocite, mf, celule N=lipsa de recepti%itate fata de un anumit agent infectios5 are un su!strat genic5 cuprinde toti indi%izii unei specii fara e#ceptii5 se manifesta nespecific si indiferent de natura agentului infectios5 are un caracter genetic si prin urmare transmitee ereditara - factori celulari: celule efectoare nespecifice5 prin pinocitoza produc distrugerea microorganismelor5 rol principal in aparare rapida initiala fata de infectii - monocite6macrofage: macronulcleate mari5 pot imigra in tesuturi unde sunt numite macrofage5 se gasesc in tesuturile con1ucti%e, fiind denumite dupa localizare: celule microgliale (in /NC), Iupffer (in ficat) macrofage al%eolare(in plaman) sau osteoclaste (in oase); Nnele pot diferentia in alt tip de celule, denumite celule dendritice 'functii- fagocitoza, secreta unele su!stante cu rol de aparare, functie imuna e#trem de importanta cu rol in apararea specifica a organismului, digestia antigenului se realizeaza cu mena1area epitopilor=celule prezentatoare de antigeni, pot e#ercita un efect citoto#ic direct sau prin intermediul anticorpilor asupra celulelor straine sau tumorale - celule NI: ucid fara restrictie )(C o larga %arietate de celule tumorale si infectate %iral sau c7iar !acterii izolate, fungi, paraziti5 granulatii azurofile, limfocite mari granulare 12. .oleranta imunologica /lipsa unei reactii specifice a tesutului limfocit fata de un antigen iar cand acesta este administrat in anumite doze, intr-un anumit ritm si6sau pe o anumita cale de inoculare 5 este de = feluri : naturala si do!andita 5 factorii care influenteaza inducerea tolerantei : %arstra (toleranta este mai usor de indus in animale le nounascute)5 calitatea antigenului (imunogenicitatea este in%ers proportionala cu inducerea tolerantei) 5 alti factori care actioneaza prin scadereanumarului si functiei limfocitelor T-iradierea limfoida si administrarea de droguri citostatice 13. 0munitatea do,andita #def$ 1 imunitatea acti&a

=capacitatea de raspuns imun fata de un antigen pe care o primeste un indi%id 5 in mod acti%- prin stimulare directa a sistemului imun de catre antigenul respecti% si in mod pasi%-datorita transferului de anticorpi (seroterapie) ca atare sau transplancentar) - imunitate acti%a : in mod normal la trecere prin infectie 5 metode de %accinare %accinulrile pot fi in functie de pro%enienta lor :!acteriene sau %irale, cu %irulenta atenuata sau omorata , o!tinute in mod natural sau prin inginerie genetica, administrarea poate fi unica (o singura doza) sau cu rapeluri(re%accinari) 14. 0munitatea do,andita #def$ 1 imunitatea pasi&a =capacitatea de raspuns imun fata de un antigen pe care o primeste un indi%id 5 in mod acti%- prin stimulare directa a sistemului imun de catre antigenul respecti% si in mod pasi%-datorita transferului de anticorpi (seroterapie) ca atare sau transplancentar) - imunitatea pasi%a : do!andita in mod natural prin transferul natural transplancentar de la mama la fat 5 in mod artificial prin inocularea de anticorpi pro%eniti de la pacienti care au trecut prin infectie 15. 0munitatea do,andita #def$ 1 imunitatea de protectie si antitumorala =capacitatea de raspuns imun fata de un antigen pe care o primeste un indi%id 5 in mod acti%- prin stimulare directa a sistemului imun de catre antigenul respecti% si in mod pasi%-datorita transferului de anticorpi (seroterapie) ca atare sau transplancentar) - imunitatea de protectie : prote1area organismului de o anumita infectieimunitate de protectie specifica se reslizeaza fie ca urmare a trecerii prin !oala (e#; fe!ra tifoida, scarlatina, ru1eola), fie prin %accinare 5 nespecifica se realizeaza prin participarea tuturor mecanismelornespecifice care contri!uie la apararea unui organism, acesta nu implica recunoasterea si dez%oltarea unui raspuns imun specific - imunitatea antitumorala : stare de imunitate specifica anumitor organisme, caracterizata prin capacitatea de a opri dez%oltarea unui organism neoplazic 5 eficienta imuna antitumorala depinde de capacitatea sistemului mononuclear -macrofagic 5 supara%eg7erea imunologica-sistemul imunologic al organismului detecteaza rapid celule proprii modificate malign, datorita noilor antigene aparute pe suprafata acestor celule si le distruge inainte de a a%ea timp sa se multiplice , pre%enindastfel dez%oltarea cancerelor;

1!. Organele limfocitare primare % timusul si madu&a osoasa Timusul - organ limfoepitelial format din = lo!i uniti intre ei printr-un istm

' este situat in treimea superioara a mediastinului ' este populat cu celule precursoare ale limfocitelor T, numite protimocite care printr-un proces de diferentiere O limfocite T ' in timus, productia de limfocite este continua si se realizeaza in a!senta oricarui stimul antigenic ' asigura maturarea imunologica normala a limfocitelor T ' structura: capsula zona corticala ' se afla timocite dispuse su! forma de coroana in 1urul celulelor doica precum si numeroase celule apoptotice zona medulara ' se afla corpusculi (assal )adu%a osoasa - sediul celulei stem sau pluripotente5 celule precursoare, mieloide si limfoide ' se autoregenereaza ' se diferentiaza spre una din seriile sanguine ' granulocitara, eritrocitara, megacariocitara, monocitara sau limfocitara (limfocite ") ' la pasari, maturarea liniei limfocitare " se realizeaza in !ursa lui Ha!ricius care este formata din foliculi limfoizi, colonizati de un nr mic de celule stem care prolifereaza si se diferentiaza in limfocite "5 foliculii sunt separati intre ei de tra!ecule epiteliale 1(. Organele limfocitare secundare % ggl limfatici 1 splina *anglionii limfatici - structuri limfoide mici, nodulare, localizate pe traiectul %aselor limfatice si in traiectul organelor parenc7imatoase ' structura: zona corticala ' populata cu precadere in partea e#terna de L" zona medulara ' in care se concentreaza LT ' contin : categorii principale de celule: celulele limfoide (LT si L") imunocompetente5 celulele sistemului macrofag-mononuclear5 celule dendritice si celule con1uncti%e ' du!la functie: e#cluderea agentilor patogeni (prin fagocitoza realizata de macrofage) si dez%oltarea raspunsului imunologic specific /plina - organul limfoid cel mai %oluminos ' structura: capsula conjunctiva pulpa alba, zona limfoida, e#ista = arii: una timoindependenta populata cu L" si una timodependenta populata cu LT5 se mai gasesc de asemenea macrofage, celule dendritice si plasmocite pulpa rosie este formata din sinusuri %enoase, populate in principal de macrofage5 are rol in distrugerea celulelor im!atranite5 reprezinta un rezer%or de 7ematii si este sediul rezer%elor de fier5 aduna si distruge celulele moarte 1). Organele limfocitare secundare % apendicele, amigdalele, placile 2a3er, aglomerari limfocitare

Apendicele ' organ limfoid destul de %oluminos ane#at tu!ului digesti% ' aglomerari limfoide unde predomina L" si plasmocitele Amigdalele - mentinerea unui ec7ili!ru al populatiilor !acteriene din micro!iocenoza !ucofaringiana5 confera protectie cailor respiratorii superioare 0lacile 0aCer ' celule limfoide ane#ate mucoasei intestinului su!tire5 ' apararea imuna locala Aglomerari limfocitare - e#ista multe aglomerari celulare limfatice in tra7ee, !ron7ii, !ron7iole, piele, rinic7i, creier O reactii locale sau generale de aparare prin intermediul macrofagelor sau prin alte celule care pot prezenta antigenul 1*. 4imfocitele % def, clasificare, maturare ' celule mici, ale seriei al!e, rotunde, cu dimensiuni de <-9> Pm ' recunosc si reactioneaza cu Qnon-self-ulG prin intermediul unor receptori de mem!rana pt antogene ("C ,TC ) ' receptorii fiecarei celule sunt capa!ili sa recunoasca doar un singur determinant antigenic (epitop) ' celule antigen-reacti%e, au receptor pt antigen ' initiaza raspunsul imun celular sau umoral ' %or prolifera si se %or diferentia spre celule efectoare O limfocitele care au receptori specifici pt antigenul respecti% ' : clase: clasa limfocitelor T (timodependente) si clasa celulelor " (medulodependente), clasa celulelor NI ' clasificare dupa: criterii fenotipice, furnizate de mar-erii mem!ranari ' C. (clasa de diferentiere)5 criterii functionale5 mediatorii secretati ' maturarea functionala se desfasoara in = faze: una antigen-independenta (in organele limfoide primare) si una antigen-dependenta (in organele limfoide secundare ' din celula stem diferentierea pe linia limfoida incepe cu un precursor comun pt limfocitele " si T, din care se diferentiaza cele = categorii de celule 2+. 4imfocitele 5 ' acti%ate dupa stimularea antigenica, prolifereaza si apoi se diferentiaza in: - plasmocite ' secretoare de anticorpi - limfocite " cu memorie ' la un nou contact cu antigenul, aceste celule se acti%eaza rapid si se transforma in plasmocite care secreta $g de mare afinitate 21. 4imfocitele . % clasificare, su,stituentii .6

' receptorul pt Ag al acestei populatii limfocitare (TC ) recunoaste A* numai daca ii este prezentat de molecule ale comple#ului ma1or de 7istocompati!ilitate ()(C) ' clasificarea LT se poate face pe !aza naturii receptorului pt Ag (TC ), tipului de molecule de 7istocompati!ilitate necesar pt recunoasterea antigenului, mar-erilor de mem!rana, functiei, etc; ' = clase: limfocitele T 7elper6inductoare (LT7) cu rol reglator si limfocitele T citoto#ice (LTc sau LTC) cu rol efector ' celula precursoare, limfocitul T7 , prin acti%are da nastere la = su!seturi de LT7: T79- inductoare, inflamatorii, inter%enind in imunitatea mediata celular prin secretia unor cito-ine (limfo-ine) care produc acti%area altor celule efectoare ($L-=, TNH-D, $HN-R)5 T7=-actioneaza ca 7elper pentru sinteza de imunoglo!uline (imunitatea umorala) prin cito-inele (limfo-inele) $L-+, $L->, $L-@, $L-9,, $L-9: 22. 4imfocitele . % clasificare, 4. citoto7ice si supresoare ' clasificarea LT se poate face pe !aza naturii receptorului pt Ag (TC ), tipului de molecule de 7istocompati!ilitate necesar pt recunoasterea antigenului, mar-erilor de mem!rana, functiei, etc; ' = clase: limfocitele T 7elper6inductoare (LT7) cu rol reglator si limfocitele T citoto#ice (LTc sau LTC) cu rol efector LT citoto#ice ' celule efectoare, actioneaza direct si specific asupra unor Qcelule tintaG cum ar fi celulele proprii modificate antigenic: infecatte %iral sau tumorale, sau cele straine, din grefele de organ, pe care le lizeaza - efectul citoto#ic se realizeaza prin contact direct intre acest tip de limfocit si celula tinta, care e#prima antigenul specific si nu implica nici participarea anticorpilor si nici a complementului =citoto#icitate mediata celular LT supresoare ' au functii reglatoare ale raspunsului imun si determina limitarea e#pansiunii clonale a LT sau L" (consecuti%a stimularii realizate de antigen) si suprimarea raspunsului imun - restrang si mentin in limite normale sinteza de anticorpi si acti%itatea LT 23. 4imfocitele N- si 4A- 8 Celule NI: - celulele NI ucid, fara restrictie )(C -doua mecanisme: Citoto#icitatea celulara dependenta de anticorpi -A.CC Citoto#icitatea directa - celulele NI au acti%itate citoto#ica directa, dar sunt lipsite de receptori Agspecific

- sunt implicate in distrugerea celulelor infectate de %irasuri a celulelor tumorale si6sau a celor din anumite zone inflamatoare - functional limfocitele Tc si NI se influenteaza reciproc atat prin secretia de cito-ine cat si prin contact direct - limfocitele Tc nu recunosc celulele care nu e#prima sau e#prima ni%ele scazute de )(C $ cum sunt celulele canceroase sau celule infectate cu %irusuri5 aceste celule %or fi distruse de NI - NI sunt puternic in7i!ate de LTc acti%ate, care recunosc specific ccmple#ul peptida: )(C $ si actioneaza selecti% =& $imiteaza acti%itatea citoto#ica nespeciflca - A.CC constituie deose!irea ma1ora intre LTc si NI - citoliza prin A.CC a NI se realizeaza prin granulatiile citoto#ice care contin perforine si granzime Celulele LAI- celule ucigase acti%ate de limfoc7ine

24. Celulele prezente de Ag % macrofagele8 - recunosc, fagociteaza si prelucreaza intracitoplasmatic structurile non-proprii pe care apoi le prezinta su! forma adec%ata limfocitelor T - macrofagele reprezinta EgunoieriiEorganismului - ingerarea microorganismelor (cu a1utorul receptorilor pentru manoza si fucoza de pe suprafata macrofagelor) =& recunoasterea si fi#area glucidelor !acteriene =& internalizarea microorganismelor in celula5 micro!ii astfel fagocitati sunt degradati in peptide =& prezentati in con1unctie cu moleculele )(C $$ pe suprafata celulei =& e#primarea la suprafata macrofagelor a moleculei co-stimiulatoare "A - macrofagele nu sunt capa!ile sa acti%eze LT in a!senta infectie - mononucleate mari (diametrul de 9,-9>Sm) - pot imigra in tesuturi, unde sunt numite macrofage - se gasesc in ioate organele si in tesuturi con1uncti%e, fiind denumite dupa localizare: celule microglale (in sistemul ner%os central), Iupffer (in ficat), macrofage al%eolare (in plaman) sau osteoclaste (in oase); Nnele se pot diferentia in alt tip de celule, denumite celule dendritice - secreta unele su!stante cu rol in aparare - functia imuna e#trem de importanta, cu rol in apararea specifica a organismul - digestia antigenului se realizeaza cu mena1area epitopilor = celulele prezentatoare de antigen - pot e#ercita un efect citoto#ic direct sau prin intermediul anticorpilor asupra celulelor straine sau tumorale

25. Celulele prezente de Ag % celulele dendritice, astrocitele 8 Celulele dendritice raspandite in tot organismul si- au un important rol in inducerea raspunsului imun - capacitatea de stimulare a LT - multi agenti patogeni (%irusuri) nu induc )(C de clasa $$ si molecule costimulatoare in macrofage - aceasta fisura in armura de aparare a organismului este acoperita de .C - .C sunt concentrate in ariile T ale tesuturilor limfoide - ele e#prima spontan ni%ele ridicate atat de )(C 9 si )(C $$ cat si costimulatori: "A;9 si "A;= si molecule de adeziune: $CA)9, $CA): si LHA: - sunt specializate in prezentarea peptidelor %irale, a to#inelor )(C: - ma1oritatea proteinelor %irale sunt produse in citosol, iar peptidele deri%ate din ele sunt trasportate la suprafata de )(C $, unde sunt recunoscute de C./ nai%e -proteinele din an%elopa %irala sunt translocate in reticulul endoplasmatic de unde pot urma = cai: .use direct la suprafata celulei $ntra in endosomi =& preluate de )(C $$ si stimuleaza C.+ poziti%e =& LT7l inflamatorii si LT7= LT7= =& producerea de Ac neutralizanti =& !loc7eza intrarea %irusurilor in celulele sanatoase Astrocitele ' la ni%elul /NC au loc o serie de reactii imune, mai ales anti%irale, astrocitele a%and rolul unui pi%ot intre LT si neuroni 2!. Clasificarea A2C profesioniste 8 Celule : )acrofage6monocite fagocitante =& localizare : sange, splina, tesuturi, ficat, ganglioni limfatici, creier .endritice interdigitate =& localizare: tesut limfoid, timus .endritice foliculare =& localizare: folicul limfoid Langer7ans =& localizare: piele D =& localizare: tesut limfoid, locul reactiei imune

2(. 9ar:erii C; - clasele de diferentiere 8

- mar-erii T structuri particulare de mem!rana, de natura proteica sau glicoproteica, prin care o celula se deose!este calitati% de alte celule; - e#presia mar-erilor: pe o singura populatie celulara pe mai multe populatii celulare intreaga e%olutie a celulei in anumite perioade e%oluti%e celule acti%ate celule inacti%e - identificarea mar-erilor: Ac)o, imunofluorescenta, te7nici imunoc7imice - diferiti mar-eri de mem!rana = diferite functii celulare5 aceste structuri Ag se pot implica acti% in functia celulelor - rolurile unor mar-eri: receptori, transductori de semnale, adeziune celulara - Epan-mar-eriE =& se gasesc pe o intreaga populatie celulara, pe toate treptele de maturare (linea1) =& determina numarul a!solut si procenta1ele de celule din linea1ul respectic - receptori de mem!rana recunosc diferite structuri: Ag, C-, $g, Lectins, Ag patogeni (%irusuri) - clase de diferentiere: mar-eri specifici pt L" (C.=, C.:, C.+, C.>, C.A, C.<, pt LT, pt celule NI, macrofage, trom!ocite etc; 2). .C" 8 - TC este structural diferit de "C (nu este o $g) =& dimeri formati din lanturi pp (4c, CC,Tm) - tipuri: TC 9 : R, U si TC = : J, D - se deose!esc prin compozitia lanturilor, distri!utia pe populatii LT, distri!utia in tesuturi, mecanism de recunoastere a Ag si a semnalelor de acti%are; - asemanari cu "C T situsul com!inati% e format la e#tremitatea N(= a lanturilor pp care compun receptorul5 recunoaste epitopii Ag (un fel de EparatopE) - TC JD sau RU se e#prima asociat cu o molecula in%aria!ila C.: implicata in transductia semnalului

2*. 5C"8

- sunt imunoglo!uline su! forma de proteine integrale ale )!, cu : segmente : e#tracelular, transmem!ranar si intracitoplasmatic - receptorii pt Ag pe suprafata L" sunt si mar-eri pt acestea - recunoasterea Ag si fi#area lui conduce la eli!erarea unor semnale acti%atoare la interiorul L" => cascada de e%enimente intracelulare =& acti%area L" =& transformare !lastica =& proliferare si diferentiere in plasmocit =& sinteza de Ac specifici pentru Ag fi#at initial - structura "C in functie de gradul de maturare a celulei: $g) de mem!rana sau de suprafata (celula imatura) $g)L$g. e#primate concomitent (celula matura) acompaniate de structuri aditionale : $gJ, $gD (C.AVA, C.AV"), C.9V, C.=,, C.=9 31. <C", C" #sistem pt complement$, receptori pt cito:ine HC : - distri!utie celulara larga: 0)N, 4oz, "az, 0$, eritrocite, )o, .CH, celule endoteliale etc; -roluri Hc: fagocitoza, transport transmem!ranar, degranulare, eli!erare de mediatori to#ici si / F, A.CC C : - interactioneaza cu fragmente de C 5 - se e#prima pe diferite celule - rol in: -citoto#icitate mediate umorala5 fagocitoza (opsonizare C!,C+!)5 eliminarea C$ solu!ile(C 9 de pe 4)5 eli!erare de amine %asoacti%e5 receptori pentru %irusuri eceptori pt cito-ine -leaga $g polimerizate, care contin piesa W -se e#prima pe mem!rana celulelor epiteliale mucoase : intestin, canale e#cretoare ale glandelor e#ocrine -rolul in transportul acestor $g - L$g este internalizat in celula, transportat la celalalt pol celular, apoi eli!erat in lumen 5 o parte din este eli!erat impreuna cu polii $g reprezentand piesa secretorie

3+. Alti mar:eri si coreceptori ai 4. - se leaga de alte molecule e#primate pe celule imune, endoteliu, matrice e#tracelulara - transduc semnale !ioc7imice stimulatoare la interiorul LT - pot fi mar-eri pentru identificarea linea1ului si su!populatiilor LT a. C ! - formeaza cu TC un comple# multimolecular functional C.: 6 TC , esential in acti%area LT5 se e#prima pe LT mature functional b. C"# si C $ -sunt coreceptori5 glicoproteine; -sunt implicati in restrictia de 7istocompati!ilitate; -se asociaza la comple#ul C.:6TC pe LT mature: C.+ sau C./ recunosc regiuni nepolimorfe din molecuia )(C; c. C"# -leaga molec )(C $$5 este prezent pe LT7 d. C"$ -leaga )(C $5 este e#primat pe LT c6s -functii: semnalizare5 transducere a semnalului5 creste adeziunea LT7 la A0C (C.+) sau a LTc la celula tinta (C.<); -normal : LT C.+ sunt @>K, C"< sunt :>K, C"+6C.<: =69 Alti coreceptori ai LT - roluri: transducerea semnalului, adeziune celulara, recunoastere Ag, acti%are, proliferare, cooperari celulare, functie efectoare a. C"%$& C'L(-# - costimulatori pt LT C.+L, C.<L5 se cupleaza cu molecule din familia "A de pe A0C5 induc al =-lea semnal (diferit de Ag), esential in acti%area LT b. C"% )L*(-%+ -mar-er pan-T (Lcel NI) -glicoproteina5 receptor 4 (rozete 4) -leaga LHA-: (C.><) e#primat pe numeroase celule -rol in adeziunea LT la A0C, si a timoeitelor la epiteliul tirnic -rol costimulator (cale alternati%a de acti%are a LT)5 rol in tranductia semnalului acti%ator -Ac )o anti C.= -& in7i!a LT7 si LTc c. C" #,- - A (cel nai%e) si F (cel cu memorie)5 inter%ine in transducerea semnalului5 portiunea CC are rol de tirozin fosfataza d. C" #.L )/p !0+- ligandul lui C.+,5 transductor5 in cooperarea LTact-L" e. unele inte/rine 1 L*(-2& 3L(-#&,&4 - rol in adeziunea celulara5 costimulatori5 rol in transductia semnalelor f. mar5erii pan-' : C.=, C.>, C.A -C.> ( se e#prima si pe un su!set de L" -implicat in !oli antinornice5 implicat in leucemii (limfocite ", LLC-") /. alti mar5eri -pot depinde de starea functionala a celulei -)(C$, )(C$$, C , $L=- , C.A9 (receptor pentru transferina)

32. 9olecule de adeziune- def, rol, clasif = glicoproteine integrale ale mem!ranei, implicate in interactiunea celulara, sau celula-matrice e#tracelulara; Hormeaza perec7i de liganzi specifici; - adeziunea intercelulara e implicata in: em!riogeneza, reparatie tisulara, inflamatii, raspunsul imun -adeziune: (omotipica (celule de acelasi tip)5 (eterotipica (celule diferite ca tip)5 (omofila (CA) identice)5 (eterofila (CA) diferite) -interactiunea CA) este urmata de transmiterea unor semnale la interiorul celulei, si declansarea unor e%enimente (legate de acti%are, mo!litate, fenotip); -functiiie imune ale CA) : a; migrarea, acti%area, si e#primarea functiei efectoare a LT !; interactiunea LT cu A0C c; aderenta, migrarea si penetrarea celulelor fagocitare prin peretii %aselor sanguine d; domicilierea 6 7oming a LC in tesuturile limfoide e; semnal costimulator al A0C profesionale catre LT nai%e (fara memorie), urmat de e#pansiunea clonala - principalele familii de CA) : integrine, selectine, cad7erine, molecule mucinli-e, superfamilia $g 33. 0ntegrinele - structura: lant -& leaga cationii (Ca) lant -&(9-A) - se leaga de : CA) de pe alte celule )atricea e#tracelulara - rol in raspunsul imun , organizarea tisulara, migrarea celulelor in cursul dez%oltarii - clasificare (dupa lantul ): 2-inte/rine -& 2LA (%erC late antigen) -& antigene de acti%are tarzie - constituti%e pe LT in repaus (2LA +,>,@, sau inducti!ile) -7eterodimeri (9- 9-<): unde 9=C.=V si l-< = C.+Va-f -e#primate larg pe leucocite si alte tipuri celulare -interactioneaza cu colagen, laminina,fi!ronectina (proteinele matricii) -2LA-+ interactioneaza cu 2-CA)9 de pe endoteliile %asculare : )igrare in zone inflamatorii (oming in placile HaCer %-inte/rine : se numesc si Leu-CA) - LHA-9(leu-ocCte-function associated antigen 9) - esteC.9<6C.99a

- rol in functiile limfocitare dependente de adeziune : stimularea LT de catre A0C ($CA) 9 si =)5 citoto#icitate celulara5 co-receptori pt; LT5 adeziune la celule endoteliale X C :(C.9<6C.ll!)sau )ac-l X C +(C.9<6C.99!) -rol in: opsonizare5 atasare la celule endoteliale si la matricea e#tracelulara5 e#tra%azarea leucocitelor - deficitul Leu-CA) (alterarea genei C. 9<) conduce la Esindromul deficientei adeziunii celulareE, in care leucocitele sunt incapa!ile sa a1unga la locul inflamatiei (ramin in circulatie); !6 inte/rina = citoadezine (C. @9 6 C. +9->9) - C. @9 6 C.+9 este mar-er trom!ocitar si receptor pt; molecule implicate in coagulare(lipsa lui duce la diateza 7emoragica) - C. @9 6 C.>9 - se e#prima pe limfo!lasti, monocite, epitelii si are liganzi ca si precedentul; 34. electinele 4 ' endoteliale5 0 ' plac7etare5 L - leucocitare -mediaza adeziunea rapida, de afinitate sla!a, implicata in rostogolirea leucocitelor; -adeziunea sla!a initiata de selectine este urrnata de adeziunea puternica mediata de integrine (migrarea celulara) 7 - selectinele : C. @=4, 4LA)-9, L4CA)-= -/e e#prima pe celule endoteliale acti%ate de CI ($L$, TN0, $NH) din zonele inflamate -/e leaga la glicani (C. 9>s, sialil-LeYis) de pe granulocCte, leucocite, LT cu memorie -Cresc in inflamatii cronice (astm, A , psoriazis) L-selectinele : C. @=L, LA)-9, L4CA)-9 -$nter%in in aderenta leucocitelor ia (42 -Leaga proteoglicani (*lC-CA)-9, C.:+) -$mplicate in 7oming (LT nai%e, catre organele limfoide periferice) - ol in !olile demielinizante ale /NC P - selectinele : C. @=0 -/tocate in granulele secretorii ale trom!ocitelcr, megacariocitelor, endoteliului (corpii Zei!er-0alade) -La stimularea celulelor se redistri!uie la suprafata si leaga giicanii ca si 4selectinele, sau alte *0 de pe monocite si neutrofile - ol in legarea neutrofilelor de endoteliul %ascular - ol in glomerulonefrite si leziunile mediate de neutrofile

35. uperfamilia 0g -inter%in in etapa a doua a adeziunii leucocitelor la endoteliul %ascular -sunt receptori pt agenti patogeni 5 contri!uie in metastazarea tumorilor IC(M-2 )C" ,#+ /e e#prima pe celule 7ematopoietice si ne7ematoppietice, LT, L", fi!ro!lasts, -eratinocite, celule endoteliale 4#primarea e stimulata de $L-9, TNH Liganzi : LHA9, C : ol in migrarea leucocitelor catre locul inflamatiei IC(M-% )C" 2.%+ Leaga LHA-9 /e e#prima constituti% pe endoteliul %ascular (e#clusi%) IC(M-! )C" ,0+ Leaga LHA-9 /e e#prima pe LT, timocite> L", monocite, granulocCte L*(-% )C"%+ - se e#prima pe LT, NI 5 leaga LHA-:5 amplifica de +-:, ori semnalul acti%ator o!tinut prin stimularea TC L*(-! )C" S!+ - ligandul pentru C.=5 e#primare celulara larga (inclusi% 4)5 rol in adeziunea celulara in cursul prezentarii Ag, si in distrugerea celulei tinta 3-C(M-2 )C"2.4+ . lea/a 3L(-# - )olecula e#primata pe celule endoteliale din centrii germinati%i5 rol in 7oming5 rol in recircularea si emigrarea prin (42 a LC nai%e 8-C(M)C",4+ - (omofilia (leaga tot C.>@)5 e#primata pe NI si unele LT5 recunoaste cel C.>@L -& glioame P7-C(M )C !2+ '(omofilia5 se e#prima pe trom!ocite, endoteliu, LT -/uperfamilia; $g mai include: $g, TC , "C , C.+, C.<, C. 9V, domeniile 2 la )IC

3!. Comple7ul ma=or de histocompati,ilitate % def - )(C este o regiune cromozomiala formata din mai multi loci ai caror gene codifica la fiecare indi%id, mai multe tipuri de molecule; - M9C cls.I-pe suprafata tuturor celulelor nucleate din organism, prezinta epitopii rezultati din fragmentarea antigenelor e#ogene limfocitelor Tc - M9C cls.II- pe suprafata celulelor prezentatoare de antigene (A0C) : monocit macrofag, limfocit ", celule dentritice prezinta epitopii rezultati din fragmentarea antigenelor e#ogene limfocitelor T7

3(. Caracterizarea genetica a 96C8 - )(C, in general, sau (LA la om este localizat pe !ratul scurt la cromozomului @ si reprez apro# =K din A.N-ul acestui cromozom, dar are un nr foarte mare de gene dispuse in : regiuni; 9) egiunea )(C de clasa $ -e#ista : loci principali:(LA-A, (LA-", (LAC care codifica molecule clasice omonime (LA de cls $; La ni%elul acestor loci au fost identif numeroase alele alternatice ce constituie cauza deose!irilor antigenice intre dif persoane; =) egiunea )(C de cls $$, este situate la distanta de regiunea )(C de cls$ si mai aproape de centromer; 4a are =:-=> de gene si pseudogene grupate in : su!regiuni principale, sau a genelor clasice: . , .0, .[; Hiecare regiune contine una sau mai multe gene A si " care codifica cele = lanturi polipeptidice diferite; :) egiune )(C de cls $$$, situata intre regiunile )(C-$ si $$, cuprinde alte gene care codifica proteine cu funtii imune: - proteine ale sist complement5 gena =9, pt steroid 7idro#ilaza5 genele pt = cito-ine: TNHJ si TNHD - (LA se caracterizeaza prin faptul ca este un comple# multigenic, multialelic, strans legat si cu o e#primare codominanta; a) caracterul multigenic6poligenic este cauzat de faptul ca e#ista : gene pt (LA de cls $ si : perec7i de gene J si D pt cls $$, care codifica prot cu specificitati diferite in pri%inta legarii peptidelor; !) polimorfismul - pt fiecare gena e#ista alele multiple; c) legarea: toate genele (LA se transmit in !loc, de la parinti la copii, ca o singura unitate, denumita 7aplotip5 descendentii %or a%ea deci 1umatate de 7aplotip de la mama si 1umatate de la tata; d) codominanta: din fiecare 7aplotip se e#prima cate o alela pentru fiecare locus; .e o!icei pers este 7eterozigota pt fiecare locus; $n cazul 7omozigotilor, genotipul celor : loci %a fi identic; e) transcomplementarea: fenomen prin care apar molec (LA 7i!ride, cele = lanturi J si D, fiind codificate de gene din 7alotipuri diferite; f) dezec7ili!ru de legare: se refera la legarea mai \stransaG intre alela unui locus si alela altui locus; 3*. tructura moleculei 64A de clasa 008 - moleculele )(C de cls $$ sunt tot glicoproteine mem!ranare, 7eterodimerice, un comple# format din = lanturi polipeptidice legate neco%alent intre ele: un lant J (care are e#tracelular = domenii si este complet diferit de lantul omonim al molec (LA de cls $) si un lant D, tot cu = domenii e#tracelulare (D9, D=); - fiecare lant prezinta : regiuni distincte: e#tracelulara, transmem!ranara si intracitoplasmatica; /tructura spatiala, tridimensionala a moleculelor )(C-$$ a fost precizata in detaliu prin determinari cristalografice cu raze B si este asemanatoare celor de cls $;

3). tructura moleculei 64A de clasa 08 - molec (LA de cls$ sunt glicoproteine 7eterodimere mem!ranare, codificate de genele (LA de cls $ si reprezinta antigenele clasice de transplant; .;p;d;%; structural, moleculele reprezinta o asociere neco%alenta intre: - un lant greu, polimorf, glicozilat, codificat de )(C-lantul J si un lant usor, nonpolimorf, constant, codificat de o gena de pe cromozomul 9> ' D= microglo!ulina; - e#tracelular, lantul J are : !ucle care se formeaza pe : domenii: domeniile J9, J= si J:, mentinute prin punti /-/, deci prezinta o structura similara cu cea a imunoglo!ulinelor; D=-microglo!ulina, este formata dintr-un lant de VV de AA cu structura glo!ulara compacta, asemanatoare lanturilor din superfamilia de $g; 4+. ;istri,utia celulara si rolul ,iologic al 96C 0 )oleculele sau antigenele (LA de clasa $ prezinta cate%a trasaturi caracteristice: a; sunt prezente pe toate celulele nucleate si pe trom!ocite !; au rol in prezentarea unor antigene endogene c; inter%in in aparare prin intermediul LTC; -sunt principalele molecule recunoscute de mecanismele efectoare ol: -in cursul reactiei imune de aparare fata de infectiile intracelulare (%irusuri,microorganisme) -si distrugerea grefelor pro%enite de la alt su!iect -distrugerea celulelor este realizata de limfocite T citoto#ice(LTc), ce poarta ca mar-er specific antigenul C.<L -receptorul LTc se leaga de comple#ul format de epitopul strain fi#at in santul moleculei )(C de clasa $; 41. ;istri,utia celulara si rolul ,iologic al 96C 00 -rol: - controlul raspunsului imun prin: cooperarea LT-macrofag5 cooperarea LT-L"5 cooperarea dintre su!seturile LT(LT7-LTs) -creste sau suprima raspunsul imun; - distri!utie: -in liza celulelor tumorale sau infectate %iral

42. tructura imunoglo,ulinelor. 9odelul 0g> -*)=9>,-. -+ lanturi polipeptidice,identice = cate = -= lanturi grele identice(>,-.),notate ( -= lanturi usoare identice(=>-.),L -leg; co%alente(disulfidice,/-/)

-leg; neco%alente - punti disulfidice care leaga un lant greu de unul usor((-L), si care leaga doua lanturi grele((-() - $gA= are punti intracatenare si intre lanturi usoare L-L - )olec a fost cli%ata,utilizand papaina,in : fragm apro# egale(>,-.) -= fragm identice = Ha! (antigen !inding) - leaga Ag printr-o zona de recunoastere = paratop sau situsul de com!inare pt Ag -al :-lea fragm Hc(cristaliza!il)-are fuctie efectoare: fi#area complementului, tra%ersarea !arierei placentare pt prote1area pasi%a a fatului, fi#area pe celule prin receptori Hc

43.Antigenicitatea imunoglo,ulinelor8izotipuri, alotipuri, idiotipuri - molec; de Ac umane sunt imunogene daca se inoculeaza la alte specii -Ac rezultati permit diferentierea claselor, su!claselor $g=izotipuri -izotipurile sunt epitopii,prezenti la toti su!iectii normali ai unei specii -epitopii izotipici sunt localizati la ni%; domeniilor constante ale lanturilor ( -daca imunizarea se face intre indi%izi apartinand aceleiasi specii =&aloanticorpi, alotipuri -la om e#ista %ariante alotipice la ni% lanturilor grele: *m (*9m, *=m, *:m, *+m) respecti% Am(A9m,A=m), si la ni% lantului usor --Im -regiunile %aria!ile ale $g, in special cele 7iper%aria!ile, pot a%ea sec%ente de AA diferite de cele ale proteinelor proprii, pot induce formarea de anticorpi antiidiotip; -reteaua idiotipica are rol reglator si poate conser%a informatiile su! forma de \imagine internaG 44. Clase si su,clase 0g -indi%idualitatea claselor este data e#clusi% de structura regiunii constante a lanturilor grele -la om e#ista > clase de $g(*,),A,.,4),$g* a%and + su!clase ($g*9, $g*=, $g*:, $g*+), iar $gA doua su!clase($gA9,$gA=) $g * - A,-A>K din totalul $g -AcGcon%entionaliGprotectori,cu rol de neutralizarea to#inelor !acteriene, opsonizarea micro!ilor -apar mai tarziu in cursul raspunsului imun primar, dominante in raspunsul secundar -singura glo!ulina care poate tra%ersa !ariera placentaraOprotectia aniinfectioasa la fat si apararea la nou nascut -formate din lanturi grele R si = lanturi usoare identice:- sau ]

-contine glucide =-:K fi#ate pe domeniul C7= -la om e#ista + tipuri de lanturi grele =& + su!clase $g*9,$g*=,$g*:,$g*+ $g ) - *) mare V,,-VA,I.a ->-9>K din totalul $g circulante -formate din > unitati de !aza P=-= reunite prin punti disulfidice si un lant suplimentar W(9>-.a)=aspect de stea sau cra!, cu 9, situsuri de com!inare -acti%eaza complementul pe calea clasica prin fi#area C9^ sau C7:(de 9,, de ori mai efficient in citoliza cel !acteriene) -prima clasa de $g produsa de L" si principala clasa ce apare in $ primar -poate fi secreatata in mucoase $g A - are = forule moleculare diferite:seria si secretorie -$g A serica monomera,9@,IdA,9,-9>K din totalul $g serice -su! forma polimerizata apare in secretii seriimucoase:sali%a,mucus !ronsic,mucus intelstinal,colostru,lapte,lacrimi -rol important in apararea mucoaselor -ca dimer este asociata prin lantul polipeptidic W si are o componenta secretorie sau piesa secretorie -lantul W ca si $g A este sintetizat de L" -componenta secretorie este produsa de cellule epiteliale si are rol in transportul $gA din sange in lumenul glandelor e#ocrine -are = su!clase: $gA9 si $gA= $g . - mai putin de 9K -au fost identificate tardi% in serul unui !olna% cu mielom $g . -nu se cunoaste rol $ aparare antiinfectioasa(nu acti%eaza complementul,nu se fi#eaza pe celiulele fagocitare) -este present aprope in totalitate su! forma mem!ranara_ -co-e#primat pe L" unde constituie rec acestora pt Ag $g 4 -,,,:-,,,>mgK -e%idetiate doar prin metode radioimunologice sau imunoenzimatice -cresc semnificati% in !olile alergice si in parazitoze -se prezinta ca monomer,9V,-da,coenficient de sedimentare 9<s,timp de in1um;scurt(=zile) -lantul greu are + domenii constant,lipsit de regiunea !alama rezulta cea mai infle#i!ila $g -puternic citofila se leaga de mastocite si !azofile prin interaciunea cu rec Hc` $ -atunci cand = molecule de $g4 fi#ate pe mastocite sau !azofile sunt legate inrucisat de Ag rezulta eli!erarea unor su!stante %asoacti%e((is,serotonina) rezulta fenomenele inflamatorii din alergii -prin rec Hce $$(C.=:)de pe monocite,macroface rezulta $g4 mediaza reactiile citoto#ice fata de paraziti si fagocitoza particulelor de catre monocite -nu acti%eaza complementul

45. Ac monoclonali-def,comparatie cu Ac policlonali .ef:produsi care au fuzionat in %itro = tipuri de cellule somatice:cellule de mielom L cellule fuzionate=7i!ridoame -Ac monoclonali:-monospecifici5 omogeni (clasa,su!clasa de $g)5 titruri inalte (9:9,,,,,,)5 specificitate riguroasa (prin selectionare)5 sunt \nemuritoriG, calitati nelimitate5 constanti5 conc mari de $g specifice (9-9,mg6ml)5 se pot produce cu Ag nepurificate (molecule,celule) -Ac policlonali:-polispecifici57eterogen(clasa,su!clasa de $g)5titruri mult mai 1oase5au multi Ac contaminanti greu de indepartat5cantitati limitate,depind de %iata animalului imunizat5inconstanti,%aria!ili de la un animal imunizat la altul5conc mici de $g specifice5sunt necesare Ag f purificate 4!.?tilizarea Ac monoclonali -pentru diagnostic:O!oli infectioase produse de !acterii, %irusuri sau protozoare: tipizarea rapida a microorganismelor din tesuturi, lic7ide !iologice5 depistarea unor molecule circulante(("s in 7epatita ")5O 7ematologie: tipizarea 7ematiilor din sistemele A,",F, 75 tipizarea populatiilor si su!populatiilor LT(C.+, C.<, C.:), L"(C.9V, C.=,), NI(C.>@, C.>A), a precursoriilor5 diag;leucemiilor5Omedicina interna:$)-ac antimiozina5 trom!oze-ac antitripsina5 Oanatomie patologica:dg celulelor din tu primara5 dg naturii celulelor din metastaze5 Oc7irurgie: tipizarea (LA a donatorului si primitorului in %ederea transplantelor de organ5 Ooncologie5 Ola!orator -pt;tratament: inacti%area sau neutralizarea unor to#ine5imunizarea pasi%a in unele infectii !acteriene sau %irale5transplante medulare si in7i!area respingerii grefelor5 unele !oli A$, in cancer, leucemii5 %accinare antiidiotip -purificare: purificarea unor molecule utilizate in terapie5 purificarea unor populatii si su!populatii celulare(cellule stem,limfocite);

4).Acti&area clasica a C@ -se realizeaza pe o suprafata macromoleculara si mem!anara -cele 99 componente care participa la acti%area Ca sunt organizate in : unitati functionale:unitatea de recunoastere-comple# C9 acti%at(c9^,c9r,c9s)5unitatea de acti%are(c+,c,=,c:)5unitatea de atac aa m! sau )AC

4(. istemul complement8 ;ef,componente. - este alcatuit din numeroase proteine plasmatice, produse de ficat si mononucleare, care au di%erse functii si sunt organizate in mai multe clase; - principalele roluri ale Ca sunt: a; liza microorganismelor patogene !; opsonizarea !acteriilor c; c7emotactism pentru celule d; clearance-ul comple#elor imune - fiecare component al Ca este desemnat prin litera C urmata de un nr (e# C:); - comple#ul C9 este alcatuit din : proteine diferite C9^; C9r, C9s; Hormele acti%ate sunt marcate cu un asteri# sau cu o linie orizontala situata deasupra componentului; $n cazul celorlalti componenti numerotati ai complementului adaugarea unei litere mici desemneaza un fragment acti% generat prin proteoliza precursorului inacti%; Nomenclatura componentilor nu reflecta totdeauna ordinea de acti%are in cascada enzimatica, ci ordinea in care au fost descoperite si descrise; - au fost descrise : cai de acti%are: calea clasica, calea lectinica, calea alternati%a - s-au descris = faze: -precoce - iau nastere = fragmente: fragmentul ma1or si fragmentul minor -tardi%a 4*.Acti&area alterna a C@ -este det de su!st cu structura f diferita,ca poliza7aride,lipopoliza7aride,de $gA agregata sau de unele comple#e Ag-Ac care nu acti%eaza calea clasica -cele = cai de acti%are sunt legate prin componentul C:! -in prezenta dif tipuri de suprafete si a unor acti%atori,cat si su! influenta )g,componentul C:! se com!ina cu factorul " OC:!",care in pz factorului . este suscepti!il de a se tramsforna in C:!"! -C:!"!=C: con%ertaza caii alternati%e-descompune molecule de C:si amplifica procesul printr-un feed!ac- poziti% >,;Componente reglatoare ale Ca -in7i!itorul C9(C9$N()!loc7eaza proteoliza lui C= si C+ de catre C9sb in calea clasica -inacti%atorul C:!(C:!$NA sau factorul $)inacti%eaza C:!

5+. Componente reglatoare ale C@ - controlul ni% de C:! se realiz prin formarea unui comple#, in urma inter%entiei factorilor de reglare $ si ( - la reglarea acti%arii Ca pe cale clasica contri!uie si inacti%atorul lui C9 - in7i!itorul C9 !loc7eaza proteoliza lui C=, C+ de C9sb in calea clasica - in7i!itorul C:! inacti%eaza C:! impreuna cu un cofactor - factorul $ generaza o opsonina - proteina /, 7eparina, de#tran-sulfitii infl; Acti%; Ca - .AH - e fi#at in mem!r cel a eritrocitelor, leucocitelor, trom!ocitelor5 interactioneaza cu Ca si gra!este disocierea comple#elor - )0C - se gaseste pe leucocite si trom!ocite5 leaga C:! si C+! fa%orizand inacti%area lor prin crestera acti%arii factorului - ( H - leaga C< si CV si in7i!a formarea unei unitati litice eficiente - C.>V=factorul in7i!itor al comple#ului de atac mem!ranal=propectina=)$ L 51. Acti&itatea ,iologica a C@ - : mari categ de functii !iologice ale Ca: ' Liza celulei tinta: atasarea )AC de fosfolipide din du!lul strat lipidic al mem!ranei-& liza-& formarea unui orificiu central; Acest canal transmem!ranar este permea!il pt apa si electroliti=& influ# de Na si apa=& liza osmotica a celulei; ' eactia de aderenta imuna : - aderenta opsonica cu rol important in rezistenta fata de infectii; -comple#ele imune si particulele de care s-au fi#at pot adera de macrofage, leucocite 0)N si L" -eliminarea celulelor proprii im!atranite si ag micro!ieni patrunsi in org ' eactii inflamatorii acute mediate de complement -componentele rezultate din scindarea Ca e#ercita diferite actiuni: a) ef %asoacti%e si cresterea permea!ilitatii capilare !) ef c7emotactice si eli!erarea de 7istamina si alte su!stante cu rol anafilactic c )ef c7emotactic -reactia inflamatorie acuta este initiata de acti%area de catre !act si produsii acestora a caii alternati%e5 se desfasoara in mai multe faze 52. C0.O-0NA- def, clasificare - = ansam!lu foarte 7eterogen de molecule, de natura glicoproteica sau proteica, care sunt secretate de o celula si se leaga de receptori mem!ranari specifici, de mare afinitate, prezenti fie pe suprafata altei celule, fie c7iar pe celula care le-a secretat;

53. 2roprietati generale ale C- C- = ansam!lu f 7eterogen de molecule cu greutate moleculara mare, de natura glicoproteica sau proteica care sunt secretate de o celula si se leaga de receptorii mem!ranari specifici, de mare afinitate prezenti fie pe suprafata altei celule, fie c7iar pe celula care le-a secretat; - CI= mediatori ai infectiei, ai inflamatiei, proliferarii si diferentierii unor linii celulare; - se prezinta su! forma de monomeri, dimeri sau tetrameri - ca mesageri solu!ili, ca semnale ale sist imun si neimun, sunt caract; prin mai multe caractere comune - au efecte pleiotrope (actioneaza asupra mai multor tipuri de celule si induce acti%itati !iologice multiple) - Au actiune fie autocrina (asupra celulei care le-a produs), fie paracrina (in imediata %ecinatate) sau la distanta- endocrina - 4fectele sunt redundante (actiunile unor CI diferite, asupra aceluiasi tip de celula, au efecte asemanatoare) - /unt acti%e in concentratii infinitezimale, iar secretia lor e de scurta durata - $nduc sinteza si eli!erarea altor cito-ine=& reactie in cascada sau in a%alansa - /e fi#eaza pe receptori specifici de mare afinitate - Nnele sunt sintetizate su! forma de precursori de catre celule care %or fi acti%ate prin mecanisme comple#e, iar altele sunt sintetizate ca molecule functionale - $nduc cresterea cel; 7ematopoietice 5 au rol in atragerea altor celule - Au efecte proinflamatorii sau antiinflamatorii 5 au functii imunoreglatoare

54. 0nterleu:inele #cu e7emple$ - $nterleu-ina 9($L-9)- produsa in principal de A0C dar si de fi!ro!lasti, cel; epiteliale, gliale, -eratinocite 5 este factorul autocrin de prolifiere si diferentiere celulare, mai ales a cel; epiteliale si ectodermale 5 - efecte !iologice : - efect proinflamator : local (asupra neutrofilelor, monocitelor6macrofagelor: c7emoatractanta, stimuleaza fagocitoza, stimuleaza A.CC, induce e#primarea moleculelor de adeziune $CA) p cel; endoteliale, stimuleaza sinteza fact; coagulanti si cascada de coagulare)

- la distanta (induc sinteza proteinelor de faza acuta, actionea asupra /NC, efecte endocrine, in7i!a acti%itataea tiroidei si gonadelor, anti!acterian) imunomodelator - stimuleaza secretia de C-, prolifierea cel " acti%ate, cresc aderenta de endoteliu a neutrofilelor, cresc capacitatea antitumorala - $nterleu-ina =($L-=) % factor de prolefiere a limfcitelor T, stimularea e#primarii propriului receptor, sporirea productiei de interferon, acti%area cel NI si LAI, antitumorala in diferite imunodeficiente - $L-:- factor de stimulare a producerii coloniilor 7ematopoietice din cel stem pluripotente, produsa de LT acti%ate, apare in sange numai dupa stimuli imunologici puternici(infectii, infestatii parazitare) - $L-+ ' factor de crestere al celulelor ", produsa e#clusi%e de LT, stimuleaza proliferarea L" acti%ate - $L-> ' factor de crestere, proliferare , diferentiere si acti%are a eozinofilelor, effect particular in declansarea reactiilor inflamatorii alegige, in astm !ronsic - $L-@ % C- multifunctionala, proinflamatoare, rol in diferenierea L" acti%ate si diferentiea LT acti%ate - $L-9, ' imunomodulator, imunostimulator si antiinflamator - $L-9=- proinflamator si imunoreglator, declanseaza imunitatea mediate celular - $L-9: ' actioneaza la ni%elul L" si al monocitelor6macrofagelor - $L-9< ' factor inductor al sintezei de interferon, effect de acti%are a cel NI 55. <actorii de necroza tumorala #.N<$ - TNH a fost initial semnalat ca un factor care pro%oaca regresia tumorilor transplantate in %i%o si au efect citoto#ic in %itro; Cati%a ani mai tarziu s-a %azut ca su!stanta acti%e, capa!ila sa distruga tumora, este secretata de macrofagele stimulate de L0/ in cooperare cu LT; Astfel stimulate, macrofagele sunt responsa!ile de caMe#ia aparuta in unele infestatii parazitare si !oli neoplazice , datorita unui factor numit caMectina sau TNH-J; 4#ista si un al doilea factor necrozant, ela!orat de limfocite care se numeste limfoto#ina sau TNH-D; - principala sursa de TNH-J sunt monocitele6macreofagele acti%ate, alte surse fin: celulele T acti%ate (mai ales cele C.+ + ), NI, LAI (surse minore: mastocite, neutrofile, -eratinocitele) - producerea si secretia este stimulate de alte cito-ine ($L-9, $L-=, $HNR, *)C/H, )-C/H si insusi TNH) - pe langa efectul antitumoral, TNH are si actiunea anti%irala similara cu cea a $HN si moduleaza productia de 0AH, prostaglandine (0*), factori c7emotactici, alte interleuc7ine proinflamatorii ($L-9, @, <) producerea de leucotriene de catre granulocite si induce e#primarea unor molecule de adeziune celulara (4selectina, 2CA)); - TNH are si o actiune pirogena, fiind principalul responsa!il al socului endoto#ic; TNH actioneaza similar si sCnergic cu $L-9, $L-@ si $HNR, este cel

mai important mediator al inflamatiei, sporeste sinteza si eli!erarea proteinelor inflamatoare din ficat (proteina C-reacti%a, amiloidul A seric, J9-glicoproteina acida, fi!rinogenul), acti%eaza macrofagele, coagularea, resor!tia oaselor, stimuleaza limfocitele T acti%ate, diferentierea si proliferarea limfocitelor " etc; - TNH este prima cito-ina eli!erata in cursul unei reactii inflamatoare; 5!. 0nterferonii - = proteine sau glicoproteine cu acti%itate anti%irala, imunomodulatoare, antitumorala secretate de diferita pop cel infectate %iral - dupa str molec : - tip 9 sau $HN J si $NHD - secretati de leucocite si fi!ro!laste, rezist; la p7 acid 5 au efecte anti%irale si neoplazice - tip = sau $HN R - secretat de LT si cel NI 5 au efecte imunomodulatoare - secretia indusa de microorganisme - efecte imunologice : - asupra monocite6 macrofage : crestere numerica, creste capacitatea de a distruge si deto#ifia unele su!st to#ice - asupra LT : rol stimulator= manifestare crescuta a molec codif de )(C rol in7i!itor asupra T7= si cito-ine secretate de acest su!set - asupra NI : acti%eaza, cresc capacitatea litica - stimuleaza proliferarea L" acti%ate5 au efect antiproliferati% celular - asupra $gA secretorii: regleaza e#pr comp / 5(. 6ormonii timici - comp e#trase din stroma timica cele mai !ine studiate : timozina fractiunea > si timopeptida si deri%atii sintetici ai acesteia - polipeptidele acti%e la teste !iologice= timozine - fractiunile incati%e=polipeptide Acti%itatea in %i%o : -inducere maturarii pro-timocitelor in LT -inducerea e#pr mar-erilor de suprafata ai LT -intensificarea maturarii si functiei limfocitelor Acti%itatea in %itro: -stimularea producerii de cCto-ine de LT -stimularea producerii de Ac de cel splenice ale an splenectomizate -stimularea maturarii L" din stadii precoce de diferentiere -cresterea sintezei si a conc de A)0 si *)0 cclic din limfocite si cel splenice - afectiuni in care terapia cu 7ormoni s-a do%edit eficienta : 7epatite cu %irusuri ", C5 7erpes simple#, infectii cu ($2 , ru1eola, %aricela, gripa, fe!ra tifoida, !ruceloza, cancere, alergii, imunodeficiente 5). <aza de recunoastere a antigenului

-consta in legarea Ag strain la receptorii (specifici pentru acest Ag) limfocitelor mature urmata de acti%area acestor limfocite= faza de inductie a reactiei fata de agentii noci%i -celulele care raspund in cursul fazei de inductie sunt LT si L" antigen specifice -L" e#prima pe suprafata m$g care leaga moleculele straine, proteine, poliza7aride, lipide -LT e#prima receptori TC care recunosc doar scurte sec%ente peptidice din Ag proteice -Ede ce unirea receptorului cu epitopii proprii nu produce acti%area limfocitelorcE-& modelul celor doua semnale: pentru acti%area limfocitelor sunt necesare doua semnale stimulatoare-primul e generat de unirea cu Ag specific, iar al doilea co-siimulator, este furnizat de celulele accesorii si de celulele 7elper5 interactiunea numai cu Ag (primul semnal) duce la paralizia functionala a limfocitului= anergie, iar la al doilea semnal costimulator,concomitent cu prlmul, se produce acti%area -semnalele co-stimulatoare sunt generate de liganzi de pe suprafata celulelor prezentatoare de Ag care interactoneaza cu receptori complementari de pe LT -calea de co-stimulare in cazul LT-interactiunea dintre o proteina din familia "A(l si =) de pe AHC, liganzii specifciide pe limfocit -C.=: sau CTLA-+ 5*. <aza de acti&are -consta dintr-o succesiune de e%enimente induse in urma recunoasterii spcifice a Ag de catre limfocite -celulele acti%ate sufera doua modificari: 9;proliferarea=&clone de limfocite Ag-specificeT&amplificarea raspunsurilor de protectie =;diferentierea-&celule efectoare-& elimina Ag Celule cu memorie - raspund la ree#punerea la Ag -acti%area celulelor T si " urmata de proliferarea si diferentierea lor = imunitatea adaptati%a -L" se diferentiaza in celule producatoare de Ac, plasmocite, iar Ac secretati leaga Ag si declanseaza mecanismele de eliminare a lor -unele LT se diferentiaza in celule care acti%eaaa L" (T7=) -altc LT stimuleaza fagocitele pentru ca sa omoare micro!ii intracelulari (T7l) -Tc lizeaza direct celulele care produc Ag straine -interactiunea receptorilor cu Ag poate induce fie acti%area limfocitelor (Ag straine), fie lipsa de raspuns (Ag proprii) !+. <aza efectoare a "0 -reprezinta stadiul in care limfocitele, anterior acti%ate specific, indeplinesc functiile care duc la eliminarea Ag -limfocitele din aceasta faza=celule efectoare

-in aceasta faza actioneaza atat mecanisme celulare (citoto#icitate directa si fagocitoza) cat si cele umorale (Ac si cito-inele) -liza celulelor infectate se realizeaza fie prin modalitati e#tracelulare (LTc, NI, LAI, macrofage,complement),fie intracelulare in cazul neutrofilelor si monocitelor6macrofagelor -unele celule efectoare actioneaza direct specific-Tc, sau nespecific-NB, LAI, macrofagele acti%ate, 0)N5 altele prin intermediul A.CC -acti%area celulelor efectoare se produce la ni%elul zonelor inflamatorii prin intermediul unor molecule mem!ranale si prin eli!erare de mediatori solu!ilicito-ine-care actioneaza direct asupra celulei tinta5 altele actioneaza si la distanta -cele trei categorii de LT cu functii efectoare: -LT citoto#ice (C.<) distrug celulele care prezinta fragmentele antigenice ale unor agenti patogeni din citoplasma -LT inflamatoare (C.+) de dp T7l sau Ti-care recunosc fragrnentele de Ag e#puse la suprafata celulei tinta de )(C $$, acti%eaza macrofagele, peutru a distruge eficient patogenii intracelulari -LT 7elper (C.+) de tip T7= sau T(-acti%eaza celulele " a1utandu-le sa se diferentieze si sa secrete $g efectoare ale imunitatii umorale !1. Autoimunitatea- def 1 autoanticorpii -autoimunitatea este o reactie imuna do!andita diri1ata impotri%a propriilor structuri; -autoanticorpii apartin claselor de $g) si $g* si pot fi orientati spre diferite molecule ce apartin organismului, cu care formeaza comple#e imune, care apoi sunt de%ersate in circulatie si se depoziteaza in peretii %aselor sau in glomerulii renali - $munoglo!uline secretate de celulele " acti%ate- plasmocite- de tip $g* sau $g) - /e pot gasi in serul pacientilor aparent sanatosi si numarul lor poate creste cu %arsta - Nu se asociaza intotdeauna cu efecte nefa%ora!ile - 0rezinta efecte patogene prin: - efecte citoto#ice- mediate celular sau dependente de complement - !locarea prin aglutinare sau mascare a functiilor unor molecule - acti%area fagocitozei opsonice a macrofagelor !2. Autoimunitatea- def 1 efectorii celulari ai autoimunitatii -Autoimunitatea este o reactie imuna do!andita diri1ata impotri%a propriilor structuri; -4fectorii autoimunitatii sunt: -autoanticorpii

-unele populatii celulare ca: limfocitele T, celulele NI, macrofagele !3.Autoimunitatea % succesiuni imunologice ' Autoimunitatea este o reactie imuna do!andita si diri1ata impotri%a propriilor structuri; 0ro%oaca leziuni ale tesuturilor care sunt rezultatul ruperii tolerantei fata de dselfa a disfunctiei mecanismelor care impiedica sau in7i!a raspunsurile autoimune ' Caracteristica esentiala a sistemului imun este de a face distinctia dintre dselfa si dnonselfa )ecanisme imunologice ' Alterari ale proteinelor dselfa- com!inarea cu 7aptene -modificari degenerati%e sau infectioase ' Antigene sec7estrate : spermatozoizii, proteinele cristalinului, ale sistemului ner%os,tiroidei si !ilei; ' eacti%itatea incrucisataantigenele streptococice-cardita reumatismala, reumatism articular acut ' 0ertur!area tolerantei imune-deficitul imunologic ' /uperantigenele ' acti%area policlonala a LT autoreacti%e !4. 5A0 nespecifice de organ ' Artrita reumatoida5 Lupus eritematos 5 .ermatomiozita si 0olimiozita5 /clerodermia /indromul /1ogren 5

!5.5A0 organospecifice 9;"oli autoimuno tiroidiene: -!oala "asedoY -tiroidita autoimuna (as7imito -Ac anti microzomali =;"oli autoimune neuromusculare:-)iastenia gra%is :;"oli autoimune ale sist;ner%os:-scleroza in placi Alte !oli:-0ancitopenii autoimune -Anemia pernicioasa-factorul intrinsec -dia!et insulino dependent -scleroza in placi,etc !!.Cauzele imunodeficientelor #0;$ primare 1def. 0; .ef;imunodef; primara=defect congenital al oricareia din componentele sistemului imun

- Cauze: 9;.efect genetic (deletie si 6sau rearan1ari de gene legate de o!icei de cromozomul # si cu transmitere autozomala recesi%a) =;.eficit !ioc7imic si6sau meta!olic (e#; Adenozin-dezaminaza) :;.eficit de %itamine si oligoelemente (!iotina ,%it;"9=,en ) +;Anomalii de em!riogeneza !(.Cauzele 0; secundare1def. 0; .ef; imunodef;secundara=apar ca rezultat direct al unei cauze cunoscute ca: -infectii,neoplazii,malnutritie si c7imioterapie - Cauze: 9;.upa infectii %irale ( %irusul ru!eolei,ru1eolei,7erpes %irus, citomegalo %irus,7epatite %irale) =;0ost transfuzional5 :;.eficit nutritional +;0rin utilizare indelungata a drogurilor >;alcoolism @;radioterapie A;terapie imuno supresoare <;!oli renale cronice ce necesita dializa5 V;neoplazii 9,;sida=sindromul de imunodeficienta do!andita !).Clasificarea 0; primare 9;.eficit imun predominant umoral (limfocite ") =;.eficit imun predominant celular (limfocite T) :;$munodeficiente com!inate celulare T si " +;.eficit imun prin lipsa sau alterarea functiei fagocitare >;.efict al sistemului complement !*.Criterii de diagnostic al deficitului imun A;Criterii ma1ore:-frec%enta crescuta a infectiilor, se%eritatea infectiilor, aparitia unor complicatii sau manifestari neasteptate, raspunsul incomplet la tratamentremisiuni partiale ";Criterii care fac posi!ila asocierea cu starile de imunodeficienta mai ales congenitale:-ata#ia, nanism dizarmonic, al!inism partial,tetania, trom!ocitopenie izolata C;Criterii de diagnostic moderate:-eruptii cutana, diaree cronica, intarziere in crestere, a!cese sau osteomielita recurenta, prez; Nnor elemente de autoimunitate, 7epatosplenomegalie (+.Cauzele imundeficientei castigate8

9;/ecundare=consecinta unor !oli: malnutritie(!oala mizeriei,detentie indelungata)5 infectii (%irale, !acteriene cronice, fungice, parazitare)5 tumori maligne (leucemii acute si cronice, limfoame ,mieloame, cancere a%ansate,etc) =;$atrogene: imunosupresie (corticosteroizi, alc7ilanti, antagonistii purinelor)5 iradiere5 dupa transfuzii5 dupa plasmafereza sau dializa5 soc operator traumatic :;Alte cauze: imunosenescenta5 su!st; imunoto#ice5 to#icomanie5 depresie sau soc psi7ic5 7ipo sau 7ipertermie (2. 2rincipalele &accinuri utilizate in practicaB inducerea imunitatii acti&e do,andite -%accinurile in functie de pro%enienta lor pot fi: ' !acteriene sau %irale5 cu %irulenta atenuata sau omorate5 o!tinute in mod natural sau prin inginerie genetica5 administrarea poate fi unica sau cu rapeluri 9; Ntilizare generala in colecti%itati: tri%accin (.T0) 'antipolio, ru1eola, urlian =; 2accin des utilizat: "C*, u!eola, *ripa :; Calatori in tari su!dez%oltate: 7olera, fe!ra tifoida, fe!ra gal!ena +; 0ersoane cu risc profesional: 7epatita ", ra!ie

(1. ;iagnosticul 0; - /imptomatologia nespecifica - Teste de la!orator standard - )etode de e%aluare ale imunitatii celulare-compartiment afectat cel mai frec%ent si cel mai se%er 9; numarul total de limfocite =; teste cutanate de 7ipersensi!ilitate : e%identierea imunitatii specifice fata de un antigen de rapel :; raspunsul limfocitar la :mitogeni, antigene si6sau celule allogenee%aluarea functionala a limfocitelor T +; procenta1ele si numarul a!solut al populatiilor si su!populatiilor limfocitare : LT, L", celule NI, antigene de acti%are, molecule de adeziune >; producerea de cito-ine si receptori @; testarea unor enzime si proteine-e%identiaza imunodeficientele congenitale Hagocitele - numar total si diferentiat 5 -functia: testul nitro-"T, capacitatea !actericida, testarea c7emota#iei si opsonizarii, moleculele de adeziune Complementul : complementul total 7emolitic, ni%elul C:,C+,C9-$N( Hunctia anticorpilor : ni%elul imunoglo!ulinelor, raspunsul specific cu anticorpi : izo7emaglutininele, anticorpi antitetanici, antidifterici, antipneumococi, anti (; $nfluenzae