Você está na página 1de 24

APARATUL GENITAL MASCUL ROLURI: 1.ENDOCRIN h. androgeni (testosteron) - h. estrogeni - inhibina 2.

.EXOCRIN formeaza si elibereaza gametii masculi (spermatozoizii) 3.Realizeaza copulatia inseminarea naturala STRUCTURA ANATOMICA GONADE testicule CAI SPERMATICE Epididim - Canal deferent - Canal ejaculator - Uretra (cale mixta uro-genitala) GLANDE ANEXE Veziculele seminale - Prostata - Glande bulbo-uretrale (Cowper) - Glande Littre PENISUL SI PREPUTUL(furoul) TESTICULUL -regiunea ingvinala (armasar, taur, berbec, tap), -subanal (vier,caine, cotoi) -intraabdominal, in regiunea lombo-sacrala (pasari) STRUCTURA TESTICULULUI -la exterior acoperit de albuginee, de culoare alb-sidefie, bogat vascularizata; -de la fata interna a albugineei se desprind o serie de lame fibroase ce se anastomozeaza in zona centrala impartind testiculul in 200-300 lobuli testiculari In zona de contact a capului epididimului albugineea se ingroasa si se infunda in zona centrala a gonadei formand un nucleu dens mediastinum testis (corpul Highmore)

Parenchimul testicular are consistenta moale elastica, culoare galben bruna si este alcatuit din tubi seminiferi, canale excretoare intratesticulare si glanda interstitiala Leydig (diastematica) CAILE SPERMATICE INTRATESTICULARE Unitatea morfofunctionala a testiculului este tubul seminifer Fiecare lobul testicular contine 3-4 tubi seminiferi cu o extremitate (spre albuginee) infundata in timp ce extremitatea mediastinala se uneste cu ceilalti tubi seminiferi si dau nastere tubilor drepti Tubii drepti patrund in corpul Highmore si formeaza dupa anastomoza reteaua Haller (rete testis) Reteaua canaliculara din rete testis se simplifica la 12-25 canale ce dau nastere conurilor eferente, cu aspect conic si traiect intratesticular care prin confluare dau nastere portiunii initiale a canalului epididimar. INVELITORILE TESTICULARE Testiculele apar si se dezvolta in regiunea sublombara la toata speciile, coborarea acestora in scrotum realizandu-se diferentiat in functie de specie: Cabaline luna a 9-a de gestatie Bovine luna 3,5 4 de gestatie Ovine 80 zile de gestatie Suine 90 zile de gestatie Caine 5-12 zile post-partum Bursele testiculare rezult din suprapunerea a 5 nvelitori, dispuse de la exterior la interior astfel: scrotum, dartos, celuloas, cremaster i fibro-seroas. Pot fi sistematizate n 3 tunici distincte:

1.Tunica externa formata din 2 invelitori strans unite, provenite din pielea si tesutul hipodermic din aceasta zona:scrotum si dartos. 2.Tunica medie (fascia spermatica externa)-formata din tesut conjunctiv (celuloasa) ; pe fata postero-laterala se gaseste m. cremaster ce descinde din oblicul intern al abdomenului si a carui contractie determina ascensiunea brusca a testiculului in canalul ingvinal. 3. Teaca interna (teaca vaginala)-deriva din fascia transversa, peritoneul parietal si visceral ; formeaza o punga piriforma ce adaposteste testiculul si cordonul testicular. INVELITORILE TESTICULARE 1. M. oblic abdominal intern; 2. Inelul inghinal superior (abdominal sau profund); 3. Ligamentul inghinal; 4. Fascia transvers (endoabdominal); 5. Peritoneul parietal; 6. i 7. Inelul inghinal; 8. M. cremaster extern; 9. Inelul inghinal inferior (superficial i subcutanat); 10. Cavitatea vaginal; 11. Peritoneul visceral; 12. Peritoneul parietal; 13. Testicul; 14. Epididim; 15. Pediculul vasculo-nervos al testiculului; 16. Canal deferent; 17. Mezou deferenial;

18. Traiectul inghinal; a. Scrotul; b. Dartosul; c. Celuloasa; d. Fibroasa; e. Peritoneul parietal CORDONUL TESTICULAR Asigura suspensia testiculului, este acoperit in totalitate de peritoneul visceral si are lungime variabila in raport cu specia. Este alcatuit din: artera si vena testiculara (cu plexul pampiniform), osterior si plexul pelvic,

; CAILE SPERMATICE 1.Canalul epididimar Canal flexuos, lung, rezultat din unirea conurilor eferente dupa traversarea albugineei, constituind baza structurala a epididimului, formatiune alungita atasata marginii fixe a testiculului, constituita din cap, corp si coada. Rolurile canalului epididimar: Transportul, depozitarea, concentrarea spermatozoizilor; Prima maturare a spermatozoizilor - proces care are loc n 7-9 zile (a doua maturare se produce la contactul cu secreia prostatic, iar cea de-a treia n istmul salpingian). 2.Canalul deferent Conduct lung, aproape rectiliniu, constituit din 3 portiuni: - testicular, se afl pe faa posterioar a testiculului, pe toat lungimea acestuia; -funicular - se gsete n structura cordonului testicular, pn la nivelul inelului inghinal profund; -abdominal - de la inelul inghinal profund, pn la deschiderea canalului deferent n canalul ejaculator (la speciile la care acesta exist) sau direct n uretr n zona dorsal a vezicii urinare formeaz cte o dilataie alungit fusiform denumit ampul deferenial (absent la vier i cotoi i redus la cine), foarte dezvoltat la taur

3.Canalul ejaculator Este un conduct scurt care rezult din unirea poriunii terminale a canalului deferent cu canalul excretor al glandei seminale, sub prostat. Lipsete la speciile care nu prezint glande seminale (carnivore). Fiecare canal ejaculator se gsete n peretele superior al uretrei i se deschide n aceasta la nivelul tuberculului seminal (colliculus seminalis). 4.Uretra Conduct comun urogenital, care prezint 2 poriuni: intrapelvin - delimitat anterior de gtul vezicii urinare i posterior de arcada ischiatic -extrapelvin (penian) - delimitat posterior de arcada ischiatic i anterior de meatul urinar situat n vrful penisului, intr n alctuirea organului copulator mascul. Glandele anexe ale ap. genital mascul 1.Veziculele seminale -Glande de tip tubular situate la nivelul uretrei intrapelvine, de o parte si de alta a canalelor deferente, deasupra gatului vezicii urinare. - Au aspect conic, alungit, anterior se termin n deget de mnu, iar posterior canalele lor excretorii se unesc cu canalele deferente dnd natere canalelor ejaculatoare. -Secreia acestor glande are aspect gelatinos si este bogata in fructoza care serveste ca sursa de energie pentru spermatozoizi. Glandele anexe ale ap. genital mascul 2.Prostata corpul prostatei- lipsete la berbec i ap este aezat pe faa cranio-dorsal a uretrei intrapelvine ntre cele dou ampule defereniale. La exterior prezinta o capsul musculo-fibroas (esut conjunctiv i fibre musculare netede), care se contract n momentul ejaculrii eliminnd secreia prostatic. poriunea diseminat- lipsete la armsar

este reprezentat de acini glandulari diseminai ntre mucoasa i musculoasa uretrei intrapelvine. Glandele anexe ale ap. genital mascul 3.Glandele bulbouretrale (Cowper) Sunt glande pereche, au forma ovoidala si diamensiuni variabile in functie de specie

Secretia acestor glande intra in componenta plasmei seminale si este eliminata direct in uretra prin 5-10 canale colectoare. Glandele anexe ale ap. genital mascul 4. Glandele Littre Sunt glande de tip mucos, existente n corionul mucoasei uretrei pelvine, dar mai ales extrapelvine. Canalele lor excretorii se deschid la suprafaa uretrei. Secreia glandelor Littre se elimin n prima faz a ejaculrii Are rol de ndeprtare mecanic a impuritilor de pe uretr i de neutralizare a pH-ul acid datorat urinei.

PENISUL SI PREPUTUL Corpul penisului este alcatuit din: corp cavernos, uretra corp spongios.

Tipuri de penis: tipul fibroelastic prezint o albuginee groas, puin extensibil i predomin scheletul conjunctiv. Se ntlnete la rumegtoare i suine. Prezint o flexur sigmoid (S penian). n erecie se produce supraindurarea i alungirea penisului prin dispariia S-ului penian, datorata relaxarii muschilor retractori ai penisului. tipul musculocavernos (armsar, carnivore i iepuroi) -predomin esutul cavernos lacunar, iar albugineea este mult mai subire. Erecia este mult mai evident i const n indurarea, alungirea i mrirea n volum a penisului. PENISUL SI FUROUL Furoul (preputul) reprezinta o cuta a pielii abdominale sau perineale, care adaposteste portiunea libera a pensiului; - prezinta anterior o deschidere circulara orificiul preputial, iar posterior se termin n fund de sac inelar, unde tegumentul se rsfrnge pe poriunea liber a penisului. - prepuul prezint un tegument extern, reprezentat de pielea regional i un tegument intern cu structur intermediar ntre piele i mucoas, bogat n glande sebacee modificate, care secret smegma prepuial. PENISUL SI FUROUL Musculatura preputului este reprezentata de: 2 muchi protractori prepuiali craniali care-l tracioneaz anterior, contribuind la retragerea penisului n cavitatea prepuial dup copulaie. 2 muchi retractori prepuiali caudali (la rumegtoare i suine) care tracioneaz furoul posterior, contribuind la exteriorizarea poriunii libere a penisului n timpul ereciei.

INSAMANTARILE ARTIFICIALE Biotehnologie de generaia I-a, ce permite multiplicarea descendenei unui mascul valoros, dincolo de limitele biologice ale acestuia Aplicat pe scar larg la bovine i ovine i, ntr-o msur mai mic, la celelalte specii

Examenul materialului seminal Ex. Macroscopic

Diluarea si conservarea materialului seminal Refrigerarea Congelarea In gheata carbonica In azot lichid Inocularea materialului seminal A. Recoltarea spermei 1. Vaginul artificial Imita conditiile de temperatura, presiune si lubrifiere din vaginul femelei in estru Alcatuit din : carcasa cu robinet, camasa din latex + inele de cauciuc, pahar colector + protectie Recoltarea se poate face pe o femela in calduri spontane sau induse hormonal, pe manechin sau pe un alt mascul Folosit la taur, armasar, berbec, vier, caine

-sacrala, cu ajutorul unui curent electric de joasa tensiune monopolar si electrod lombar monopolar) : poate fi folosita la masculii cu impotenta de copulatie (impotentia coeundi) : ejaculatul este inferior d.p.d.v. cantitativ si calitativ celui obtinut cu vaginul artificial ; uneori se poate produce ejacularea in furou

3. Metoda prezervativului (condomului) Se practica uneori la armasar, de regula ca un expedient o manusa obstetricala pentru ETR 4. Metoda manuala (masturbarea)

La vier elementul esential este presiunea exercitata de operator cu degetele la nivelul portiunii spiralate a penisului, analog papilelor cervicale ale scroafei La caine presiunea trebuie exercitata la nivelul bulbilor glandului, iar penisul se orienteaza posterior 5. Masajul transrectal al veziculelor seminale i al ampulelor canalelor deferente ie masajului prea energic al gtului vezici urinare exist riscul amestecului spermei cu urina. Avantajul principal const n simplitatea metodei, care nu necesita nici un fel de materiale suplimentare

B. Examinarea materialului seminal Este precedata de si corelata intotdeauna cu examenul fizic general al reproducatorului mascul. 1.Ex. macroscopic: Volum se apreciaza imediat dupa recoltare prin citire directa in paharul de recoltare Culoare- se apreciaza subiectiv imediat dupa recoltare si variaza in functie de specie, concentratia in spermatozoizi sau prezenta substantelor straine in ejaculat (sange, puroi, urina, etc). pH apreciat cu ajutorul pH-metrelor; exista o corelatie directa intre calitatea spermei si pH-ul acesteia (cu cat proba de sperma este mai buna cu atat este mai acida) Miros 2. Ex. Microscopic: Concentratia materialului seminal - 2 tehnici: -tehnica hemocitometrica: adaptata dupa tehnica de numarare a globulelor rosii. - metoda electronica (SQA): mult mai rapida si mai exacta. Mobilitatea spermatozoizilor - Mobilitatea generala a spermei se apreciaza cat mai repede dupa recoltare, miscarea in val se noteaza cu 5, iar lipsa de miscare cu 0; - Mobilitatea individuala se apreciaza prin examinarea unei picaturi de sperma proaspata diluata; se va aprecia traiectoria si viteza de inaintare. Mobilitatea individuala se noteaza pe o scara de la 0-5, sperma normala regasinduse in intervalul 2,5-5. Morfologia spermatozoizilor ofera posibilitatea de a pune in evidenta spermatozoizii imaturi, cu anomalii sau morti. Se apreciaza imediat dupa recoltare prin examen microscopic (100x cu imersie) si colorare (albastru de metilen, violet de gentiana, tus de China, opal-blau, albastrutripan-Giemsa, eozina-negrozina, etc). -un ejaculat normal procentul spermatozoizilor anormali, imaturi sau morti = max 20%.

3. Ex. complementare: Testul hipoosmotic permite aprecieri privind integritatea membranei spermatozoidului Proba redox se bazeaza pe principiul masurarii capacitatii de reducere a celulelor spermatice prin intermediul unei substante colorate (albastru de metilen); cu cat decolorarea amestecului este mai rapida cu atat proba de sperma este mai buna.

- presupune recoltarea separata a fractiunilor ejaculatului si realizarea de insamantari pe medii pentru germeni aerobi, anaerobi, micoplasme si fungi; in mod normal in sperma se gasesc aproximativ 10.000 celule bacteriene/ml . Ex. imunologic - urmareste detectarea anticorpilor antispermatici care ar altera capacitatea fecundanta a spermatozoizilor. C. Diluarea si conservarea materialului seminal Diluarea materialului seminal se realizeaza in scopul fractionarii ejaculatului permitand astfel obtinerea unui numar mai mare de doze de inseminare. mediile de dilutie trebuie sa contina: - substante energetice (glucide); - substante crioprotectoare (glicerina, lecitina din galbenusul de ou); - substante tampon - mentin constant pH-ul spermei in timpul diluarii si conservarii (citrati, fosfati, tartrati, etc); - substante care sa activeze mobilitatea spermatozoizilor in caile genitale femele (mucinaza); - substante care sa impiedice dezvoltarea florei microbiene (antibiotice, sulfamide)

Conservarea materialului seminal urmareste mentinerea mobilitatii si capacitatii fecundante a spermatozoizilor un timp cat mai indelungat, inafara cailor genitale femele. conservarea materialului seminal se poate realiza prin : -refrigerare (pastrare la 2-8C) -congelare (pastrare in azot lichid la -196 grade Celsius). Procedee de congelare a materialului seminal: - congelarea in paiete (mari, mijlocii si mici); - congelarea in fiole; - congelarea in pilule in gheata carbonica la 79 grade Celsius abandonata la ora actuala D. Inocularea materialului seminal Inocularea consta in depunerea materialului seminal in caile genitale femele.

Principii care trebuie respectate la inocularea materialului seminal:


- inocularea sa se realizeze in momentul optim pentru fiecare specie; - depunerea materialului seminal sa se faca la locul de electie caracteristic fiecarei specii; - instrumentarul folosit la inseminare sa fie steril si incalzit la 38C; - sa se evite traumatizarea mucoasei vestibulo-vaginale, cervicale sau uterine in timpul inocularii.

Pentru sperma refrigerata: - flaconul cu material seminal se lasa la temperatura camerei 5 minute; se utilizeaza sperma care contine cel putin 60% spermatozoizi cu miscari vioaie de inaintare. Pentru sperma congelata: - se inoculeaza dupa decongelare brusca in apa la 36 grade Celsius; se admite inocularea spermei care contine minimum 35-40% spermatozoizi cu miscari vioaie de inaintare.

Inocularea spermei la vaca: - de regula se inoculeaza 2 doze de material seminal la interval de 12 ore; -depunerea materialului seminal se realizeaza in canalul cervical sau in cavitatea uterina;

- pentru depunerea spermei in caile genitale femele se poate utiliza metoda rectovaginala/bimanuala (cel mai frecvent) sau metoda cu speculum vaginal. Inocularea spermei la iapa: - depistarea momentului optim pentru I.A. se realizeaza prin ultrasonografie (folicul peste 35-40 mm) sau numai prin palpare transrectala cand se identifica modificarile de forma, marime si consistenta; - inseminarea artificiala ar trebui sa se realizeze cu 12 ore inaintea ovulatiei; - materialul seminal se depune in cavitatea uterina. La oaie: inocularea materialului seminal se realizeaza imediat ce este depistata in calduri de catre berbecul incercator si se repeta dupa 12-18 ore; - cu un speculum vaginal si seringa de inoculare se inoculeaza 0,1 ml sperma la nivelul canalului cervical. La scroafa: se folosesc catetere de cauciuc sau plastic care la extremitatea libera se termina cu o formatiune ovalara (cateterul cu oliva)sau sunt spiralate asemanator portiunii libere a penisului la vier (cateterul Melrose); - varful pipetei se angreneaza in cervix, iar materialul seminal se depune in corpul uterin. La catea: - detectarea momentului optim pentru I.A. se realizeaza prin ex. citovaginal (celule Schollen) sau prin dozarea progesteronului plasmatic (peste 8 ng/ml); depunerea se poate realiza intravaginal, intracervical sau intrauterin (cateterul Osiris), apoi cateaua se va mentine cu trenul posterior ridicat 15 min pentru a facilita pasajul spermatozoizilor.

Aparatul genital mascul in serie animala


Aparatul genital la armasar Bursele testiculare scurte i voluminoase, aezate n regiunea inghinal cu scrotumul pigmentat si cu un rafeu median evident. Testiculele ovoide, uor turtite lateral, cu marele ax longitudinal. Albugineea i septumurile interlobulare conin fibre musculare netede i formeaz un mediastinum testis puin evident. Epididimul prezint un corp foarte dezvoltat i un cap mai redus. Coada epididimului este evident detaat depind polul caudal testicular. Canalul deferent prezint ampula deferenial foarte dezvoltat. ntre foiele ligamentului interdeferenial se gsete utriculul prostatic (uterul masculin), de forma unei pungi, uneori bifurcat caudal. Aparatul genital la armasar Fig.: Aparatul genital la armsar 1. Vezicule seminale; 2. Ampul; 3. Canal deferent; 4. Gland; 5. Testicul; 6. Epididim; 7. Glande bulbouretrale; 8. Prostat; 9. Vezic urinar. Canalul ejaculator se prezint ca o ampul adnc, n care se deschid canalele deferente, i n afara i puin n sus, canalele veziculelor seminale. Glandele seminale au aspectul unor pungi piriforme si sunt situate dorsal, de o parte i de alta a gtului vezicii urinare. Gtul glandei dispus caudal particip la formarea canalului ejaculator.

Aparatul genital la armasar Prostata dezvoltat la armsar, este reprezentat numai de corpul prostatei (nu prezint poriunea diseminat), de culoare galben-cenuie i formeaz 2 lobi laterali voluminoi. Este situat pe faa dorsal a originii uretrei pelvine acoperind i extremitatea posterioar a canalelor deferente i veziculelor seminale ; fiecare lob prostatic i vars coninutul n uretr prin 10-20 de canale excretoare, care se deschid n vrful unei mici papile de pe mucoasa uretral dorsal.
Glandele bulbo-uretrale se gsesc la nivelul arcadei ischiatice, de o parte i de

alta a uretrei, naintea bulbului uretral. Au form oval, sunt acoperite de un muchi compresor (m. bulboglandular) i se deschid n uretr prin 6 -8 canale excretoare. Penisul este de tip musculo-cavernos, are form cilindric, cu o lungime variabil (50-60 cm n repaus i 80-90 cm n erecie). Poriunea liber este acoperit de un tegument subire de culoare neagr sau marmorat care la baza cavitii furoului formeaz un pliu circular - inelul prepuial. Glandul este separat de restul poriunii libere printr-un gt evident i prezint circular o margine proeminent - coroana glandului. Pe faa anterioar se gsete o adncitur - fosa glandului - n care este situat poriunea terminal a uretrei (procesul uretral), iar n vrful acesteia, meatul urinar. Corpul cavernos se inser pe ischium prin dou rdcini bine detaate, acoperite de un muchi ischio-cavernos, relativ bine dezvoltat. Prepuul este lung, cu tegument subire, acoperit cu pr fin i prezint un rafeu median redus. Tegumentul intern este bogat n glande sebacee care secret o smegm negricioas.

Aparatul genital la taur Bursele testiculare voluminoase i alungite vertical, situate n regiunea inghinal. Scrotumul este de culoare roz, prezint un rafeu evident, iar n partea anterioar 2-4 mameloane rudimentare. Testiculul este voluminos, elipsoidal, cu diametrul mare vertical. Pe seciune, parenchimul este de culoare galben sau glbui-rocat cu mediastinum testis foarte bine dezvoltat. Albugineea este subire i lipsit de fibre musculare. Epididimul prezint un cap foarte dezvoltat care acoper aproape complet extremitatea superioar (dorsal) a testiculului. Corpul epididimului este subire i este aezat pe marginea median a testiculului. Coada epididimului, n form de U, aderent la extremitatea inferioar, formeaz un apendice rotunjit, care se detaeaz de testicul (! vazectomia) Aparatul genital la taur Fig.: Aparatul genital la taur 1. Glanda prostat; 2. Vezicule seminale; 3. Canal deferent; 4. Vezica urinar; 5. Penis; 6. Glandul; 7. Testicul; 8. Coada epididimului;

9. Scrot; 10. Capul epididimar; 11. Flexura sigmoid 12. M. retractor al penisului; 13. Glanda Cowper; 14. Rect. Canalul deferent n zona testicular este flexuos i se gsete pe faa median a testiculului i caudal a corpului epididimului pe care-l urmrete pn la polul dorsal, unde se ataeaz marginii mediale a cordonului vascular. Canalul ejaculator este foarte scurt. Glanda seminal este o formaiune par, foarte boselat, de culoare cenuie, iar pe seciune de culoare glbuie. Structura ei este de tip tubulo-alveolar, ramificat i foarte dezvoltat. Prostata format dintr-un corp foarte redus i o poriune bogat diseminat n submucoasa uretrei pelvine, nconjurat sub forma unui manon de muchiul uretral. Poriunea diseminat se gsete pe toat lungimea uretrei pelvine.

Glandele bulbo-uretrale,
aproximativ de mrimea unei nuci, sunt netede la suprafa i complet acoperite de muchiul compresor (bulboglandular). Au un singur canal de excreie care se deschide n uretr, caudal fa de bulbii spongioi, sub o plic uretral ischiatic. Penisul are aspect cilindric, uor turtit lateral la baz, se inser pe arcada ischiatica prin cele dou rdcini, acoperite complet de un muchi ischio-cavernos foarte dezvoltat. nainte de a se angaja ntre bursele testiculare formeaz o dubl inflexiune - S-ul penian sau flexura sigmoid. n timpul ereciei S-ul se terge i penisul se mrete n lungime, depind orificiul prepuial. Pe curbura inferioar a S-ului se ataeaz cei doi muchi netezi retractori ai penisului, fibrele lor ns se prelungesc pe prile laterale, pn aproape de vrful

penisului. Poriunea liber a penisului este de form conic alungit, puin ncurbat n sus i uor turtit dorso-ventral. Vrful penisului este acoperit parial i asimetric de un gland redus. Asimetric se deschide i meatul urinar, prin intermediul unui proces uretral redus. Tegumentul penian este de culoare roz cu numeroase papile mici. Penisul este de tip fibro-elastic, avnd o lungime de 100-130 cm. Aparatul genital la taur Corpul cavernos relativ redus este mbrcat la exterior de o albuginee foarte groas i inextensibil. Glandul i esutul spongios uretral sunt slab dezvoltate. Prepuul este lung, strmt i cu un orificiu redus, care este prevzut cu un smoc de fire lungi de pr. Tegumentul intern formeaz la locul trecerii pe penis un burelet circular, bogat n foliculi limfoizi. Muchii prepuiali sunt foarte bine dezvoltai la aceast specie; 2 muchi protractori sub form de bandelete aplatizate merg de la nivelul ostiumului prepuial, ntre tunica abdominal i piele asigurnd, dup erecie i intromisiune, revenirea prepuului n poziia de repaus. Cei doi retractori pornesc din zona orificiului furoului, se dirijeaz napoi i trec pe deasupra burselor, n tunica dartoic. Prin contracia lor sincron cu erecia se descoper poriunea liber a penisului. Aparatul genital la berbec si tap Bursele testiculare ceva mai coborte dect la taur datorit alungirii pronunate a tecii vaginale; scrotumul este acoperit cu ln i prezint cranial dou mameloane mici. Testiculul berbecului este ovoid, aezat vertical ntre coapse. Testiculul la a p este ceva mai mic, cu coada epididimului mai dezvoltat Epididimul este bine dezvoltat acoperind extremitile i marginea posterioar a testiculului. Canalul deferent este asemntor cu cel de la taur; utricula prostatic se gsete numai la unii berbeci.

Glandele anexe seamn cu cele de la taur, cu excepia prostatei. La berbec i ap lipsete corpul prostatei, glanda fiind reprezentat exclusiv prin tubulo-acinii diseminai n peretele uretrei ntre mucoas i muchiul uretral. Aparatul genital la berbec si tap Penisul i prepuul nu prezint diferene semnificative fa de taur, cu excepia poriunii libere. Glandul este bine dezvoltat, asimetric i prezint 2 tuberculi. Uretra se prelungete depind glandul, formnd un apendice vermiform (n cazul nsmnrii naturale, prin erecie, apendicele vermiform ptrunde n ostiumul vaginal al cervixului). Glandul la ap prezint numai un tubercul pe partea stng, iar apendicele vermiform este mai scurt. Aparatul genital la vier Pungile testiculare sunt aezate subanal i sunt puin detaate. Scrotul nu prezint gt, pielea este ncreit, de culoare roz, cu peri rari i rafeu median foarte evident. Testiculul este foarte dezvoltat (350-800 g), cu axul mare dispus oblic n jos i nainte. Albugineea este groas, mediastinul testicular apare ca un cordon axial, iar glanda interstiial este foarte bine dezvoltat. Epididimul foarte dezvoltat, acoper extremitile i marginea superioar a testiculului. Canalul deferent este subire, lipsit de dilataia ampular; utricula prostatic este un canal unic sau bifurcat cranial. Glanda seminal, este cea mai voluminoas gland i apare ca o formaiune boselat, de form conic, turtit, cu vrful dirijat caudal, iar cu baza deasupra gtului vezicii urinare care acoper complet gtul vezicii urinare, originea uretrei i prostata . Fiecare gland are un canal excretor n partea anterioara care ptrunde sub prostat i particip la formarea unui canal ejaculator scurt i larg

Aparatul genital la vier Prostata prezint un corp prostatic foarte mic (2-3 cm) i o poriune diseminat foarte dezvoltat Glanda bulbo-uretral este foarte dezvoltat. Are form conic, turtit dorso-ventral i se ntinde de la bulbul uretral (arcada ischiatic) pn la vrful glandelor seminale. Cele dou glande sunt unite transversal de o redus punte muscular care i d aspectul literei H. Sunt acoperite n regiunea caudal de muchiul compresor. Canalele excretorii, unul de fiecare parte, se deschid pe plafonul uretrei prin dou orificii acoperite de o valvul ischiatic. n esutul conjunctiv interlobular se gsesc numeroase fibre musculare netede. Penisul este de tip fibro-elastic, lung, de forma cilindric. Formeaz un S penien naintea burselor testiculare. Poriunea liber este uor ascuit i rsucit ctre stnga, cu aspect de tirbuon; aceast structur favorizeaz ptrunderea penisului printre papilele cervicale n timpul actului coital, ejacularea realizndu-se intrauterin. Meatul urinar are aspectul unei fante laterale la vrful penisului. Aparatul genital la vier Furoul este reprezentat de un canal ngust, adnc care se deschide printr-un orificiu strmt, prevzut cu un smoc bogat de pr. Aproximativ la jumtate, prezint o strictur care mparte prepuul n dou compartimente. Compartimentul posterior are form cilindric, n el gsindu-se n mod obinuit poriunea liber a penisului. Compartimentul anterior se prezint ca o cavitate mai larg, pe al crui plafon se gsete un orificiu strmt care comunic cu dou diverticule largi care se ntind napoi sub peretele abdominal i a cror mucoas are capacitate secretorie. Acestea sunt bursele prepuiale (Lacauchie), care secret o substan onctuoas, cu miros puternic, specific, datorat feromonilor, cu rol n manifestarea atraciei sexuale.

Aparatul genital la caine Pungile testiculare sunt situate topografic n regiunea subanal. Tunica scroto-dartoic formeaz un gt scurt i un rafeu evident. Testiculul este oval, globulos; axul longitudinal este oblic n jos i napoi. Pe seciune, are culoare cenuie, mediastinum testis este evident, iar parenchimul divizat n lobuli evideni. Epididimul este foarte dezvoltat, acoper extremitile gonadei i marginea posterioar; prezint o albuginee fin prin care se vd flexiunile canalului epididimar. Canalul deferent relativ gros, formeaz o ampul deferenial redus. Glandele anexe sunt reprezentate numai de prostat (glandele seminale i bulbo-uretrale lipsesc). Prostata este foarte dezvoltat, cu aspect globulos i mbrac complet uretra la originea ei vezical. Are culoare glbuie i aspect bilobat datorit unui sept median. Adventicea este fibroas i trimite numeroase septumuri care mpart glanda n lobi i lobuli.

Aparatul genital la caine Fig.: Aparatul genital la cine 1. Vezica urinar 2. Glanda prostat; 3. Cordon spermatic; 4. Testicul; 5. Scrot; 6. Uretr; 7. Bulbul glandului; 8. Penis; 9. Prepu.

Penisul are o lungime de 15-20 cm. Corpul cavernos are form conic cu o depresiune ventral n care se gsete uretra. La nivelul poriunii libere, corpul cavernos este nlocuit de osul penian care are form conic, prezint un jgheab longitudinal ventral pentru uretr i se termin anterior printr-un cordon fibros ce ajunge pn la vrful penisului. Osul penian este acoperit n totalitate de expansiunea esutului erectil al uretrei, care formeaz un gland foarte dezvoltat. Glandul este uor gtuit la jumtatea sa, formnd astfel o parte anterioar (partea alungit a glandului) i o parte posterioar (bulbii glandului). Bulbii glandului sunt foarte dezvoltai, iar intrarea acestora n erecie asigur, alturi de contracia musculaturii vestibulului vaginal al femelei, prelungirea actului coital. Vrful glandului este ascuit, dirijat n jos, sub el deschizndu-se uretra Prepuul (furoul) este ataat de peretele abdominal printr-un pliu al pielii. Este foarte lung i ngust, cu orificiul prepuial strmt. Furoul prezint 2 muchi protractori subiri, care se detaeaz sub cartilajul xifoidian al sternului, se situeaz superficial de o parte i de alta a liniei albe i se termin la faa intern a prepuului n form de inel. Aparatul genital la cotoi Testiculul i bursele testiculare la cotoi sunt situate n regiunea subanal, acoperite cu pr abundent. Testiculul este relativ mic, ovoid sau sferoidal, aezat oblic n burse. Epididimul este foarte dezvoltat cu extremitile aplatizate, acoperind 3/4 din circumferina testiculului. Canalul deferent nu prezint dilataie ampular n zona terminal. nainte de a se deschide la nivel uretral nconjoar uretra dinafar nuntru sub forma unei chingi. Glandele anexe sunt reprezentate de glandele bulbo-uretrale i prostata (lipsesc veziculele seminale). Prostata este bine dezvoltat i nconjoar parial uretra (nu cuprinde i faa ventral a uretrei), formnd doi lobi distinci. Poriunea diseminat este plasat mai caudal, mai slab dezvoltat, numai n poriunea superioar a uretrei.

Aparatul genital la cotoi Fig.: Aparatul genital la cotoi 1. Prostata; 2. Glandele bulbouretrale; 3. Vezica urinar; 4. Canal deferent; 5. Os penian; 6. Testicul; 7. Epididim. Penisul este aezat n apropierea testiculelor i este dirijat caudal n repaus; n timpul ereciei el se dirijeaz cranial. Extremitatea liber este lipsit de gland, dar prezint un redus os penian, iar tegumentul ce o acoper formeaz o serie de papile cornificate cu vrful orientat spre rdcina penisului. Furoul prezint o cavitate scurt i larg. Aparatul genital la iepure Bursele testiculare situate n regiunea inghinal sunt puin detaate. Teaca vaginal este lipsit de gt, dar inelul inghinal este foarte larg, permind retragerea testiculului n cavitatea abdominal. La aceast specie testiculul este alternativ exorhid-enorhid. Testiculul este voluminos, elipsoidal, cu extremitatea inferioar mai ngust. Epididimul este strns pe testicul, pe care-l acoper parial. Coada epididimului este detaat sub forma unui apendice i ader la fundul tecii vaginale, ceea ce face ca, n perioada de enorhidie, punga s fie redus. Canalul deferent este bine detaat n cordonul testicular formnd o dilataie ampular evident i se deschide n uretr separat la nivelul unei papile (nu are canal ejaculator).

Glandele anexe sunt reprezentate de glandele seminale, prostat i glandele bulbouretrale. Glandele seminale sunt relativ reduse i situate pe partea dorso -lateral a gtului vezicii urinare: n plan median ader la "uterul masculin", fapt pentru care au fost confundate de multe ori cu acesta. Prostata este format din corpul prostatei i poriunea diseminat. Corpul prostatei are aspect bilobat, dezvoltat n sens transversal. Dimensiunea prostatei variaz n funcie de vrst i de perioada de rut. Poriunea diseminat este redus. Glanda bulbouretral este redus, prezentnd doi lobi ovoizi, de culoare galben-lutoas, acoperii complet de muchiul bulboglandular. Penisul este deosebit de cel de la motan prin lipsa osului penian i a papilelor cornificate la nivelul extremitii libere. Prepuul prezint dou aglomerri glandulare masive care i vars produsul prin cte un canal propriu, de o parte i de alta a penisului (glanda prepuial).