AERUL CA FACTOR DE MEDIU

Miclu Andra Gr. 9

1. Compozitia chimica normala aerului si importanta sa pentru viata

Aerul este un amestec de gaze care alcatuiesc straturile inferioare ale atmosferei si care este absolut necesar vietatilor aerobe. In compozitia chimica a aerului, se remarca doua categorii de elemente: unele care se afla in mod constant si altele care se gasesc numai in mod accidental. Elementele constante ale aerului, oxigen (20,95%), bioxid de carbon (0,03%), si azot (78,09%), se gasesc in proportii aproape fixe, pe cand ozonul (1-2 mg la 100 m3), vaporii de apa, gazele rare (heliu, argon, neon, xenon etc.), amoniacul, oxidul de carbon (1-15 mg la m3) se gasesc in proportii variabile. La acestea se adauga fumul si particulele fine de praf, care au efecte iritante, traumatizante ale mucoasei tractului respirator, putand oficia in acelasi timp rolul de vehiculant al diversilor germeni patogeni. Omul poate supravietui cateva saptamani fara hrana, cateva zile fara apa, insa numai cateva minute fara aer. Cinci minute fara aer provoaca leziuni ireversibile la nivelul celulelor nervoase, cu consecinte grave asupra sanatatii, amenintand viata. De ce aerul este atat de important ? Pentru ca el contine oxigen. Cand inspiram aerul in plamani, oxigenul este transferat in globulele rosii ale sangelui, care il vor duce mai departe la toate celulele organismului. La nivelul acestora, au loc reactii chimice vitale. In urma lor, rezulta bioxid de carbon, pe care tot globulele rosii il transporta la plamani; acestia il vor elimina din corp prin expiratie, caci este un produs rezidual. Zilnic, prin plamanii nostri trec 10.000 de litri de aer. Scaderea oxigenului la 14% este resimtita de organism si la 9% pune viata in pericol. La o temperatura de 1820 si o umiditate relativa de 4060%, aerul este cel mai favorabil pentru sanatate. Aerul contine, pe langa oxigen si hidrogen, azot si, uneori, elemente nocive datorita poluarii atmosferei pamantului nostru. Aerul, care patrunde pe caile respiratorii (nas, gura, trahee, bronhii, bronhiole), este filtrat, umezit si incalzit la temperatura corpului. In final, el ajunge in cele mai mici compartimente ale plamanilor, numite alveole, care sunt tapetate cu o retea de vase de sange foarte fine, numite capilare. La nivelul acestor capilare se realizeaza schimbul de gaze - oxigen si bioxid de carbon. Acest schimb se realizeaza rapid; in aproximativ un minut, tot sangele trece prin plamani. Un alt factor important din compozitia aerului este umiditatea. Daca aceasta este crescuta devine nesanatoasa, la orice temperatura. In caz de temperatura ridicata, umezeala aerului stanjeneste pierderea de caldura a corpului prin transpiratie, dand senzatia de zapuseala. In caz de temperatura scazuta, aerul umed fiind mai bun conducator de caldura, grabeste pierderea de caldura a corpului, ceea ce da senzatia neplacuta de frig care te patrunde in oase".

2. Poluarea aerului atmosferic

Notiunea de poluare: 2

Intelegem prin poluarea aerului, prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau altereaza mediu de viata al omului. Pentru a fi considerati poluanti substantele prezente in atmosfera trebuie sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului de viata. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide. In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut cand a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

3. Influenta poluarii aerului asupra starii de sanatate a populatiei

Dupa unele estimari , in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza , numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor, este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive. Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului. Din cauza incalzirii globale , va creste nivelul marilor, regiunile situate mai jos fiind inghitite de apa. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii , aparitia unor boli grave si moartea. Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor: regiuni intregi pot fi secate complet ,ducand la foamete si la pierderea multor vieti omenesti. In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani ,fiecare al saptelea a suferit de astm. Inflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatii de sufocare. Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului , dar un lucru este sigur: poluarea agraveaza simptomele. Principalii vinovati sunt gazele de esapament si gazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor. Influenta directa a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei consta in modificarile ce apar in organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiti poluanti atmosferici. De cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii aerului este rezultanta interactiunii mai multor poluanti prezenti concomitent in atmosfera si numai arareori actiunea unui singur poluant ( actiune complexa si nespecifica) Cei mai reprezentativi poluanti din atmosfera sunt: a) poluanti cu actiune iritanta:
3

 pulberi (sedimentabile sau in suspensie) ce actioneaza la nivelul cailor respiratorii care, desi prezinta mecanisme de protectie fata de efectele nocive ale poluantilor (mucus, epitelii ciliate, etc), pot fi afectate de inflamatii, rinite, faringite, laringite, bronsite sau alveolite. Daca actiunea poluantului este de lunga durata pot aparea afectiuni cronice ca broho-pneumopatia cronica nespecifica. Oxizii sulfului, ce apar in aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii ale cailor respiratorii ce se traduc prin salivatie, expectoratie, spasme si dificultati in respiratie, care permanentizate duc la aparitia bronsitei cronice. Oxizii azotului, rezulta la fel ca cel ai sulfului, produc la niveleul cailor respiratorii blocarea miscarilor cililor epiteliilor brohice si traheale. La nivel sangvin, se combina cu hemoglobina rezultand methemoglobina care impiedica transportului gazelor respiratorii (oxigenului) catre tesuturi. Substantele oxidante (ozonide) generati prin actiunea radiatiilor ultraviolete asupra unor produsi de ardere ai hidrocarburilor, au efect iritant pentru caile respiratorii, ceea ce faciliteaza suprainfectiile cu germeni oportunisti. b) poluanti cu actiune asfixianta: oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combina cu hemoglobina dand carboxi hemoglobina, generand fenomene de lipsa de oxigen cu consecinte dintre cele mai grave asupra respiratiei diferitelor tesuturi si celule, ce se manifesta clinic prin dureri de cap, ameteli, somnolenta, greata, aritmii, etc. c) poluanti cu actiune toxica sistemica: plumbul, eliminat in atmosfera sub forma de vapori care se condeanseaza relativ reprede, poate patrunde in organismul uman atat pe cale respiratorie (mai periculoasa pentru ca ajunge direct in sange) cat si pe cale digestiva (ficatul are o mare putere de detoxifiere a organismului). Actiunea nociva a plumbului se exercita la nivelul sangelului determinanad aparitia de anemii, si lanivelul sistemului nervos, provocand ramanerea in urma a dezvoltarii inteclectuale la copii. d) poluantii cu actiune fibrozanta: pulberile, mai ales cele cu densiate mare, persista in plaman, determinanad o scadere a alesticitatii pulmonare ca si o reactie la corp strain, cu formare de tesut nou in jur, ce sta la abza aparitiei fibrozei. e) poluanti cu actiune cancerigena: hidrocarburile policiclice aromatice sunt poluanti organici ce rezulta din arderea incompleta a combustibililor solizi si lichizi. Se concentreaza in organism in conditiile unei expuneri prelungite. Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt poluanti anorganici, prezenti mai ale in mediile industriale.
4

f) poluanti cu actiune alergizanta: pulberile minerale sau organice ca si gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau sunstantele volatile din insecticide, detergenti, mase plastice, medicamente produc rinite acute, traheite, astm sau manifestari oculare (conjunctivite si blefarite) sau cutanate (exeme, urticarii, etc) g) poluanti cu actiune infectanta: sunt reprezenti de diversi germeni patogeni din atmosfera. Desi majoritatea germenilor ce cauzeaza boli infectioase cu poarta de intrare respiratorie, ca: difteria, scarlatina, tusea convulsiva, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul, etc, au o rezistenta scazuta in aer datorita unor factori ca: uscaciunea, temperatura scazuta, radiatiile ultraviolete, contaminarea produsa prin aer este responsabila pentru un numar mare de boli.

4.Influenta poluarii aerului asupra mediului ambiant

Efectul de sera: Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece incat ar ingheta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri. Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera, este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald. Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad. Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.

Gauri in stratul de ozon: Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult utilizarea hidrocarburilor clorinate , fluorinate in flacoane cu aerosoli , frigidere , detergenti si polistiroli , aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masura ce se ridica , se descompun, formandu-se cloridioni , care ataca si distrug stratul de ozon. Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului, crescand nivelul radiatiilor nocive. Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon. Ploi acide:

Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot ,ambele rezultate ale poluarii industriale , se amesteca in atmosfera cu aburii de apa. Ploaia acida distruge plantele si animalele. Paduri intregi au disparut din cauza ploilor acide. Mai rau este daca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta, omorand si cele mai mici organisme.

5.Influenta schimbarilor de clima asupra organismului

Persoanele care sufer de diabet, boli pulmonare cronice i boli inflamatorii, precum artrit reumatoid, risc s aib atacuri fatale atunci cnd sunt expuse la aerul poluat sau negru de fum pentru o perioad de unul sau mai muli ani. Modificarile bruste de temperatura slabesc organismul si favorizeaza apariia bolilor. Fenomenele meteorologice extreme, precum si scaderile sau cresterile importante de temperatura afecteaza organismul uman si i accentueaza vulnerabilitatea. Modificarile bruste ale climei sunt resimite cel mai acut de cei cu afeciuni cardiace si reumatice, nsa i vizeaza, deopotriva, si pe cei sanatosi, provocnd dureri de cap, stari depresive sau afeciuni ale pielii. Pe parcursul evoluiei sale, organismul uman a dezvoltat un mecanism propriu care-i permite adaptarea la mediul nconjurator si la schimbarile constante ale acestuia, furnizndu-i, n acelasi timp, resorturile necesare diminuarii efectelor negative pe care vremea le poate avea asupra lui. Potrivit oamenilor de stiina, fiecare schimbare a vremii este resimita mai mult sau mai puin acut de organismul uman prin acest mecanism de adaptare la factorii externi, numit meteosensibilitate. Specialistii susin ca acest mecanism nu poate face faa schimbarilor bruste ale vremii si, din aceasta cauza, apar anumite disfuncii n sistemul imunitar.

Cardiacii si reumaticii, mai vulnerabili

n ceea ce priveste un eventual profil al unei persoane cu o meteosensibilitate accentuata, cercetatorii au observat ca fenomenul se manifesta mai acut n cazul celor care traiesc mai mult n spaii nchise. Sistemul lor imunitar nu este obisnuit sa lupte cu schimbarile si, din acest motiv, se mbolnavesc mai usor cnd se schimba clima. Primele persoane vizate de modificarile bruste de vreme sunt cele care sufera de boli cardiovasculare, reumatism ori afeciuni respiratorii. n cazul primei categorii, modificarea neasteptata a presiunii atmosferice favorizeaza apariia durerilor de cap, a durerilor pectorale, a palpitaiilor sau a crizelor de aritmie, putnd avea chiar efecte mortale, prin provocarea infarctului miocardic. n ceea ce i priveste pe cei cu afeciuni reumatice, receptorii sensibili la frig, umezeala si presiune atmosferica accentueaza durerile reumatice. De asemenea, cei care sufera de astm si bronsita au mai mult de suferit atunci cnd, la diferene mici de timp, temperatura aerului scade ori creste considerabil. Totodata, os cilaiile de temperatura fa vorizeaza apariia unor afeciuni noi, alergii sau infecii ale cailor respiratorii. Nu n ultimul rnd, trecerea brusca la condiii meteorologice diferite duce la afeciuni dermatologice, care se manifesta cu precadere la nivelul minilor, prin descuamarea pielii. Temperatura conteaza mai mult Cele mai importante elemente meteorologice la care reacioneaza organismul uman sunt temperatura, umiditatea, presiunea si compoziia chimica a aerului, unde cea mai mare relevana o are cantitatea de oxigen. n acelasi timp, viteza vntului, cmpul electromagnetic din atmosfera sau frontul atmosferic ciclon, anticiclon sunt tot atia factori care si exercita influena asupra persoanelor meteosensibile, si nu numai. Oamenii de stiina au demonstrat ca toate aceste elemente au dezvoltat, n timp, trei mecanisme principale prin care afecteaza organismul uman. Primul dintre ele vizeaza schimbarile cauzate la nivelul mediului intern snge, limfa, molecule si celule. Cel de-al doilea mecanism se refera la sistemul nervos central, respectiv la centrii vegetativi, iar cel de-al treilea determina o serie de schimbari n funciile hipotalamusului, secreiile hipofizei, funcionarea glandelor suprarenale. Dincolo de acestea, nsa, vremea de afara este resimita prin receptori direci, precum pielea, mucoasa, aparatul respirator. Schimbarea climei depinde de poluare Oamenii de stiina au identificat mai multe cauze care determina variaii bruste ale vremii, cum ar fi schimbari n orbita Pamntului, intensitatea solara, topirea calotelor glaciare si miscarile acestora, curenii oceanici sau emisiile de gaze cu efect de sera din atmosfera. Dintre acestea, cea mai importanta influena a avut-o, n ultima perioada, cresterea nivelului emisiilor de metan si dioxid de carbon.

Variaiile meteo afecteaza si psihicul

Schimbarile de la o zi la alta ale factorilor meteorologici afecteaza si persoanele care nu sufera de afeciuni cardiace, respiratorii ori reumatice. n cazul acestora, efectele se fac simite la nivelul sistemului nervos central, producnd schimbari considerabile ale starilor psihoemoionale. Studiile certifica faptul ca schimbarile bruste ale vremii duc la depresii, dureri de cap, scad capacitatea de concentrare, favorizeaza anxietatea, insomniile si determina o anumita predispoziie catre manifestari agitate, chiar agresive. Dintre acestea, cel mai des ntlnite sunt starile depresive, indispoziie, pesimism si tristee accentuata. n directa legatura cu acest fenomen, cercetatorii americani au demonstrat ca vremea schimbatoare de la o zi la alta se face vinovata de cresterea frecvenei accidentelor rutiere, a ratei sinuciderilor si a conflictelor sociale. Mai mult dect att, specialistii susin ca, prin afectarea capacitaii de concentrare, schimbarile bruste de clima au ca rezultat scaderea randamentului la locul de munca.

6. Masuri de prevenire si combatere a poluarii aerului.

In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu; multe dintre guverne iau in considerare subiectele "verzi". In intreaga lume pastrarea resurselor energetice este o problema acuta. In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale. Populatia contribuie la aceste campanii ,prin faptul ca nu mai cumpara produse fabricate din lemn tropical ,reducand oarecum cererea pentru acesta. Sunt tari care ajuta la restabilirea echilibrului; prin plantarea de arbori tineri. Un lucru e sigur: in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat. In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca maximul se poate realiza la sursa . Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime. Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera . Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea unur materii prime fara impuritati , spalarea combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de productie generatoare de pulberi si gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare . Atmosfera este insa un pericol ,ca urmare este in pericol intregul mediu de viata. Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur. Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferei de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode, cum ar fi: se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice, se construiesc diferite instalatii de purificare. La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori, se utilizeaza aditivi contra fumului la motoarele diesel. Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere
8

ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic si prin masuri de conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata. Influentand oamenii sa foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban. Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). Metode de controlare a poluarii atmosferice includ si indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie folosit, sau imediat dupa ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice ce duc l-a obtinerea produsului finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin descompunerea gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici. Diferite tari au impus standarde in legislatie cu privire la nivelele de concentratie ce se cred a fi suficient de scazute pentru a proteja sanatatea publica. Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de emisie a substantelor poluante in atmosfera astfel incat standardele de calitate ale aerului sa fie atinse. Cu toate acestea insa, natura problemei necesita implementarea tratatelor internationale ale mediului, si pana in acest moment 49 de tari au aprobat in Martie 1985 conventia Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. "Protocolul de la Montreal", cum a fost numita aceasta conventie renegociata in 1990 apela la indepartarea anumitor clorocarburi si fluorocarburi pana la sfarsitul secolului si asigura ajutor in vederea dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. In plus, mai multe tratate internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii acide. In Statele Unite, Actul Aerului Curat din 1967, asa cum a fost amendat in 1970, 1977 si 1990 este baza legala a controlarii poluarii atmosferice. Agentia de Protectie a Mediului are ca responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui act, care specifica sa se stabileasca standarde privind calitatea aerului in cazul diferitelor substante. Actul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorarii calitatii aerului in arealele unde aerul este in prezent mai curat decat impun standardele. Amendamentele din 1990 identifica ozonul, monoxidul de carbon, ploaia acida si noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluarii aerului. Cum putem preveni poluarea la nivel individual? Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt: Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice. Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.

Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei. Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile. Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.

Stiati ca
10

prin reciclarea unei tone de hrtie se economisesc 30.000 l apa, se folosete ntre 28 i 80 % mai puin energie electric fa de fabricarea hrtiei obinuite i se reduce poluarea aerului cu 95%? un european foloseste cam de zece ori mai mult combustibil si mai multa energie decat un locuitor dintr-o tara in curs de dezvoltare? Tot noi suntem cei care producem de trei ori mai multe deseuri? combustibilii fosili carbunele,petrolul si gazele reprezinta in continuare 80% din energia utilizata in intreaga lume? daca presiunea din cauciucurile masinii tale este prea scazuta, consumi mai mult combustibil si deci cauzezi o mai mare poluare a aerului?

11

Bibliografie:
http://www.preferatele.com/docs/geografie/9/schimbari-climatice-10.php http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/actiunea-poluarii-aerului-asupra-sanatatii-noastre-1/ http://www.ecomagazin.ro/schimbarea-climei-scade-imunitatea/ http://www.referatele.com/referate/geografie/online1/Sursele-de-poluare-a-aerului-Poluareaaerului--Actiunea-poluarii-aerului-asupra-sanatatii-populatiei.php http://www.high-health.info/aer/poluarea/combaterea-poluarii.htm

12