Você está na página 1de 6

LUCRARE DE STAGIU ANUL I Semestrul I 2014

GRUPA II - Categoria II - Auditul statutar al situaiilor financiare 1. (3.) In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative c) fara asigurare. 2. (67.) Prezentai cinci situaii de ameninare la adresa independenei.
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent de natura serviciului profesional prestat. In cazul executarii, insa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului, independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate. Independenta are doua componente fundamentale: - independenta de spirit (rationamentul profesional) este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala; - independenta in aparenta (comportamentul)- se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise. Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: - interes propriu; - slabirea autocontrolului; - renuntarea la propriile convingeri; - manifestari de familiarism; - actiuni de intimidare. Interespropriu: Interes financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client Deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului; A primit un titlu de motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul n cauz. Dependen fa de onorariile primite de la un client. 90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur client. ntreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client. Profesionistul contabil este intr-o asociaie n participaie cu clientul.

Interesul de a nu pierde un client Pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n faliment a cebinetului. Onorarii neprevzute. Acceptarea pe parcursul executrii lucrarilor a unor onorarii neprevzute n contract. mprumut ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia. Dac cientul este o banc, mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa independenei, n condiiile camprumutul s fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilali clieni. Autoexaminare: Descoperirea unei erori semnificative n cursul unei lucrri de reevaluare. Reportarea asupra situiei financiare a unei firme de ctre acceai persoan implicat n elaborarea situaiei financiare respective. Pregtirea documentelor primare pentru nregistrarea n contabilitate, care fac obiectul unei misiuni decertificare. Un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat funcia de director sau a fost angajat al clientului. Prestarea unor servicii pentru un client care afecteaz direct subiectul n cauz. Favorizare: Promovarea aciunilor ntr-o unitate cotat atunci cnd aceasta este un client de audit al situaiilor financiare. Aprarerea uni client n cazul unor litigii sau n rezolvarea disputelor cu terii. Un membru al echipei de audit are o rud de gradul I sau un afin care ocup funcia de director sau angajat alclientului. Acceptarea unor cadouri din partea clientului. Asocierea de lung durat a unui membru important al echipei cu clientul. Intimidare : Ameninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client. Ameninarea n litigiu. Exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent execuiei unei misiuni i respectiv a onorariilor.

3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatie. n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. In cursul misiunii, pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecrei sectiuni din situatiile financiare permit orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a esantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrari care nu vor servi la fundamentarea 2

opiniei asupra situatiilor financiare. Aceste praguri sunt, in general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: -orientarea mai bun i planificarea misiunii; -evitarea lucrrilor inutile; -justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificatie: -existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale; -evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi; -capitaluri proprii sau rezultate anormale.

4. (40.) Care sunt normele de referinta in audit? Prezentati-le succint. Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit (IAPS), Standardele Internaionale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele Internaionale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Asigurri (IAASB) din cadrul Federiei Internaionale a Contabililor (IFAC); - normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: -norme profesionale de lucru; -norme de raportare; - norme generale de comportament. In auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de referint: norme contabile si norme de audit. Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si utilizeaz situatiile financiare. Entittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevzute la art. 1, alin 1, din legea contabilittii 82/1991, republicat. Cei care controleaz sunt prevzuti de legislatia fiecrei tri (auditori, cenzori) si au ca referint n activitatea lor normele contabile. Situatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori, aceste situatii financiare constituie si ngura surs de informatii 3

complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situatii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmtoare: - standardele internationale de raportare financiar - standarde sau norme contabile nationale - alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - standardele internationale de audit isa, practicile internationale de audit IAPS, standardele internationale privind angajamentele de revizuire isre, standardele international privind angajamentele de asigurare ISAE, standardele internationale pentru misiuni conexe ISRS emise de consiliul pentru standarde de audit si asigurri IAASB din cadrul federatiei internationale a contabililor IFAC; - norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. Normele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n functie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: -norme profesionale de lucru; -norme de raportare; - norme generale de comportament.

GRUPA II Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor 1.(32). Goodwil-ul reprezinta: a) fondul comercial al intreprinderii; b) un plus de valoare recunoscuta intreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursa elementele intangibile ale acesteia c) un plus de valoare inregistrata in bilant care corespunde fondului comercial al intreprinderii. 2.(156). Se dau urmtoarele informatii: imobilizri corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitti 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si mprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiar exprimat prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%. Se cere s evaluati ntreprinderea calculnd o rent a goodwillului redus la 5 ani. Rezolvare: GW = ANC + (CB ANC* i) (1+t) n ANC = ACTIVE DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) (25.000 + 5.000) = 74.000 CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000 i = rata neutra de plasament = 15 % t = rata de actualizare = 12 % GW 1 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 9.017,86 (1+ 0,12) 1 1,12 GW 1 = 64.982,14 GW 2 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 2 GW 2 = 65.948,34 GW 3 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 3 GW 3 = 66.811,02 GW 4 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 4 GW 4 = 67.581,26 GW 5 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 5 GW 5 = 68.268,99 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 8.051,66 1,12 2 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 7.188,98 1,12 3 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 6.418,73 1,12 4 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 5.731,01 1,12 5

3.(172). Se dau urmtoarele informatii despre o intreprindere: total active 150.000, din care cheltuieli anticipate 10.000, total datorii 75.000; diferente din reevaluare 50.000; capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei intreprinderi. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activl net corijat se calculeaza prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE = 25.000 + 50.000 = 75.000 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII = 150.000 75.000 = 75.000

GRUPA II - Categoria V Fuziuni i divizri de ntreprinderi 1. (33.) S presupunem c exist trei societi A, B si C, care vor fuziona prin absorbia societilor B i C de ctre societatea A. Societatea A are capital social de 50.000 lei si rezerve de 1.000 lei. K= 1.000/50.000 x 100 = 2% reprezint rezervele la societatea absorbanta. Pentru societile B si C, a cror capital social este de 3.000 lei, respectiv 1.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel: B - 3.000 x 2% = 60 lei - prima de fuziune C - 1.000 x 2% = 20 lei - prima de fuziune Rezolvare: Se inregistreaza majorarea capitalului social la societatea absorbanta A: 4.000 456 = % 1012 1042 4.000 3.920 80

2. (39.) S.C. ALPHA S.A. - absorbant a S.C. BETA S.A., preia prin fuziune, activul acesteia constnd din cldiri 10.000 lei i disponibil la banca 5.000 lei i emite n schimb 1.000 aciuni noi cu o valoare nominal de 14/aciune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaz n capitalul social. Rezolvare: Preluarea activului de la SC BETA SA: % = 456 15.000 10.000 212 5.000 512 Emiterea a 1.000 actiuni noi cu valoare nominala 14/actiune: 15.000 456 = % 1012 14.000 (1.000 x 14) 1042 1.000 Incorporarea primelor de fuziune in capitalul social 1.000 1042 = 1012 1.000