Tema 5.

Politica agricola comuna (PAC) Politica agricol a Uniunii Europene, cunoscut i sub numele de politica agricol comun, garanteaz meninerea unui echilibru ntre producia alimentar european i dezvoltarea economic viabil a comunitilor rurale, pe de o parte i msurile de protecie a mediului viznd combaterea schimbrilor climatice, gospodrirea apelor, bioenergia i diversitatea, pe de alt parte. Principalii factori care au determinat includerea agriculturii in procesul de integrare prin aplicarea unie politici agricole comune au fost diversitatea politicilor agricole nationale, disparitatile structurale, randamentele scazute in agriculturile europene, importnata politica a agricultorilor si conte!tul international. "in aceste cauze apare ideea politicii agricole comene, care apare pentru prima data formulata in #ratatul de $oma in %&'(. "in caza agriculturii si a politicilor agricole ale tarilor care au semnat #atatul de la $oma a reiesit o concluzie relevanta in favoarea adoptarii P)* eterogenitatea agriculturilor tarilor membre si predominanta e!ploatarilor familiale de mici dimensiuni, care la vremea reapectiva reprezentau (+,', din e!ploatatii si aveau o suprafata mai mica de %- ha. *are nu permiteau io productivitate mai ridicata si nu puteau face fata concurentei libere prin deschiderea pietelor. De aceea principalele motive ale creerii PAC au fost: . caracterul strategic al produselor agroalimentare/ . recunoasterea specificului economic, natural si social al productiei agricole/ . interesul comun al producatorilor si consumatorilor in stabilizarea pietelor/ . ponderea relativ ridicata a populatiei rurale. %. *resterea productivitatii in agricultura acest principiu realizandu.se prin progresul tehnic in agricultura, asigurand dezvoltarea rationala a productiei agricole si utilizarea optima a factorilor de productie a muncii/ 0. )sigurarea unui nivel de viata echitabil producatorilor agricoli prin ridicarea venitului individual/ 1. 2tabilizarea pietelor agricole/ 3. )sigurarea ofertei la un pret rezonabil pentru consumatori. "intre aceste obiective doar al doilea si al treilea favorizau in mai mare masura pe producatorii agricoli, restul avanta4au mai ales pe consumatori. 2.a pornit de la idea ca atingerea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri s.ar putea asigura pe doua cai . prin compensatii directe platite pentru producatori . sustinerea preturilor agricole la un nivel ridicat 5n %&'+ la 2tressa cu ocazia conferintei ministrilor a agriculturii din tarile membre *EE, a fost aleasa varianta a doua si anume sustinerea preturilor agricole la un pret ridicat. )ceasta deoarece costurile de productie erau mai ridicate in *omunitate decat in celelate tari mari producatoare de produse agricole. Preturile urmau sa fie aduse la un nivel uniform si mai ridicat decat preturile mondiale fara a incita insa la supraproductie. 5n acelasi timp politica agricola trebuia sa permita participarea echilibrata la comertul mondial prin prote4area pietelor interne. Pentru realizarea obiectivelor propuse au fost aploicate doua principii esentiale %. Unicitatea pietei, adica libera circulatie a marfurilor agricole intre tarile *E prin eliminarea ta!elor vamale, a restrictiilor cantitative si a altor masuri cu caracter similar. 2.au stabilit reglementari care se realizaeza in comun cum sunt stabilirea preturilor , a regulilor competitionale, a masurilor sanitar.veterinare corelate prin politica de comert e!terior comun. "in aplicarea acestui principiu rezulta unicitatea preturilor pentru produsele agricole in toata *omunitatea ca urmare a mecanismelor pietei. Preturile unice au fost fi!ate anual in E*U, incepand cu anul agricol %&6(.%&6+, acestea fiind rezultatul dezbaterilor din cadrul *onsiliului de 7inistri si reprezinta punctul central al sistemului de preturi folosite in P)*. )rmonizarea legislatiilor nationale a fost realizata abia dupa %&&1 prin formarea pietei unice, fapt ce a contribuit esential la functionalitatea principiului unicitatii pietei. )plicarea preturilor unice in toate tarile membre a fost conditionata de e!istenta unei unitati de cont si a paritatii fi!e intre monedele nationale. "ar fluctuatiile valutare dintre monedele statelor membre ale *EE au impus adoptarea unui sistem de restituiri si prelevari intre statele membre pentru a compensa devalorizarea sau revalorizarea monedelor. 5n anul %&6& au fost instituite sumele monetare compensatorii 827*9. 27*.urile negative compensau diferenta dintre preturile din tara cu moneda devalorizata si preturile comune, 27*.urile pozitive erau folosite in situatie asimetrica. "istorsiunile concurentei pe le. a provocat 27*.ul nu au putut fi inlaturate decat dupa introducerea menedei unice EU$: in 0--0.

0. Preferinta comunitara transpune la nivel comunitar prioritatile care se acorda in ma4oritatea tarilor produselor agricole proprii.Principiul asigura prote4area pietei *EE impotriva importurilor la preturi scazute si a fluctuatiei preturilor adeseori e!cesive pe pietele mondiale. )cest principiu al P)* se foloseste fata de terti sistemul prelevarilor si restituirilor. "aca pretul mondial este inferior celui european se aplica prelevari la import, adica plata unei ta!e variabile stabilite ca diferenta intre pretul intern si pretul de prag si restituirile la e!port care sunt egale cu diferenta intre pretul de piata in *omunitate si pretul e!tern. 5n cazul in care pretul mondial este superior pretului european se aplica plata unei ta!e variabile cu diferenta dintre pretul din *omunitate si pretul e!tern. )ceasta se aplica e!porturilor iar la importuri se aplica restituiri egale cu diferenta dintre pretul intern si pretul de prag. )cest sistem a prote4at piata comunitara de concurenta e!terna si a asigurat o sursa financiara de sustinere a e!porturilor pe piata comunitara de concurenta e!terna si a asigurat o sursa financiara de sustinere a e!porturilor si totodata a contribuit la formarea ;E:<). 5n relatiile comerciale e!terne mecanismele de protectie folosite pentru asigurarea preferintei comunitare au constituit subiectul a numeroase critici si dezbateri in special in cadrul :7*.)sa se e!plica faptul ca la incheierea $undei Urugua= a :7*, UE a fost nevoita sa renunte la sistemul prelevarilor inlocuindu.le cu ta!ele vamale. )ceasta reprezinta responsabilitatea comuna a tarilor membre in finantarea masurilor pentru reglementarea pietei interne si dezvoltarea structurilor agricole. *a instument de suportare a cheltuielilor P)* a fost creat inainte de %&60 ;ondul Unic ;E:<). )cest fond este structurat pe doua sectiuni orientare si garantare. Orientare a fost reformat in %&++ prin $egulamentul 30'6. Este destinat pentru sustinerea reformelor structurale, realizarea obiectivelor de politica sociala si spri4in pentru dezvoltarea zonelor rurale. Ponderea acestui fond in bugetul comunitar este in prezent in scadere ca urmare a eforturilor de reformare a P)* 8 3-, in 0--% fata de 6'.(-, in %&+-9. ;ondul este organizat astfel comunicarea agentiilor platitoare si acreditarea lor, punerea la dispozitie de catre *omisie a resurselor financiare transmiterea catre *omisie la intervale regulate a unor informatii in legatura cu agentiile mentionate si la organismele coordonatoare si cu privire la tranzactiile finantate, luarea deciziilor de catre *omisie, privind finantarea sau refuzul de finantare, obligatiile tarilor membre privind corectitudinea tranzactiilor finantate, prevenirea neregularitatilor, recuperarea sumelor pierdute ca urmare a neregularitatilor si a negli4entei. Este instituit *omitetul ;E:<) care este compus din reprezentanti ai statelor membre, cel mult cinci pentru fiecare stat si ai *omisiei , avand un presedinte, un reprezentant al acesteia care asista *omisia in administrarea fondului. :biectivul fondului este intarirea si organizarea structurilor agricole, de e!emplu depozitarea si prelucrarea produselor, comertul, pescuitul, silvicultura, reconversia productiei, dezvoltarea de activitati complementare pentru agricultura asigurarea unui nivel de viata echitabil agricultorilor, salvgardarea mediului si mentinerea spatiului rural. Garantarea finanteaza restituirile la e!port catre tarile terte acordate conform regulilor comunitare in cadrul organizarii :rganizarea *omuna a Pietei 8:*P9, masuri de dezvoltare rurala, contributiile comunitatii cu privire la masurile veterinare, programe pentru eradicarea si supravegherea bolilor animale, masuri privind sanatatea plantelor. 5n urma discutiilor din cadrul conferintei de la >aga din decembrie %&6&, *onsiliul a adoptat in aprilie %&(- decizia de a institui trei tipuri de resurse proprii de finantare a P)* prelevarile variabile folosite in comertul e!terior cu produse agricole eliminate dupa %&&1 in urma rundei Urugua= au fost inlocuite cu ta!ele vamale , ta!e vamale aplicate produselor industriale, un procent din #?) si din P@A. Mecanismul e functionare a PAC ;unctionarea P)* pana la reforma 7ac 2herr= din %&&0 s.a bazat pe doua instrumente principale corelate care sunt a9 politica garantarii preturilor la un nivel mai ridicat decat pretul mondial/ b9 politica comerciala protectionista. )ceste politici garanteaza transferul de venituri catre fermele finantate prin doua moduri . din bugetul comunitar, ceea ce inseamna ca din banii contribuabililor este finantat P)* .ul . de catre consumatori prin plata preturilor ridicate pentru alimente 2istemul de preturi a P)* este

Calitate! nu cantitate... Bn urm cu '- de ani, politica agricol a UE punea accentul pe furnizarea unor cantiti suficiente de alimente pentru o Europ care traversase un deceniu de lipsuri cauzate de rzboaie. Pentru aceasta, se apela la subvenionarea produciei i susinerea preurilor prin cumprarea surplusurilor de la fermieri. #oate aceste metode sunt de domeniul trecutului. )stzi, politica UE i propune s le ofere tuturor productorilor de alimente 8de la agricultori i cresctori de animale pn la productori de produse lactate, fructe, legume sau vin9 posibilitatea de a produce cantit"i suficiente e #ran sigur $i e calitatepentru consumatorii europeni de a aduce o contribuie substanial la iversificarea activit"ilor economice de a respecta standarde foarte nalte n materie de protec"ie a me iului $i %unstare a animalelor. )stzi consumatorii sunt mai mult ca oricnd preocupai de calitatea alimentelor, iar mrcile e calitate facultative ale &' i a4ut s aleag n cunotin de cauz. )ceste etichete, indicnd originea geografic, utilizarea unor metode sau ingrediente tradiionale, inclusiv organice, contribuie, de asemenea, la cre$terea competitiv"ii produselor agricole europene pe pieele internaionale. "iversele reforme prin care a trecut politica agricol a UE au promovat inova"ia (n agricultur $i (n prelucrarea alimentelor. Ca acestea se adaug proiectele de cercetare care au determinat creterea productivitii i reducerea efectelor asupra mediului, de e!emplu prin utilizarea produselor vegetale i a deeurilor pentru producerea energiei. Alocarea fon urilor (n func"ie e necesit"i "ei nc mai e!ist mecanisme e siguran" financiar estinate s vin (n spri)inul agricultorilor, acestea sunt folosite dup criterii mult mai selective. "e e!emplu, pot fi utilizate pentru situa"ii cu caracter e*cep"ional . dezastre naturale, epidemii de boli la animale 8de e!emplu febra aftoas9 . sau pentru a corecta dezechilibre ma4ore ale pieei care ar putea pune n pericol sectoare ntregi ale economiei rurale. UE completeaz veniturile agricultorilor cu spri4in direct menit s le asigure un nivel de trai decent. Bn schimb, ei trebuie s respecte normele n materie de igienDsiguran alimentar, sntate i bunstare animal, biodiversitate i conservare a vieii slbatice. :fert diversificat i preuri echitabile, unul dintre principiile fundamentale ale politicii agricole a UE. O concuren" mai loial *el mai mare importator de produse alimentare din lume i cea mai mare pia de desfacere a produselor alimentare provenind din rile n curs de dezvoltare, UE i.a reformat, recent, sistemele de spri4in, astfel nct subveniile pentru e!porturile agricole s fie mai puin susceptibile de a denatura pieele mondiale. Bn cadrul $undei "oha de negocieri comerciale internaionale, UE a propus eliminarea tuturor su%ven"iilor pentru e*porturi pn n 0-%1, precum ire ucerea semnificativ a ta*elor la importul de produse agricole. +eforme viitoare Bn ciuda reformelor semnificative care au avut loc n ultimii ani, rmn multe lucruri de fcut dup e!pirarea, n 0-%1, a actualului pachet financiar. Este necesar u%larea pro uc"iei mon iale e alimente pn n 0-'- pentru a face fa creterii populaiei i cererii consumatorilor de carne, ceea ce constituie o provocare din perspectiva impactului asupra mediului 8pierderea biodiversitii, deteriorarea solului i a calitii apei9. *onsultai n 0-%- n legtur cu aceste reforme, europenii au spus c doresc ca UE, prin politica sa agricol, s i a4ute pe fermieri nu numai s produc alimente, ci i s prote4eze resursele naturale i viaa slbatic, s amelioreze bunstarea animal i s menin viabilitatea comunitilor rurale. *a reacie la rezultatele consultrii, UE a publicat un set de propuneri e reform care reflect cerinele cetenilor, punnd accent pe folosirea metodelor agricole durabile, pe inovaie, cercetare i difuzarea cunotinelor, precum i pe un sistem de spri4in mai corect, menit s i a4ute pe agricultorii europeni s fac fa provocrilor viitoare. De ce se acor un a)utor at,t e su%stan"ial sectorului agricol Politica agricol este cea mai integrat dintre toate politicile UE. Prin urmare, absoarbe o parte important a bugetului su. "ar acetia sunt bani pe care guvernul dumneavoastr i.ar folosi oricum pentru agricultur, dar care sunt gestionai de UE i nu de guvernele naionale.

*u toate acestea, n ultimii ani, segmentul %ugetar alocat agriculturii a sc-ut rastic , de la aproape (-, n anii E(-, la doar 13, n perioada 0--(.0-%1. )ceast scdere reflect creterea numrului de responsabiliti care i revin Uniunii i re ucerile e costuri o%"inute prin reforme. )cestea din urm i.au permis Uniunii Europene s primeasc, din 0--3 i pn n prezent, nc %0 state membre, fr ca aderarea acestora s antreneze o cretere a fondurilor publice alocate agriculturii.