Agrofitotehnia-sistem complex de productie

Agricultura, ocupatie traditionala a romnilor, ramne vitala cel putin n aceasta perioada de tranzitie a economiei nationale. n demersul pentru dezvoltare si modernizare ea are prioritate, att pentru a asigura securitatea alimentara a populatiei n totalitatea ei, ct si pentru a sustine mediul rural si pe agricultori n accesul la standarde ridicate de viata. n anul 1925 Gh. Ionescu !isesti1 arata ca "m#unatatirea productiei agricole este o pro#lema $undamentala a statului nostru%. &entru a realiza aceste o#iective este nevoie de o politica agricola nationala integrata n &olitica Agricola 'omuna (&A') a *niunii +uropene, care nca se mai ghideaza dupa principiul articolului ,9 din -ratatul de la .oma, care prevede "cresterea productivitatii agricole ncura/nd modernizarea e0ploatatiilor agricole% n care tehnologia este nucleul de #aza. Agricultura este o ramura hotartoare a economiei nationale a carei perenitate este incontesta#ila, vitala pentru orice soc ietate umana. 1ura#ilitatea ei rezulta din resursele naturale, pe care se spri/ina toate sistemele vii, iar integralitatea din relatia deose#ita cu mediul ncon/urator, n special cu conditiile de sol si clima. Agricultura integrata are ca o#iective2 producerea de recolta cu pro$it mare3 conservarea resurselor si a mediului ncon/urator3 asigurarea sanatatii oamenilor si a ecuritatii lor alimentare utiliznd o gama larga de mi/loace #iotehnologice. Agro$itotehnia se ncadreaza si ea n aceste criterii prin rotatia culturilor, #iodiversitatea agricola, ameliorarea terenurilor cultivate, $olosirea rationala a resurselor genetice, dezvoltarea managementului agricol, realizarea unor produse mai putin poluante. &entru a percepe n mod realist si complet politica agricola, su# aspectul ei tehnic, este o#ligatoriu a cunoaste o#iectivele stiintelor agricole, dezechili#rele si realizarile din productie, comple0itatea acesteia, ntr un cuvnt particularitatile esentiale. Definitii si obiective Agricultura se impune n economia nationala prin comple0itatea sectoarelor de productie, a sistemelor si metodelor de cultivare a pamntului, a stiintelor care o spri/ina, si a disciplinelor ce i $undamenteaza teoretic actiunile practice, toate n relatii $oarte strnse, de interdependenta ($ig. 1.1.). Agrotehnica se circumscrie si ea n acest perimetru agricol.

Powered by www.referate-gratis.ro

1isciplinele care contureaza stiinta si productia agricola Agro$itotehnica este o disciplina si o stiinta eminamente tehnologica, dar are si o ncarcatura #iologica si ecologica , deoarece n des$asurarea ei, plantele cultivare intra n relatii cu mediul ncon/urator, cu toate componentele acestuia. 'ultivatorul agricol apeleaza la agro$itotehnie, deoarece reprezinta anumite cunostinte cu rol hotartor n procesul de productie. Agro$itotehnia este necesara pentru economia agricola, determinnd schim#ari rapide n agricultura si n sectorul sau vegetal. Ast$el, $olosirea semintei hi#ride la porum# a generat o crestere a recoltei la aceasta cultura de la 1 444 5 2 444 6g7ha, la , 444 5 5 444 6g7ha n medie, n mai putin de 14 ani. n sensul celor de mai sus, agro$itotehnia are doua componente de$initorii2 agrotehnica si $itotehnia ($itotehnica). Agrotehnica, ca disciplina si stiinta studiaza $actorii tehnologici, lucrarile agricole, asolamentul, starea de sanatate a plantelor cultivate, n corelatie directa cu $actorii ecologici si de vegetatie pe un teritoriu #iogeogra$ic, sau pe o parcela de teren (e0ploatatie agricola). +ste de retinut si de$initia data de Gh. Ionescu !isesti, ca $iind "stiinta despre sistemul sol planta%, sau mai plastic ca 8stiinta ogoarelor%. ntr adevar, cuvntul agrotehnica provine de la cuvntul "agros% de origine greaca si "ager% de origine latina, care nseamna ogor, pamnt si 8techne% care n lim#a greaca de$ineste o arta sau un mestesug. &entru a evidentia mai mult de$initiile de mai sus se poate admite ca agrotehnica este "arta sau tehnica ogoarelor%, avnd n vedere ca productia agricola se realizeaza pe un teren cu un anumit tip de sol n cone0iune directa cu planta si $actorii de vegetatie. n acest sens tre#uie reamintite cuvintele marelui agronom si economist de la 19:4, Ion Ionescu de la ;rad22 "<rict ar $i de importanta stiinta n e0ploatiunea unei mosii, arta agricola, e0perienta si Powered by www.referate-gratis.ro

mai ales practica sunt de o importanta ma/ora pentru succesele unei ntreprinderi agricole%. =itotehnica, ca disciplina si stiinta, studiaza ecologia, #iologia, si tehnica plantelor agricole de cmp, care stau la #aza o#tinerii de produse pentru alimentatia populatiei si a animalelor de uz zootehnic. -ermenul de $itotehnie provine de la cuvntul grecesc "ph>ton% care nseamna planta, si din "techne%. Agro$itotehnia are legaturi strnse cu alte discipline agronomice, #iologice si tehnice cum ar $i pedologia, $iziologia, ameliorarea, mecanizarea, m#unatatiri $unciare, entomologia, micro#iologia, managementul. Sensul tehnologiei si tehnicii agricole n ntelesul general, tehnologia reprezinta studiul metodelor si procedeelor $olosite n di$erite sectoare ale agriculturii, cum ar $i2 tehnologia culturilor de cmp, tehnologia horticola, tehnologia cresterii animalelor. -ehnica provine din grecescul 8techne% si nseamna ansam#lul de metode si procedee dintr un sector agricol sau a unei plante cultivate (culturi), care duce la ndeplinire principiile (criteriile) tehnologice. Tehnologia si tehnica conventionala. -ehnologia si tehnica conventionala au ca o#iectiv asigurarea unei recolte ct mai ridicate si constante an de an pe o parcela de teren, cu un consum dat de munca si de resurse $inanciare. -ehnologia asigura o proportie ntre recolta o#tinuta si regenerarea acesteia, iar emisia de deseuri tre#uie sa $ie ntr un raport egal cu capacitatea naturala de asimilare a sistemului (teren ? cultura) poluat si ceea ce asigura o #io productivitate ridicata si $olosirea e$icienta a capitalului investit. &roductivitatea unei tehnologii este data de cantitatea de produse o#tinute si de consumul de $orta de munca la unitatea de supra$ata. -ehnologia are componenta sociala, culturala si psihologica, care se #azeaza pe ntelegere, cunoastere si receptivitate din partea celor ce aplica metodele ei. 1e e0emplu, $armitarea terenurilor a creat adevarate dezechili#re structurale n agricultura, dar si o criza sociala . &opulatia ocupata n agricultura a m#atrnit si este mai putin receptiva la asocierea n $erme via#il economice si la adoptarea unor noi tehnologii. -raditia, o#iceiurile si atitudinea generala $ata de schim#are sunt $actori importanti ce a$ecteaza $olosirea tehnologiilor per$ormante,. <rice tehnologie tre#uie sa m#unatateasca relatia consum randament, pentru a se o#tine n $inal o productie mai mare si de calitate superioara, la un cost pe unitate ct mai scazut. @ecanizarea, chimizarea si semintele selectionate tind sa creasca productia cu schim#ari relativ mici n ceea ce priveste consumurile totale si permit chiar realizarea de economii. =olosirea semintei hi#ride la porum#, de e0emplu, ridica productia si venitul cultivatorului, comparativ cu semanatul o#isnuit, cu seminte nehi#ride. 1e retinut ca orice tehnologie sau tehnica noua este un stimul important pentru rata cresterii economice. Agro$itotehnia, prin demersul sau $izic, contine elemente de poluare si autopoluare proprii su# di$erite $orme2 ngrasaminte minerale, su#stante $ito $armaceutice, er#icide, reglatori de crestere, apa din sol, dar n ea sunt implicate si alte surse (no0e) industriale, ur#ane, rurale, si radioactive. !u#stantele chimice precum dio0idul de sul$, clorul, $umul, ceata ac ida, gunoaiele casnice orasenesti si rurale, apele de canalizare provoaca poluarea si chiar deteriorarea mediului agricol. Impuritatile industriale, petrolul si pesticidele pot distruge $auna utila din sol. &ra$ul si $umul industrial se depun pe $runze si reduc procesul de $otosinteza si ard chiar plantele. &oluarea terenurilor agricole este provocata de de/ectiile zootehnice cu mari cantitati de Powered by www.referate-gratis.ro

azotati, $os$ati si $enoli, care sunt aruncate de multe ori n cursurile de apa. n unele soluri continutul n nitrati depaseste 1A4 6g7ha, peste prevederile *niunii +uropene. +0ista unele depozite cu pesticide e0pirate, cazul zona 'mpia -urzii n 2441, ce au $ost comercializate n zona agricola 'lu/ !ala/ pentru com#aterea gndacului din 'olorado de pe pasuni. 1e aici pesticidul prin $ura/e a a/uns n lapte, care nu a mai putut $i valori$icat. 1esigur ca nu toate sistemele agricole practicate dau rezultate #ene$ice pentru mediu, cele intensive conducnd la deteriorarea echili#rului ecologic, a valorilor culturale si a peisa/ului rural. !e constata ca n regiunile unde activitatea agricola a disparut, mediul natural a avut de su$erit, iar #io diversitatea s a diminuat. -ehnologia se concretizeaza pe terenul agricol prin fluxul tehnologic, care reprezinta totalitatea metodelor si lucrarilor n ordinea si succesiunea lor $ireasca, ncepnd de la pregatirea terenului pentru semanat si pna la recoltarea produselor si ndepartarea resturilor vegetale ($ig.1.2.). &rotectia patrimoniului rural este legata de practicare unei agriculturi ecologice, care con$era un anumit contur sau o anumita con$iguratie peisa/ului rural. &rintr un management agricol rational este posi#ila conservarea, protectia si ameliorarea mediului ncon/urator.

=ig.1.2. !c hema $lu0ului tehnologic agricol Tehnologia si tehnica ecologica. &revenirea si com#aterea poluarii este posi#ila cu Powered by www.referate-gratis.ro

rezultate #une daca se apeleaza la conceptul de +cotehnie, lansat de cele#rul oceanogra$ ecolog BacCues Dves 'ousteau, care l rezuma n urmatoarele rnduri2 8+ste timpul de a reactiona. +conomistii ecologisti si tehnologi tre#uie sa lucreze mpreuna pentru a propune solutii constructive dura#ile. Acesta este demersul pe care noi l numim ecotehnieE% &ornind de la considerentele de mai sus putem $i de acord cu notiunea de tehnica ecologicatehnologie ecologica (ecotehnica ecotehnologie), care dupa Ionescu Al. (19::) nseamna "cunoasterea si aplicarea metodelor si mi/loacelor necesare n toate procesele de productie, cu pastrarea nealterata a mediului ncon/urator%F. Aceasta varianta a agro$itotehniei se $undamenteaza pe cteva componente ma/ore2 ocrotirea integritatii solului si a plantelor3 reducerea deseurilor si reziduurilor nocive3 $ertilizarea ngrasamintelor organo minerale, cu predominarea materiei organice n ngrasamnt3 lupta integrata pentru prevenirea #olilor si daunatorilor, $olosind cu precadere metode #iologice3 - $olosirea soiurilor si hi#rizilor rezistenti genetic la parazitii vegetali. Sistemul ecologic agricol 'nd vor#im de agricultura si parcela agricola ca ecosistem tre#uie sa "ntelegem unitatea organizatorica elementara a ecos$erei alcatuita din #iotop ocupat de o #iocenoza si capa#ila de realizarea productivitatii #iologice%, remarca5 ;otnariuc G. si Hadineanu A. 5 1992. -erenul agricol (sola) cultivat se prezinta ca un ecosistem cu un biotop, reprezentat prin $actori $izici (microclimatul), climatici (su#stantele din sol si din aer), $actori geogra$ici (supra$ata, relie$, e0pozitie, care desemneaza partea a#iotica ($ara viata) a structurii acestuia) si biocenoza ce cuprinde plantele cultivate (culturile agricole), #uruienile, #olile, insectele, alti daunatori care reprezinta partea #iotica (de viata). !tructura ecosistemului este comple 0a, cu relatii directe si indirecte ntre #iotop si #iocenoza, ntre conditiile pedoclimatice si plantele cultivate, si asigura $unctionalitate sistematica a acestuia ($ig.1.,.). =ig 1.,!chema relatiilor de $unctionalitate ecosistemica ale culturilor agricole.

Powered by www.referate-gratis.ro

'unoasterea relatiilor sistemice dintre plante si mediu este a#solut necesara pentru des$asurarea normala a proceselor de $ormare a recoltelor. n cultura se impune a asigura un optim ecologic, adica acel raport necesar ntre cerintele planelor si conditiile de mediu, pentru a se o#tine o #iomasa utila ct mai mare si de calitate. 'nd unul din $actorii ecologici nu se ncadreaza n regimul impus de cerintele #iologice ale plantelor, potentialul productiv al acestora nu poate $i valori$icat la ma0imum. 1impotriva, au loc dereglari care se re$lecta asupra productiei, diminundo, a$ectnd, totodata, calitatea ei. 1e aceea, aceasta situatie /usti$ica importanta cunoasterii relatiilor e0istente ntre $actorii de mediu si plante, care se analizeaza prin prisma principiilor ecologice. n agricultura, sola este nivelul primar si elementar el unui ecosistem agricol, cu conditia ncadrarii n cele trei nivele superioare2 asolament, $erma, societate, su#liniaza Ionescu Al. si !chiopu 1an (1991). !ola, ca ecosistem, are un sol uni$orm ca tip si microclimat, delimitare precisa si repartizarea n spatiu a di$eritelor #iocenoze agricole. -ocmai aceasta particularitate, unde $actorii ecologici pot $i monitorizati, asigura conservarea si protectia #iotipului, curatenia lui si productivitatea #iocenozei. &rote/area ecosistemelor agricole tre#uie sa ai#a n vedere asigurarea unui echili#ru ntre lumea vegetala si animala $olositoare de pe terenurile agricole. !istemele si metodele de tehnica agricola, /udicios utilizate, pot constitui adevarate arme de aparare a echili#rului #iologic. n prezent ecosistemele agricole sunt con$runtate pe areale mai mici sau mai mari cu pro#leme deose#ite. Ast$el ecosistemele agricole se integreaza prea intim n zonele industriale poluante ceea ce conduce la modi$icari ale suportului ecologic si alterarea mediului am#iant. =enomenul de poluare se mani$esta chiar n interiorul ecosistemelor agricole, dar ceea ce este mai grav consta n $aptul ca nsasi agricultura genereaza surse de poluare pentru plante si sol. Anumite elemente componente ale tehnologiilor moderne aplicate necorespunzator, au e$ecte negative asupra plantelor si a #iocenozei din solurile agricole. &oIered #> III.re$erate gratis.ro

Powered by www.referate-gratis.ro