Universitatea Maritim din Constana

Proiect de curs la DSPN

Tema proiectului: Analiza cavitaiei elicelor normale i
neconvenionale cu un grad mare de nclinare, n condiii
normale de funcionare
ndrumtor: Conf. univ.dr.ing. Stan Liviu
ntocmit de :
ACATRINEI Remus
Constana
2014
2
ABSTRACT
Cavitatile de curgere din jurul elicilor conventionale si a elicilor cu inclinare ridicata in
conditiile amplasarii in spatele chilei sunt simulate de un rezolvator autohton RANS, EllipSys
(Sorenses 2003), cu un model cavitational, bazat pe abordarea modelarii echilibrului omogen
(HEM) si o ecuatie de miscare a vaporilor. Validarea acestui model in EllipSys a fost efectuata
pentru curgerile cavitationale in contraste hidro (Shin 2010).
Pana la simularea cavitationala, caraceteristicile elicilor in ape libere din procesarea
computerizata sunt comparate cu cele obtinute din testele de propulsie pentru debitele scufundate
total. Simularile cavitationale sunt efectuate pentru conditiile de curgere ce corespund cu cele
obtinute din testele efectuate in tunelele de test pentru modelele de nave echipate cu acest tip de
elice. In schimbul modelarii chilei pentru conditiile amplasarii in spatele chilei, campul de siaj
masurat din planul elicii este aplicat folosind un disc actuator neomogen aflat sub sarcina
amplasat intr-un plan aflat in amonte de elica. Variatiile profilului cavitatii computerizate,
respectand unghiul palelor este comparat cu cele obtinute in testele efectuate in tunelul
cavitational.
Studiul prezent descrie modul de implementare a unui model de cavitatie HEM pentru
modelarea computerizata a sabloanelor cavitatilor instabile in conditiile amplasarii in spatele
chilei, respectand unghiurile palei si extinderea cavitatii pe geometria complexa a unei elicit
conventionale/cu grad de inclinare ridicat. Cavitatia instabila computerizata in conditiile
amplasarii in spatele chilei are o acuratete calitativa acceptabile, dar respectand dimensiunea
cavitatii, intervin discrepant cantitative.
CUVINTE CHEIE
Cavitatia elicii, RANS, siajul chilei, disc actuator, elice cu grad mare de inclinare.
1. INTRODUCERE
Analiza CFD folosind un rezolvator de debit vascos turbulent este o metoda comuna
pentru aplicatiile industriale in numeroase discipline in zilele de azi. Modelel cavitationale
pentru rezolvatoarele CFD au fost dezvoltate in ultimul deceniu. Cel mai cunoscut dintre
modelele cavitationale este cel al unui HEM cu o ecuatie de miscare a vaporilor. Combinarea
a doua faze este manevrata ca o singura faza a fluidului cu fluid variabil ce corespunde cu
compozitia celor doua faze, iar schimbarile fazelor sunt manevrate de ecuatia de miscare, fie
pentru fractia de volum al vaporilor, fie pentru fractia de masa a vaporilor. Aceste modele au
demonstrat potentionalul pentru simularea cavitationala a elicei, dar in cazul de fata este
limitat la o elice conventionala cu un grad moderat de inclinare. In lucrarea de fata un model
cavitational analog modelelor existente este implementat in EllipSys. Cavitatia instabila de
3
pe elica conventionala si elica cu grad mare de inclinare in conditiile amplasarii ina spatele
chilei este simulata de catre EllipSys cu modelul cavitational implementat. Masurarea
campului de siaj din spatele chilei este aplicata de discul actuator, in pofida utilizarii o
limitare a datelor de intrare, astfel incat campul de siaj bine conservat poate atinge regiunea
debitului elicii.
Mai intai sunt sumarizate formulele matematice si schemele numerice pentru
implementare. Apoi, discretizarile sunt prezentate in validarea preliminara a modelelor
computerizate in conditiile de curgere sub apa si in conditii de ape libere a elicii. In ultimul
rand sunt prezentate simularile cavitatii in ape libere si in conditii de amplasare in spatele
chilei. Inaintea simularilor cavitatii din spatele chilei, campul de siaj generat de discul
actuator este verificat in raport cu campul de siaj intentionat masurat doar cu o curgere axiala
intr-o grila rectangulara.
2. FORMULAREA SI IMPLEMENTAREA
Densitatea si vascozitatea constanta din ecuatia RANS pentru debitele incomprehensibile
sunt inlocuite cu proprietati variabile amestecate pentru curgerile debitele cavitationale.
Ecuatiile RANS sunt scrise folosind notarile lu Einstein si coordonatele carteziene sunt:
Adoptand HEM, proprietatile de mixtura sunt aproximate pe baza unei fractii de volum
de baza ca:
Fractiunea de volum a vaporilor a
v
este obtinuta rezolvand ecuatia de continuitate pentru
starea de vapori:
4
Conform ecuatiilor 3 si 4 transferul de masa m intre doua faze poate fi legat de derivate
de material Da
v
/Dt. Aproximand faptul ca vaporii sunt distribuiti ca un numar constant de
densitate a microbulelor sferice cu o raza constanta R, m poate fi rescris cu R si derivate de
timp R ca:
Integrarea ecuatiei Rayleigh-Plesset si ingorand effectele tensiunii suprafetei,
vascozitatea si gazul noncondensabil, R este exprimat ca o functie de presiune locala p si
fractia initiala de volum a gazului este a
v0
este:
Ecuatia 6 este aplicata ecuatiei 5 cu estimarea ca bulele cresc sau dispar repede astfel
incat R R
max
, a
v
1 sau R R
min
, a
v
4aR
min
3
/3. Colectand constantele in C
e
pentru
evaporare si C
c
pentru condensare, m este rescris ca:
Majoritatea modelelor cavitationale bazate pe HEM, sunt reformulate analogic prin
ecuatia 4 si ecuatia 7. Este cunoscut faptul ca transferul de masa depinde in primul rand de
presiunea locala, cantitatea de lichid pentru evaporare sau cantitatea de vapori pentru
condensare si coeficientii determinate numeric. Integralele formeaza ecuatiile diferentiale
partiale 2 si 4 si sunt rezolvate de metoda volomului finit relocat. Aplicand ecuatia 5 ecuatiei
1, ecuatia de continuitate este cuplata cu m si devine:
Forma integrala a ecuatiei 8 este rezolvata de metoda SIMPLE cu interpolarea Rhie-
Chow. Dupa rezolvarea ecuatiei de conservare a momentului,2, pentru campul de debit, campul
5
de presiune este corectat prin ecuatia 8 cu valoarea lui m luata din primul pas. Vascozitatea
turbionara este acualizata de modelul turbulent SST k-. Ecuatia de miscare a vaporilor 4, este
rezolvata cu campul de presiune corectat si a
vo
din ciclul anterior si proprietatile amestecului sunt
acualizate cu ecuatia 3.
Expresia din coordonatele carteziene este transformata in acele coordonate cilindrice cu o
referinta de rotatie pentru debitul elicii. Un copr de forta este adaugat formei integralei a ecuatiei
conservarii momentului pentru a genera un camp de siaj. Bazandu-ne pe teoria momentului
Rankine-Froude corpul local de forta F =(F
r
, F

, F
z
) pe discul actuator corespunde cu siajul
local intentionat w = (w
r
, w

, w
z
) pentru viteza uniforma a curgerii interne V, de-a lungul
directiei axiale, dupa cum urmeaza:
Unde AA =element local de suprafata perpendicular la directia axiala. Efectele presiunii
hidrostatice asupra cavitatii sunt incluse inlocuind presiunea hidraostatica realtiva in cadrul
expresiei presiunii vaprilor p
v
:
6
Figura 1: Discretizarea suprafetei pentru elica conventionala (sus) si pentru elica cu grad mare
de inclinare (jos)
EllipSys foloseste coordonate curbilinii si computerizare paralela cu topologie multibloc
si MPI.
3. MODEL COMPUTERIZAT
Se considera elica conventionala si elica cu grad mare de inclinare, pentru care testele din
tunele cavitationale au fost efectuate in conditii de ape deschise si amplasare in spatele chilei
in cadrul programului de cercetare UE Leading Edge. Toate rapoartele de la Leading Edge
sunt dipsonibile publicului. Elica conventionala are un diametru la scara D=0.281m si un
raport de pas P
0.7R
/D =0.701. Elica cu grad mare de inclinare are D =0.233m si P
0.7R
/D =
1.224.
Figura 1 prezinta discretizarea structurala rectangulara pe suprafata elicii. Marimea grilei
este redusa in jurul marginii elicii pentru a reusi sa se rezolve curbura. Discretizarea
suprafetei este rasucita in mod grosier pentru a evita o discretizare cu un volum mai mare de
discretizari. O extindere cilindrica de-a lungul intregului domeniu cu o conditie de limitare la
alunecare este cea care inlocuieste axul elicii.
7
Discretizarea volumului consta intr-o grila 0-0 in campul apropiat de suprafata elicii si o
grila H-C in campul indepartat. Campul fluidului se extinde cu aproximativ 5D in toate
directiile dinspre centru. Numarul de celule este 12.4X10
6
si 18.8X10
6
pentru ambele tipuri
de elici. Prima inaltime a celuleor este 1X10
-6
3X10
-6
m rezultand in y
+
- 0.1 0.5.
Figura 2: K
T
si K
Q
obtinute in cadul experimetului (linia punctata) si in cadrul
computerizarii (linia solida) in conditii de ape deschise.
Computerizarile starilor stabile sunt efectuate pentru conditiile de scufundare completa cu
V variind in conformitate cu coeficientul de inaintare J . Comparatia cu rezultatele experimentale
din figura 2 prezinta subestimarea pentru valori realtiv mici ale lui J si valri supraestimate ale lui
J, reflectate atat in K
T
cat si K
Q
, care poate fi legata de rezolutia insuficienta a gradientului
ridicat al variabilelor debitului la sarcini ridicate si cresterea erorilor din debitul turbulent in
cazul numerelor Reynolds locale pentru valori ridacate ale lui J.
4. SIMULAREA CAVITATII
4.1 DEBITUL CAVITATIONAL IN CONDITIILE DE APE DESCHISE
Computerizari in stare stabila sun efectuate pentru debitele cavitationale cu J =0.447, o
n
=1,60 pe elica conventionala si J =0.603, o
n
=2,271 pentru elica cu grad mare de inclinare.
Numarul de cavitatie este definit de relatia:
8
Unde p

= presiunea static a ambientului. Presiunea medie pe valorile de intrare este

luata ca p

in cadrul computerizarii.
Figura 3: Volumul de vapori ca functie de numarul de repetari
9
.
Figura 4: Instantaneu din cadrul experimentului (sus) si isoconturul lui a
v
= 0.1 din
cadrul comuterizarii (jos) a elicei ocnventionale cu J = 0.447 si
n
= 1.60.
10
Raportul dintre densitatea lichidului si densitatea raportului este luata ca p
l
/p
v
=10000.
Coeficientii din ecuatia lui m sunt situate la C
e
= 75, iar C
c
= 30. Rotatia elicii este setata la N =
14 rps si 30 rps pentru cea conventional, respective pentru cea cu grad ridicat de inclinare.
Aceeasi rotatie de N=30 rps a fost aplicata experimentului elicii cu grad ridicat de inclinare, dar
viteza de rotatie aplicata nu este raportata in cadrul experimentului pentru o elica conventional.
Solutiile sunt convertite cu valori reziduale normale sub 10
-3
. Figura 3 prezinta faptul ca volumul
de vapori creste odata cu o
n
spre o valoare intentionata, iar apoi converge. o
n
scade gradual de la
5 la o valoare intentionata intre numarul de repetari de la 500 la 2000.
In figurile 4 si 5 isoconturul lui a
V
=0.1 din analiza computerizata si este comparata cu
valoarea din instantaneul experimental. Distributia cavitatii de pe invelis de pe partea cu suctiune
corespunde cu cea obtinuta in urma experimentelor pentru ambele tipuri de elici. Cavitatia de pe
invelis ramane informa unei cavitati de vortex dar nu este extinsa de la suprafata pale, probabil
ca urmare a rezolutiei scazute din afara stratului de limitare.
Figura 5: Instantaneu din cadrul experimentului (Lydorf 2005) (stanga) si conturul isocor a lui
a
v
= 0.1 din computerizare (dreapta) pentur elica cu grad mare de inclinare cu J = 0.603, si
N
= 2.271.
11
4.2 MODELAREA CAMPULUI DE SIAJ
Inainte de a aplica un camp de siaj in spatele chilei simularii cavitatiei, campul de siaj
generat de discul actuator, fara debit al elicii, este verificat prin compararea masurarilor facute
asupra campului de siaj. Se va efectua o computerizare in stare stabila a grilei structurate
rectangular cu un diametru al elicii de 24 de celule in regiunea fina a grilei si un surplus de 10D.
Dupa cum se arata in Figura 6 discul actuator este aplicat in regiunea grilei cu finete ridicata iar
distribuitia de viteza in sectiunea 1D in sensul de curgere de la discul actuator este luat pentru a
efectua aceasta comparatie. Doar component axiala a campului de siaj este aplicata discului
actuator.
Figura 6: Grila structurata rectangulara pentru testul campului de siaj fara debitul
elicii.
12
Figura 7: Campul de siaj in spatele unui tanc din cadrul masuratorilor (stanga) si
valorile computerizate(dreapta).
13
Figura 8: Campul de siaj din spatele unui ferryboat din cadrul masuratorilor (stanga) si valorile
computerizate (dreapta).
Cele doua elicit au fost proiectate pentru un tanc cu o singura elica, respectiv pentru un
ferryboat cu doua elicit. Campul de siaj al tancului este aproape simetric, iar campul la varful de
siaj exista la raza exterioara la un unghi perpendicular. Campul de siaj al ferryboatului este in
14
planul partii elcii din babord iar partea stanga corespunde siajului din babord. Nu exista siaj in
artea inferioara si varful de siaj apare in partea de varf a palei la unghiul de =200
0
, unde
=0
0
, indica o pozitie la ora 6. Cercul din figura 7 si figura 8 indica zona discului actuator. Zona
campului discului elicii pentru siajul tancului este aproximat in mod grosier, deoarece
informatiile sunt limitate pentru testele efectuate asupra campului de siaj al tancului, iar
masuratorile sunt disponibile. Componenta vitezei axiale normale (V-w
z
)/V este afisata in
Figura 7 si Figura 8.
Comparatia din figura 7 si 8 prezinta faptul ca acel camp de siaj de la discul actuator se
suprapune in mare parte cu masuratorile in magnitudine si distributie.
15
Figura : K
T
si volumul de vapori de pe fiecare doua lame opuse ca functie de timp pentru elica
conventionala (sus) si elica cu grad mare de inclinare (jos) in conditii de amplasare in spatele
chilei.
16
5. CONCLUZII
Sablonul de variatie care respecta unghiul palei a cavitatii computerizate instabile in
conditiile montarii in spatele chilei au a o acuratete cantitativ acceptabila, dar dimensiunea
cavitatii are discrepante cantitative, ce pot fi legate de rata de evaporare/condensare in cadul
modelului cavitational si interactiunea campului de siaj si debitul elicii. Daca campul de siaj
masurat in aval de la planul elicii este aplicat modelului computerizat poate reduce influenta
interactiunii debitului elicii. Pentru o dignosa mai buna, cazurile cu un camp de siaj mai mic si
cu o cavitatie mai puternica trebuiesc luate in considerare.
BIBLIOGRAFIE
1. Zwart, P. J., Gerber, A. G. & Belamri, T. (2004). A two-phase flow model for
predicting cavitation dynamics. Proceedings of International Conference on
Multiphase Flow, Yokohama, Japan.
2. Srensen, N. N. (2003). General purpose flow solver applied to flow over hills. Ris
Report-827(EN), Roskilde, Denmark.
3. Singhal, A. K., Athavale, M. M., Li, H. & Jiang, Y. (2002). Mathematical basis and
validation of the full cavitation model. Journal of Fluids Engineering 124, pp.617-
624.
4. Shin, K. W. (2010). Cavitation simulation on marine propellers. PhD Thesis, DTU,
Lyngby, Denmark.
5. Mrugowski, A. (2003). Leading edge- Part1: Propulsion tests for a ferry equipped
with skew propellers. HSVA Report WP 102/03.
6. Mikkelsen, R., Andersen, P. & Srensen, J . N. (2007). Modeling of behind condition
wake flow in RANS computation on a conventional and high skew propeller.
Proceedings of 10th Numerical Towing Tank Symposium, Hamburg, Germany.
7. Lydorf, U. (2005). Leading edge: Cavitation inception test of a highly skewed
propeller. HSVA Report K56-05.
8. Li, D. Q. & Lundstrm, P. (2002). Leading edge: open water characteristics and
cavitation inception tests of a conventional propeller and a highly skewed propeller.
SSPA Report 2870-1, Sweden.