I.

Caracteristica zonei Orheiul Vechi Acesta este unul dintre cele mai cunoscute trasee turistice din Moldova, iar complexul muzeal Orheiul Vechi este pe buna dreptate considerat veritabila carte de vizita a tarii. Drumul de la Chisinau spre Ivancea trece printr-o zona cu sate mari si podgorii intinse. a !orumbeni gasim Institutul de "electie a culturilor de camp, cunoscut prin numeroase soiuri de plante obisnuite. !e traseu putem opri la ,,#anul doi #aiduci$ un loc extraordinar de pitoresc unde poti sa te odihnesti pe placul tau, aici poti %ace hipism ,dispune de teren de tenis de cimp,de mini-%otbal,restaurant in stil moldovenesc pentru copii este loc special amena&at unde se pot distra si sunt supravegheati in permanenta de catre un anga&at,iar parintii pot uita de gri&i si probleme. "eara se pot caza in casutele construite in stilul rusesc din lemn dotate cu tot necesarul'baie,(c,dormitor,)V*,la pretul de +, euro cu alimentare ,statiunea dispune de sauna,sauna turceasca,bar si de buna dispozitie din partea gazdei care sunt intotdeauna binedispusi sa va creeze un mediu cit mai calduros si mai placut. De la !eresecina doritorii poti devia de la traseu '-, .m spre stanga* spre satul Donici, unde se gaseste casa-muzeu a cunoscutului %abulist moldovean Alexandru Donici. a .ilometrul /, traseul nostru urmeaza spre Ivancea, un sat vechi, in care este amena&at un %rumos Muzeu al Mestesugurilor !opulare. 0u exista meserie traditionala in Moldova, care sa nu-si %i gasit loc printre exponatele din conacul lui 1alios 'sec. 2I2*. Cativa .ilometri mai departe se a%la un minunat sat al pietrarilor 1ranesti, unde casele, portile, hogeacurile sunt impodobite cu %lori de piatra si coloane cioplite cu multa maiestrie de artizanii locali. !este putin timp se va a&unge si in valea raului 3aut, care poate %i asemanata cu o palnie a istoriei. !rintre stancile de aici calatorul va %i surprins sa descopere ruinele a trei orase4 unul antic geto-dacic, altul tataresc 5"eihr-al-6edid$ si al treilea medieval moldovenesc. !e versantul de nepatruns inca in secolele medievale timpurii %unctioneaza si azi o manastire ortodoxa rupestra.
1

In satul 1utuceni s-a pastrat un mediu traditional rural, care predispune vizitatorul la un se&ur linistit. "e poate vizita o curte taraneasca din sec 2I2, azi trans%ormata in muzeu. )uristul poate sa se cazeze in pensiunile agroturistice,,#anul lui "tamati$ ,,Casa de sub stinca$ ,,#anul Orheiul Vechi77 la pretul de 89-:, euro pentru o noapte aici el poate sa guste din mincarurile traditionale moldovenesti si sa servesca din vinul %acut de gospodarul casei si sa simta istoria regiunii. Calatoria va continua de-a lungul 3autului prin canionul sau pitoresc pana la 0istru, unde poate %i vazut lacul Dubasari si hidrocentrala. In cavernele de piatra se atesta prezenta primelor asezaminte umane vechi de peste cateva sute de mii de ani. !e dealul stancos, in secolele V-III i.e.n., a existat o puternica %orti%icatie a geto-dacilor. 6etii la acea perioada aveau un calendar propriu. !rintre ruinele %orti%icatiei antice se gaseste locul unui asemenea calendar, care mai indeplinea %unctia de sanctuar pentru o%icierea slu&belor si practicilor religioase in aceasta comunitate antica. !e malul opus pot %i distinse ruinele ;Orasului 0ou; al #oardei de Aur cu numele "eihr-al-6edid 'sec.2III-2IV*, considerat de cercetatori drept una din capitalele tatarilor in perioada expansiunii lor spre <uropa. Dupa recucerirea acestor locuri de ostenii moldoveni, este inaltata o puternica cetate din piatra 'sec. 2V* Orhei, ruinile careia au a&uns pana in zilele noastre. perioada a %el, din medievala s-a conservat intr-o stare %unctionala o manastire ortodoxa

rupestra ;Adormirea Maicii Domnului; 'unele date o atesta drept anterioara sec. 2II*, largita si modi%icata in stanca potrivit canoanelor religioase in di%erite secole. Acum manastirea de calugari poate %i vizitata de turisti in orice perioada a anului, cu precadere in timpul sarbatorilor crestine. !e la mi&locul sec. 2VII, din considerente geo-strategice, orasul Orhei prin ordinul domnitorului Moldovei Vasile upu este stramutat cu -= .m spre nord la intrarea in cheile 3autului, %apt care a %acilitat conservarea vestigiilor civilizatiilor ce
2

s-au perindat prin aceste locuri, intr-un adevarat complex muzeal multicultural sub cerul liber. Aici, turistii mai pot vizita muzeul ;Curtea taraneasca; 'sec.2I2*, rezervatia peisagistica ;)rebu&eni;,la %el putem sa vedem baile turcesti din satul )rebu&eni. !ana a a&unge in Chisinau pe soseaua 1alcani, recomandam o vizita de cateva ore in orasul subteran al vini%icatorilor Cricova. O degustatie de vinuri la Cricova va va apropia de cultura, traditia si maiestria vini%icatorilor moldoveni. Cazare4 In pensiunile agroturistice din satul )rebu&eni !ot %i organizate mese traditionale la Ivancea, 1utuceni.

II. CARACTERISTICA HOTELULUI FLOWERS #otelul >lo(ers este un hotel de / stele. In hotel sunt -= camere si %iecare din ele este o capodopera in sine. Mergind dintr-o camera in alta e ca si cum ai intra intro lume di%erita. Culorile, stilul, mobila moderna si chiar picturile dau personalitate %iecarei camere. Ce este caracteristic pentru intregul hotel, si pentru camere inclusiv, este varietatea de culori in care le au camerele. <le sunt mindria si decorul cel mai important al interiorului. #otelul ;> O?<3"; este unul din cele mai prestigioase hoteluri din Chisinau, care si-a deschis usile sale pentru vizitatori in luna aprilie a anului 8,,8. #otelul este amplasat in centrul capitalei, in regiunea %inanciara si de a%aceri a Chisinaului. #otelul ;>lo(ers; demonstreaza o combinatie per%ecta a unei atmos%ere aristocratice, elegante si a unui con%ort modern. Dimensiunile mici ale hotelului vor crea imaginea unui hotel unic de tip club si o senzatie speci%ica de liniste si tihna. Desi ;>lo(ers; este un hotel de a%aceri, el imbina toate particularitatile necesare pentru a %ace sederea la hotel con%ortabila si e%icienta. Camere Camerele spatioase cu aer conditionat o%era %iecarui oaspete cite o camera de baie larga dotata cu uscatoare de par si cintare electronice. De asemenea, mini-barul si conexiunea la internet din %iecare camera, cit si televizorul cu ecran plat cu cablu si tele%onul ce permite apeluri interurbane si internationale %ac ca vizitatorii sa se simta bine. Restaurant #otelul dispune de un restaurant destul de elegant in care poti lua masa cu placere si buna dispozitie.
4

Chelnerii serviabili care vorbesc mai multe limbi straine va stau la dispozitie. @n asortiment de vinuri moldovenesti de colectie si alte bauturi selecte sunt mereu disponibile in restaurant. umina placuta si muzica inchintatoare a restaurantului vor crea o atmos%era romantica pentru cina sau pentru celebrarea unui mic eveniment. Sali de con erinta Daca este nevoie de o sala de con%erinta atunci hotelul >lo(ers va o%era loc pentru intilniri, con%erinte, sau seminare. #otelul dispune de doua sali de con%erinta cu o capacitate de 9, de persoane %iecare. Materialele necesare cum sunt %lip chart-urile sau proiectoarele va sunt o%erite Alte servicii -)rans%er aeroport - hotel - aeroport -!arcarea gratis -3oom service -Acces la internet din camera ->ax, 2erox, "canner -3estaurant ;>lo(ers; -"palatorieAcuratatorie chimica -Organizarea excursiilor prin Moldova !arcarea Masina poate %i parcata la parcarea a%lata in imediata apropiere a hotelului. !arcarea este gratis si este supravegheata 8/ de ore din 8/ posibile. Securitatea in hotelul ;>lo(ers; este pusa la dispozitie de o agentie de securitate de incredere. "istemul de monitorizare video si grupul de reactionare rapida va %ace ca clientul sa se simta in siguranta.

III. CARACTERISTICA HOTEL ""VILA VER#E"" Complexul #otelier )uristic de : stele ,,Vila Verde$ este reprezentat de un ansamblu de : cladiri cu arhitectura moderna ,terase si galerii.>acilitatile hotelului o%era conditii complete pentru un se&ur memorabil,socializare,intruniri de a%aceri si recreare.!entru acomodarea oaspetilor sunt propuse /= camere spatioase,elegant decorate si care combina un design original cu ospitalitate %amiliara.)oate camerele sunt utilizate cu )V ,aer conditionat,internet si minibar la %el si sta la dispozitia clientilor si restaurantul cu sala de banchet,bar terasa de vara,complex de recreere cu saune si biliard.!entru organizarea intrunirilor stau la dispozitie / sali decon%erinta. #otelul dispune de4 -/= de camere hoteliere -/ "ali de con%erinta -3estaurant,bar -)erasa de vara -3eceptia 8/A8/ -3oom-service -6alerie de tablouri -Centru de recreere -"auna cu bazin acoperit si biliard -Curatatorie -Inchiriere auto -!arcare pazita gratuita -"chimb valutar -Internet -Carduri bancare4Visa,Master Card Maestro
6

IV. Caracteristica Leo$rand Hotel % Con&ention Center bi&uterie sclipitoare in inima Chisinaului, capitala Moldovei, eogrand #otel B Convention Center imbina cu succes clasicul cu amenitati si servicii contemporane. "ituat in ultra centrul orasului hotelul este aproape de o%iciile guvernamentale si de a%aceri, centre comerciale, teatre si alte atractii culturale. Amplasat intr-o locatie superba, o%erind %acilitati de con%erinta exclusive si o ambianta eleganta, eogrand este apreciat drept cel mai bun hotel de a%aceri din Moldova. Decorul con%ortabil se combina aici cu toate particularitatile asteptate de oamenii de a%aceri sau de turisti. In calitatea sa de resedinta si centru de conventii de calitate superioara, eogrand se concentreaza asupra prestarii serviciilor de inalta calitate intr-o atmos%era placuta. !uteti experimenta eleganta clasica si cazare stilata in eogrand #otel Convention Center, care va o%era4 -/: de camere de hotel inclusiv camere ux si un apartament !rezidential >acilitati de con%erinta de la adunari mici pana la con%erinte mai mari 'de la -, pana la -8, de persoane* Centrul de Conventii, avand o supra%ata de -,,, metri patrati de spatiu %lexibil,care este per%ectatat pentru adunari corporative cat si pentru evenimente sociale. Aici personalul va ghida prin toate detaliile pentru a va asigura succesul organizarii dumneavoastra 3estaurantul Ambasador serveste bucate delicioase din bucataria internationala si autohtona AptCDs !ub care creeaza o atmos%era unica cu muzica live piano si Eazz >itness Centrul si sauna, gratis pentru oaspetii hotelului Masa&
7

Dadaca disponibila "erviciu de desteptare, ca sa a&ungeti la timp la intalnirea Dumneavoastra Internet %ara %ir ?i->i in toate camerele de hotel, zonele de con%erinta si in locurile de acces public 1usiness Centru cu computere, imprimanta, %ax, copiator, serviciu de secretariat si curier !arcare subterana, gratis pentru oaspetii de hotel "palatorie si curatare chimica, pentru a va pregati pentru intalnirea de a doua zi ustruitor pentru papuci, pentru ca sa aratati impecabil din cap pana in picioare "istem de securitate 8/ ore 3oom service 8/ ore Catering de clasa mondiala, cu o varietate colorata de bucate "alon de %rumusete de clasa Magazine A)MACash Machine "chimb valutar la receptie Carduri acceptate4 Visa, Master Card, American <xpress

V. Caracteristica 'ensiunii Satul (oldo&enesc a :, .m de Chisinau se gaseste un "at Moldovenesc unde zilele se intrec cu noptile in lumina si %rumusete. @n sat in care timpul trece repede si, totodata, incet. @n sat in care gasesti re%ugiul atunci cind cotidianul te streseaza si te impune sa-ti cauti alinare in ceva %rumos si odihnitor. 5"atul Moldovenesc$ se a%la in una din vaile satului #artopul Mare, sect. Criuleni. In "atul Moldovenesc puteti petrece clipe %rumoase de neuitat Fn mi&locul a trei lacuri populate de di%erite specii de pesti 'amur alb, crap, carasi*, Fn casute acoperite cu stu%, mostenite de la buneii nostri, pe o insula Fn mi&locul lacului unde va veti simti nestingherit servind bucate nationale 'ca la mama acasa* preparate de bucatari iscusiti. Dupa ce va veti scalda in apa cristalina a lacului, veti simti o po%ta de viata si o energie care va %i imediat receptionata de chelnerite. <le va vor servi cu bucate traditionale preparate din produse pur-ecologice, crescute cu gri&a in gospodaria auxiliara.Copii au posibilitatea sa vada %erma mica de iepuri, crescatoria de %azani, stFna de oi si altele. Caii bine scoliti va vor purta intr-un alergat vesel prin Fmpre&urimi, o%erindu-va posibilitatea sa admirati peisa&ul pitoresc, iar copiii au posibilitatea sa mearga calare pe un magarus.

VI. )radina *otanica 6radina 1otanica 'Institut* a A.".M. isi ia inceputul din septembrie -G9,, in baza "ectorului de 1otanica. "ub conducerea acad. A. Ciubotaru, in partea de "ud-est a or. Chisinau pe o supra%ata de -,/ ha, a %ost construita actuala 6radina 1otanica. Asezarea geogra%ica. 6radina 1otanica este amplasata in partea de "ud-est a or. Chisinau, sectorul 1otanica si impartit, aproape in parti egale, de Valea Crucii, pe care cindva curgea un riulet. egatura 6radinii 1otanice cu zonele orasului este %oarte lesnicioasa, intrarea principala in gradina %acindu-se din bd. Dacia, din dreptul ;!ortilor orasului Chisinau;, prin aleea centrala de !icea pungens, alee care intretaie poiana centrala, devenind principala axa de compozitie in partea de Vest a 6radinii 1otanice. A doua intrare in 6radina 1otanica din str. !adurii -=, isi %ace intrare in 6radina 1otanica prin aleea de )ilia argenteae, )ilia tomentosa si )ilia cordata. "olurile. !e teritoriul 6radinii 1otanice se intilnesc peste 8/ tipuri de sol, inclusiv soluri aluviale, cernoziomuri bogate cu un strat de =,-G, cm, pe alocuri la supra%ata apar roci a di%eritor tipuri de argila, nisipuri, iar in lunca persista soluri podzolice. )eritoriul 6radini 1otanice este strabatut de piraul ;Valea Crucii. !rin indiguirea lui, s-au construit patru rezervoare acvatice, care, a%lindu-se la nivele di%erite, %ormeaza o cascada de lacuri. !eisa&ul teritoriului 6radinii 1otanice, reprezinta o enorma semi-cupa, unde sunt expuse, intr-o anumita ordine zonele vegetale care in miniatura reprezinta teritoriul 3epublicii Moldova.

10

a baza proiectarii si constructiei 6radinii 1otanice a %ost pus principiul ecologico-sistematic cu amplasarea grupurilor de plante in stil de landsa%t, %apt ce %aciliteaza orientarea pe teren in studierea vegetatiei si corespunde cerintelor compozitionale estetice si exigentelor ecologice ale speciilor de plante. Ca orice gradina botanica si 6radina 1otanica din or. Chisinau este organizata pe sectoare. @nele sunt amplasate sub cerul liber, %iind populate cu plante anuale rezistente la conditii geroase, altele sunt amplasate in spatii acoperite prote&ate in care plantele vii sau conservate in diverse moduri sunt prote&ate cu gri&a.

11

VII. Vadul Rasco& ""Inter erene culturale+ a data de -9 aprilie la ora H am pornit de la Chisinau spre Vadul 3ascov,trecind pe linga Cricova ,!orumbeni a&ungind in raionul "oldanesti poposim in satul cu nume de legenda si nascator de oameni cu inima si su%let de basarabeni.A&ungind in satul in care s-a nascut poetul nostru emerit si de mare valoare Dumitru Matcovschi care a scris imnul Moldovei nu am ratat sansa sa vizitam micul muzeu din incinta scolii care i-a %ost dedicat poetului.6hidul local mi-a adus la cunostinta despre viata poetului,despre %amilia acestuia despre activitatea %rumoasa si despre greutatile prin care a avut sa treaca.!utin mai tirziu am intrat in muzeul istoric Ietnogra%ic care la %el se a%la in incinta scolii,ascultind cu mare atentie ghidul local am a%lat lucruri destul de %umoase si importante care pina la acea vreme nu am stiut si am %ost %rumos impresionat,despre viata si activitatea taranilor care au trait si au muncit pamintul care noi il calcam si mi-a dat o placuta ambianta ,am a%lat despre evreii care au trait pina la inceputul secolului 8,. Incheind excursia prin timp si istorie am pornit spre cimitirul evreesc care se considera unul din cele mai vechi cimitire evreesti din lume ,care are peste 8:,, de morminte cu di%erite inscriptii in limba iudaica,el se a%la linga riul 0istru la marginea satului si care in prezent inca putini stiu de el.Indi%erent de vremea urita de a%ara care parca nu vroia ca sa ne continuam cautarea istoriei nu am ezitat sa urcam stincile abrubte care erau %oarte anevoioase de urcat si totodata periculoase la care nu toti colegii mei au indraznit sa le urce pina la urma a&ungind in vir% am %ost %oarte placut surprins de priveliste de nedescris care se arata in %ata ochilor mei si parca i-am hranit cu tot ce era %rumos si de nedescris in cuvinte care imi va ramine pe viata o amintire placuta spre seara coborisem anevoios de pe stincile abrubte si urite am a&uns la autocar dupa care urma sa %acem cazarea la oamenii din sat care ne-au primit cu ospitalitate au incercat sa ne a&ute cu uscarea hainelor ne-au asezat la masa asa o

12

primire incit nu ne-am asteptat,chiar daca timpul de a%ara nu dorea sa tie cu noi aceast lucru nu convins sa stam in casa. Dupa ce sa cazat toata lumea binedispusa de ceea ce au vazut si au auzit am mers pe malul 0istrului unde am aprins un rug %etele au inceput seara cu cintece populare care parca la %lacarile rugului iti aprindea o dorinta mare de a ramine acolo vesnic seara am continuat-o cu &ocuri distractive care nu lasa pe nici unul din colegi sa se plictiseasca asa ca au inceput toti sa contribue la in%rumusetarea serii prin diverse moduri,s-au spus intimplari, legende si tot %elul de lucruri care te %aceau sa te simti bine,pe la orele -, lumea se retragea la gazda pentru a se odihni pentru ca a doua zi iar era o zi semni%icativa pentru noi. Mercuri la data de -+ aprilie la orele = sa strins grupul de colegi si pro%esorii care ne insoteau si am trecut peste riul 0istru cu barca in satul 3ascov unde am %ost intilniti cu caldura si bunavointa de ghidul local si am inceput ziua prin vizitarea muzeului satului casa unui erou national din 3azboiul pentru apararea patriei dintre anii -G/---G/9,acest muzeu se a%la pe malul 0istrului casa a apartinut unei %amilii de evrei care a %ost in%iintata cu peste -,, de ani in urma si care casa singura ar spune istorie prin in%atisarea si originalitea timpului de atunci care in prezent mai sunt putine in stare buna dupa asta am mers mai departe si in %ata noastra cum ne apropiam cu atit mai inalta se ridica un perete stincos %oarte inalt de culoare rosie caruia i se mai zicea de catre localnicii din sat si ,,muntele rosu$deoarece dupa ce apunea soarele el raspindea o culoare rosietica datorita vremii urite nu am avut posibilitatea sa vedem acest %enomen ciudat si destul de interesant,mergind prins sat am a&uns la o constructie veche si %oarte %rumoasa care ne-a creat o curiozitate de nedescris deoarece asa lucruri pentru prima data in viata le vedeam acesta era o sinagoga evreeasca care are o vechime de peste /,, de ani si un stil si o arhitectura extraordinar de %rumoasa cu pereti grosi de peste - metru cu citeva camere largi incapatoare cu geamuri mari care sus aveau %orma de semicerc pe peretii acesteia cresteau plante care iti dadea impresia ca aceasta constructie ar %i de la inceputul lumii,in interior in camerele spatioase si
13

inalte %ara acoperis inca se mai observa vopseaua care era acolo cred de la ultimile zile de %olosinta a acestuia ,ceea ce ma uimit a %ost o scara care era %acuta in peretele unui zid care era cam de :9-/, cm latime si care urca in sus in %orma de zig-zag si unde nu oricare ar %i putut sa urce pe ea iar in interiorul scarii era intunercic doar cind a&ungeai sus a&ungeai deasupra cred ca ar %i %ost si al doilea nivel dar cu timpul sa ruinat,ghidul ne adusese la cunostinta ca acolo in sinagoga ar %i trait si barbati si %emei deopotriva si se rugau in interiorul ei,lasind sinagoga in urma mergeam inainte unde se deschidea o priveliste minunata a unei paduri virgine parca nimeni nu ar %i intrat in ea copacii cresteau razlet pe pantele stincilor si a dealurilor,am a&uns la biserica catolica din satul 3ascov unde ne-a intimpinat preotul acesteia cu caldura si ne-a povestit despre istoria acesteia care si ea la %el are peste -,, de ani,care in prezent isi ducea activitatea de biserica in care vin locuitori ai satului si se roaga asculta slu&be si cinta.Dupa cum nu am spus ca in satul 3sacov sint : biserici 8 ortodoxe si una catolica este un sat mare cu multi locuitori cu o istorie bogata, culocuri extraordinar de %rumoase care ar %ace ca orice turist care ar calca pe acele locuri si ar vedea %rumusetea de nedescris pe care natura a %aurit-o cum a putut mai bine si mai indemnatic te va %ace sa vii si inca o data.Aici si a luat s%irsit cu parere de rau excursia noastra parca care prea repede sa s%irsit dar ceea ce a %ost placut pentru mine si colegii mei a %ost aceea ca am vazut ceea ce nu au vazut altii am descoperit ceea ce nu descoperi in %iecare zi si m-am simtit bine ca intr-o zi de sarbatoare,pacat ca locul nu este cunoscut de ma&oritatea concetatenilor nostri si care inca putini stiu de aceste locuri dar care se uita trecind anii deoarece viata cotidiana nu le prea permite sa se gindeasca la aceste locuri.

14

VIII. Caracteristica rutei turistice Chisinau,Raciula,Hir-auca,Frumoasa a data de 8aprilie 8,,= am vizitat : manastiri din raionul

Calarasi4>rumoasa,#ir&auca si 3aciula aceste manastiri sunt considerate ca perle de cult a Calarasului. (anastirea Frumoasa In toamna anului -=,/ pe locul unde este asezata manastirea in prezent s-au asezat cu traiul trei monarhi veniti de la manastirea 0eamt.!oiana numita ,,>rumusica77 de aici provine si denumirea manastirii in care s-au asezat cu traiul primii calugari le-a %ost o%erita de razesul din satul Oniscani <%rem Iurcu care mai apoi sa calugarit in aceasta manastire %iind cunoscut ca schimananul <%timie intemeitorul si primul ctitor al manastirii. !rima atestare documentara dateaza din -=,H la -, iunie cind <%rem Iurca si cu %ratii 6heorghe si Antiohie "ipoteanu si Iordache Iurcu au donat manastirii pamint asa in cit teritoriul manastirii se extinde. Cea mai prospera perioada a manastirii este legata de numele arhimandritului Venedict care a %ost staret intre anii -=-=--=9, si a %acut multe %apte demne de lauda,pe timpul lui manastirea devenea un centru al culturii religioase si invatamintului duhovnicesc,el a inzestrat manastirea cu o biblioteca bogatasi a in%iintat o scoala duhovniceasca. In anul -/, se zideste o clopotnita din lemn,in -/H se incepe zidirea bisericii noi din piatra in locul celei de lemn. "taretul arhimandritul gherman zideste biserica de iarna cu hramul "%intei )reimi. In anul -=G= la >rumoasa se a%lau =G de calugari si %rati. a 8 octombrie -G:H manastirea este trans%ormata in manastire de maici in scopul pregatirii cadrelor
15

pentru noul Institut de Calugarite. a :- mai -G/+ autoritatile sovietice lichideaza manastirea iar in cadrul ei se %ormeaza or%elinat pentru copii or%ani,aici a %ost si scoal pentru copii cu dezabilitati,colonie pentru %ete .In anii -G9/ clopotnita a %ost demolata. a 8, septembrie -GG/ cu binecuvintarea Inalt !rea "%intitului

Vladimir,Mitropolitul Chisinaului si al Moldovei manastirea a %ost redeschisa din nou. (anastirea Raciula Manastirea este situata in raionul Clarasi pe malul piriului Isnovat la /+ .m de Chisinau."unt mai multe opinii despre in%iintarea ei dar cea mai verosibila este anul -HG/ de care preotii din !ascani ,la inceput %usese schit de calugari iar in -=H- aici au %ost aduse calugaritele de la schitul ,,Mana77 de pe linga manastirea Curchi.In prezent manastirea are doua biserici Jcea de vara cu hramul ,,0asterea Maicii Domnului$care a %ost construita in -=/9 cea de iarna in -=99--=+, biserica a primit hramul s%.0icolae. In -G9G manastirea a %ost inchisa in biserica de iarna a %ost organizata o casa de cultura iar in cea de vara un depozit,turla bisericii a %ost data &os cu un tractor .In aceste zile de cumpana maicile au batut clopotele si au stat ingenuncheate in %ata icoanelor G zile incheeate de la instiintarea ca biserica le va %i inchisa dar nu a %ost sa %ie .A venit o comisie sa inchida manastirea apoi alta au aparut militienii au aparut toti inarmati ca raspuns si taranii au pus mina pe %urci si coase zile dea rindul sau dus tratative pina cind nu sa intimplat tragedia si au %ost impuscati : tarani iar altii au %ost raniti iar = au %ost condamnati la di%eriti termeni de detentie,pe urma a %ost inchisa manastirea iar in locul ei sa %acut dansuri pina in anii 7G, ai secolului trecut cind a %ost redeschisa si si-a inceput activitatea de manastire.

16

(anastirea Hir-auca <ste situata in raionul Calarasi la 9, .m de Chisinau ,89 .m de Calarasi. A %ost inaltata pe malul riului #ir&auca la poalele unei coline acoperite cu ste&ari seculari. !rivind anul intemeerii sunt mai multe ipoteze cea mai credibila si mai cercetata versiune spune ca ea a %ost in%iintata la -H/, adapostind citiva %ugari de catre tatari dupa ce paginii au parasit locurile toti s-au intors pe la casele lor la schit raminind numai egumenul )eodosie mai tirziu au mai venit inca doi calugari de la manastirea 0eamt. a sosirea lor )eodosie a %ost calugarit dindui-se numele de )eoctist.In acest loc pe mosia boierului moldovean 0iculita sau construit citeva chilii iar mai tirziu sa inaltat si o biserica de lemn iar la -=,9 a %ost construita biserca de iarna a %ost plantata o livada,o vie au %ost construite doua mori de apa, in -=9+ a %ost constrita biserica de vara cu hramul ,,Inaltarea Domnului$. In -G-H in timpul revolutiei soldatii rusi au %acut mari devastari si au mani%estat un barbarism cumplit in manastire,intrind in beciuri au varsat cei peste 9,,,, de litri de vin,dupa -G-= viata in manastire sa normalizat. In -G+8 manstirea a %ost inchisa si a %ost instaurat un sanatoriu in altar sa deschis un bu%et unde se vindea tutun,coniac,vin iar in biserica de iarna s-a organizat sala de tir,bolnavilor internati li se permitea sa impuste intr-un perete unde era ilustrat chipul lui Isus #ristos. 1iserica a %ost redeschisa in -GG:.

17

I.. (U/EUL 0A1IO0AL #E ISTORIE A (OL#OVEI Daca %aci o plimbare pe strazile din Centrul orasului Chisinau la intersectia dintre strazile :- august -G=G si 1anulescu-1odoni vedem o cladire cu o arhitectura %oarte %umoasa pe o arie extinsa aceasta cladire este cladirea Muzeului 0ational de Istorie a Moldovei. Muzeul se a%lK Fntr-o clKdire remarcabilK prin arhitectura Li istoria sa. A %ost reconstruitK dupK seismul din -GHH, %iind reamplasatK pe %undaMii noi, restabilindu-se cu stricteMe vechile %aMade. AceastK clKdire devine cunoscutK FncepNnd cu anul -=:H, cNnd proaspKt construitK de negustorul 1ogaciov, este propusK pentru sediul Dumei orKLeneLti. On -=/8 este FnchiriatK pentru 6imnaziul regional pentru bKieMi 0r.- '%ondat Fn -=::*, dar Fn curNnd este cedatK pentru amena&area Fn ea a spitalului militar, Fn care erau trataMi rKniMii aduLi de pe %rontul ruso-turc. DupK reFntoarcerea gimnaziului Fn aceastK clKdire, are loc un incendiu Fn -=+8, lucrKrile de reconstrucMie ulterioare, schimbNnd radical aspectul ei exterior Li structura spaMialK, care devin caracteristice pentru eclectica %rancezK, aspect pKstrat Li dupK ultima sa reconstrucMie. "paMiul dintre aripile laterale a %ost Fnchis Li amena&at pentru demonstrarea dioaramei ;IaLiChiLinKu;. Muzeul a %ost %ondat Fn -G=: pe baza %ondurilor istorice ale Muzeului de "tat a Pinutului Li ale Muzeului 6loriei Militare. DupK -GG- Muzeul a primit Fn %ondurile sale colecMiile istorice ale muzeelor des%iinMate4 ale Muzeului republican ;6.I. Qotovs.i Li ". azo; 'Fntemeiate Fn -G/=*, Muzeul prieteniei popoarelor 'din -GH,*, Muzeul tipogra%iei ilegale a ziarului ;Is.ra; 'Fntemeiat Fn -G+,*, Muzeul de Istorie a partidului comunist al Moldovei '-GH,*, Muzeul de ateism LtiinMi%ic '-GH=*. !este 8+: mii de exponate, dintre care peste -+9 mii de piese originale din patrimoniul national moldovenesc, sunt expuse vizitatorilor in Muzeul 0ational de Istorie a Moldovei, inaugurat in -G=H in sediul %ostului iceu 3egional. Muzeul este amplasat in centrul istoric al Chisinaului, in %ata caruia se inalta monumentul
18

; upoaicii latine; cu 3omulus si 3emus, copie %idela a celui din 3oma. In %iecare an in incinta acestui muzeu sunt organizate -9 expozitii tematice, care devin importante evenimente stiinti%ice in Moldova. Muzeul este structurat in mai multe sectii4 Arheologie si Istorie Antica, Istorie Medievala, Istoria 1asarabiei, Istoria Contemporana, )ezaure. Are cinci %iliale4 <xpozitia de tehnica militara, Casa memoriala "ciusev 'ambele in Chisinau*, Casa memoriala ;C. "tamati; 'Ocnita*, Conacul %amiliei azo '!iatra*, Casa-muzeu ;Carol 2II; 'Varnita*.

19

.. (U/EUL 0A1IO0AL #E ET0O)RAFIE 2I ISTORIE 0ATURAL3 ClKdirea Muzeului 0aMional de <tnogra%ie Li Istorie 0aturalK este o prezenMK exoticK pe meleagurile neastre, sursa de inspiraMie servind arhitectura arabo-mauritanK. Autorul clKdirii este V. PFganco. <ste construitK din piatrK cu decoraMie plasticK din stuc, vitralii artistice, detalii din %ontK, %eronerie artisticK, lemn sculptat la uLile de intrare. <ste prima clKdire conceputK special pentru o instituMie muzealK. <ste construitK Fn anii -G,:--G,9, Muzeul Remstvei a %ost trans%erat Fn aceastK clKdire Fn anul -G,+. <ste un monument de importanMK naMionalK.muzeul se localizeaza in o. ChiLinKu, str. M. QogNlniceanu, =/ <ste cel mai vechi stabiliment muzeal din 3epublica Moldova, %ondat pe baza exponatelor expoziMiei agricole din -==G. a Fnceput se numea ;Muzeul zoologic, agricol Li al meLteLugurilor al Remstvei din 1asarabia;. IniMiatorul organizKrii muzeului a %ost A.>. "tuart, magistru Fn zoologie, care a gKzduit exponatele Fntr-o salK a @pravei Remstvei 6uberniale, al cKrei preLedinte era 'str. Sciusev, nr. -,:*. "ediul Muzeului a %ost plasat Fn partea de sud a cartierului ocupat de @pravK, Fntre ele %iind plantatK prima grKdinK botanicK din ChiLinKu cu vegetaMie caracteristicK pentru %lora regiunii. ClKdirea Muzeului este o prezenMK exoticK pe meleagurile noastre, drept sursK de inspiraMie servind arhitectura arabo-mauritanK, care a o%erit interioare ample, oportune pentru des%KLurarea expoziMiilor Fntr-un spaMiu Fnchis. Muzeul, ca tip edilitar, prezintK interes Li din punct de vedere al expoziMiei artistice, %iind o premierK Fn repertoriul arhitectural al regiunii, unde pNnK Fn prezent pentru sediile muzeelor sunt utilizate clKdiri concepute Li construite pentru alte destinaMii %uncMionale. Interioarele au %ost Fnzestrate din belLug cu stucuri, vitralii, detalii Li elemente constructive din metal . !rintre colaboratorii muzeului au %ost naturaliLti cu renume - A.>. "tuart, primul sKu director, >.>. Li A.>. Osterman, ). !orucic, A. MoroLan, etc.

20

)ehnici de construcMie !iatrK cu decoraMie plasticK din stuc, vitralii artistice, detalii din %ontK, %eronerie artisticK, lemn sculptat la uLile de intrare. "emni%icaMie patrimonialK InternaMionalK, ArtisticK, IstoricK Muzeul a %ost restaurat Fn anii G, ai sec. 22 (uzeul !us4in""!us4in in (oldo&a+ Casa negustorului I.0. 0aumov, in care a locuit A.". !us.in azi casa-muzeu ;A.". !us.in; 'denumire din 3egistru* Monument de arhitecturK de valoare naMionalK, inclus Fn 3egistrul de monumente de istorie Li culturK a municipiului ChiLinKu, alcKtuit de Academia de StiinMe. "-a costituit de la s%NrLitul secolului al 2VIII-lea I pNnK la s%NrLitul secolului al 2I2-lea, Fn stil eclectic. <ste un complex alcKtuit din patru clKdiri, care %Kceau parte din douK proprietKMi imobiliare, comasate Fn perioada postbelicK. Ontreg complexul a %ost restaurat Fn anul -G=8, aspectul actual %iind datorat acestor intervenMii. Cea mai veche clKdire a complexului este casa muzeu A.". !uL.in, construitK anterior sistematizKrii perimetrale ulterioare a oraLului vechi. Casa, iniMial, era situatK Fn mi&locul grKdinii, orientatK cu %aMada spre est. !entru douK luni, din septembrie 8pNnK Fn octombrie -=8,, Fn aceastK casK s-a oprit poetul rus Alexandru !uL.in. @lterior casa a intrat Fn componenMa unei clKdiri aliniate perimetral strKzii Anton !ann. DupK restaurare a %ost detaLatK de ea. <ste o casK cu o structurK tradiMionalK, alcKtuitK din trei camere, a%late de o parte Li alta a unei tinzi centrale. Interierul casei, mobilierul de epoca, locul unde a creat

21

!us.in te trans%era in atmos%era Chisinaului de la inceputul sec. 2I2. Cei mai curiosi pot citi manuscrisele cu scrierile poetice originale. >aMada este simetricK, cu o compoziMie alcKtuitK din cinci axe, patru goluri de %erestre Li unul de uLK, amplasat central. Casa este acoperitK cu o Fnvelitoare FnaltK, Fn patru ape. !roprietatea negustorului Ivan 0aumov, se a%la la colMul ascuMit al cartierului, %ormat la intersecMia strKzilor Anton !ann Li !runcul. Con%iguraMia clKdirii repetK conturul obMinut de strKzi dupK redresarea traseului lor, datNnd de la mi&locul secolului al 2I2-lea. AceastK parte are o con%iguraMie uLor trapezoidalK, cu planul Fn %orma de careu. Cea mai timpurie dintre ele se a%lK la colMul strKzii !runcul, cu un plan unghiular, cu intrare din curte Fntr-un hol, de unde se Fncepe an%ilada circularK a camerelor. On partea opusK, ulterior a %ost alipitK o casK aliniatK strKzii Anton !ann, care a de%initivat construcMia perimetralK a curMii. Intrarea Fn curte avea loc dinspre strada !runcul, printr-o poartK Li printr-un gang pietonal dinspre strada Anton !ann. On -G/=, la -= %ebruarie, con%orm deciziei de organizare a casei-muzeu A.". !uL.in, complexului de clKdiri i s-a donat proprietatea vecinK, a cKrei construcMii au %ost distruse Fn timpul celui de al doilea rKzboi mondial.

22

.I. CO5US0A (IT SI A#EVAR 0emKrginitele plantaMii de viMK de vie sunt o caracteristicK de%initorie a peisa&ului moldav din cele mai strKvechi timpuri. "ectoarele bine aran&ate, Fngri&ite, plasate pe colinele dominante, FmpestriMate de struguri chihlimbarii a&ung departe dupK linia orizontului. !KmNnturile roditoare, soarele generos, mNinile dibace ale localnicilor cultivK cu gri&K viMa de vie, crescNnd-o cu o dragoste deosebitK, iar via, la rNndul sKu, Fn %iecare toamnK rKsplKteLte oamenii cu roade bogate de struguri chihlimbarii... "A 5>abrica de vin Co&uLna$ - una din pierlele ramurii vitivinicole ale republicii - se a%lK Fn raionul "trKLeni, la o depKrtare de circa -9 .m de capitalK I oraLul ChiLinKu - Li este aLezatK Fn zona pitoreascK a Codrilor, cea mai prielnicK pentru creLterea strugurilor de FnaltK calitate Li producerea renumitelor mKrci de vinuri moldoveneLti. >abrica de vin din Co&uLna a %ost %ondatK Fn -G+/, Fn baza punctului primar de altoire Li creLtere a butaLilor de origine %rancezK, acesta %iind Fn%iinMat, la rNndul sKu, FncK Fn anul -G,=. In%rastructura %ormatK la Fntreprindere - producerea materialului sKditor propriu, parMial de origine %rancezK, Fn%iinMarea plantaMiilor viMei de vie - au permis %abricii sK producK Li sK Fmbutelieze vin de cea mai FnaltK calitate, Fn con%ormitate cu tehnologiile clasice. On perioada sovieticK %abrica de vin Co&uLna intra Fn componenMa renumitei asociaMii 5Moldvinprom$, plantaMiile de vie ale cKreia ocupau o bunK parte a supra%eMelor arabile ale republicii, iar vinurile erau apreciate Li cunoscute, atNt Fn Moldova, cNt Li peste hotare. O bunK parte din producMia vinicolK a %abricii era exportatK Li constituia aproximativ o &umKtate din tot exportul republicii. On -GHG a %ost deschisK oenoteca >abricii cu o capacitate totalK de pNnK la un milion de sticle. AstKzi Fn ea se pKstreazK o colecMie de vinuri unicale din di%erite regiuni ale Moldovei, vinuri inclusiv din anii -GH=--GHG. a deschiderea oenotecii
23

%abrica a primit Fn dar de la cele mai renumite Fntreprinderi vinicole din %osta @""3 vinuri exclusive de colecMie, printre care4 1A")A3DO MA6A3ACI, 'a.r. -GH/*, M@"CA) COC)<1< I 'a.r. -GH9* Li alte peste 8, de denumiri de vinuri unicale, care pNnK Fn prezent se pKstreazK Fn oenoteca %abricii. AveMi Lansa de a le vedea, vizitNnd "A$>abrica de vin Co&uLna$. #es're Oenoteca Cea mai mare mNndrie a >abricii este, cu siguranMK, Oenoteca Fn care se pKstreazK vinuri unicale de colecMie produse Fn di%erite regiuni ale Moldovei, inclusiv Fn anii -GH=--GHG. "trKzile oenotecii poartK denumiri de vinuri - CA1<30<), COM3A), !O3)?<I0, A@3I@, 3OMA0<S)I, MA3"A A, #<3<", M@"CA), 63A)I<S)I, 3I<" I06, CA6O3 CI@MAI. >erite de luminK Li acoperite cu pra%, sticlele cu vinuri de colecMie FLi aLteaptK cumpKrKtorii. Acestea sunt aran&ate pe ra%turi Fn poziMie orizontalK, pentru ca vinul sK %ie Fn contact permanent cu dopul de plutK. On 1eciul >abricii, construit Fn -GHG, se pKstreazK astKzi -- tipuri de vin de colecMie din di%erite regiuni ale Moldovei, care e propus vizitatorilor Fn sKlile de degustare. a deschiderea beciului Fntreprinderea a primit Fn dar vin de la cele mai vestite %abrici de pro%il din %osta @3"". Ast%el, la Co&uLna se gKseLte Li vin mai vechi decNt puteMi sK vedeMi Li sK procuraMi Fn sKli. "pre exemplu, 1A")A3DO MA6A3ACI 'a. r.-GH/* Li alte peste 8, de denumiri de vinuri din anii-GH/--GH9. Coridoarele 1eciului au lungimea totalK de aproape 8 .m Li capacitatea de circa un milion de sticle. AdNncimea e de H metri la intrare Li -- metri Fn apropierea sKlilor de degustare. CondiMiile de pKstrare a vinului sunt optimale I umiditatea Fn &ur de G,T Li temperatura aerului U-8 -U-/VC, care rKmNn neschimbate pe parcursul Fntregului an. Salile de de$ustare VizitFnd "A 5>abrica de vin Co&uLna$ veMi %i surprinLi de %rumuseMea sKlilor noastre de degustare. Aici veMi savura vinuri de calitate, pregKtite cu multK dragoste de vini%icatori. >rancezii se vor bucura sK regKseascK, pe neaLteptate, atNt de cunoscutele
24

pentru ei denumiri I CA1<30<)'-G=H* Li "A@VI60O0. 6ermanii vor avea Lansa sK aprecieze 3I<" I06@ '-GHG* produs Fn Moldova. "paniolii vor compara #<3<"@ '-GHG* cu cel de acasK, iar portughezii vor aprecia %aptul cK Li Moldova Ltie sK producK Li sK pKstreze !O3)?<I0@ '-GHG*. Aceste vinuri, Li FncK multe altele sunt pKstrate cu gri&K pentru a %i o%erite vizitatorilor Fn sKlilor unice de degustare ale >abricii. Sala de !iatra 'maximum 9, de persoane* FMi o%erK senzaMia unei cKlKtorii Fn timp, Fn vremurile legendelor Li miturilor cu zNne Li haiduci. Muzica popularK, ospitalitatea ghizilor, bucatele gustoase Li, binenMeles, vinurile excepMionale vor %ace ca vizita sK VK rKmNnK pentru mult timp Fn memorie. Sala Al6a 'maximum 99 de persoane* - este per%ectK pentru organizarea seminarelor, simpozioanelor, con%erinMelor, etc. < potrivitK Li pentru Fntruniri la cel mai Fnalt nivel. <ste pre%eratK de vizitatorii pasionaMi de lux modern Li eleganMK clasicK europeanK.

25

.II. (olde7'o e7'ozitia Turism" Odihna i Hotele

Moldexpo este cel mai mare si mai modern centru expozitional din Moldova in %iecare an aici se %ac expozitii,se aduna agentii economici isi expun noile produse,se %ac di%erite intruniri ai di%eritor oameni de a%aceri, De asemenea,de citiva ani se %ace expozitie consacrata turismului aici vin agentii din Moldova cit si din strainatate si incearca sa-si promoveze noile produse pe piata turistica internationala.Anul acesta a avut loc de la ,G aprilie pina la -8 aprilie 8,,= expozitie agentiilor turistice, a hotelorilor, a pensiunilor agroturistice,mestesugari populari,la aceasta expozitie invitatii au raspuns prompt si s au pregatit destul de bine si si-au prezentat standurile in cel mai bun mod si mai e%icient pentru a atrage atentia vizitatorilor. a aceasta expozitie au participat tari din %osta @niune "ovietica cit si tari din <uropa Centrala,Asia,Arabia.Au participat tari caJ 1ulgaria 3omania @craina Indonezia )urcia 1elarus

Din 3epublica Moldova au %ost prezente %irmele turistice4 Moldova)ur )rapeza)ur

26

Mondi)ur #olidaC "ervice )ransenca )ur )oco)ur "acvoia& a %el au %ost prezenti si reprezentanti ai unor &urnale care si-au expus

varietatea de in%ormatie care au acumulat-o in domeniul turismului asa &urnale ca 4 Moldova )uristica Care s-au prezentat cu un baga& de in%ormatie si au %ost unii din cei mai activi din primele zile. a aceasta expozitie toti reprezentantii de %irme de turism,hotele,pensiuni s-au prezentat cit se poate mai bine %iind cu o gama bogata de servicii . )oti participantii la expozitie si-au dat silinta ca pe parcurrsul expozitiei sa atraga vizitatori se imparteau brosuri,price listuri in care se incadrau preturile pe estivalul de vara,erau de asemenea varietate mare de preturi la di%erite calatorii in tari exotice sau la mare, munte preturi pentru buzunarul tuturor,cu o varietate bogata de destinatii in toate colturile lumii.Cele mai active %irme turistice mi s-au parut sa %ie ,,3omania$ care a %ost si nominalizata ca cel mai original stand. Ce mi sa parut mai interesant a %ost ca ei au venit cu un pachet special pentru !asti ,sa sarbatoresti !astele intr-o ambianta mai di%erita decit in ceilalti ani puteai merge la munte intr-o pensiune sau undeva pe litoral cu preturi destul de avanta&oase si au %ost multi care si-au dat interesul pentru aceasta
27

directie,multi din vizitatori alegeau Antalia destinatie pre%erata de o mare parte de turisti. Indonezia care este printre primele dati si era atractiva pentru vizitatori si multe altele,ceea ce era extrem de important era aceea ca veneau directori de %irma si discutau cu colegii de peste hotare,incheeau contracte %aceau schimb de experienta aceasta duce la o legatura strainsa de parteneriat cu tarile invecinate noua. a Moldexpo se petreceau zilnic con%erinte,mese rotunde la care se discutau di%erite teme. Deasemenea se %ac si sonda&e privitor la parerea vizitatorilor despre aceasta expozitie,colegii mei studentii anului doi s-au aratat cointeresati de aceasta preocupare si au %acut sonda&e pe parcursul zilelor in care decurgea expozitia . <u am a&utat %irma,, 3omania 5la stand unde repartizam in%ormatii despre ceea ce ii interesa pe vizitatori,raspindeam brosuri cu di%erite directii de calatorii,am cules in%ormatii necesare despre turism,am %acut cunostinte cu persoane din turismul extern cit si cel intern,am asezat standul cu materialul necesar pentru expozitie. Aceasta expozitie mi-a %acut o noua viziune despre turism,am a%lat multe lucruri utile pentru care imi vor %i necesare pe viitor,si mi-am %acut noi prietnei si persoane cu care vom lucra pe viitor.

28

Concluzii8 Dupa practica didactica care am e%ectuat-o in decursul unei luni am %ost in di%erite regiuni ale Moldovei am vazut di%erite locuri si concluzia care am %acut-o este urmatoarea41asarabia este un tinut destul de pitoresc despre asta au vorbit si anticii in primele lucrari ale lumii si nici nu ma indoesc de asta ,am vazut locuri unde turismul cind ar trebui sa prospere acolo nici nu s-a inceput activitatea turistica,noi toti stim ca Moldova este saraca in diversitate de relie% si nu este bogata in retea hidrogra%ica nemaivorbind de mari dar cind sunt asa locuri pitoresti ca Vadul lui 3ascov care dispune de toate bogatiile naturii care sunt in Moldova nici nu se aude de el in activitatea %irmelor turistice ,eu cred ca de vina este conducerea care nu duce o politica de dezvoltare intensiva a turismului rural si nu se atrage atentie la aceste lucruri cel mai bun lucru care ar %i necesar in momentul dat este de a atrage investitori straini de a-i,scuti de taxe si impozite pe o perioada de timp pentru a incepe o dezvoltare intensiva a turismului rural,si asta ar da posibilitatea unor locuri de munca pentru cetateni regiunii date ,se va dezvolta turismul intern,sa se reglementeze problemele de care se ciocneste 1asarabia zi de zi4 drumuri rele,deservire de proasta calitate a turistilor,situatie ecologica proasta. a %el se poate de spus acelas lucru si despre "atul Moldovenesc ca nici nu este drum as%altat,casele nu dispun de baie ,?C,)V,sisteme de canalizare,apele lacurilor si iazurilor nu permit turistului sa se scalde ca nu sunt curate,aceste momente %ac tragedie
29

in turismul nostru si nici nu ii va permite sa %aca miscari pina nu se va elabora un program special de dezvoltare a turismului si de aparare a zonelor naturale ,de a nu se distruge natura si ariile impadurite. In ceea ce priveste turismul religios este in continuare cel mai dezvoltat la noi si %aptul acesta ne bucura ,manastirile si bisericile sunt in %aza de reparare si reconstructie si cred ca pina in viitorul indepartat tot turismul religios va %i pe primul loc. !ro'unerea mea ar %i de %ormare a rutelor noi spre Vadul lui 3ascov de a se deschide o pensiune agroturistica unde turistul s-ar putea caza ca dupa cum am vazut in regiunea data se repara drumurile si ar putea aduce venituri colosale pentru regiunea data,sa se %aca marsuri turistice in padurile din apropiere si sa se viziteze grotele din stinci ca sunt asa multe directii incit ti se pare ca nu le vei putea privi si cerceta pe toate. In "atul Moldovenesc sa se investeasca suma necesara de bani pentru %acerea drumului si dotarea caselor cu necesarul de inventar si dotarea lor cu bai si %acerea unui sistem de canalizare,curatirea lacurilor din &urul satului,si sa se duca politica de atragere a turistului dar nu de respingere.

30