ASAMBLRI ELASTICE (CU ARCURI)

Asamblarile cu elemente elastice (arcuri) fac parte din grupa asamblarilor demontabile. Asamblarile demontabile sunt acele asamblari care permit montarea si demontarea repetata a pieselor, fara deteriorarea lor. Arcurile sunt organe de masini folosite in constructia asamblarilor elastice caracterizate prin capacitatea de deformatie elastica si de acumulare de energie sub actiunea sarcinilor. Insusirile mentionate le fac foarte utilizate in constructia de masini si aparate. Noile tehnologii au adus multe noutati in acest domeniu: proiectarea arcurilor se face acum pe calculator, cu programe sofisticate; materialele revolutionare adauga arcurilor proprietati noi si caracteristici mai bune, dimensiunile arcurilor pot varia foarte mult, de la cele minuscule, pana la cele de forta (2 N), astfel incat domeniile de utilizare au crescut. !roiectul reprezinta o trecere in revista a asamblarilor elastice, pornind de la definitia acestora, la domeniile de utilizare si clasificarea arcurilor, trecand apoi la descrierea catorva tipuri principale de arcuri si la tehnologia de asamblare.

TEHNOLOGIA DE EXECUIE A ASAMBLARILOR DEMONTABILE

1.1 GENERALITATI Asamblarile fi"e demontabile sunt acele asamblari care permit montarea si demontarea repetata a pieselor, fara deteriorarea lor. Asamblarile fi"e demontabile se pot grupa in functie de elementele folosite la asamblare in: # asamblari prin pene si caneluri; # asamblari cu conuri; # asamblari prin cuie cilindrice si conice; # asamblari cu elemente elastice; # asamblari prin filet.

TEHNOLOGIA ASAMBLARII ARCURILOR

GENERALITATI In general, arcurile pot fi considerate ca fiind piese simple # de e"emplu, arcurile elicoidale, spirale, lama, etc. $ sau asambluri compuse din mai multe piese, ca, de e"emplu, arcurile in foi. In primul caz, notiunea de asamblare se refera la montarea arcului in subansamblul din care face parte, iar in cel de#al doilea, pe de o parte, la asamblarea arcului ca ansamblu distinct, iar pe de alta parte, la montarea lui in ansamblul general (masina, aparat, dispozitiv). %nele arcuri, ca, de e"emplu, cele lama sau bara de torsiune, precum si unele arcuri elicoidale nu ridica probleme deosebite la asamblare. &e va avea gri'a totusi sa se verifice functionarea subansambului, urmarindu#se ca arcul sa#si poata e"ecuta cursa de lucru si sa realizeze forta necesara.

()N*A+,A A+-%+I.)+ ,.I-)I/A., Arcurile elicoidale, care sunt cele mai raspindite in practica, se monteaza, in general, usor, fara a fi nevoie de dispozitive speciale. ,"ista situatii in care arcul se monteaza cu o anumita strangere, astfel incat el sa fie capabil sa transmita in continuare o forta de o anumita valoare. !entru a se stabili valoarea deformarii elastice (sagetii), necesara realizarii unei anumite forte, este necesar sa se cunoasca caracteristica arcului K, definita ca fiind raportul:
K = F f

0 # este incarcatura arcului; f # deformatia elastica (sageata) corespunzatoare incarcaturii F. Aceasta caracteristica se determina pe masini speciale de incercat arcuri. *ot pe aceasta masina se pot supune unei probe de durata arcurile elicoidale care 'oaca un rol functional important; incercarea consta in supunerea arcului unei incarcaturi de o anumita valoare, realizarea sagetii corespunzatoare si urmarirea mentinerii neschimbate a sagetii un anumit timp. !entru determinarea caracteristicii arcurilor mici se poate folosi un dispozitiv ca cel reprezentat. Arcul 1, caruia i se determina caracteristica, este strans intre talere 2 si 1, prin apasarea cu o forta realizata prin actionarea manetei 2 si a ti'ei 3. 4aloarea fortei se citeste pe cadranul dinamometrului 5 legat de talerul 1. !entru diferitele valori ale fortei de incarcare F, se citeste pe rigla 6 valoarea sagetii f, in dreptul indicatorului 7, solidar cu talerul 2, dupa care se stabileste valoarea caracteristicii, pe baza relatiei. In timpul asamblarii, pentru a realiza o forta de o anumita valoare, arcul trebuie sa capete o sageata rezultata din impartirea fortei respective la caracteristica arcului. &ageata se masoara cu un aparat de masurat (subler, ceas comparator) din momentul inceperii deformarii arcului. /e obicei, arcul este strans cu o ti'a filetata ce trece prin interiorul arcului si cu a'utorul unor piulite. Intrucat,

in stare destinsa, arcul poate avea lungime mai mare decat ti'a interioara, este necesara comprimarea lui in vederea introducerii piulitelor si capacului de strangere. In cazul arcurilor de dimensiuni mari, forta necesara este deosebita de mare si nu poate fi realizata manual. /ispozitivul hidraulic serveste uneori la montarea arcurilor grele, pentru a caror comprimare sunt necesare uneori forte de ordinul a 8,9#8,5 (N.

/ispozitivul se compune din cadrul 9, care poate fi manevrat cu macaraua, un grup hidraulic alcatuit din motorul electric cu pompa 2, conductele 2, manometrul 1 si cilindrul hidraulic 3. !entru montarea arcului 6 intre corpul 5 si capacul 7, acesta se comprima prin strangerea in dispozitivul hidraulic, pana cand capatul surubului : este accesibil infasurarii piulitei si contrapiulitei. A&A(;.A+,A A+-%+I.)+ IN 0)I

Arcurile in foi, fiind alcatuite din mai multe elemente, necesita ele insele o asamblare preliminara, dupa care se monteaza in ansamblul general din care fac parte.

In vederea asamblarii, fiecare foaie se unge cu vaselina sau vaselina grafitata, pentru a se micsora frecarea in timpul functionarii arcului. Apoi, se ia foaia principala si se aseaza pe bancul de lucru, peste care se monteaza una sau doua foi principale de intarire, dupa care urmeaza foi de lungimi din ce in ce mai scurte, numite foi secundare. %lterior, se introduce un surub (bulonul central) sau un nit (stiftul arcului) in gaura din mi'locul foilor. /atorita acestei fi"ari, foile de arc se pot aseza strans unele peste altele. &e monteaza apoi bridele, care au rolul de a impiedica deplasarea laterala a foilor. &uruburile bridelor trebuie bine stranse; totusi, urechile bridelor nu trebuie sa apese prea mult marginile laterale ale foilor, deoarece bridele pot fi smulse din loc si deplasate, in special la arcurile folosite la automobile, tractoare, vagoane etc. ;ridele utilizate la asamblarea arcurilor au forma de % sau % modificat.

!entru prinderea bridelor, foile se pot strange sau, cu a'utorul unei cleme cu surub.

;ridele dintr#o singura bucata pot fi introduse la cald, incalzite, in prealabil, la temperatura de 788#:88<-. !ozitia bridei se controleaza cu echerul. (ontarea arcului din ansamblu din care face parte se realizeaza prin prinderea lui cu bride si suruburi. !rin intermediul foii principale, capetele arcurilor din foi se prind de caroserie, articulat sau nearticulat. ()N*A+,A A.*)+ *I!%+I /, A+-%+I !entru montarea altor tipuri de arcuri sunt necesare, de la caz la caz, dispozitive de asamblare, care au ca principal scop comprimarea sau intinderea arcului in vederea prinderii capetelor sale pe piesele invecinate. Arcurile elicoidale de tractiune se monteaza usor, prin intinderea arcului cu mana $ pentru arcurile mici $ sau cu parghii $ pentru arcurile mari. &e va urmari ca, in timpul functionarii, fortele aplicate sa se gaseasca pe directia a"ei arcului, iar arcul sa nu se frece de piesele invecinate, ceea ce ar duce la uzarea si distrugerea lui.

Arcurile spirale#plane se monteaza ceva mai greu, deoarece ele se pot introduce in casete numai in stare stransa. /aca marimea arcului nu permite strangere lui cu mana, se vor utiliza manivele pentru aplicarea momentului necesar strangerii.

-a o masura de protectie a muncii cu caracter general, se va avea gri'a ca, in timpul montarii, arcurile sa fie bine prinse, astfel, sub actiunea fortelor dezvoltate prin solicitarea lor, ele pot iesi din dispozitive sau locasurile lor, provocand lovituri sau taieri grave.