Critici postmoderni ai Bibliei si arheologia recenta

Michael G. Hasel, doctor in filozofie incepand cu zorile cercetarilor arheologice din Orientul Apropiat, din anul 1799, 1. nicio alta disciplina nu a oferit mai multe date cu privire la personajele, locurile si evenimentele din i!lie. "fera arheologiei cuprinde intregul glo! si scopul ei este intelegerea culturilor si a stilurilor de viata din Antichitate, printr#un studiu al ramasitelor materiale din trecut, care au impact atat asupra felului in care intelegem originile cat si, in fond,asupra a ceea ce suntem astazi. Acest pod dintre ce am fost si ce am devenit continua sa#i fascineze pe ganditorii din intreaga lume, care isi pun intre!ari profunde$ %ine sunt& 'e unde vin& 'e ce sunt aici& Astazi, dupa moartea modernismului, postmodernismul a devenit principalul element care sta la !aza noilor conceptii despre lume. 2. 'esi prin insasi premiza ei filozofica sfideaza definitia, Os Guiness a oferit acest rezumat$ ()nde modernismul a fost un manifest al autoaprecierii si al increderii in sine a omului, postmodernismul este o marturisire a modestiei, daca nu chiar a disperarii. *u e+ista niciun adevar, doar adevaruri. *u e+ista niciun motiv maret, ci doar motive. *u e+ista nicio civilizatie ,sau cultura, credinta, norma si stil- privilegiata, ci doar o multitudine de culturi, credinte, norme si stiluri. *u e+ista niciun fel de dreptate universala, doar interese si competitie intre grupurile de interese.. 3. in cele din urma, scrie Alister McGrath, profesor de teologie la O+ford, (aceasta dezamagire provocata de modernismul /luminismului. a dus la o filozofie in care (adevarul este acolo unde nu e+ista niciun adevar.. 4. Aceasta premiza majora a dus la o reinterpretare radicala a i!liei, care a avut ca rezultat, in ce priveste istoria !i!lica, un nou nivel de critica. *iels 0eter 1emche, de la )niversitatea din %openhaga, scrie ca adevaratele (amintiriistorice cu privire la istoria timpurie a /sraelului nu se gasesc in naratiunile din 2echiul 3estament., de aceea, (nu putem salva istoria !i!lica a /sraelului timpuriu.. 5. intr#o alta colectie de eseuri, recent pu!licata, numita 0oate fi scrisa o 4/storie a /sraelului5&, Hans M. arstad concluzioneaza$ ('aca adevarul ,verifica!il- ar fi singura noastra preocupare, istoria /sraelului nu doar ca ar tre!ui sa fie foarte scurta ,cam zece pagini-, dar ar fi si e+trem de plictisitoare.. 6. %ineva ar putea sa respinga aceste discutii, trimitandu#le la turnul de fildes al stiintei, si sa se intre!e care este impactul direct pe care il au asupra gandirii populare. 'ar presa a acordat o mare atentie acestor reinterpretari. in ).". *e6s si 7orld 8eport a aparut chiar un articol intitulat (1upta pentru /storie.. 7. %onform unei carti populare, care poate fi gasita in marile li!rarii, Bible Unearthed , i!lia dezgropata-, de /srael 9in:elstein si *eil Asher "il!erman, noua viziune cu privire la vechiul /srael ne spune ca (saga istorica din i!lie ; de la intalnirea lui Avraam cu 'umnezeu ... pana la ridicarea si caderea imparatiilor lui /srael si /uda ; nu a fost o revelatie miraculoasa, ci o productie inteligenta a imaginatiei umane.. 8. 8ecentul thriller !estseller (%odul lui 'a 2inci. i#a determinat pe multi oameni din intreaga i!lie sa se intre!e daca i!lia nu este cumva o simpla inselatorie religioasa. Acesti oameni se confrunta cu intre!ari majore, care lovesc la esenta pro!lemelor cu privire la credi!ilitatea i!liei. 9. "au, asa cum intrea!a titlul unui !estseller, (/s the i!le 3rue&. ,<ste i!lia Adevarata&-. 10. 0entru crestinatate, deoarece pretinde via!ilitate intr#o lume care se schim!a cu repeziciune, raspunsurile la aceste intre!ari sunt esentiale. 7illiam G. 'ever, unul dintre arheologii cei mai de seama ai Orientului Apropiat, vor!este despre aceste puncte de vedere intr#o carte recenta, intitulata (%e au stiut scriitorii i!liei si cand au stiut asta&.. <l scrie$ (/ronia este ca in ultima vreme majoritatea atacurilor letaleaduse i!liei si veracitatii ei, atat in privinta teologiei cat si in cea a istoricitatii ei, vin nu din partea dusmanilor traditionali ; atei, sceptici sau chiar acei= comunisti fara 'umnezeu, de care se temeau credinciosii pana nu demult ; ci de la prietenii !ine intentionati ai i!lie. 11. Arheologia este una din disciplinele cele mai de seama, care ne permite sa ne aparam impotriva revizionismuluipostmodernist, deoarece in fiecare an sute de arheologi sapa pentru a dezvalui trecutul. 'escoperirile din ultimii 1> ani au oferit raspunsuri serioase, sprijinite de dovezi concrete impotriva criticismului postmodernist. 2om e+amina cateva din aceste domenii intr#un scurt eseu. Persona e! "a#id si $oliat 'e#a lungul secolelor relatarea despre 'avid si Goliat a fascinat imaginatia celor care studiaza i!lia. <ste vor!a de credinta unui tanar nepregatit din punct de vedere militar, care infrunta un luptator filistean inarmat. <ste istoria unei armate israelite, care da inapoi in 2alea 3ere!intilor, in timp ce filistenii isi !at joc de ei si de 'umnezeul lor. %inci pietricele impotriva scutului de fier, a coifului si a sa!iei. 'ar care este istoria din spatele povestirii& Au e+istat Goliat si 'avid& in 199? 0hilip 'avies, profesor de studii !i!lice la )niversitatea "heffield, apeland al arheologie, scria$ (=/mperiul@ !i!lic al lui 'avid si "olomon nu are ; inca ; nici cel mai sla! ecou in rapoartele istorice.. 12. <l a tras

concluzia ca 'avid si "olomon nu sunt mai istorici decat 8egele Arthur al Mesei 8otunde. 'ar argumentul sau este !azat pe tacere. in opinia lui 'avies si a altor cercetatorimoderni, personajele si povestirile din i!lie tre!uie sa ai!a un echivalent in istorie ,arheologie-. ('aca nu se face asta, nu poate e+ista nicio !aza reala pentru a sustine ca =/sraelul@ !i!lic are vreo relatie cu istoria.. 13. 0ana la pro!a contrarie, i!lia nu este adevarata. 14. 'ar aceste argumente, !azate pe tacere, sunt periculoase in orice stiinta. in arheologie, unde sute de arheologi lucreaza astazi in Orientul Mijlociu, pot fi devastatoare. Anul urmator, in iulie 199A, arheologii de la 3el 'an, din nordul /sraelului, au facut o descoperire remarca!ila. in afara portilor orasului, a fost descoperita, intr#un zid, o piatra de !azalt intr#un zid . intorcand#o, un voluntar a descoperit o inscriptie. %el care sapase si lingvistul au pu!licat mai tarziu te+tul, care vor!ea despre o alta victorie a regelui aramaic en#Hadad, care se lauda ca a invins (casa lui 'avid. si (casa lui /srael.. 0e !aza scrierii, inscriptia este datata in anul B>C i.d.Hr. 15. /mportanta acestei inscriptii consta in faptul ca mentioneaza pentru prima data numele 'avid. <ste folosit in conte+tul mentionarii (casei lui 'avid., numele dinastic folosit uneori in i!lie pentru /uda ,18egi 1?$?DE 1F$BE ?8egi 17$?1-. /deea este ca nu are nicio logica sa numesti o dinastie dupa numele cuiva care nu a e+istat. in vara anului ?CC> a fost facuta o descoperire arheologica nemaipomenita, care arunca si mai multa lumina asupra povestirii cu 'avid si Goliat. %onform i!liei, Goliat venea din Gat ,1"amuel 17$F-, unul din cele cinci orase ale filistenilor. in timpul sapaturilor moderne de la Gat ,3el#es#"afi-, conduse de Aren Maier, de la )niversitatea ar#/llan, din 3el Aviv, s#a descoperit o !ucata dintr#un vas de ceramica, pe care era o inscriptie. %onform doctorului Maier, in e+punerea sa de la American "chools of Oriental 8esearch, din 0hiladelphia, noiem!rie ?CC>, 16. literele apartin unei scrieri proto#canaanite ,caractere semitice-. 1iterele, scrise fara vocale, sunt$ A173 si 713. 3otusi, in timp ce scrierea este semitica, lim!a este indo#europeana. Astfel, construite, numele ar putea fi$ (7Glattes. sau (AlGattes.. 0entru un israelit, ar suna 7Glattes H 713 H Goliat. %a numele sunt scrise intr#o lim!a indo#europeana, intr#o scriere semitica, este un fapt semnificativ. /ndo#europeana arata catre o origine egeeana ,greaca-, i!lia declarand ca asta e originea filistenilor ,Geneza 1C$1F-. 9aptul ca este folosita scrierea semitica indica niste adaptari ale lim!ajului in forma scrisa, de la mediul local canaanit, unde s# au sta!ilit filistenii. )nde s#a gasit inscriptia& 0e masura ce arheologii descopera strat cu strat orasele antice, ei pot data vestigii in acele straturi. Aceasta inscriptie a fost gasita su! ramasitele masive ale orasului pe care arheologii le# au identificat cu campania militara a lui Hazael din "iria ,? 8egi 1?$17-. /nscriptia este pecetluita intr#un conte+t stratigrafic si poate fi datata in secolul I#/I i.d.Hr, in jurul anului 9>C i.d.Hr., dar nu mai tarziu de anul BBC i.d.Hr. %adrul este important, deoarece sta!ileste ca numele (Goliat. era cunoscut in orasul filistean Gat cu apro+imativ 7C de ani dupa ce a fost relatata in 1"amuel 17 intalnirea dintre 'avid si Goliat. 'octorul Maier, un arheolog respectat, care este in momentul de fata director la /nstitutul Arheologic de la )niversitatea ar#/lan, concluzioneaza ca in timp ce s#ar putea ca inscriptia sa nu faca referire directa la personajul Goliat din i!lie, ea se refera la (numele unui Goliat sau doua nume asemanatoare cu acesta.. 0rin asta declara ca aceste nume erau folosite in orasul filistin Gat, cativa ani dupa relatarea !i!lica a conflictului dintre 'avid si Goliat. %oc&ri ' orase! (ator) $he*er si +onarhia ,nita %onform cu 18egi 9$1>, 1D "olomon a intarit orasele Hator, Meghido, Ghezer si /erusalim. %e dovezi arheologice e+ista cu privire la aceasta& in anii @>C ai secolului trecut, cand arheologii lucrau la Hazor, ei au descoperit o piatra monumentala, care data de pe vremea lui "olomon. Jigael Jadin, arheolog de la )niversitatea <!raica, a prezis ca porti asemanatoare vor fi descoperite in alte locuri mentionate in te+tul !i!lic. /poteza lui a fost confirmata. 1a sfarsitul deceniului al 2//#lea al secolului trecut, sapaturile facute la Gezer au dezvaluit o piatra care avea aceeasi arhitectura si care a fost datata de arheologi in secolul al I#lea, pe vremea lui "olomon. 3e+tele gasite in cele doua locuri confirma identificarea cu Hator si Ghezer. 'ar criticii postmoderni au inceput sa puna la indoiala aceasta corelare cu activitatile lui "olomon, declarand ca poarta ar tre!ui datata mai tarziu. 17. in 199C am avut privilegiul sa particip la sapaturile reinnoite de la Ghezer. in aceasta perioada, lucrand cu profesorul 7illiam G. 'ever, de la )niversitatea din Arizona, am descoperit dovezile necesare pentru a plasa poarta in secolul al I#lea. 18. Aceasta data a fost reconfirmata de noile sapaturi de la Gezer, din anul ?CCD. in ultimele trei veri ,?CCA#?CCD-, "outhern Adventist )niversitG a fost implicata in sapaturile reinnoite de la Hator, cea mai mare asezaravechi#testamentara din /srael. 19. Aceste doua asezari au oferit dovezi impresionante pentru perioada lui "olomon. 0ortile acestor orase si zonele din jur au produs ceramica rosiatica si lustruita din secolul al I#lea. Arhitectura am!elor porti consta din pietre cioplite fin, care amintesc de paragraful !i!lic in care sunt descrisi muncitorii fenicieni talentati, care au fost angajati de "olomon pentru a#si

incheia lucrarea. Astazi arheologii continua sa dezgroape dovezi care confirma descrierile !i!lice din secolul al I#lea. Politica ' C&lt&ri! Canaan si -ilistia *iels 0eter 1emche a declarat cu indrazneala ca nici %anaanul, nici canaanitii nu erau prea !ine definiti in al doilea mileniu i.d.Hr. in cartea sa$ (%anaanul si tara lor., el scrie$ (<vident, locuitorii asa#zisului teritoriu canaan, din Asia de 2est, nu aveau nicio ideea claracu privie la marimea actuala a %anaanului, nici nu stiau e+act unde era situat acesta.. 20. in esenta, (canaanitii din Orientul Apropiat antic nu aveau identitate de sine.. 21. %oncluziile lui 1emche au fost puse su! semnul intre!arii, 22. insa el nu si#a schim!at interpretarea surselor istorice, pe care le numeste (imprecise. si (am!igue.. Aceasta istorie revizionista a %anaanului si a canaanitilor pur si simplu nu gaseste suport in dovezile arheologice disponi!ile. 3ermenul (canaan. apare pentru prima data in te+tele din Orientul Apropiat si !azandu# se pe aceste dovezi au definit majoritatea cercetatorilor aceasta regiune. 3e+tele din orasul antic <!la, localizat in "iria ,in jurul anului ?FCC i.d.Hr.- mentioneaza pentru prima data %anaanul, ca pe o tara sau o regiune. Arhive ale te+telor antice cuneiforme de la Alala:h si Mari indica de asemenea ca oamenii din aceasta regiune erau cunoscuti su! numele de canaaniti si se face o distinctie clara intre acestia si alte grupuri. "crisorile de la Amarna, gasite in <gipt, ofera documente folositoare cu privire la organizarea politica a %anaanului din jurul anului 1FCC i.d.Hr. Aici, sintagme cum ar fi (tot %anaanul., (orasele %anaanului., (regiunile %anaanului. si (tara %anaanului. e+prima o entitate geografica si teritoriala, cu anumite granite mentionate, care constituie provincia egipteana din vestul Asiei. 23. <giptenii se refera la %anaan si la canaaniti de 1> ori in rapoartele campaniilor militare din regiune. in aceste descrieri, locuitorii nu sunt doar descrisi, ci si pictati pe zidurile templelor din <gipt. Aceste desene indica faptul ca tara %anaanului avea multe orase si locuitori si se intindea de la Gaza, in sud, pana la partile sudice ale 1e!anonului modern. 24. %u siguranta ca din aceste te+te sapate de arheologi sunt multe care arunca lumina asupra acestui teritoriu antic la care se face referire in "criptura. i!lia ii descrie pe filisteni ca pe un grup al carui stramos a fost %aftor sau %rete ,Geneza 1C$1FE /eremia F7$FE Amos 9$7-. in 199?, 3omas 1. 3hompson scria$ (Opinia ca filstenii au fost o populatie straina care au imigrat in 0alestina tre!uie cu siguranta respinsa.. 25. <l a pretins ca dovezile arheologice sunt (superficiale. si a declarat ca ceramica (filistina. nu reflecta poporul filistean. "i ca nu este nicio justificare pentru a considera ca olarii acestia reflecta o sinteza a traditiilor ceramice a mai mult de un grup de populatii. 26. 'in nefericire, acesta ipoteza cu privire la ceramica si alta cultura materiala nu s#a dezvoltat, lasandu#i pe arheologi sa se intre!e ce a vrut sa spuna 3hompson. 'ar in ultimii ?C de ani arheologia a aruncat multa lumina cu privire la filistenii din i!lie. azandu#se pe te+te si ceramica egipteana ,pictata cu aceleasi motive ca la Micene si alte raz!oaie egeene-, opinia traditionala este ca filistenii nu au fost un grup indigen de popoare, ci fie invadatori, fie un grup care a migrat din lumea egeeana. "culpturile egiptene ale lui 8amses ///, la Medinet Ha!u, ii descriu pe acesti (oameni ai marii. ajungand cu cora!ii si care. 0apGrus Harris / sustine ca egiptenii spuneau$ (filistenii au fost facuti cenusa., referindu#se faptul ca ei au distrus puterea militara a <giptului. 27. 0entru a sustine aceasta reconstructie pot fi citate rapoarte arheologice. 'evastarea multor locuri din sudul 1evantului, in timpul tranzitiei dintre era tarzie a !ronzului si era timpurie a fierului, a fost atri!uita acestor grupuri disperate a (oamenilor marii., din lumea egeeana ,greaca.- Aceste colectiide ceramica din orasele filistine, cum ar fi As:elon, Asdod, 3el Migne#<:ron si 3el Kasile, au produs articole de olarit remarca!il de noi, cu influentele egeene care au urmat acestor distrugeri, 28 iar analiza activata cu neutron a confirmat ca acesta ceramica este mai degra!a locala decat importata. *oi tipuri de arhitectura, care indica influenta egena, includ$ ,1- vetre la <Lron si Kasile, cu paralele la 0Glos, Micene si 3irGns, GreciaE si ,?- trasaturi ale megaronului egenian ,cea mai mare incapere dintr#o casa-, evidenta la <:ron. Mai mult chiar, influentele cultice ii sunt atri!uite statuetei(Ashdoda., cu paralele din Micene. "apaturile din aceste locuri si din altele sugereaza ca filistenii aveau o cultura sofisticata si avansata, in comparatie cu israelitii contemporani. 29. *u e de mirare ca "amson a fost tentat sa mearga la filisteni ,Mudecatori 1F$1-. Concl&*ie Arheologia reprezinta una din disciplinele care are de#a face e+clusiv cu realia ; vestigii, cladiri, orase si tari ; fapte tangi!ile, tridimensionale sau chiar evenimente din trecut. 0e masura ce aceste monumente continua sa fie descoperite an de an, lumea !i!lica iese la lumina tot mai mult, oferindu#ne o imagine a !ogatei si variatei ei sfere. <ste nevoie tot mai mare de cercetari arheologice minutioase in Orientul Mijlociu.

%ercetatorii si istoricii !i!lici, confruntati cu provocarile postmodernismului, se indreapta tot mai des catre domeniul arheologiei ca sursa primara de informatii cu privire la istoria !i!lica. 'esi arheologia se afla inca in stadiul de pruncie, incepe sa umple detaliile marii povestiri !i!lice din cele mai indepartate inceputuri ale ei. in aceasta cautare, rapoartele oferite de pietrele din Orientul Mijlociu continua sa puna su! semnul intre!arii pretentiile revizioniste ale postmodernismului. .ota a&tor&l&i Michael G. Hassel ,'octor in filozofie la )niversitatea din Arizona- preda "tudii si Arheologie din Orientul Apropiat, la "outhern Adventist )niversitG, unde este si directorul /nstitutului de Arheologie si custodeal Muzeului Arheologic 1Gnn H. 7ood. in ?CC> a fost savant eminentla /nstitutul American de %ercetari Arheologice din *icosia, din %ipru. Adresa sa de e#mail este$ mhasleNsputhern.edu. Acest articol a aparut pentru prima data in revista College and University Dialogue, 1B$? ,?CCD-. Adventists Affirm - Cu permisiune Traducere. Monica Constantinescu

Xxx
$eogra/ia l&mii biblice 1. 0ntrod&cere 0entru o cunoaOtere mai !unP a locurilor Oi a am!ientului Qn care s#a format "fRnta "cripturP vom Qncerca sP sintetizPm pe scurt popoarele, tri!urile, locurile geografice Oi oraOele care au avut o importanSP deose!itP pentru tema noastrP. 2. Popoare Moa!iSii, <domiSii, 3ir Oi "idon ,9enicienii-, Asirienii, a!ilonienii, <giptenii, AmmoniSii, 9ilisteii Oi AramiSii. 3. 1rib&ri 8u!en, "imeon, 1evi, /uda, /sahar, Ta!ulon, eniamin, 'an, *eftali, Gad, AOer Oi Manase. 4. %oc&ri geogra/ice Marea MoartP, lacul Genezaret, muntele %armel, *eghe!, rRul /ordan, muntele <rmon, cRmpia "aron, cRmpia /zreel, Marea MediteranP, muntele 3a!or, muntele Gerazim Oi deOertul "inai. 5. 2ra3e /erusalim, <ngaddi, Gaza, "idon, 3ir, 'an, 0enuel, /erihon, Meghido, "amaria, "ichem, etel, Anatot, etleem, <!ron, /rzeel, "ilo Oi Kumran. 6. "etalii geogra/ice Acum vom Qncerca sP dPm cRteva informaSii asupra locurilor Oi oraOelor mai importante.

%ac&l $ene*aret sau %ac&l din $alilea sau +area 1iberiadei$ mPsoarP ?1 :m lungime din nord la sud Oi 1? :m lPSime din est Qn vest. /ordanul QntrP Qn lacul Genezaret prin nord Oi iese prin sud. Apa este dulce Oi este un loc foarte !un pentru pescuit. Un lim!a e!raicP se numeOte lacul Linneret ,harpP-. 45&l 6ordan are apP tot anul, QnsP nu este naviga!il. /zvorPOte din muntele Hermon Qn nord. %Rnd ajunge la lacul Genezaret este deja la ?1? m su! nivelul mPrii. 1ungimea lui este de A>C :m ,11C :m Qn linie dreaptP- Oi are doi afluenSi$ /armu: Oi /a!!oV. +area +oart7 ,cunoscutP si ca +are de 8are, +area C5mpiei sau +area 2riental7-$ mPsoarP 7D :m lungime Oi 1D :m lPSime. "e aflP la A9? de metri su! nivelul mPrii Oi are o adRncime de FCC m. *u este folositP Oi de aceea salinitatea este foarte mare ,mai mare decRt a MPrii Mediterane-. *u e+istP viaSP Qn aceastP apP, iar malurile sunt acoperite de sare Oi sare gemP ,sP ne amintim de povestirea soSiei lui 1ot-. C5mpia 6*reel$ este o cRmpie Qn nordul 0alestinei, numitP Oi cRmpia lui Meghido, sau cRmpia <sdrelon. <ste o cRmpie cultivatP Oi foarte fertilP, de unde se presupune cP a produs numele de W (... !ara unde curge miere "i lapteW. 'ezavantajul acestui loc este cP are o singurP cale de ieOire pentru armatele care vin din sud spre nord sau viceversa ,din cauza regiunii deOertice sau muntoase din Qmprejurimi-. "e poate aminti lupta lui /ozia Oi legPtura sa cu Armagedon. +&n9ii l&i 6&da$ o porSiune muntoasP Qn He!ron. "e3ert&l l&i 6&da sau "e3ert&l din 6d&mea. <ste o porSiune de deOert aproape de /ordan, Qn dreptul /erihonului. 8he/ela$ regiune de colinP Qntre munSii lui /uda Oi cRmpia "aron, aproape de mare. UnPlSimea este cuprinsP Qntre 1?C#>CC m. Un acea perioadP erau foarte frecvente luptele dintre filistenii care locuiau pe coasta mPrii Oi evreii care locuiau pe aceste colineE luptele aveau loc Qn mod deose!it Qn vPile strRmte dintre colinele din aceastP zonP. +&ntele Carmel$ este un munte aproape de cRmpia din /sreel, de#a lungul MPrii Mediterane. "unt cRteva urme preistorice Oi este posi!ilitatea ca aici sP fi e+istat o comunitate monasticP ce a trPit pe acest munte. $alilea de 8&d$ aceastP zonP este ca Oi "hefela, adicP o zonP colinarP, care nu trece de 7CC de metri. "e gPsesc mici cRmpii Qntre coline care sunt folosite pentru agriculturP, iar colinele sunt folosite pentru a forma mici sate. 'ouP sate sunt mai importante pentru noi$ *azaret Oi %ana. $alilea de .ord$ aceastP zonP este mult mai muntoasP Oi cuprinde QnPlSimi Qntre 1CCC Oi 1A>C de metri. <ste cunoscutP pentru ploile Oi vRnturile care se a!at pe aici. <ste un loc de siguranSP Qn timp de rPz!oi, dar agricultura este sPracP. :/raim$ este o zonP din "amaria de "ud de circa AC de :m Oi cu coline variind Qntre A>C Oi 1CCC de metri. 3erenul este fertil Oi cu ploi din a!undenSP. OraOele cele mai Qnfloritoare sunt etel Oi "ilo. +anase$ este o zonP din "amaria de *ord Oi este mai joasP decRt zona din <fraim, QnsP pPmRntul este mai puSin fertil. OraOele cele mai Qnfloritoare sunt "ichem, 3irza, "amaria Oi 'otan X7FY.

Xxx
<ste i!lia o sursa sigura in ceea ce priveste epoca lui 'avid si "olomon& Au domnit ei intr#adevar peste un regat care reunea /udeea si /sraelul& 0ot fi datate cu precizie perioadele lor de domnie& 0entru a raspunde, arheologii au facut cercetari in peste AC de situri din /srael, /ordania si din teritoriul Autoritatii 0alestiniene. %oreland sursele !i!lice cu analiza vestigiilor arheologice, concluziile sunt greu de sta!ilit. /n pofida numeroaselor descoperiri arheologice realizate in ultimul secol in Orientul Apropiat, i!lia ramane o sursa de prim rang pentru istoria regiunii. 0ierre de Miroschedji, arheolog, directorul %entrului francez de cercetari din /erusalim, sustine ca Wa ignora

i!lia ar fi o atitudine o!scurantistaW. /n august ?CC>, un arheolog israelian a anuntat descoperirea unor vestigii ale palatului lui 'avid de la /erusalim. 0ierre de Miroschedji considera descoperirea ca fiind una foarte importanta, si o aseamana cu descoperirea, in 19AC, la 0Glos, Grecia, a unui palat al regelui *estor din /liada, datand din secolele I/2#I/// i.e.n. 0ana in secolul al I/I#lea, i!lia a fost singurul document care vor!ea de popoare complet uitate ,asirienii- sau de istoria 0alestinei. 0entru Asiria, arheologii au cautat urme in /ra:ul de astazi. 'upa ce a fost descifrata scrierea cuneiforma, s#au descoperit nume de suverani care pana atunci nu apareau decat in i!lie. %at despre <+od si cucerirea 0amantului 9agaduintei, arheologii nu au gasit pana in prezent nici o urma. "#au remarcat doar mari framantari sociale ,distrugerea violenta a unor cetati, etc- in perioada de trecere de la epoca !ronzului la cea a fierului si s#a tras concluzia ca in realitate cultura israelita ar fi aparut in continuarea celei canaaneene iar cucerirea nu este altceva decat o inflorire a civilizatiei israelite. /ncepand cu regii care ii urmeaza lui "olomon, naratiunea !i!lica are un fundament istoric, iar <giptul si Mesopotamia au furnizat date si documente care confirma sau resping evenimentele !i!lice. %ampaniile regelui asirian 3eglat # 0halazar al ///#lea, in 7FA si 7AF i.e.n. sunt consemnate in analele sale iar ta!litele gasite la <l#Amarna ,capitala faraonului A:henaton- permit unele interpretari privind organizarea teritoriala si politica a 0alestinei. *ici un document istoric nu tre!uie luat insa ca atare, ci tre!uie supus unei critici te+tuale si istorice. /ntrucat arheologia 0alestinei este e+trem de !ogata, nu se poate sta!ili o ecuatie intre aceasta si cea !i!lica. %ercetarile intreprinse contri!uie insa la cunoasterea si intelegerea i!liei, una dintre sursele istorice de care nu se poate face a!stractie. 1ara -agad&intei ; o c&cerire legendara Arheologii stiu astazi ca este inutil sa cautam in 0alestina urmele cuceririi ei de catre israelitii sositi din <gipt. Acest popor s#a constituit pe loc. %ucerirea 0amantului 9agaduintei povestita in %artea lui /osua i#a stimulat insa din plin pe arheologi. %and se situeaza aceasta cucerire in lunga cronologie a arheologiei palestiniene& 'ata de 1FFD i.e.n. avansata de te+tul !i!lic nu poate fi acceptata deoarece dominatia egipteana in acea epoca era foarte puternica in tara %anaan. 'escoperirile arheologice arata ca spre 1?>C i.e.n. numeroase orase au fost distruse aproape simultan si ca in aceasta perioada ar putea fi plasata cucerirea. /ntre 1?>C # 11CC i.e.n. in 0alestina au avut loc convulsii sociale considera!ile, viata oraseneasca era in declin, !ogatia materiala regreseaza, dispar arhitectura monumentala, o!iectele de arta si comertul WinternationalW. Aceste schim!ari profunde sunt insotite de aparitia unor noi populatii, cum ar fi filistenii, care se instaleaza in sudul campiei litorale. /n regiunile muntoase raman canaaneenii autohtoni, orasenii ruralizati, taranii stramutati, pastorii seminomazi sedentarizati. < tentant sa recunoastem in ei pe stramosii directi ai israelitilor, despre care se vor!este in %artea Mudecatorilor, promotorii unei noi culturi materiale care continua cu intreruperi pana in secolele I#2// i.e.n. # epoca monarhiei israelite. *u e vor!a de declinul unei civilizatii, nici de distrugerea ei de catre un invadator ci de o pra!usire sistemica. O asemenea criza cuprinde in general trei faze$ faza initiala ,disparitia structurilor politice si administrative, a elitelor si a economiei centralizate-, faza Wo!scuraW ,fractionare politica, societate segmentata, mod de viata arhaic- si faza de reintegrare ,reaparitia puterii politice unificate, noua identitate etnica-. 0alestina nu a fost singura care a cunoscut un asemenea proces$ trecerea de la epoca !ronzului la aceea a fierului a fost dezastruoasa in tot !azinul oriental al Mediteranei, din alcani pana in /ran. %ucerirea propriu#zisa, condusa de un personaj mitic /osua, ar corespunde fazei de pra!usire catastrofica a civilizatiei canaaneene. %artea Mudecatorilor ar relata a doua faza, aceea Wo!scuraW, care acopera epoca fierului. 0rima carte a lui "amuel corespunde celei de#a ///#a faze, caracterizata prin instalarea unei puteri politice centralizate. O alta parte a i!liei #prima %arte a 8egilor# mentioneaza construirea de catre regele "olomon a unor Worase pentru care de luptaW, cum ar fi Azor, Megiddo si Ghezer. /n anii 19AC, la Meggido, arheologii au identificat Worasul pentru care de luptaW al lui "olomon. /n 19FC, un arheolog !ritanic considera insa ca Megiddo a fost construit un secol mai tarziu de Omri, un alt rege. /ncepand cu 19>B, israelianul J.Jadin a lansat paradigma Warheologiei monarhiei unificateW, considerand Azor, Megiddo si Ghezer situri esentiale ale perioadei regelui "olomon, ceea ce confirma te+tul !i!lic. 'esi toata lumea pare de acord ca cele trei cetati au fost construite in timpul regelui "olomon, controversele intre specialisti continua. 4odia /alsa a regel&i 8olomon 1a sfarsitul anului ?CCF, cinci persoane acuzate ca fac parte dintr#o retea de falsificatori de antichitati au fost condamnate de un tri!unal israelian. /n acelasi timp, Muzeul din /erusalim retrage una din piesele cele mai pretioase$ o rodie din fildes. Aceasta avea o inscriptie din care reiesea ca ar fi fost utilizata de preotii din templul lui "olomon, cel mai cele!ru sit al natiunii israeliene din epoca !i!lica. /nscriptia Wapartinand templului lui /ahve, sfintita su! ochii preotilorW, descoperita a fi un fals, a fost gravata de cei cinci acuzati. )rmeaza o lunga polemica intre comunitatea stiintifica si muzeu. /nainte de a fi achizitionata pentru suma de >>C CCC )"', acum cateva decenii, n#ar fi tre!uit cerut avizul e+pertilor&Z

A!ia in ?CCF, <&#al $oren, directorul 'epartamentului de Arheologie si Antichitati de la )niversitatea din 3el#Aviv, si echipa sa au putut e+amina rodia. /storicii o considerau o pro!a de necontestat a e+istentei templului lui "olomon, construit in secolul al I#lea i.e.n. la cererea lui 'umnezeu, in varful unei coline care este astazi al treilea loc sfant al /slamului. %aracterul sacru al locului interzice insa efectuarea de sapaturi. 'aca in anii [BC a fost autentificat o!iectul, in ?CCA aceasta concluzie a fost serios pusa la indoiala in urma e+aminarii altor doua o!iecte considerate ca avand legatura cu i!lia. O ta!lita de gresie neagra pe care se gaseste o inscriptie in e!raica veche, care descrie lucrarile de refacere a unor temple de catre regele /udeei, Mehoash, a fost e+aminata de specialisti in ?CC?. /n urma unor analize chimice si a unei datari cu car!on 1F a rocii si a patinei sale, acestia i#au atri!uit o vechime mai mare de ?CCC de ani, considerand#o un vestigiu al templului lui "olomon # analiza dovedita eronata de echipa lui Juval Goren. <l a demonstrat ca patina care acopera caracterele inscriptiei este diferita de aceea de pe spatele o!iectului, fiind de fapt un amestec de creta, argila metalifera, car!une de lemn si fragmente microscopice de aur. )n amestec care nu corespunde nici ta!litei, nici rocilor sau pamantului din /erusalim. /n plus, unii termeni erau utilizati in sensul lor modern si nu antic, iar altii incorect ortografiati pentru acea epoca. Al doilea o!iect in litigiu este un osuar de piatra asemanator celor utilizate in epoca romana pentru a inhuma ramasitele umane. Acesta avea inscris W/aco!, fiul lui /osif, fratele lui /isusW. %a si in cazul ta!litei, s#a studiat patina din jurul inscriptiei. "#a sta!ilit ca aceasta ascundea fosile ale unor minuscule creaturi marine, dar ar fi fost imposi!il ca asemenea fosile sa se grupeze pe o!iect printr#un proces natural. /n opinia lui Juval Goren, falsificatorii au strivit pur si simplu creta inainte de a o amesteca cu o patina falsa. 2erdictul$ cele doua o!iecte sunt false. "#a trecut la e+aminarea celei mai pretioase piese$ rodia de fildes. %oncluzia a fost ca rodia provine din epoca !ronzului ,AACC# 1?CC i.e.n.-, deci inainte de construirea templului lui "olomon, iar inscriptia nu este decat un adaos recent. W0atina nu este o verita!ila patina, ea nu contine decat siliciuW, sutine Goren. /n plus, autorul inscriptiei a evitat cu grija o veche fisura a o!iectului, ceea ce inseamna ca inscriptia este posterioara fisurii. < greu de crezut ca cineva ar fi oferit templului o rodie fisurata. 'irectorul Muzeului din /srael, Mames "nGder, a hotarat totusi e+punerea rodiei pentru a servi de e+emplu pedagogic pu!licului si pentru a e+plica comple+itatea procesului de autentificare, neglijat in acest caz. <giptenii si asirienii au lasat documente scrise despre relatiile lor cu tara %anaan, care devine pamantul israelitilor la inceputul primului mileniu i.e.n. %ele mai vechi contrazic insa te+tul !i!lic, stiindu#se ca prima mentiune despre /srael, in 1?1C i.e.n., mentioneaza ca acest popor a fost distrus. 3otusi, incepand cu sfarsitul secolului al I#lea i.e.n., alte inscriptii confirma e+istenta unor regi, permitand sta!ilirea unor concordante cu i!lia. /n secolul al 2///#lea, sursele se multiplica odata cu raspandirea scrisului si in /srael. 0entru a sta!ili o cronologie e+acta a 1evantului in epoca fierului, arheologii tre!uie sa opereze cu datele stratigrafice ale siturilor cercetate si cu te+tele !i!lice si egiptene. 'e cateva decenii s#a adaugat si datarea cu car!on 1F a unor seminte car!onizate gasite la fata locului. 1ipsite de precizie, aceste descoperiri genereaza diverse interpretari, cum ar fi aceea ca regii 'avid si "olomon ar fi domnit in secolul al /I#lea i.e.n. si nu in secolul al I#lea i.e.n.

Xxx
"escoperirile arheologice din =siria si +esopotamia) care a& legat&ra c& datele din >echi&l 1estament

"escoperirile arheologice din =siria si +esopotamia) care a& legat&ra c& datele din >echi&l 1estament %ercetarile arheologice din Asiria si a!ilonia sau Mesopotamia, pot servi ca material e+tra!i!lic pentru teologii care studiaza istoria popoarelor din aceasta parte a lumii, in conte+tul scrierilor 2echiului 3estament. 0rin mijlocirea te+telor !i!lice, acestia stiu ca in Mesopotamia a trait si a locuit o perioada de timp patriarhul Avraam, al carui nume apare in te+tele cuneiforme de aici su! forma de A#!a#am#ra#ma sau A#!ara#ma. 0atriarhul evreu a trait alaturi de alte neamuri descendente din acelasi ar!ore genealogic, adica semitii, care s#au infiltrat printre sumerieni, e+istenti inca din mileniul /2 i.d.Hr., si din mileniul /// i.d.Hr. au devenit populatia preponderenta, care va avea ulterior un rol deose!it in istoria antica. 0e locul fostei localitati *uzi, situata la sud#vest de Arrapha ,/ra:-, intre anii 19?>#19A1 arheologii au descoperit

o asezare care depaseste in vechime anul ACCC i.d.Hr. si pe la ?ACC i.d.Hr. era locuita de o populatie acadeana, numita WgasurW, care pe la 1>CC i.d.Hr. se chema WnuzieniW. Majoritatea locuitorilor de aici erau hurriti de la care au ramas cele FCCC ta!lite cuneiforme, datand din anii 1>CC # 1FCC i.d.Hr., care formeaza materialul cel mai important fata de ruinele templului, palatului, caselor particulare si o!iectele de ceramica. 3a!litele de la *uzi sunt deose!it de importante pentru 2echiul 3estament, deoarece in ele se vor!este de diferite acte juridice asemanatoare cu cele e+istente la patriarhii 2echiului 3estament. 'intre aceste acte amintim contractul de casatorie, cand mireasa declara in fata martorilor si cu asentimentul fratelui sau, ca accepta sa devina sotieE dreptul de intai nascut si !inecuvantarea. )nul din contractele de casatorie prevede o!ligatia femeii sterile de a aduce o sotie sclava sotului sau si copiii ce vor rezulta din aceasta unire vor fi crescuti de ea ca si propriii sai copii. /n cazul ca sotia legi tima avea urmasi, nu se mai incheia acest contract, deoarece sotul nu mai putea sa#si ia o a doua sotie si aceasta formalitate se incadra in actul de adoptiune. O situatie similara a e+istat in vremea patriarhilor, mentionata in 2echiul 3estament, cand "ara, in conformitate cu acest o!icei, a dat lui Avraam de sotie pe Agar egipteanca, roa!a ei ,9ac. 1D, 1#A-. Acest o!icei se pare ca a fost respectat chiar si pe la anul 11CC i.d.Hr. de catre egipteni, iar in secolul 2// i.d.Hr. de catre locuitorii asirieni din *imrud. 3ot in legatura cu actul casatoriei de la *uzi, specialistii su!liniaza asemanarea dintre acel Werre!uW si faptul ca multi !ar!ati sunt prezentati cumparandu#si sotiile de la socrii lor. Asa face Moise, care cumpara de sotie pe "efora ,les. ?, ?1- si multi altii amintiti in 2echiul 3estament ,9ac. AC, ?9 E / 0aralip. ?, AF E <zdra, ?, D1 E *eemia, 7, DA-. 'atorita te+telor juridice consemnate pe ta!litele de la *uzi, e+egetii au putut e+plica referintele !i!lice in care Avraam si /saac au declarat in fata regilor <giptului si Gherarului ca sotiile lor sunt surori ,9ac. 1?, 1C#1A E ?C, 1#17 E ?D, 1#11-. /n conformitate cu prevederile acestor prescriptii cu caracter familial, sotia putea sa fie ca o sora in acelasi timp fata de sotul sau, calitate pe care o o!tinea atunci cand era data in casa torie de fratele sau natural sau adoptiv. 0ersoanele care se incadrau in aceasta categorie de Wsotii#suroriW se !ucurau de anumite privilegii speciale, atat in societate, cat si in fata instantei judecatoresti, si cele mai multe cazuri le intalnim la femeile provenite dintr#o inalta clasa sociala. 0rin urmare, acest o!icei hurrit ajuta sa intelegem din ce cauza patriarhii Avraam si /saac au declarat in fata strainilor ca sotiile lor le sunt suroriE "ara, pentru ca era fiica adoptiva a lui 3erah si nu a sotiei saleE si 8e!eca, deoarece fusese data in casatorie de catre 1a!an, fratele sau. Hurritii, popor nesemit, prin intermediul carora hititii au cunoscut cultura asiro#!a!iloneana si tot prin mijlocirea lor au patruns chiar in 3ara "fanta in mod neorganizat in mileniul // i.d.Hr., aveau o!iceiul ca fratele sa#si dea consimtamantul si tot el tre!uia sa aranjeze cele necesare pentru casatoria surorii sale, ceea ce inseamna ca aceasta practica se poate raporta chiar la te+tele !i!lice ,9ac. ?F, ?F#>A-. 2iitoarea nora era tratata de familia socrului sau ca o fiica din Arrapha. 'e asemenea, hurritii erau foarte duri fata de vaduva necasatorita, masura tot atat de aspra dupa cum constatam si in scrierile profetice ,/ez. 1D, A9 E Osea, ?, A-. 1a fel se manifesta si in cazul in care o femeie ataca un !ar!at, a carei fapta era pedepsita cu taierea degetului sau. Actul de adoptiune se incheia la *uzi numai atunci cand intr#o familie nu e+istau urmasi, iar cel ce !eneficia de aceasta situatie, cu toate ca era un strain, tre!uia sa asigure cele necesare vietii, cand parintii sai nenaturali atingeau zilele !atranetii. 9iul adoptiv, totodata, avea indatorirea ca, dupa decesul celor care l#au infiat, sa implineasca riturile funerare si sa asigure permanenta familiei si a patrimoniului, desi el se socotea numai un mostenitor indirect. 'upa opinia unor teologi, acest act de adoptiune a fost pus in legatura si cu mentiunile !i!lice referitoare la casatoria lui /aco! care s#a dus in Mesopotamia sa ia de sotie pe una din fiicele lui 1a!an, fiul lui atuel arameul si fratele mamei sale ,9ac. ?9, 1-. 0entru contractarea casatorei, viitorul socru al patriarhului evreu n#a respectat prevederile din actul adoptiuniiE de aceea /aco! a fost o!ligat sa#i slujeasca 1F ani ca sa ia de sotie pe 8ahela si pe 1ia ,9ac. ?9, 1B, ?7-, iar

1a!an, la randul sau, a fost indatorat sa plateasca o sim!rie. ,9ac. AC, ?B#?9-. 'reptul primului nascut, consemnat in te+tele !i!lice ,9acerea, ?>, A1#AFE ?7, AD- apare si in ta!litele cuneiforme, in care este vor!a de pierderea acestui drept de cel care 1#a vandut fratelui sau pe o livada, gra# dina , descriere ce se apropie de Wcele relatate de Moise, cand <sav, de !una voie, a renuntat la prerogativele ce le avea fata de /aco! ,9ac. ?>, AA-. "tudiind toate actele de la *uzi si Arrapha, specialistii au constatat faptul ca in cele referitoare la dreptul primului nascut, nu se aminteste in mod clar despre rolul tatalui sau al mamei vaduve in acordarea acestor drepturi. /n perioada patriarhilor, fi+area acestui drept ramanea la latitudinea capului de familie care, tinand seama de a!aterile grave ale celui care era primul intre fratii sai, il da celui care merita. Asa a fost cazul cu 8u!en care in urma comportarii sale necorespunzatoare ,9ac. A>, ??#F9, A#F- si#a pierdut dreptul de intai nascut si tatal sau l#a dat fratelui sau mai mic ,9ac. FB, ?D-. /n ta!litele de la *uzi, ca si in cele de la Arrapha, dreptul primului nascut consta din primirea unei du!le parti de mostenire, prevedere ce apare atat la legile asiriene cat si in te+tele !i!lice. 2aloarea ta!litelor de la *uzi pentru studiul 2echiului 3estament nu se opreste la paralelismul dintre !inecuvantarea rostita de un parinte asupra fiului sau, ci ea depaseste datele prezentate mai sus. /nainte de a a!orda alte aspecte ce intereseaza pe cititorul "fintei "cripturi, mentionam ca locuitorii din *uzi, ca si patriarhii evrei, rosteau inainte de a muri !inecuvantarea asupra urmasilor, care se scria sau se pastra oral ,9ac. ?7 E F9 etc-. )n e+emplu de acest gen este urmatoarea !inecuvantare cu aspect juridic$ W3armiGa spune in fata judecatorului$ 3atal meu HuGa a fost !olnav si se afla in pat. Atunci tatal meu mi#a apucat mana si mi#a zis$ %eilalti fii au luat sotii, iar tu nu ai, de aceea iti dau eu de sotie pe "ululi /star... Martorii lui ,3armiGa-, au fost e+aminati in fata judecatorilor, iar ei au vor!it lui "u:rija si lui Lulahupi$ mergeti si luati juramantul zeilor impotriva marturiei lui 3armiGaE "u:rija si Lulahupi se retrag din fata luarii juramantului, asa ca 3armiGa castiga in proces, iar judecatorii au dat pe sclava "ululi#/star lui 3armiGaW. 'in punct de vedere filologic, materialul epigrafic de la *uzi ne da posi!ilitatea de a lua contact cu diferite parti de cuvant de origine semita sau nesemita, cum ar fi su!stantivul platosa \ WsirGonW, provenit din WzariamW, care in lim!a hurrita insemna un fel de im!racaminte folosita de soldati si la cai. 0e ta!litele de la *uzi este inscris si cuvantul Wha!iruW ce pare sa desemneze pe acei emigranti destituiti, sau dupa unii comentatori ar aminti chiar de sclavii evrei ,les. ?1, 1#DE 'eut. 1>, 1?#1B E /er. 9, 1F-. "u! un nume asemanator # WhapiruW, in secolul I2 i.d.Hr. era numita chiar populatia din aceasta localitate, adica hurritii care au intrat in 3ara "fanta odata cu amoreii si semitii. Hurritii, dupa secolul al I2///#lea, venind in 3ara "fanta, aceasta a purtat o noua denumire, aceea de WHurruW, pe care o utilizau egiptenii si care va apare in secolul al I/2#lea i.d.Hr. in scrisorile de la 3ell el Amarna. Aceasta populatie nesemita impartasea credinta in zeii casnici care nu sunt altceva decat acei ]tera#fim^ sau idolii casei lui 1a!an pe care ii furase fiica acestuia ,9ac. A1, A1#A>-. /dolii familiei, dupa moartea tatalui, reveneau fiului sau cel mai mare sau mamei sale si ei stau in stransa legatura cu dreptul de intai nascut, dar fara ca prezenta si pastrarea lor de catre o anumita persoana sa#i acorde acesteia un drept special de intai nascut si de mostenire speciala. /ncheind, putem spune ca ta!litele de la *uzi constituie un pretios izvor de documentare juridica in legatura cu vechile o!iceiuri ale poporului evreu, o!iceiuri care, in !una parte, le respectau si populatiile cu care au intrat in contact. Amanunte date in legatura cu un o!icei sau altul, # asemanatoare cu cele ale poporului evreu #, arunca prin analogie noi lumini asupra vietii si o!iceiurilor acestora. 2echea asezare )r, in care s#a nascut patriarhul Avraam ,9acerea 11, ?B, A1 E 1>, 7- a fost identificata la inceput cu localitatea )ra din 3urcia si apoi cu 3ell MuVaGGar ,Mugheiir-, situat intre agdad si assorah. )ltima identificare apartine renumitului arheolog "ir 1. 7olleG. 0rin sapaturile arheologice intreprinse de acesta s#au scos la lumina foarte multe vestigii care confirma e+istenta orasului )r in perioada 2echiului 3estament. 'intre ele amintim$ palatul lui el#"halti#*annar, ziguratul cu trei etaje ce se terminau cu un sanctuar, cinci temple asezate in jurul aceluiasi edificiu regal, o sculptura cu un cap de !er!ec, un animal sfant la sumerieni avand coarnele in spini, morminte regale, inscriptii, o!iecte de argila si piatra, precum si A metri de aluviuni care acopereau vestigii umane prinse de potopul declansat pe la anul FCCC i.d.Hr. dinspre Golful 0ersic. 'iluviul confirmat de arheologie a afectat o suprafata mare de pamint ,DAC :m lungime si 1DC :m latime- si amintirea sa se pastreaza in epopeea lui Ghilgames si intr#o versiune sumeriana din mileniul /// i.d.Hr.

)rme din acest diluviu apar si in alte localitati ca *inive si Lis, situat la nord de a!ilon. /n legatura cu datele arheologice descoperite la )r, orientalistii au aratat ca daca Avraam a trait aici in timpul primei dinastii din a!ilon ,1B9F#1>?> i.d.Hr.-, localitatea nu se afla su! caldeeni, asa cum se mentioneaza in "fanta "criptura ,9ac. 11, ?B- . <ste fireasca aceasta afirmatie deoarece pe timpul lui Moise e+ista o populatie caldeeana, asezata in jurul orasului )r dupa perioada patriarhilor. 0atriarhul Avraam si toata familia sa din orasul natal s#au indreptat spre nord, unde se afla localitatea Haran ,3eii Halaf, "ultan 3epe, 9ac. 11, A1-, cercetata de arheologul '. ". 8ice intre anii 19>?#19>7. 0e acest santier arheologic, care se afla langa asezarea moderna Haran, s#a constatat ca in perioada !i!lica locuitorii ei venerau zeul lunii, care avea si un locas de cult. <+istenta acestui locas de inchinaciune a fost atestata si de ta!litele de la Mari si, potrivit materialului arheologic de aici, intre Haran si )r au e+istat stranse relatii culturale si religioase. Aceasta legatura dintre cele doua orase se e+plica si din faptul ca pe unul dintre vestigii se mentioneaza prezenta in Haran a unui grup de locuitori veniti din )r E printre acestia se va fi numarat si Avraam. )nii specialisti considera ca Avraam a sosit aici odata cu populatia ha!iru, altii sustin ca el, ca si seminomazii din )r, a luat drumul caravanelor in prima jumatate a mileniului al //#lea i.d.Hr. 0e acest santier arheologic s#au gasit patru stele din care trei de pe vremea regelui *a!onide. 'upa opinia arheologilor, Haranul este identic cu orasul lui *ahor ,9ac. ?F, 1C- sau cu *a:hur, o localitate invecinata cu aceasta si mentio nata in scrierile de la Mari si nicidecum cu asezarea de la <s:i. 'in istoria Haranului !i!lic, specialistii mai consemneaza faptul ca aici a locuit un tri! cu numele de W!eniamitiW care erau niste oameni raz!oinici veniti din regiunea situata intre 3erca si aceasta localitate. /mportante investigatii arheologice s#au intreprins si pe locul vechii capitale a imperiului !a!lionian # a!ilonul #, situat pe malul stang al fluviului <ufrat, inainte de a se uni cu 3igrul. *umele vechii capitale !a!iloniene apare de multe ori in 2echiul 3estament, inca dinainte de timpul patriarhului Avraam ,9ac. 1C, 11 E 11, F#9- si pana la ducerea poporului evreu in ro!ie de catre regele *a!ucodonosor ,// 0aral., AD, 1B-. Orasul a fost identificat pentru prima data in anul 1D1D de catre pelerinul 0ietro della 2alle. 8uinele acestei asezari e+tinsa pe mai multe coline au fost ulterior e+plorate de mai multi arheologi, care au reusit sa scoata la lumina urme de locuinte datand din anii 1B9F#1B9> i.d.Hr. /n aceasta perioada de timp se incadreaza si zidul interior al cetatii din vremea regelui *a!ucodonosor, cel ce a construit o noua fortareata si a refacut orasul, asa cum au procedat si regii sirieni Asarhadon si Asur!anipal. /n nivelele cu asezari ruinate, arheologii au ajuns in posesia unui mare numar de ta!lite datand din anii 1B9>#1B9F i.d.Hr. si care contin diferite informatii de ordin administrativ, religios, istoric, comercial, astronomic, redactate cu caractere cuneiforme. 'intre stirile cu caracter istoric care au legatura cu 2echiul 3estament ne atrag atentia ta!litele ,F- privind ratia de ulei si cereale repartizata regelui /oiachin ,\ /ehonia ,mi- a#u#:inu- regele /udeii ,mat#i#a#a#hu#du- si fiilor sai deportati in a!ilon in anul >97 i.d. Hr., dupa asedierea /erusalimului. <le confirma te+tul !i!lic despre re gele din /udeea care a stat in e+il A7 de ani impreuna cu fiii sai, inclusiv "alatiel, cel nascut in ro!ie, care este tatal lui Toro!a!el ,/2 8egi, ?>, ?7#AC E / 0aralipomena, A, 17 E Matei, 1, 1?-. 'upa scurgerea celor A7 ani de e+il, regele /oiachin a fost eli!erat de <vil Merodah, regele a!ilonului ,/2 8egi, ?>, ?7-. Atat in "eptuaginta, cat si in editia romaneasca a "fintei "cripturi din anul 197>, in cartea a /2#a 8egi, capitolul ?>, versetul ?7, numele regelui iudeu este /oiachim si nu /oiachin ,/ehonia-, ca in editia romaneasca din 19DB sau in i!lia de la /erusalim, ceea ce nu inseamna ca te+tul in cauza descoperit in orasul a!ilon s#ar referi la primul rege din regatul /uda. *u poate fi vor!a de o inlocuire sau confuzie de nume in te+tul !a!ilonian, deoarece in aceasta carte canonica se spune, in capitolul#precedent, ca W/oiachim a raposat cu parintii sai, iar in locul lui s#a facut rege /ehonia, fiul sauW ,/2 8egi, ?F, D- si ca a Wiesit /ehonia, regele lui /uda, la regele a!ilonului, impreuna cu mama sa, cu slujitorii sai, cu capeteniile si !unicii lui, si l#a luat ro! regele a!ilonului...W ,/2 8egi, ?F, 11#??-. 0rin urmare, in ultimul capitol din cartea a /2#a 8egi este vor!a de regele /oiachin, asa cum este mentionat in te+tul masoretic si referintele e+tra!i!lice amintite mai inainte sunt in acord cu mentiunile vechitestamentare. 0rintre persoanele duse in captivitate, mai figureaza fiii regelui Aga din Ascalon, Gaddiel ,mga#di#ilu-, "elemia

,msa#lam#ia#a#ma- si oameni din <lam si <gipt. O ta!lita cuneiforma ne informeaza ca pe la anul 7A? i.d.Hr., tronul a!ilonului a fost uzurpat de printul caldeean ):in#zer care a fost rasturnat de la conducere de catre armata regelui 3iglatfalasar al ///#lea. /ntre tara a!ilonului si %anaan au e+istat relatii culturale in perioada patriarhilor !i!lici si acest lucru il confirma monumentele epigrafice dintre care prezentam fragmentul cuneiform din epopeea lui Ghilgames, scris in secolul al I2#lea i.d.Hr. si descoperit la Meghido, precum si cilindrul de la et#"ean cu numele lui Manum aru ,ghicitor-. /ntre unele episoade relatate in documentele descoperite in aceste tari si 2echiul 3estament e+ista unele asemanari. Astfel in fragmentul W<popeii lui GhilgamesW se vor!este despre potop, amintind cele rela tate in,cartea 9acerea ,cap. 7#9-, iar in poemul W<numa <lisW se vor!este despre sa!at ,WsapattumW sau Wsa!!atumW-. Amintim ca unii cercetatori au si afirmat, pornind de la aceste asemanari, ca literatura !a!iloniana a influentat pe aghiografii 2echiului 3estament. %onsideram ca asemenea concluzii sunt gra!ite si neintemeiate, pentru ca in privinta potopului doar tema este aceeasi, insa imprejurarile in care se integreaza si amanuntele sunt cu totul diferite. /n plus, potopul relatat in fragmentul lui Ghilgames este e+pus intr#o viziune politeista in care zeii nu sunt straini de cele intamplate. "ocotim ca dezvoltarea unei teme din 2echiul 3estament, in lucrarile cu caracter profan din Orient, se e+plica prin faptul ca tema respectiva, in cazul de fata relatarea potopului, a fost transmisa pe cale orala si la celelalte popoare, cu deformarile despre care am vor!it mai inainte. "a!atul mozaic a fost pus in legatura cu WsapattumW#ul asiro#!a!i#lonian. Mentionam insa ca pe cand sa!atul mozaic era fiecare a saptea zi a saptamanii, sapattum#ul asiro#!a!ilonian era fiecare zi dupa luna plina si fiecare zi a 1>#a a lunii calendaristice. 'e asemenea, descoperirea %odului lui Hamura!i ,179?#17>C i.d.Hr.-, la inceputul secolului nostru, a starnit un viu interes in randul orientalistilor, data fiind marea asemanare intre prevederile sale si prescriptiile 1egii mozaice. 1egile acestui rege din dinastia prima, fondata in a!ilon de catre "umua!ii, se incadrau in ?BA paragrafe cu caracter pu!lic si particular. <le urmareau, prin unificarea legislatiei, unitatea pe plan politic si social a locuitorilor din Acad, "umer, <lam, <snuna, Mari si Assur. 9ata de prescriptiile 1egii mozaice, aceste legi nu urmaresc un scop religios, iar autorul lor, Hamura!i, instruit de zeii <a si "amas, nu se poate asemana cu Moise chemat de /ahve la conducerea poporului /srael. Am amintit %odul lui Hamura!i nu pentru a urmari vreo asemanare cu legislatia mozaica ci pentru a arata ca el nu este legislatia cea mai veche. <l se inscrie in randul legilor emise, in diferite perioade de timp, de catre regii si conducatorii din Mesopotamia E cel mai vechi cod de legi a fost redactat su! regele )r#*ammu, din dinastia a ///#a din )r ,?11A#1991 i.d.Hr.-. /n ordine cronologica, dupa codul lui )r *ammu urmeaza legile emise su! 1ipit /star ,19A?#19CD-, rege din dinastia de /sin si 1arsa, si apoi cele su! ilalama din <snuna. 1egile lui 1ipit /star au fost descoperite in anii 1919 si 19F7 la *ipur, unde peste cinci ani arheologii au scos la iveala o ta!lita in care se arata ca localitatea a fost locuita la inceput de zeii, <nlil, *inlil si *un!arsegunu ,mama zeitei *inlil-, precum si o inscriptie cu cuprins mitologic din care nu lipseste Li ,\ pamantul- care a hranit cu lapte sfintit primii regi din )ru:. 3e+tul legilor prevede felurite situatii juridice cu caracter penal si matrimonial. 'aca cineva era prins intr#o livada ca fura, era pedepsit cu amenda de 1C sicii argint. Atunci cand un om s#a casatorit si avea copii cu sotia legitima, dar si cu sclava sa careia i#a dat li!ertate ca si fiilor sai, dreptul de mostenire il aveau numai primii. /n paragrafele acestui cod se prevede si situatia cand sotia nu poate avea copii si sotul se culca cu o prostituata care ii va naste fii. Acesta este o!ligat sa asigure hrana urmasilor sai care au si dreptul la moste nire, in timp ce traieste sotia, prostituata nu are voie sa locuiasca la un loc cu aceasta. )n interesant izvor cu caracter legislativ il formeaza legile lui ilalama din <snuna, un stat in regiunea 'iGala. Aceste legi au fost redactate in lim!a caldeana pe doua ta!lite descoperite in anul 19F> si 19F7 la 3ell A!u Harmal. 'ata redactarii respectivelor norme juridice se pare ca nu depaseste timpul de domnie al lui 'adusa,

contemporan cu regele Hamura!i. 'in cuprinsul acestui cod retinem cateva norme juridice $ in legatura cu casatoria si pedepsirea diferitelor a!ateri de la etica familiala si sociala. Asemanari intre aceste legi si 1egea mozaica e+ista, dar sunt formale si intamplatoare, caci spiritul care le stra!ate este diferit. %onceptia monoteista care sta la !aza legislatiei mozaice nu se intalneste in nici o norma legislativa a popoarelor din Orientul Apropiat. 3imp de doi ani ,19D7#19D9-, arheologii au initiat cercetari pe locul de la 3ell el 9a:hasr, unde s#au mai pastrat vestigii dintr#o asezare din mileniul // i.d.Hr. si un lot de 1CCC ta!lite cuneiforme ce se aseamana cu documentele epigrafice de la *uzi. 'escifrarea o!iectelor inscrise ne aduce noi date asupra istoriei unor popoare orientale care au e+istat in perioada !i!lica. )nul din acestea au fost si elamitii mentionati in 2echiul 3estament ,9ac. 1C, ??E *eemia, 7, 1?-, a caror patrie, dupa ce a cunoscut intre anii 1ACC#11CC i.d.Hr. zile de inflorire su! regii din Azan si "uza, a fost su!jugata de alte neamuri. 'e la elamiti ne#au ramas mai putine documente arheologice din care reiese ca civilizatia lor a suferit multe influente straine in mileniul al ///#lea i.d.Hr. 0rin anul ACCC i.d.Hr. ei au inventat o scriere nedescifrata pana acum, si in mileniul // i.d.Hr. s#au organizat intr#un stat puternic, care isi va incheia e+istenta odata cu cucerirea lui in anul DA9 i.d.Hr. de catre regele Asur!ariipalE /n %onceptia lor religioasa asiro#!a!ilonienii nu au pus accent pe naturalismul sumerian, su!liniind mai mult insusirile transcendente ale zeilor. /n panteonul acestora, locul de frunte era ocupat de triada sumeriana Anu, <nlil si <n:i#<a si de cele trei zeitati semite $ "amas ,soarele-, "in ,luna- si /star ,luceafarul-. Acestor divinitati, locuitorii dintre cele doua fluvii # 3igru si <ufrat # le#au ridicat locasuri de cult dupa modelul ziguratelor. 1a aceste edificii religioase credinciosii aduceau jertfe din animale si vegetale si inaltau rugaciuni, stand in genunchi si cu mainile intinse catre statuia zeului, inchinarea la statuia zeului desigur contravine prescriptiilor mozaice care prin porunca a doua a 'ecalogului mentioneaza urmatoarele $ W"a nu#ti faci chip cioplit si nici un fel de asemanare a nici unui lucru din cate sunt in cer, si din cate sunt pe pamant, jos, si din cate sunt in apele de su! pamant. "a nu te inchini lor nici sa le slujestiW ,les. ?C, F#> E 'eut. >, B#9-. %u alte cuvinte, se interzice cu desavarsire poporului lui /srael sa cinsteasca pe /ahve su! forma unui chip turnat si sa alunece in idololatrie ,les. AF, 1A, 17 E 1ev. 19, F-, practica condamnata cu vehementa de profeti. Asiro#!a!ilonienii practicau magia, descantatul si ghicitul. Mentionam acest lucru deoarece in 2echiul 3estament se spune numai de practica ghicitului, atunci cand regele "aul s#a dus la vrajitoarea din <ndor ca sa cheme duhul lui "amuel. Aceasta vrajitoare, nestiind cine o roaga sa cheme duhul lui "amuel, a raspuns regelui iudeu \ W3u stii ce a facut "aul, cum a alungat el din tara pe cei ce cheama mortii si pe ghicitori...W ,/ 8egi, ?B, 9-. 'in te+tul !i!lic reiese clar ca ghicitoria n#a fost admisa intre fiii lui /srael si cazul regelui "aul este numai incidental, fara a fi vor!a de vreo influenta asiro#!a!iloniana. /n te+tele asiro#!a!iloniene cu caracter religios mai sunt cuprinse si informatii privind credinta lor in e+istenta demonilor proveniti pro!a!il din zei sau din sufletele celor decedati care au fost asasinati sau nu au fost ingropati, deoarece in viata au facut rau semenilor lor. 0uterea demonilor este limitata si ei pot tortura chiar pe acei drepti ce nu au acceptat pacatul prin care vine si !oala fizica. 'in descoperirile facute pe pamantul Mesopotamiei rezulta ca popoarele care au locuit pe acele taramuri n#au influentat in vreun fel religia si pe aghiografii 2echiului 3estament. 0opoarele respective au fost idololatre, pe cand poporul /srael si#a mentinut totdeauna, cu e+ceptia unor regi care au cazut in idololatrie, religia monoteista a stramosilor. )nele teme comune 2echiului 3estament si literaturii popoarelor orientale se datoreaza revelatiei primordiale, transmisa pe cale orala din generatie in generatie. )nele legi prin care se reglementeaza relatiile familiale si sociale sint intr#adevar asemanatoare, dar spiritul care le stra!ate si scopul pe care#l urmaresc este diferit.