Você está na página 1de 15

ARIILE NATURALE PROTEJATE DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct

de vedere al diversitatii peisajelor si al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de padure, stepa, luncile raurilor, terenuri stancoase, acvatice, agricole si de alta natura. In urma exploatarii nechibzuite a acestor terenuri ele au inceput sa degradeze sau, altfel spus , in urma impactului antropic necontrolat toate componentele naturii padurile, solurile, apele, stepele, luncile au inceput sa-si piarda aspectul si structura lor naturala de alta data. u inceput sa dispara specii de plante si animale, iar multe din ele au devenit rare si au nevoie de a fi protejate de stat. Din cauza degradarii componentelor naturii a devenit necesar sa se ia masuri de protectie a mediului, ca societatea umana sa foloseasca resursele naturale fara a aduce daune mediului ambiant. stfel au aparut teritorii care au statut special de protectie, care poarta denumirea de arii naturale protejate de stat. !ondul ariilor naturale protejate de stat din Republica Moldova include urmatoarele categorii de obiecte si complexe naturale" a# rezervatii stiintifice - $ b# parcuri nationale - in curs de organizare c# monumente ale naturii - %&'$ d# rezervatii naturale - (' e# rezervatii peisagistice )% f# rezervatii de resurse - %' g# arii cu management multifunctional'* h# rezervatii ale biosferei in curs de organizare i# gradini botanice - % j# gradini dendrologice * +# monumente de arhitectura peisajera *& l# gradini zoologice - % ,ele mai importante arii naturale protejate, care sunt destinate in mod prioritar protectiei mediului, sunt rezervatiile stiintifice. cestea sunt" ,odru, Iagorlac, -rutul de .os, -laiul !agului, -adurea Domneasca. /le fac parte din prima categorie a 0niunii Internationale de ,onservare a 1aturii si au cel mai strict regim de protectie. Destinatia acestor rezervatii este de a proteja ecosistemele naturale cu toate componentele mediului din cadrul lor, care includ specii de arbori, arbusti si alte specii de plante, la fel si specii de muschi, licheni,

ciuperci si intregul complex faunistic. In rezervatiile stiintifice se efectueaza in mod obligatoriu investigatii stiintifice pentru a studia procesele naturale si elabora bazele stiintifice de protectie a mediului. Rezervatii stiintifice Rezervatia stiintifica 2,3DR04 este o arie naturala protejata de stat de aspect silvic, amplasata in partea centrala a codrilor seculari ai Republicii Moldova si are o suprafata de $%55 ha. Rezervatia a fost fondata in %65%. Din cele $%55 ha, teritoriul acoperit cu paduri constituie cca ) ((( ha, sau 6&7. -redomina arboretele de gorun cca %8&& ha, arborete de frasin - aproximativ %8&& ha, arboretele de carpen )(& ha, de stejar - cca )&& ha . 9e intalnesc pe alocuri si terenuri acoperite cu arboret de fag. Invelisul ierbos este determinat de gradul de inchidere a coronamentului arborilor si constituie cca '&7 din teritoriu. In rezervatie se intalnesc cca %&&& de specii de plante, dintre care o parte sunt determinate ca specii rare . Din plantele vasculare peste $& de specii sunt rare. Rezervatia serveste ca depozit al genofondului padurilor central-europene. :umea animala este de asemenea diversa si bogata. 9e intalnesc astfel de specii de animale cum sunt cerbul nobil, cerbul patat, caprioara, mistretul, bursucul, jderul de padure, pisica salbatica, diferite specii de amfibieni, serpi si pasari. /ste de asemenea larg reprezentata clasa insectelor. Regimul de protectie asigura dezvoltarea populatiilor fiecarei specii de plante si de animale, concomitent contribuie la cresterea numerica a reprezentantilor fiecarei specii floristice si faunistice. Rezervatia stiintifica IAGORLIC Rezervatia stiintifica 2I ;3R:I,4 a fost fondata in anul %688 si are o suprafata de 8'( ha. /ste amplasata pe malul stang al raului 1istru la varsarea afluentului sau Iagorlac in apropierea satului ;oian. <eritoriul rezervatiei consta din doua componente naturale principale un sector de stepa de peste '&& ha si un sector acvatic reprezentat de golful ;oian - de aproximativ *$& ha . 9e mai intalnesc sectoare neinsemnate de padure, de lunca, versanti abrupti etc. Rezervatia a fost creata in vederea conservarii speciilor de plante si animale specifice conditiilor de stepa si celor acvatice. 9e intalnesc peste (&& de specii de plante, inclusiv liane, semiarbusti,

arbusti. Dintre speciile de arbori predomina speciile de stejar, carpen, tei, din arbusti - macesul, porumbarul, scumpia si altele. ,omplexul faunistic principal este cel din cadrul sectorului de stepa, in care se intalnesc specii de tistari si alte rozatoare, din clasa reptilelor si amfibienilor se intalnesc diferite specii de serpi, soparle, broaste. /ste reprezentata clasa insectelor si, partial, cea a ornitofaunei =pasarilor#. In sectorul impadurit se intalnesc unele specii de padure cum ar fi caprioara, mistretul, veverita. ;olful ;oian serveste ca un important habitat pentru dezvoltarea si reproducerea complexului ihtiologic. Rezervatia stiintifica PRUTUL DE JOS Rezervatia stiintifica 2-R0<0: D/ .39 4 este amplasata in cursul inferior al raului -rut si are o suprafata de %(6% ha. /a cuprinde un important si valoros sector de lunca , in componenta caruia intra lacul >eleu si o retea de balti care in ansamblu formeaza un ecosistem unical de importanta nu numai nationala, dar si internationala. ?egetatia este reprezentata de o varietate mare de specii si comunitati de plante vasculare. 9unt raspandite rachitisurile, sangerul, catina rosie, hameiul si altele. !recvent se intalneste trestia, iarba campului, pirul tarator, salcisurile. /ste prezent plopul alb si cel negru. In total se intalnesc cca *5& specii de plante vasculare. ,omplexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc de cuibarire a pasarilor, iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem acvatic serveste ca loc de odihna si hrana a pasarilor migratoare. 0nele specii de pasari cum ar fi lebada, gasca sura, starcul sur si cel rosietic, pelicanul, starcul mare alb si altele sunt ocrotite de stat. De rand cu importanta factorului ornitologic, la fel de important este si cel ihtiologic. u fost evidentiate peste *& specii de pesti. :acul >eleu serveste drept mediu preferat de depunere a icrelor, pentru speciile de pesti care traiesc in lac, precum si pentru speciile migratoare de pesti din Dunare. 9e intalnesc astfel de specii ca crapul, platica, vaduvita, salaul etc. 0nele specii de pesti au devenit rare" platica de Dunare, bibanul - soare si tiganusul. Mamiferele sunt reprezentate de urmatoarele specii" vidra, pisica salbatica, nurca europeana, ondatra, dihorele negru, mistretul si caprioarele. /cosistemul acvatic al rezervatiei este apreciat unanim ca una din cele

mai importante zone umede din Republica Moldova, care de rand cu statutul de rezervatie stiintifica are si statut de zona umeda de insemnatate internationala. Rezervatia stiintifica PLAIUL !AGULUI Rezervatia stiintifica 2-: I0: ! ;0:0I4 este amplasata in partea de nord a Inaltimii ,odrilor si reprezinta un ecosistem silvic reprezentativ care incheie zona de paduri codrene la latitudinile nordice ale acestora. Rezervatia a fost fondata in anul %66* si are o suprafata de $()* ha. <eritoriul rezervatiei prezinta interes din punct de vedere geomorfologic, botanic, al diversitatii de habitate naturale si, nu in ultimul rand, din punct de vedere faunistic. Din cele $()* ha, terenul impadurit constituie cca )()& ha. Mai raspandite sunt sectoarele de gorunete cca '% 7 din teritoriu, frasinisurile alcatuiesc cca *% 7, carpenetele cca %6 7. !agetele, care sunt cel mai mult raspandite aici, comparativ cu restul teritoriului republicii, alcatuiesc cca *(& ha sau $ 7 din teritoriul rezervatiei. 9ectoarele cu stejar ocupa cca *'& ha sau aproximativ ) 7 din teritoriu. De pe teritoriul rezervatiei izvoraste r. >ic, in bazinul caruia se afla si orasul ,hisinau. -e teritoriul rezervatiei se intalnesc cca 6&& specii de plante, dintre care plantele vasculare alcatuiesc cca ()& specii, lichenii cca $& specii si alte specii. Din numarul total de specii floristice 55 au devenit rare, alcatuind aproximativ '' 7 din speciile rare de flora spontana a Republicii Moldova. -reponderent in aceasta rezervatie cresc astfel de specii ca malinul, perisorul, pana-zburatorului, ferigile si altele. 9-a constatat ca componenta floristica din cadrul teritoriului acestei rezervatii este unicala. Rezervatia este interesanta si atractiva si din punct de vedere al complexului faunistic. ici vietuiesc multe animale mamifere, cum ar fi cerbul european, cerbul patat, cerbul lopatar, sunt raspanditi mistretii, jderul de padure, bursucul, hermelina, veverita, pisica salbatica, lilieci si altele. In lunca r. >ic este bine reprezentat complexul de entomofauna.

9i in randul speciilor faunistice sunt multe specii care au devenit rare, cum ar fi jderul de padure, hermelina, pisica salbatica@ din pasari cucuveaua sau buha mare. Rezervatia reprezinta in fond un depozit natural al unui numar substantial de specii de plante si animale care au un regim strict de protectie. Rezervatia stiintifica PADUREA DOMNEASCA Rezervatia stiintifica 2-adurea Domneasca 4 este amplasata in cursul de mijloc al r. -rut si ocupa lunca r. -rut pe tot intinsul ei din cadrul sectorului ;lodeni si, partial, din sectorul !alesti, judetul >alti, avand o suprafata de (&'* ha. In majoritate teritoriul rezervatiei este acoperit cu padure de lunca sau, altfel spus, padure zavoi, care s-a pastrat cel mai bine dintre toate padurile de lunca de pe teritoriul republicii. Din cele (&'* ha suprafata acoperita cu paduri constituie circa '&$& ha sau $*7 din teritoriu. -redomina arboretele de stejar cca %8 7, de plop alb - %87, salcie 5 7, plop negru &,$ 7, se intalnesc, de asemenea, rachitisuri, sectoare de plop tremurator, gorun, alun, paducel, clocotici, sanger, vita de vie salbatica, liane si altele. In invelisul ierbos predomina racotelul, piciorul caprei, lacramioarele. -rimavara domina viorelele, brebeneii, toporasii, floarea vantului. In cadrul rezervatiei s-a pastrat o retea de balti care servesc ca habitat al pasarilor de apa, inclusiv a celor migratoare. ,omplexul faunistic este relativ bine dezvoltat. Mamiferele sunt reprezentate prin astfel de specii ca cerbul nobil, caprioara, mistretul, bursucul, nevastuica, pisica salbatica, jderul de padure, hermelina, vidra si alte specii. 3rnitofauna este reprezentata prin specii de balta cum ar fi viesparul, acvila pitica, acvila tipatoare, egreta mare alba. Dintre speciile migratoare se intalnesc soimul dunarean, codalbul, acvila imperiala, vulturul pescar, cocostarcul negru, lebada cucuiata. 9peciile de amfibieni sunt reprezentate de broasca testoasa de balta, broasca gheboasa, broasca de camp si altele. /ste bogata, de asemenea, si entomofauna.

?ariatia speciilor floristice si a celor faunistice in acest spatiu natural de lunca, confirma importanta lui ca depozit natural al genofondului floristic si faunistic, pentru investigatii stiintifice, popularizarea cunostintelor si educatia ecologica. M"n#$ente a%e nat#rii Monumentele naturii formeaza o categorie aparte de arii naturale protejate. Dupa aspectul lor ele se impart in" geologice si paleontologice, hidrologice, botanice. In grupul monumentelor de origine geologica si paleontologica intra cca 8( de monumente care sunt amplasate preponderent, in special cele geologice, in partea de nord" judetele /dinet, >alti, 9oroca. Diversitatea acestor monumente cuprinde complexe geologice, peisaje stancoase si petrofite, sectoare de meandre ale raurilor, pestere, grote, amplasamente de fauna fosila, unele cariere de calcar, palnii carstice, defileuri ale raurilor, portiuni geomorfologice denumite chei, in bazinul unor rauri si altele. Monumentele naturii de origine hidrologica includ o serie de izvoare repartizate pe tot teritoriul republicii din care fac parte si izvoare cu apa minerala cu proprietati curative. stfel de izvoare se intalnesc in com. Aarjauca =sectorul ,alarasi#, com. 3nitcani =sectorul ,riuleni#, com. >ahmut =sectorul 0ngheni#, in orasul ,ahul si in alte locuri. Monumentele naturii de origine botanica cuprind sectoare pretioase de vegetatie forestiera amplasate in diferite regiuni ale republicii. ,ele mai reprezentative dintre ele sunt amplasate in prejma com. ,aracuseni =sectorul >riceni#, com. ,uhuresti =sectorul ,amenca#, com. Aarjauca si 9ipoteni =sectorul ,alarasi#, com. Aaraba =din preajma or. Rabnita#. Din monumentele naturii fac parte si arborii seculari. 9ub protectie de stat se afla )'' arbori seculari. ,ei mai reprezentativi sunt" 9tejarul lui 9tefan cel Mare din com. ,obalnea =sectorul 9oldanesti#, care are varsta de cca (&& de ani, si un alt stejar al lui 9tefan cel Mare din ocolul silvic ,apriana =sectorul 9traseni#. 9tejari cu astfel de virsta se mai intalnesc pe teritoriul rezervatiei stiintifice 2-adurea Domneasca4 si in alte regiuni. 9ub protectie de stat in afara de stejari se afla si alte specii" frasin, fag, platan, plop, alun, par paduret, castan si altii. 9tatut de monument al naturii il au si speciile de plante si animale care

sunt protejate de stat. Din speciile de plante care au statut de protectie fac parte" specii de arbori, arbusti, semiarbusti, plante multianuale, plante bianuale si anuale, plante inferioare. In total sub protectie se afla *(6 specii de plante. Din speciile de animale aflate subprotectie de stat fac parte urmatoarele" mamifere )( specii, pasari 86 specii, reptile 6 specii, amfibieni ) specii, pesti %$ specii, insecte-'( specii. In total - *&' specii. M"n#$ent &e"%"&ic a% nat#rii ' Pestera E$i% Rac"vita /ste situata langa satul ,riva, in nordul republicii, si ocupa dupa lungime locul trei in /uropa printre pesterile in ghips. fost descoperita in anul %6$6, iar cercetarile stiintifice sporadice au inceput in anul %655. :a ora actuala sunt cunoscute si cartografiate circa 8& +m de labirinturi si tuneluri, situate in '-) nivele. <unelurile se largesc pe alocuri, formand sali mari. ,ele mai remarcabile sunt" B9ala celor o suta de metriC, B9ala asteptariiC si B9oborulC, care ating lungimi de cca (& m, latimi de cca '& m, si inaltimi de pana la %% m. -lafoanele se sprijina pe coloane impresionante. In golurile carstice se afla peste *& de lacuri - dintre care cele mai mari sunt B:acul DacilorC, B:acul ?erdeC, B3 gura de apaC. /le ating urmatoarele dimensiuni" lungime 8%$ m, latime $-%& m, adancime medie - * m. erul din golurile carstice se presupune ca are proprietati curative. ceasta calitate, insotita de frumusetea si specificul spatiului carstic, constituie un avantaj pentru valoarea potentialului turistic al pesterii. M"n#$ent &e"%"&ic a% nat#ri ( Carst#ri%e )e %a Rasc"v Include partea de vest a Dealului Rosu din imprejurimile satului Rascov, cu o suprafata de %*' ha. /ste un exponent al fenomenelor carstice din Republica Moldova. Din cauza golurilor carstice, ce impregneaza ca un burete spongios acest zid natural, sunt frecvente alunecarile de teren masive, rupturile si rostogolirile de blocuri uriase, prabusirile. ,ea mai mare este faleza de aproape $& m inaltime, ce s-a format in urma unor ploi abundente. -loile si vantul au dizolvat si slefuit calcarul moale, dand stancilor forme bizare" sfincsi, capete de camile si elefanti, ciuperci uriase, poduri suspendate etc. -entru speologi un neasemuit paradis il reprezinta fisura carstica de numai $ m latime si $& m adancime cu o lungime de peste $&& m. ,u greu patrund razele solare in adancul ei, zapada si gheata persistand aici in unii ani pana la inceputul verii. ceasta alimenteaza cu apa rece 2Izvorul Domnitei4 din inima satului, alt monument al naturii, numit astfel in amintirea

lacrimilor de vaduva ale domnitei Ruxanda, fiica domnitorului ?asile :upu. In fosta cetate Rascov, ce a existat acum cateva secole pe locul satului, domnita si-a trait scurta si nefericita casnicie cu <imus Amelnit+D, fiul Aatmanului cazacilor, >ogdan Amelnit+D. M"n#$ent &e"%"&ic a% nat#rii ( C*ei%e B#testi 9unt situate la sud de satul >utesti, pe o suprafata de %%& ha. Rauletul ,amenca intretaie sirul de recifi calcarosi, formind monumentul naturii ce poarta denumirea 2,heile >utesti4. !ormatiunea geologica s-a creat, ca si intregul sir de toltre din bazinul -rutului de Mijloc, cu %$ - *& milioane de ani in urma, in apele calde ale Marilor 9armatica si <ortoniana, ce acopereau pe atunci acest teritoriu. ,orpul recifului este calcaros, format din schelete de corali, moluste, litotamnii si alte animale si alge marine. ,alcarele acestei formatiuni unice sunt strapunse de o sumedenie de grote si pesteri, ce au servit drept lacas pentru animale in perioada glaciara si omului in perioada preistorica. In ele au fost descoperite oase fosilizate de ursi de caverna, tigri, lei, rinoceri, mamuti, zimbri. In folclorul local s-au plamadit in sute de ani o multime de legende legate de acest recif. 0na dintre ele povesteste despre 9Eidrighelo, regele :ituaniei, care ar fi poposit pe aceste meleaguri ca simplu cioban, inainte de a capata tronul inaintasilor sai. M"n#$ent &e"%"&ic a% nat#ri ' Defi%e#% D#r#it"area :a est de satul cu acelasi nume, rauletul Duruitoarea, afluent al ,iuhurului, a sapat prin sirul de toltre un defileu adanc. -ovirnisurile abrupte, calcaroase sunt impanate de grote, pesteri si sunt impodobite cu stanci de forme ciudate. ;rota Duruitoarea ?eche este cunoscuta ca o renumita asezare umana din epoca pietrei cioplite. ;rota este formata din trei camere si are o lungime totala de )6 m si o latime de $-6 m. In urma sapaturilor arheologice aici au fost gasite mostre fosile din perioada glaciara si vestigii ale culturii preistorice, care i-au dus faima in toata lumea. Rezervatii nat#ra%e Rezervatiile naturale formeaza o categorie aparte de arii naturale protejate. /le se divizeaza in trei grupe" silvice, de plante medicinale, mixte. /le au menirea sa asigure conditii optime de crestere si restabilire a speciilor si a comunitatilor vegetale si animale.

Rezervatiile naturale silvice sunt amplasate in cadrul fondului forestier. Din ele fac parte $% de obiecte. ,ele mai reprezentative sunt" Rososeni =>riceni#, >aurci =,ahul#, 9adova =,alarasi#, Dancu =Aancesti#, 9eliste:eu =1isporeni#, ,opanca =9lobozia#, ,ondrita =9traseni#, !lamanda =?ulcanesti# si altele. Rezervatiile naturale de plante medicinale constituie 6 obiecte. Din ele fac parte rezervatiile care poarta denumirea de Roscani =>riceni#, Arusca =,amenca#, :oganesti =Aancesti#, 9eliste =1isporeni# si altele cu urmatoarele specii de plante medicinale" scorusul, paducelul, salvia, coada soarecelui, pojarnita, sovarvul, coada calului. Din rezervatiile naturale mixte fac parte rezervatiile 2,antemir4, din preajma or. ,antemir, 2:ebada alba4, din apropierea or. :eova, si 2<ogai4, din sectorul 9tefan-?oda. Rezervatii +eisa&istice Rezervatiile peisagistice formeaza categoria de arii naturale protejate care cuprind diversitatea peisajelor de pe teritoriul republicii si includ )% de obiecte. /le sunt destinate conservarii peisajelor geografice, cele mai mari din ele fiind -adurea Aarbovat = nenii 1oi#, ,omplexul geologic si paleontologic din bazinul raului :opatnic =>riceni#, >ugornea =,amenca#, :unca inundabila de langa com. ntonesti =,antemir#, ,odrii <igheci =,antemir#, ,arbuna =,ainari#, Rudi- rionesti =Donduseni#, ?alea 9eaca 2<amaslac4 - de langa or. ;rigoriopol, :a castel =/dinet#, 9aharna si <apova =Rezina#, 9uta de Movile =Rascani#, ,osauti =9oroca# si altele. Rezervatia +eisa&istica SA,ARNA Rezervatia este situata in valea 1istrului, la o distanta de )$ +m de or. 3rhei, 8$+m de mun. ,hisinau si la ( +m de or.Rezina. /ste amplasata de-a lungul defileului rauletului 9aharna, langa satul cu acelasi nume. 9uprafata rezervatiei este de (5) ha. ,hiar la intrarea in defileu, o stanca impunatoare, cenusie, cu contururi de castel medieval, domina imprejurarile. :ocalnicii o numesc ;rimidon, tainicul ei nume ne inclina sa credem intr-o misterioasa istorie pe care stanca ar fi avut-o. 9atul este inconjurat de un vast amfiteatru de stanci. Impreuna cu rapele din jur, ele se aduna intr-un defileu, care atinge o adancime de %(&-%5$ m. Defileul isi datoreaza renumele manastirii <roita, intemeiata in %)6$.

<alentul mesterilor anonimi a stiut sa amplaseze frumoasele ziduri ale manastirii intr-o armonioasa convietuire cu natura din jur. /dificiul rasare dintr-o cupa de piatra formata prin rotunjirea malurilor prapastioase. -rivite de jos, aceste maluri fac impresia unor munti cu varfurile pierdute in zare. lbia paraiasului, ce strabate defileul 9aharna, e presarata cu pietre. -e la mijlocul defileului, rauletul formeaza ** de cascade. ,ea mai mare dintre ele are o inaltime de ) m. pe locul caderii, apa a sapat o adancitura, de vreo %& m. tmosfera de basm, pe care o trezeste aceasta cascada, a inspirat multi poieti, prozatori, cineasti, care au incercat sa-i eternizeze frumusetea. De-asupra defileului, pe un ses triunghiular, sub covorul des si matasos de iarba, se ascund vestigiile unei asezari getice. <oate acestea ne marturisesc ca Fona 1istrului a fost leagan de civilizatie inca din cele mai vechi timpuri. 3 alta atractie a acestor locuri o reprezinta manastirea rupestra, sapata prin secolele GI? - G? in stanca deschisa a pantei din dreapta defileului. stazi vietuitoare ale acestei manastiri au ramas doar liliecii, pasarile rapitoare de noapte, animale de prada mici si vantul care isi spune in taina rugaciunea de secole. C"$+%e-#% ar*e"%"&ic Or*ei#% Vec*i ca +arte c"$+"nenta a Rezervatiei +eisa&istice Tre.#/eni ,omplexul arheologic 3rheiul ?echi este amplasat in valea raului Raut, afluent de dreapta al 1istrului, intre satele <rebujeni si >utuceni, judetul 3rhei, la distanta de (& +m spre nord-est de orasul ,hisinau, intr-o zona istorico-geografica vestita si constientizata de catre autohtoni din timpurile stravechi drept ,odrii 3rheiului sau <ara 3rheiului. :a 3rheiul ?echi natura si civilizatia umana s-au impletit organic, formand un tablou perfect al lucrarilor lor milenare. 1umele complexului arheologic provine de la denumirea unei localitati istorice, orasul medieval 3rhei, care a existat pe aceste meleaguri in sec.G?-G?I, denumire evoluata in 3rheiul ?echi, dupa parasirea asezarii date si intemeierea in alt loc a unui oras nou, cu acelasi nume. ,omplexul arheologic 3rheiul ?echi reprezinta un sistem de monumente istorice din cadrul Rezervatiei -eisagistice 2<rebujeni4 este amplasat pe promontoriile meandrice, formate de albia sinusoidala a Rautului intre satele <rebujeni si >utuceni. Din cadrul complexului 3rheiul ?echi fac parte doua promontorii gigantice =-estere si >utuceni#, la care se alatura alte trei promontorii adiacente =-otarca, 9elitra si 9coc# amplasate in lant de la nord spre sud.

-romontoriul central cu o arhitectura reprezentativa, valuri de pamant, citadele, complexe din piatra, poarta denumirea de -estere, nume provenit de la multiplele pestere sapate in malul de vizavi al Rautului. -romontoriul are o forma ovala neregulata, orientat de la vest spre est, cu lungimea de *&&& m, latimea maximala de 5&& m, este inconjurat din trei parti =nord, est si sud# de apa Rautului, adunata intr-un canion foarte adanc, sapat in straturile de calcar sarmatian = cca %(-%8 mln. ani#, cu maluri stancoase si priporoase, cu o inaltime de pana la %&&%*& m, constituind o adevarata fortareata naturala. 0nica cale de acces in spatiul respectiv la etapa actuala, ca si in vremurile istorice, se gaseste la vest, in locul unde albia raului, dupa o intorsatura lenta spre nord, se apropie foarte mult de un segment al canionului deja parcurs. -romontoriul >utuceni completeaza esential landsaftul 3rheiului ?echi. /steituat la sud de promontoriul -estere, reprezentand impreuna un complex integru, care armonizeaza din toate punctele de vedere. -romontoriul >utuceni are un aspect geologic extraordinar, cu zeci de plasturi calcaroase insiruite perfect orizontal, o multime de pesteri spatioase si grote mai mici, sapate in peretii stancosi. -e de alta parte, promontoriul este minunat si din punct de vedere al peisajului sau unical, care denota fortificatii antice din pamant si piatra, complexe rupestre sacrale subterane, alte vestigii stravechi . -romontoriul >utuceni are o forma alungita de '&&& m, o latime de la '&& m in extremitatea de nord-est pana la %$ m in partea sa de mijloc, fiind la fel ca si promontoriul -estere, o fortareata naturala evidenta. Dinspre nord, acesta din urma, este aparat de malul aproape vertical al Rautului. In partea centrala a promontoriului este amplasata o biserica crestina de rit ortodox cu hramul 9fanta Maria, construita in anul %6&), care se impune ca o dominanta in zona 3rheiului ?echi, dandu-i complexului arheologic un aspect pe cit de sobru, pe atat de misterios. :a nord de 3rheiul ?echi, la distanta de circa %.$-'.& +m, se gasesc alte trei promontorii. 0nul din ele, este amplasat in dreapta Rautului =-otarca#, iar celelalte doua pe malul stang =9elitra si 9coc#. :a sud de promontoriul >utuceni, chiar in fata lui, se afla Ruptura >acotei cu promontoriul ,hiliilor, un mal priporos - splendid monument geologic plin si el de vestigii arheologice. ceste promontorii completeaza in mod substantial imaginea complexului arheologic al 3rheiului ?echi, aducand cu sine elemente noi de ordin peisagistic si istorico-cultural in special. ceste bogatii si prioritati evidente, ca si caracterul fortificat al reliefului, au fost observate de catre oameni din cele mai vechi timpuri, care totdeauna s-au straduit sa foloseasca avantajele nominalizate

pentru organizarea unei vieti cotidiene perpetue in tinutul dat. <oate acestea luate in ansamblu au determinat caracterul permanent al habitatului uman din regiunea 3rheiului ?echi, incepand din vremurile preistorice, care cu unele mici intreruperi a continuat pana in perioada medievala tarzie si etapa contemporana. ,omplexul arheologic 3rheiul ?echi este mentionat de catre oamenii de cultura incepand cu sec. G?III. -rintre personalitatile ilustre care au atras atentia asupra antichitatilor de la 3rheiul ?echi se enumara marele carturar si om de stiinta Dimitrie ,antemir, poetul ,onstantin 9tamati etc. Dar identificarea ruinelor de <rebujeni si >utuceni cu orasul langa satele medievale 3rhei a fost facuta pentru prima data de catre istoricul ?ladimir Hurdinovs+ii, care pe la %6&( sublinia, 2...anume in locul acesta, unde Rautul coteste brusc de la <rebujeni spre >utuceni, a fost asezat 3rheiul...4 In rezultatul studiilor arheologice a fost stabilit ca in cadrul complexului arheologic 3rheiul ?echi sunt semnalate clar straturi culturale din toate epocile istorice cunoscute pe teritoriul dintre 1istru si -rut. -rintre aceste vestigii arheologice la etapa actuala putem evidentia, cel putin 8 asezari nefortificate, $ necropole, ( sisteme distincte fortificate sub forma unor valuri de pamant, o citadela din pamant si lemn, o citadela din pamant, o citadela din piatra, ) cetati din piatra si pamant. <oate acestea, luate impreuna, constituie un important ansamblu istoricocultural care face parte din Rezervatia -eisagistica 2<rebujeni4. Rezervatii%e )e res#rse In aceasta categorie de arii naturale protejate intra unele tipuri de soluri de pe teritoriul Republicii Moldova, in total %' obiecte. In aceasta categorie pot intra si obiecte de alta origine naturala din cadrul resurselor naturale ale republicii pentru pastrarea lor in stare naturala in vederea valorificarii lor ulterioare. 0n compartiment aparte in domeniul conservarii naturii il formeaza categoria de obiecte ale naturii care sunt consacrate conservarii diversitatii biologice in conditii artificiale =ex-situ#. Din aceste categorii fac parte gradinile botanice, gradinile dendrologice, gradinile zoologice si monumentele de arhitectura peisajera. In gradinile botanice, dendrologice si cele zoologice, de regula, se formeaza colectii de diferite specii de plante si respectiv animale cu destinatia pastrarii genofondului, se efectueaza cercetari stiintifice si nu

in ultimul rand destinatia acestora este de informatizare, educatie si constientizare a populatiei in domeniu. M"n#$ente%e )e ar*itect#ra +eisa/era Monumentele de arhitectura peisajera, de obicei, includ parcurile vechi create de diferiti demnitari ai timpului respectiv. /le sunt destinate atat pastrarii genofondului unor specii de plante, cit si conservarii maiestriei si artei peisagistice. In majoritatea cazurilor in cadrul acestor obiecte se combina arta peisagistica cu cea arhitecturala. /xemplu de astfel de obiecte sunt multe" -arcul din com. <aul si parcul din prejma com. Mandac =Donduseni#, -arcul din com. -avlovca =>riceni#, -arcul din com. Ivancea =3rhei#, -arcul 2:euntea4 =9tefan ?oda# si altele. -arcul din satul Mandac reprezinta o oaza naturala de o frumusete deosebita pe timpuri, supranumit, chiar si 2cel mai vesel4 din Moldova. 9ituat la vreo cativa +ilometri de satul Mandac, nu departe de drumul ce serpuieste printre dealuri spre ,etatea 9orocii, parcul il fascineaza pe calator prin pitorescul sau intercalat in peisajul rural monoton constituit in general din tarina si podgorii. cest parc uimitor a fost plantat la sfarsitul secolului GIG =a.%86(# pe langa conacul boierului de origine poloneza 3hanoEicz. -arcul ocupa o suprafata de %(,) hectare, fiind cunoscut si ca ansamblul arhitectonic 2?ila cu parc MandacI monument de istorie si arhitectura peisajera de importanta nationala. In pofida tuturor intemperiilor si cataclismelor naturale, razboaielor si revolutiilor, obiectul, datorita grijii oamenilor si statului, s-a pastrat pana in zilele noastre. 9pre regret, in ultimul deceniu starea obiectului s-a agravat mult. ,onacul boieresc si cavoul familiei 3hanoEicz au fost devastate. ,onform :egii nr. %$'8-GIII din *$ februarie %668 privind fondul ariilor naturale protejate de stat -arcul din satul Mandac, care reprezinta o imbinare armonioasa a patrimoniului natural si cultural, a fost inclus in lista monumentelor de arhitectura peisajera. <otodata, parcul figureaza si pe lista obiectelor care sunt incluse in Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat

prin Aotararea -arlamentului Republicii Moldova nr. %$'%-GII din ** iunie %66'. <oleranta in continuare a acestei stari, care are tendinta spre inrautatire, ar putea conduce la disparitia treptata a acestui amplasat pe ,ampia 9orocii. In ultimii ani parcul a cunoscut mai multi 2stapani4 care au facut foarte putin =ca sa nu spunem ca chiar aproape nimic#, daca nu pentru ameliorarea situatiei, macar pentru stoparea procesului de degradare a obiectului. ;ratie insistentei colectivitatii locale, prin :egea nr. %*8( - GI? din ( octombrie *&&&, detinator funciar al obiectului a devenit primaria satului Mandac. <recerea parcului la gestiunea primariei satului Mandac nu inseamna insa si rezolvarea de la sine a tuturor problemelor. -arcul din Mandac cere ajutor. jutorul celor care nu sunt indiferenti de soarta lui, celor care isi trag radacinile din acest sat =intelectuali, oameni de afaceri si altii#. 9unt necesare lucrari de restaurare a conacului boieresc si a cavoului familiei 3hanoEicz, de reconstructie ecologica si de delimitare a hotarelor obiectului in scopul asigurarii regimului de protectie. <oate acestea vin sa ne convinga ca pana la solutionarea definitiva a problemelor parcului din satul Mandac mai sunt multe de facut. 9i oricat de entuziasmati n-ar fi locuitorii Mandacului in tendinta lor de a aduce parcul la starea lui de odinioara, fara sustinerea din partea autoritatilor publice centrale, organizatiilor filantropice si donatorilor locali si straini, situatia nu se va schimba spre bine. numite masuri s-au intreprins deja. stfel, Muzeul 1ational de /tnografie si Istorie 1aturala si-a asumat cheltuielile pentru intretinerea aparatului administrativ al parcului si paza obiectului. Recent, prin decizia ,onsiliului de dministrare a !ondului /cologic 1ational au fost aprobat un grant in valoare de %$ &&& lei pentru efectuarea lucrarilor de reconstructie ecologica a parcului . /xista si ideea ca prin intermediul ambasadei -oloniei la ,hisinau sa se incerce gasirea urmasilor boierului 3hanoEicz in speranta ca si acestia ar putea contribui la restaurarea acestui obiect. In perspectiva -arcul satului Mandac ar putea constitui un obiect al turismului ecologic rural prin care natura fascinanta a plaiurilor noastre

ar putea fi apreciata nu numai de noi, dar si de numerosi turisti din strainatate. ,u descrierea -arcului din satul Mandac incheiem expunerea succinta a structurii retelei de arii naturale protejate de stat. Reteaua in cauza exprima modalitatea si directia strategica de protectie a diversitatii biologice si peisagistice. -entru asigurarea pastrarii si dezvoltarii biodiversitatii sunt necesare pe viitor noi eforturi in dezvoltarea retelei de arii naturale protejate de stat. In acest proces ar fi bine sa se includa toate organele administratiei publice de stat, autoritatile publice locale, institutiile de invatamant de toate nivelurile si nu in ultimul rand populatia. cest proces este complex si complicat, cere timp, rabdare, intelegere si profesionalism.