SUBIECTE ADMITERE BAROU Drept penal Drept Procesual Penal

1) Abuzul de ncredere. Infraciunea de abuz de ncredere este reglementat de art. 213 C. pen. Infraciunea de abuz de ncredere const n fapta persoanei care i nsuete un bun mobil al altuia deinut cu orice titlu sau dispunerea de acest bun pe nedrept sau refuzul de a!l restitui. "biectul infraciunii. "biectul #uridic specific al infraciunii de abuz de ncredere l constituie relaiile sociale patrimoniale a cror normal desfurare depinde de aprarea ncrederii ntre subiectele raporturilor respecti$e. "biectul material l constituie bunul mobil deinut cu orice titlu de fptuitor. %ubiecii infraciunii. %ubiectul acti$ nu poate fi dec&t persoana care deine pe baza unui raport #uridic un bun mobil al altuia. 'articipaia este posibil. %ubiect pasi$ direct este persoana de la care fptuitorul primise bunul. (n cazul n care bunul aparinea altei persoane aceasta $a fi subiect pasi$ indirect. )atura obiecti$. *lementul material al faptei este pre$zut de lege n trei ipostaze+ nsuirea dispunerea pe nedrept i refuzul de restituire. ,(nsuireareprezint luarea n stp&nire a bunului mobil de ctre cel care de drept nu a$ea dec&t detenia acestuia. 'e l&ng corpus fptuitorul i arog n mod fraudulos i animus comport&ndu!se cu bunul ca un ade$rat proprietar. .efuzul de restituire nseamn mpotri$irea manifest a detentorului de a napoia bunul mobil celui care i la ncredinat. %impla abinere de a restitui bunul la epuizarea termenului p&n la care subzist detenia nu reprezint un ,refuz de restituire-. )atura subiecti$. /apta se s$&rete cu intenie direct sau indirect. 0ei este susceptibil de toate formele legea nu pedepsete nici actele preparatorii nici tentati$a. Consumarea infraciunii de abuz de ncredere are loc n momentul nsuirii al dispunerii pe nedrept ori al refuzului. Aceast consumare este instantanee. /apta poate a$ea caracterul unei infraciuni continuate. Abuzul de ncredere se poate realiza prin trei modaliti normati$e+ nsuirea bunului altuia dispunerea pe nedrept de un asemenea bun sau refuzul de a!l restitui. Infraciunea se poate realiza i printr!o $arietate de modaliti faptice. Abuzul de ncredere se pedepsete cu nc1isoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend. 'entru infraciunea de abuz de ncredere aciunea penal se pune n micare la pl&ngerea prealabil a persoanei $tmate iar mpcarea prilor nltur rspunderea penal. 0ac ns bunul este n ntregime sau n 1

parte al statului aciunea penal se pune n micare din oficiu. 0ac prin comiterea infraciunii de abuz de ncredere s!a produs o pagub nesemnificati$a i sunt ndeplinite celelalte condiii instana de #udecat poate dispune nlocuirea rspunderii penal cu rspunderea care atrage o sanciune de drept administrati$. 2) Abuzul n ser$iciu contra intereselor persoanelor. Infraciunea de abuz n ser$iciu contra intereselor persoanelor este reglementat de art. 223 C. 'en. Infraciunea const n fapta funcionarului public care n e4erciiul atribuiilor sale de ser$iciu cu tiin nu ndeplinete un act sau l ndeplinete n mod defectuos i prin aceasta cauzeaz o $tmarea intereselor legale ale unei persoane. "biectul #uridic special este reprezentat de relaiile sociale de ser$iciu pentru prote#area crora este necesar ca orice funcionar public s!i ndeplineasc atribuiile conform statutului su #uridic e$it&nd astfel s aduc atingere intereselor legale ale unei persoane. (n subsidiar sunt prote#ate relaiile sociale pri$itoare la interesele legale ale persoanelor fizice interese la care se refer direct sau indirect actul de ser$iciu. 0e regul obiectul material lipsete. 0ac ns fapta se realizeaz asupra unui bun obiectul material este acel bun. %ubiectul acti$ este funcionarul public sau un alt funcionar deci circumstaniat. %ubiectul pasi$ este statul ca titular al $alorilor sociale ocrotite de lege adic bunul mers al acti$itii instituiilor publice. %ubiectul pasi$ secundar poate fi orice persoan. /apta se comite numai cu prile#ul efecturii unui act de ser$iciu la care agentul era ndreptit s procedeze. *lementul material const ntr!o aciune ori o inaciune. Astfel autorul nu ndeplinete actul de ser$iciu atunci c&nd trebuia s fac acest lucru ori dimpotri$ l realizeaz dar ntr!un mod necorespunztor. 'entru ca infraciunea s subziste nu este ne$oie de repetarea elementului material. 5ermenul act utilizat n lege are semnificaia de operaiune pe care funcionarul trebuie s o efectueze. 'rin nendeplinirea unui act se nelege omisiunea fptuitorului de a efectua acea acti$itate pe care era obligat s o fac iar prin nendeplinirea n mod defectuos se nelege efectuarea unei operaii n mod abuzi$ altfel de cum trebuia fcut. 'entru e4istena infraciunii se cere ca fapta s fi fost s$&rit de fptuitor n e4erciiul atribuiilor sale de ser$iciu. 6rmarea infraciunii const n apariia unei $tmri aduse intereselor unei persoane fizice. .aportul de cauzalitate presupune nu numai do$edirea caracterului incorect al e4ercitrii atribuiilor de ser$iciu de ctre autor dar i rele$area faptului c rezultatul acestei conduite necorespunztoare a fost nemi#locit o $tmare a drepturilor unei persoane. /orma de $ino$ie cu care se s$&rete fapta este numai intenie 7direct sau indirect). Culpa este e4clus deoarece termenul ,cu tiin- pe care l conine te4tul de lege implic cunoaterea de ctre agent a caracterului necorespunztor al e4ercitrii atribuiilor lui de ser$iciu i urmrirea sau acceptarea ca prin aceasta s se 2

a#ung la $tmarea intereselor legale ale unei persoane. Actele de pregtire i tentati$a nu se pedepsesc. Consumarea are loc numai atunci c&nd s!a produs efecti$ lezarea unui drept patrimonial sau nepatrimonial al subiectului pasi$ adiacent. Infraciunea poate a$ea forma continuat atunci c&nd fptuitorul n baza aceleiai rezoluii infracionale omite cu tiin s ndeplineasc n mod repetat un act sau n mod repetat ndeplinete defectuos un act aduc&nd o $tmare intereselor legale ale unei persoane. %e disting dou modaliti normati$e+ prima const n nendeplinirea cu tiin a unui act de ctre un funcionar public 7sau funcionar) n e4erciiul atribuiilor sale de ser$iciu8 cea de!a doua const n ndeplinirea defectuoas a unui act de ctre funcionarul public9 7sau funcionarul) n e4erciiul atribuiilor de ser$iciu. Infraciunea poate prezenta diferite modaliti faptice generate de mpre#urrile n care s!a produs abuzul i care pot a$ea ca efect atenuarea sau agra$area rspunderii penale. Infraciunea de abuz n ser$iciu contra intereselor este sancionat cu pedeapsa nc1isorii de la 3 luni la 3 ani.

3) Abuzul n ser$iciu contra intereselor publice. Infraciunea de abuz n ser$iciu contra intereselor publice este reglementat de art. 22: C. pen. Abuzul n ser$iciu contra intereselor publice const n fapta funcionarului public care n e4erciiul atribuiunilor sale de ser$iciu cu tiin nu ndeplinete un act ori l ndeplinete n mod defectuos i prin aceasta cauzeaz o tulburare nsemnat bunului mers al unui organ sau instituii de stat ori al unei alte uniti din cele la care se refer art. 12; C. 'en. sau o pagub patrimoniului acesteia. "biectul #uridic special l formeaz relaiile sociale a cror normal desfurare i dez$oltate nu este posibil fr o corect ndeplinire a ndatoririlor de ser$iciu de ctre funcionarii publici 7sau funcionari). "biectul material. Abuzul n ser$iciu contra intereselor publice nu are de regul un obiect material. 0ac ns nendeplinirea sau ndeplinirea defectuoas a actului s!a fcut n legtur direct cu un anumit bun acel bun sau lucru de$ine obiect material al infraciunii. %ubiectul acti$ al infraciunii de abuz n ser$iciu contra intereselor publice este calificat ! el trebuie s aib calitatea special de funcionar public sau funcionar. 'articipaia penal este posibil n oricare din formele sale. 'entru e4istena coautoratului este necesar ca toi fptuitorii s aib calitatea special cerut de lege. Instigator sau complice poate fi ns orice persoan care ndeplinite condiiile generale ale rspunderii penale. %ubiectul pasi$ este instituia sau orice alt unitate din cele artate n art. 12; C. pen. care a suferit o tulburare nsemnat a acti$itii sau o pagub adus patrimoniului su prin s$&rirea faptei. *lementul material se poate realiza fie printr!o inaciune ! nendeplinirea unui act8 fie printr!o aciune ! ndeplinirea defectuoas a unui act pri$itor la ndatoririle de ser$iciu. 'rin ,act3

se nelege operaiunea care trebuia efectuat de funcionarul public 7sau funcionar) potri$it solicitrilor fcute de o persoan i conform cu atribuiunile sale de ser$iciu. ,<endeplinirea unui act- presupune omiterea neefectuarea unui act care trebuie ndeplinit n $irtutea ndatoririlor de ser$iciu adic a unui act a crei ndeplinire cdea n atribuiunile funcionarului public 7sau funcionarului). 'rin ,ndeplinirea actului n mod defectuos- se nelege ndeplinirea lui n alte condiii termene modaliti dec&t cele reglementate de lege. <endeplinirea sau ndeplinirea defectuoas a actului adic aciunea sau inaciunea prin c&re se realizeaz elementul material al infraciunii trebuie s fie s$&rit de fptuitor n e4erciiul atribuiilor sale de ser$iciu. 6rmarea imediat poate consta ntr!o tulburare a bunului mers al unui organ sau instituii de stat ori al unei alte uniti din cele pre$zute n art. 12; C. pen. ori ntr!o pagub adus patrimoniului acesteia. 5ulburarea bunului mers const n orice fel de atingere adus funcionrii ireproabile a acestora. A doua urmare const n producerea unei pagube patrimoniului unui organ unei instituii de stat sau unei alte uniti din cele pre$zute n art. 12; C. pen. prin fapta abuzi$ a subiectului. *ste necesar stabilirea legturii de cauzalitate ntre aciunea sau inaciunea funcionarului public 7funcionarului) i una dintre urmrile pre$zute de te4tul de incriminare 7tulburarea nsemnat a bunului mers al unitii ori pgubirea patrimoniului acesteia). Abuzul n ser$iciu contra intereselor publice se s$&rete numai cu intenie care poate fi direct sau indirect. 5entati$a nu se pedepsete. Infraciunea se consum n momentul s$&ririi conduitei abuzi$e a funcionarului public 7funcionar) n e4ercitarea atribuiilor de ser$iciu urmat de producerea rezultatului. Infraciunea de abuz contra intereselor publice poate fi s$&rit n forma continuat. Infraciunea se epuizeaz n aceste situaii n momentul s$&ririi ultimei aciuni sau inaciuni. Infraciunea de abuz n ser$iciu contra intereselor publice are dou modaliti normati$e+ prima modalitate normati$ const n nendeplinirea cu tiin a unui act de ctre un funcionar public8 a doua modalitate normati$ const n ndeplinirea n mod defectuos a unui act de ctre un funcionar public n e4erciiul atribuiilor sale de ser$iciu. Infraciunea de abuz n ser$iciu contra intereselor publice se pedepsete cu nc1isoare de la 3 luni la ; ani.

2) Abuzul n ser$iciu prin ngrdirea unor drepturi. Infraciunea de abuz n ser$iciu prin ngrdirea unor drepturi este reglementat de art. 22= C. 'en. Abuzul n ser$iciu prin ngrdirea unor drepturi const n ngrdirea de ctre un funcionar public sau funcionar a folosinei sau a e4erciiului drepturilor $reunui cetean ori crearea pentru acesta a unor situaii de inferioritate pe temei de naionalitate ras se4 sau religie. "biectul #uridic special l constituie relaiile sociale care asigur interesele legale ale cetenilor 4

n ceea ce pri$ete egalitatea n drepturi a acestora mpotri$a abuzurilor funcionarilor publici sau a funcionarilor. "biectul material. 0e regul la aceast infraciune lipsete. 'ot fi situaii n care fapta s aib un obiect material de e4emplu n ipoteza n care abuzul9 pri$ete modificarea unui act de stare ci$il sau a altui act public. %ubiectul acti$ nemi#locit este calificat el poate fi numai un funcionar public sau un funcionar. )a s$&rirea faptei pot participa i alte persoane n calitate de coautori instigatori sau complici. (n ceea ce pri$ete coautorii acetia trebuie s aib calitatea special cerut de lege autorului. Instigator sau complice poate fi orice persoan. %ubiectul pasi$ este ceteanul cruia i s!a ngrdit folosina sau e4erciiul drepturilor pe temei de naionalitate ras se4 sau religie. )atura obiecti$. *lementul material. Abuzul n ser$iciu prin ngrdirea unor drepturi are coninuturi alternati$e put&ndu!se realiza sub aspectul elementului material fie prin aciunea de ngrdire a folosinei sau e4erciiului drepturilor $reunui cetean fie prin aciunea de creare pentru acesta a unor situaii de inferioritate pe temei de naionalitate ras se4 su religie. (n prima modalitate de realizare a elementului material al infraciunii fptuitorul fr nici o #ustificare legal l mpiedic pe un cetean s foloseasc drepturile pe care le are sau s le e4ercite n ntregime. (n ceea de!a doua modalitate i se creeaz ceteanului de ctre fptuitor tot fr nici o #ustificare legal o situaie mai puin bun dec&t cea a celorlali ceteni. <u are rele$an dac situaia de inferioritate este de ordin material sau numai moral. (n ambele cazuri aciunea fptuitorului este s$&rit pe temei de naionalitate ras se4 sau religie. 0ei este o infraciune comisi$ abuzul n ser$iciu prin ngrdirea unor drepturi poate fi s$&rit i prin acte omisi$e 7de e4emplu neincluderea unui cetean pe lista de alegtori neanga#area unei persoane ntr!un post $acant dei ndeplinete toate condiiile pentru a fi anga#at n acel post etc.). 'entru ca aciunile incriminate s constituie elementul material al infraciunii ! este necesar ca ele s fie efectuate de un funcionar public sau funcionar n sfera atribuiunilor de ser$iciu n caz contrar nu se poate $orbi de abuzul n ser$iciu prin ngrdirea unor drepturi. 6rmarea imediat se refer la lezarea folosinei sau e4erciiului acelui drept sau prin crearea unei situaii care nesocotete dreptul ceteanului. )ezarea poate fi nu numai moral dar poate fi i material. Infraciunea se s$&rete cu intenie direct. Cerina s$&ririi faptei numai n aceast form de $ino$ie rezult din mobilul special pre$zut de lege. %tabilirea mobilului n cazul acestei infraciuni constituie o cerin esenial pentru e4istena $ino$iei fptuitorului. Infraciunea de abuz n ser$iciu prin ngrdirea unor drepturi este o infraciune de aciune c1iar dac se poate s$&ri i prin acte omisi$e8 ca urmare este susceptibil de acte pregtitoare i tentati$ ns legea penal incrimineaz numai forma faptei consumate. Infraciunea este s$&rit n forma consumat c&nd s!a realizat aciunea incriminat i implicit s!a produs urmarea imediat cerut de norma de incriminare adic lezarea unui drept al persoanei. 0in art. 22= C. pen. rezult c infraciunea are dou modaliti normati$e+ prima modalitate normati$ const n ngrdirea 5

folosinei sau a e4erciiului drepturilor unui cetean8 a doua modalitate normati$ const n crearea unei stri de inferioritate pe temei de naionalitate ras se4 sau religie. (n raport de fiecare dintre aceste modaliti normati$e poate e4ista o $arietate de modaliti faptice determinate de mpre#urrile concrete de comitere a faptei i anume loc timp mi#loace natura dreptului ngrdit relaiile dintre subieci. 0e aceste modaliti faptice se $a ine seama la stabilirea gradului de pericol social concret i la dozarea pedepsei. Infraciunea de abuz n ngrdirea unor drepturi este sancionat cu pedeapsa nc1isorii de la 3 luni la ; ani.

;) Actele preparatorii. Coninut si pedepsire. Actele pregtitoare sau preparatorii constau n acti$itatea de procurare a instrumentelor a mi#loacelor i cunoaterea mpre#urrilor necesare s$&ririi infraciunii. 5otodat n raport de elementele e$ideniate se elaboreaz planul aciunii se stabilete modul de ndeprtare al obstacolelor materiale care sunt mi#loacele de transport modul de ndeprtare de la locul faptei posibilitatea de aciune etc. 0up acti$itatea de pregtire pentru a a#unge la rezultatul dorit persoana trebuie s treac la noi acte materiale care produc acest rezultat. Caracteristic actelor de pregtire este faptul c ele nu pot fi concepute numai n cazul n care realizarea 1otr&rii delictuale are loc ntr!un anumit timp. Actul de pregtire presupune o manifestare de durat deoarece numai n acest caz ntre e4ecutarea propriu!zis i rezoluia delictual ar putea s se interpun o perioad de timp suplimentar aceea n care este necesar realizarea actelor de pregtire. 'entru ca o acti$itate s fie considerat ca act premergtor ea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii+ s fie comis n scopul s$&ririi infraciunii8 s mbrace o form concret s se materializeze ntr!o manifestare capital de a crea condiii fa$orabile e4ecutrii aciunii ilicite sau pentru mpiedicarea descoperirii faptei8 s nu fac parte din latura obiecti$ descris n norma de incriminare deoarece n acest caz nu ar fi act pregtitor ci ar fi $orba despre tentati$8 s fie s$&rit cu intenie direct n sensul urmririi producerii rezultatului a pregtirii acti$itii ulterioare care s se desfoare cert fr eec8 actele pregtitoare sunt incompatibile cu intenia indirect sau culpa. (n ceea ce pri$ete incriminarea actelor pregtitoare ca form a infraciunii deci ca fapt pedepsit n literatura de specialitate s!au conturat trei opinii i anume+ concepia obiecti$ concepia incriminrii limitate a actelor premergtoare i concepia incriminrii nelimitate a actelor de pregtire. A$&nd n $edere cele trei concepii cu pri$ire la incriminarea actelor de pregtire at&t Codul penal din 1>3= c&t i codul penal actual au adoptat concepia obiecti$ a neincriminrii actelor pregtitoare moti$ pentru care n partea general a Codului penal actele premergtoare nu au fost definite codul penal incrimin&nd n mod e4cepional actele pregtitoare pentru o serie de infraciuni cu grad 6

ridicat de periculozitate. (n art. 1=3 alin. 2 C. pen. se consider tentati$ i producerea sau procurarea mi#loacelor ori instrumentelor precum i luarea de msuri n $ederea comiterii infraciunilor pre$zute la art. 1;3 C. pen. 7trdarea prin a#utarea inamicului) art. 1;> C. pen. 7spiona#ul) art. 13? C. pen. 7atentat care pune n pericol securitatea statului) art. 131 C. pen. 7atentat asupra unei colecti$itii) etc.(n art. 1:>. C. pen. se pre$ede c constituie tentati$ i producerea sau procurarea mi#loacelor a instrumentelor sau luarea de msuri n $ederea comiterii faptei pre$zute n alin. 38 n art. 1:> alin. 3 C. pen. care incrimineaz o form agra$ant a infraciunii de lipsire de libertate n mod ilegal se arat c+ dac pentru eliberarea persoanei se cere, n orice mod, ca statul, o persoan juridic, o organizaie internaional interguvernamental sau un grup de persoane s ndeplineasc sau s nu ndeplineasc un anumit act, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani. (ncriminarea actelor pregtitoare prin asimilarea lor cu tentati$a nu nseamn c se confund actele pregtitoare cu aceasta 7tentati$a) ci doar c se $a aplica tratamentul #uridic nscris n art. 21 C. pen. pre$zut pentru tentati$. Actele pregtitoare asimilate cu tentati$a i sancionate ca atare dac sunt urmate de comiterea infraciunii sub form consumat sau tentati$ nu $or fi sancionate separat ca un concurs de infraciuni deoarece ele se absorb n infraciunea s$&rit urm&nd a se considera ntreaga acti$itate ca o unitate infracional. Actele pregtitoare asimilate tentati$ei sunt susceptibile de desesizare i de mpiedicare a producerii rezultatului n condiiile impuse n art. 22 C. pen. potri$it cruia este aprat de pedeaps fptuitorul care s a desesizat ori a mpiedicat, mai nainte de descoperirea faptei, producerea rezultatului. !ac actele ndeplinite p"n n momentul desesizrii sau mpiedicrii producerii rezultatului constituie o alt infraciune, se aplic pedeapsa pentru acea infraciune.

3) Actul se4ual cu un minor. Infractiune care face parte din subgrupul de infractiuni pri$itoare la $iata se4uala de art. 1>: Cod penal si consta in actul se4ual de orice natura cu o persoana de se4 diferit sau de acelasi se4 care nu a implinit $arsta de 1; ani sau in actul se4ual de orice natura cu o persoana intre 1;!1: ani daca fapta este sa$arsita de tutore sau curator ori de catre supra$eg1etor ingri#itor medic curant profesor sau educator folosind calitatea sa. "biectul #uridic consta in in$iolabilitatea se4uala a minorului. "biectul material consta in corpul $ictimei. In cazul al.1 subiectul acti$ poate fi orice persoana iar in cazul al.2 faptuitorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. )atura obiecti$a consta intr!un act se4ual care se realizeaza cu consimtamantul $ictimei. 6rmarea imediata consta intr!o incalcare a libertatii se4uale. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia directa. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 1? ani si 7

interzicerea unor drepturi. /orme agra$ate al.3!daca a ctul se4ual cu o persoana care nu a implinit 1: ani a fost determinat de oferirea sau darea de foloase de catre faptuitor $ictimei. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. Al.2 faptele din al.1!3 au fost sa$arsite in scopul producerii de materiale pornografice. %anctiunea consta in inc1isoare de la ; la 1; ani si interzicerea unor drepturi. Al.2 ipoteza II! faptele din al.1!3 au fost sa$arsite in scopul producerii de materiale pornografice si s!a folosit constrangerea. %anctiunea consta in inc1isoare de la ; la 1: ani si interzicerea unor drepturi. Al.; faptele pre$azute in al.1 au fost sa$arsite in impre#urarile pre$azute in art.1>= al.2 lit.b 7$iol!$ictima se afla in ingri#irea ocrotirea educarea paza sau in tratamentul faptuitorului) sau faptele pre$azute in al.1!2 au a$ut urmarile pre$azute in art.1>= al.2 lit.c 7$iol!s!a cauzat $ictimei o $atamare gra$a a integritatii corporale sau a sanatatii). 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la ; la 1: ani si interzicerea unor drepturi. Al.3!fapta a a$ut ca urmare moartea sau sinuciderea $ictimei. 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1; la 2; ani si interzicea unor drepturi.

=)Amnistia. *ste actul de clementa acordat prin lege de 'arlament prin care din considerente de politica penala este inlaturata raspunderea penala e4ecutarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii pentru infractiuni conise pana la data aparitiei legii de amnistie. 0upa aria de cuprindere de intindere+ Amnistie generala !8 Cand pri$este orice infractiune indiferent de gra$itate. Amnistie speciala !8 Cand pri$este anumite infractiuni particularizate prin cuantumul pedepsei natura lor ori calitatea infractorilor. 0upa conditiile in care amnistia de$ine incidenta+ Amnistia neconditionata 7pura sau simpla) !8 Cand incidenta ei nu este subordonata indeplinirii $reunei conditii speciale. Amnistia conditionata !8 Incidenta acesteia este subordonata indeplinirii anumitor conditii. 0upa momentul in care inter$ine+ Amnistia antecondamnatorie !8 Cand inter$ine dupa sa$arsirea infractiunii dar inainte de condamnarea definiti$a pentru aceasta. Amnistia postcondamnatorie !8 Cand inter$ine dupa ce 1otararea de con!damnare a ramas definiti$a. *fectele amnistiei antecondamnatorii Amnistia are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta sa$arsita. Astfel daca nu a fost declansat procesul penal acesta nu $a mai fi pornit iar daca procesul a inceput de#a acesta $a inceta in momentul aplicarii actului de amnistie. *4ista o e4ceptie in acest caz atunci cand procesul $a continua la cererea inculpa!tului pentru ca acesta sa!si poata do$edi ne$ino$atia. 0aca la finalizarea procesului inculpatul este gasit ne$ino$at instanta $a pronunta o solutie de ac1itare. In cazul in care se constata $ino$atia inculpatului el nu $a fi condamnat facandu!se aplica!rea pre$ederilor 8

actului de amnistie. *fectele amnistiei postcondamnatorii Amnistia are ca efect incetarea e4ecutarii pedepsei precum si inlaturarea tuturor consecintelor care decurg din condamnare. Aceasta inseamna ca respecti$a con!damnare nu se ia in considerare la stabilirea starii de recidi$a si ca nu $a constitui un impediment la acordarea liberarii conditionate. 0e asemenea daca pedeapsa a fost pusa in e4ecutare e4ecutarea $a inceta iar daca nu a fost pusa in e4ecutare aceasta nu $a mai incepe. *fectele amnistiei postcondamnatorii se produc intotdeauna numai pentru $iitor. Astfel amenda platita pana in momentul inter$enirii actului de amnistie nu se $a restitui iar condamnatul nu $a primi despagubiri pentru partea e4ecutata din pedeapsa. )imitele amnistiei+ )imita temporala! .eprezinta momentul pana la care opereaza actul de amnistie. 're$ederile actu!lui de amnistie se aplica infractiunilor sa$arsite pana la data indicata in cuprinsul actului sau in lipsa unei asemenea precizari pana la data intrarii in $igoare a legii de amnistie. Amnistia este prin esenta ei o lege cu aplicare retroacti$a. " problema discutata in doctrina este cea referitoare la efectele amnistiei in legatura cu infractiunile cu durata de e4ecutare. Astfel se discuta ce se intampla in cazul unei infractiuni continuate ale carei acte sunt sa$arsite o parte inainte de inter$enirea amnistiei si o parte dupa inter$enirea acesteia. In unele sisteme de drept 7Italia) se pre$ede ca amnistia inlatura raspunderea penala pentru actele sa$arsite anterior inter$entiei amnistiei. 0aca este $orba de o infractiune continua se considera ca pentru a beneficia de amnistie aceasta trebuie sa se fi epuizat ante!rior inter$enirii amnistiei. In spri#inul acestor argumente se sustine ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale 7este o inter$entie a legiuitorului) si ca pe calea unui act de amnistie legiuitorul poate scinda o astfel de infractiune. In sc1imb infractiunea continua apartine unitatii naturale de infractiuni astfel incat legiuitorul nu poate inter$eni spre a scinda aceasta unitate. 0octrina romana nu a impartasit aceasta distinctie. 0esi nu e4ista un te4t de lege e4pres atat doctrina cat si #urisprudenta romaneasca apreciaza ca amnistia poate produce efecte cu pri$ire la o infractiune continua continuata sau de obicei numai in masura in care ea s!a epuizat anterior adoptarii actului de amnistie sau datei pre!$azute pentru aplicabilitatea actului de amnistie. )imita materiala!%e refera la sfera infractiunilor pentru care legea de amnistie poate fi aplicata. Aceasta limita poate fi determinata in functie de mai multe criterii+ dupa natura infractiunilor8 dupa $aloarea pre#udiciului8 dupa persoana sau $arsta condamnatului8 dupa limita pedepsei. *fectele amnistiei+ 'otri$it art. 11> 72) cod penal amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta a masurilor educati$e a despagubirilor ci$ile sau asupra drepturilor per! soanei $atamate. *4ceptii+ In cazul masurilor de siguranta produc efecte in anumite situatii. Astfel interzicerea aflarii intr!o anumita localitate si interzicerea intoarcerii in locuinta fa!miliala nu se poate dispune decat daca persoana a fost condamnata la o anumita pedeapsa. 0aca nu a fost condamnata ca efect al amnistiei nu se pot dispune aceste masuri. In doctrina e4ista discutii cu pri$ire la faptul daca se $or mai e4ecuta masurile de siguranta atunci cand amnistia 9

inter$ine dupa ce acestea au fost aplicate. In legatura cu aceasta problema e4ista doua opinii. 'rima opinie spune ca se $or aplica oricum masurile de siguranta. Cea de!a doua sustine ca acestea nu se $or mai e4ecuta deoarece art. 11> 71) cod penal arata ca pe data aplicarii actului de amnistie inceteaza toate consecintele condamnarii. .eferitor la masurile educati$e marea ma#oritate a actelor de amnistie adoptate in ultimii ani au pre$azut ca amnistia se aplica si masurilor educati$e legiuitorul derogand de la art. 11> 72) cod penal. %pre deosebire de celelalte doua cazuri amnistia nu produce efecte asupra drep!turilor persoanelor $atamate 7despagubirile ci$ile). :) @eia accidental. @eia accidental in$oluntar sau fortuit este starea n care a a#uns o persoan independent de $oina ei. Conform art.2> Cod 'enal+ A #u constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac fptuitorul, n momentul sv"r$irii faptei, se gsea, datorit unor mprejurri independente de voina sa, n stare de beie complet produs de alcool sau alte substane .A (n acest caz autorul nu $a fi pedepsit. @eia complet se caracterizeaz prin lipsa aproape total a energiei fizice i afectarea psi1ic a indi$idului. (n aceast situaie persoana este incapabil s neleag caracterul aciunii ori inaciunii sale. @etia $oluntara este starea in care a#unge o persoana care consuma $oit bauturi alcoolice ori substante al caror efect ebriant il cunoste. @etia preordinata sau premeditata este totdeauna o circumstanta agra$anta a raspunderii penale deoarece peroana si!a pro$ocat anume aceasta stare pentru a a$ea mai mult cura# in sa$arsirea faptei ori pentru a o in$oca drept scuza a sa$arsirii faptei. @etia simpla poate fi deopotri$a si o circumstanta atenuanta caci faptuitorul in momentul cand si!a pro$ocat aceasta stare nu a$ea intentia sa sa$arseasca o fapta pre$azuta de legea penala. 0upa gradul de into4icatie cu alcool ori alte substante betia poate fi + completa sau incompleta. @etia completa se caracterizeaza prin paralizarea aproape completa a energiei fizice si intunecare a facultatilor psi1ice. In aceasta stare persoana este incapabila de a intelege caracterul actiunii ori inactiunii sale si de a fi stapan pe ea. @etia incompleta se caracterizeaza prin aceea ca into4icatia cu alcool ori alte substante ebriante este intr!o faza incipienta manifestata de regula prin e4citabilitate si impulsi$itate. In aceasta stare capacitatea persoanei de a intelege si de a $oi nu este abolita ci doar slabita. Conditiile starii de betie. 'entru e4istenta acestei cauze care inlatura caracterul penal al faptei se cer indeplinite conditiile+ in momentul sa$arsirii faptei faptuitorul sa se fi gasit in stare de betie produa prin alcool ori alte substante8 starea de betie in care se gasea faptuitorul sa fie accidentala in$oluntara fortuita8 starea de betie sa fi fost completa8 fapta comisa in aceasta stare de betie accidentala si completa sa fie pre$azuta de legea penala caci numai atfel isi gasesc incidenta dipozitiile art. > c.p. *fecte #uridice!/apta sa$arsita in stare de betie accidentala completa nu este infractiune fiind sa$arita fara $ino$atie. 10

/aptuitorul in momentul sa$arsirii faptei s!a aflat din cauze independente de $ointa sa in imposibilitatea de a!si da seama de actiunile sau inactiunile sale si de a fi stapan pe ele sa$arsind fapta fara $ino$atie. Cand betia accidentala nu este completa atunci caracterul penal al faptei nu este inlaturat iar starea de betie poate constitui o circumstanta atenuanta.

>) Concursul de infraciuni i recidi$a n cazul persoanei #uridice. In $ederea alinierii legislatiei noastre la cea europeana odata cu integrarea .omaniei in 6niunea *uropeana problema raspunderii penale a persoanei #uridice a constituit obiect de preocupare atat pentru legiuitorul roman cat si pentru doctrina #uridica. Acesta fiind un considerent important a determinat ca legiuitorul roman sa introduca institutia raspunderii penale a persoanei #uridice Bpersoanele #uridice cu e4ceptia statului a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o acti$itate ce nu poate face obiectul domeniului pri$at raspund penal pentru infractiunile sa$arsite in realizarea obiectului lor de acti$itate sau in interesul ori in numele persoanei #uridice daca fapta a fost sa$arsita cu forma de $ino$atie pre$azuta de legea penala-. .eguli pri$ind aplicarea pedepselor+ cand legea pre$ede pentru infractiunea sa$arsita de persoana fizica pedeapsa inc1isorii de cel mult 1? ani sau amenda minimul special al amenzii pentru persoana #uridica este de ; ??? lei iar ma4imul special este de 3? ??? lei8 iar cand legea pre$ede pentru infractiunea sa$arsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe $iata sau pedeapsa inc1isorii mai mare de 1? ani minimul special al amenzii pentru persoana #uridica este de 1? ??? lei iar ma4imul special al amenzii este de >?? ??? lei. Calitatea de persoana #uridica este o conditie pentru autor care trebuie sa fie indeplinita adica sa e4iste+ in momentul sa$arsirii infractiunii. 0eclansarea raspunderii penale. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea penala a persoanei #uridice sa fie angrenata sunt urmatoarele+ 1)C infractiunea sa fie sa$arsita in realizarea obiectului de acti$itate ori in numele sau interesul persoanei #uridice8 2)C infractiunea sa fie sa$arsita de orice persoana care actioneaza indi$idual fie ca membru al unei persoane #uridice care are atributii de conducere in sanul ei 3)C sa fie indeplinita forma de $ino$atie pre$azuta de lege8 2)C infractiunea sa nu fie sa$arsita de catre stat autoritati publice sau institutii publice care nu desfasoara acti$itati din domeniul pri$at. .ecidi$a!e4ista recidi$a si pentru persoana #uridica in urmatoarele situatii+ I)C cand dupa ramanerea definiti$a a unei 1otarari de condamnare persoana #uridica sa$arseste din nou o infractiune cu intentie iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost e4ecutata8 II)C cand dupa ramanerea definiti$a a unei 1otarari de condamnare persoana #uridica sa$arseste din nou o infractiune cu intentie iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost e4ecutata sau considerata ca e4ecutata. Amenda consta in suma 11

de bani pe care persoana #uridica este obligata sa o plateasca drept urmare a sa$arsirii unei infractiuni. 'lata unei amenzi sanctiune pecuniara are cate$a a$anta#e+ atinge in mod direct patrimoniul persoanei #uridice dar prezinta si costuri minime pentru e4ecutare iar daca este bine indi$idualizata asigura in mod direct realizarea scopului pedepsei. 'edepsele instituite impotri$a persoanelor #uridice care au sa$arsit infractiuni sunt pre$azute in art. ;31 Cod penal dupa cum urmeaza+ 1. 'edeapsa principala C plata unei amenzi in suma de la 2 ;?? lei la 2 ??? ??? lei si 2. 'edepse complementare+ 1)C dizol$area persoanei #uridice8 2)C suspendarea acti$itatii persoanei #uridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre acti$itatile persoanei #uridice in legatura cu care s!a sa$arsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani8 3)C inc1iderea unor puncte de lucru ale persoanei #uridice de la 3 luni la 3 ani8 2)C interzicerea de a participa la procedurile de ac1izitii publice pe o durata de la unu la 3 ani8 ;)C afisarea sau difuzarea 1otararii de condamnare. 5entati$a este pre$azuta de Codul penal si in cazul persoanei #uridice care este sanctionata cu amenda cuprinsa intre minimul special si ma4imul special al amenzii pre$azute pentru infractiunea consumata reduse la #umatate. )a aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare. Concursul de infractiuni este prezent si in cazul persoanei #uridice pedepsita drastic prin aplicarea la ma4imul special al pedepsei amenzii a unui spor de 3?? ??? lei sau >?? ??? lei. 'e langa pedeapsa principala a amenzii se pot aplica persoanei #uridice de catre instanta de #udecata una sau mai multe pedepse complementare. 0izol$area persoanei #uridice este cea mai aspra pedeapsa complementara care poate fi pronuntata in urmatoarele situatii+ a)C atunci cand persoana #uridica a fost constituita in scopul sa$arsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de acti$itate a fost deturnate in acest scop8 b)C in caz de nee4ecutare cu rea!credinta a uneia dintre pedepsele complementare 7suspendarea acti$itatii persoanei #uridice sau suspendarea uneia dintre acti$itatile persoanei #uridice in legatura cu care s!a sa$arsit infractiunea inc1iderea unor puncte de lucru ale persoanei #uridice8 interzicerea de a participa la ac1izitii publice). 'edeapsa complementara a dizol$arii persoanei #uridice are ca efect desc1iderea procedurii de lic1idare iar o copie de pe dispoziti$ul 1otararii definiti$e de condamnare se $a comunica instantei ci$ile competente care $a proceda la desemnarea lic1idatorului. " copie de pe dispoziti$ul 1otararii de condamnare definiti$a se comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei #uridice si organului care a inregistrat persoana #uridica pentru a lua masurile necesare. Dasura dizol$arii persoanei #uridice nu se aplica in cazul partidelor politice sindicatelor patronatelor si organizatiilor religioase apartinand minoritatilor care au fost constituite potri$it legii si persoanelor #uridice care isi desfasoara acti$itatea in domeniul presei. %uspendarea acti$itatii sau a uneia din acti$itatile persoanei #uridice consta in+ interzicerea desfasurarii acti$itatii sau a uneia dintre acti$itatile persoanei #uridice in realizarea careia a fost sa$arsita infractiunea. Aceasta sanctiune se poate dispune si atunci cand persoana #uridica cu 12

rea!credinta

nu e4ecuta pedeapsa complementara afisarea sau difuzarea 1otararii de

condamnare. %uspendarea acti$itatii sau a uneia dintre acti$itatile persoanei #uridice poate fi aplicata pe o durata de la 3 luni la 3 ani. " copie de pe dispoziti$ul 1otararii de condamnare prin care s!a aplicat aceasta masura se comunica la data ramanerii definiti$e organului care a autorizat infiintarea persoanei #uridice si organului care a inregistrat persoana #uridica pentru a lua masurile necesare. Inc1iderea unor puncte de lucru ale persoanei #uridice se refera la+! inc1iderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru ale persoanei #uridice cu scop lucrati$ in care s!a desfasurat acti$itatea in realizarea careia a fost sa$arsita infractiunea. Dasura poate fi dispusa pe o perioada de la 3 luni la 3 ani. Interdictia de a participa la procedurile de ac1izitii publice!Dasura consta in interzicerea de a participa direct sau indirect la procedurile pentru atribuirea contractelor de ac1izitii publice pe o perioada de la 1 la 3 ani. " copie de pe dispoziti$ul 1otararii de condamnare prin care s!a aplicat persoanei #uridice pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la ac1izitii publice se $a comunica la data ramanerii definiti$e "ficiului .egistrului Comertului in $ederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului Dinisterului Eustitiei in $ederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul national al persoanelor #uridice fara scop patrimonial precum si altor autoritati care tin e$identa persoanelor #uridice in $ederea efectuarii formalitatilor de publicitate. asupra + imaginii de marca reputatiei comerciale pozitiei persoanei #uridice care duce la pierderea clientelei si diminuarea credibilitatii acesteia. 'otentialele $ictime ale persoanei #uridice sunt astfel atentionate si de$in mai precaute in inc1eierea unei relatii contractuale cu persoana #uridica in cauza sau pot sa se orienteze spre alti parteneri. 'unerea in practica a acestei pedepse complementare se realizeaza pe c1eltuiala persoanei #uridice condamnate. Afisarea 1otararii de condamnare se realizeaza in e4tras in forma si locul stabilite de instanta pentru o perioada intre o luna si 3 luni. 'ublicarea se mai poate face si in presa scrisa sau audio$izuala instanta de #udecata stabileste numarul de aparitii care nu poate fi mai mare de 1? iar in cazul difuzarii prin alte mi#loace audio$izuale durata acesteia nu poate depasi 3 luni. are obligatia de a inainta instantei de e4ecutare do$ada inceperii e4ecutarii afisarii sau dupa caz do$ada e4ecutarii publicarii 1otararii de condamnare in termen de 3? de zile de la data comunicarii 1otararii dar nu mai tarziu de 1? zile de la data inceperii e4ecutarii ori dupa caz de la e4ecutare. " copie de pe 1otararea de condamnare se comunica la data ramanerii definiti$e organului care a autorizat infiintarea persoanei #uridice si organului care a inregistrat persoana #uridica pentru a lua masurile necesare. .aspunderea penala a persoanei #uridice nu e4clude raspunderea persoanei fizice care a contribuit la sa$arsirea aceleiasi infractiuni. Aceasta reglementare este legitimata de realitatile sociale si economice in $ederea sa$arsirii de infractiuni sau pentru acoperirea sa$arsirii unor infractiuni economice concurenta neloiala licitatii frauduloase spiona# economic etc.6n alt moti$ al instituirii raspunderii persoanei #uridice 13

a fost dat de conditiile aderarii .omaniei la 6niunea *uropeana. <oua reglementare conditioneaza anga#area raspunderii persoanei #uridice de sa$arsirea infractiunii in realizarea obiectului de acti$itate al persoanei #uridice sau in interesul ori in numele acesteia fara ca raspunderea penala a persoanei #uridice sa e4cluda raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit in orice mod la sa$arsirea aceleiasi infractiuni. 1?) Cazul fortuit. Cazul fortuit este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Cazul fortuit desemneaza situatia starea impre#urarea in care actiunea sau interactiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea peroana nu l!a conceput si nici urmarit si care se datoreaza unei energii a carei inter$entie nu a putut fi pre$azuta. %ursa impre#urarilor fortuite poate fi+ fenomenele naturii 7cutremure furtuni trasnete alunecari de teren in$azia unor insecte) a caror producere in timp nu poate fi pre$azuta8 te1nicizarea acti$itatilor umane 7defectarea unui mecanism)8 conduita imprudenta a unei persoane 7aparitia brusca in fata unui auto$e1icul in $iteza a unei persoane)8 starea maladi$a a unei persoane 7epilpsie lesin atac de cord etc). Impre#urarea nepre$izibila poate fi anterioara concomitenta sau subsec$enta actiunii faptuitorului. Conditii de e4istenta " fapta se considera sa$arsita in caz fortuit cand sunt indeplinite conditiile+ rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta inter$entiei unei impre#urari straine de $ointa si constiinta faptuitorului8 faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a pre$edea inter$entia impre#urarii 7fortei straine) care a produs rezultatul8 fapta care a capatat un rezultat socialmente periculos sa fie pre$azuta de legea penala.

11) Circumstanele agra$ante. Circumstantele agra$ante legale!%unt pre$azute e4pres in art. =; 71) cod penal+ 1) %a$arsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna. * o circumstanta reala deoarece se refera la fapta. Aceasta se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut!o sau pre$azut!o. * importanta determinarea sferei participantilor pentru a decide daca fapta a fost comisa de 3 sau mai multe persoane. %e au in $edere autorul coautorii si complicii concomitenti. <u intra in calcul instigatorii si complicii anteriori. Circumstanta fiind reala se resfrange si asupra acestora in masura in care au cunoscut!o sau au pre$azut!o. Aceasta circumstanta agra$anta este realizata indiferent daca toate cele trei per!soane sunt prezente ori nu la locul faptei indiferent de contributia acestora la sa$arsirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal. *a nu se aplica atunci cand in continutul agra$at al infractiunii intra ca element circumstantial sa$arsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. *4+ /urtul calificat comis de doua sau mai 14

multe persoane. Dai general spus opereaza regula pri$ind raportul dintre circumstantele generale si cele speciale. 0e asemenea nu are importanta pentru retinerea agra$antei daca $ictima a stiut sau nu ca fapta se comite de trei sau mai multe persoane. 2) %a$arsirea infractiunii prin acte de cruzime prin $iolente asupra membrilor familiei sau prin mi#loace ce prezinta pericol public. a) %a$arsirea infractiunii prin acte de cruzime 'entru a fi o infractiune comisa prin acte de cruzime trebuie sa indeplineasca doua conditii+ presupune o ferocitate din partea infractorului o salbaticie in comiterea faptei prin care se cauzeaza $ictimei suferinte inutile pe o perioada indelungata de timp8 sa$arsirea faptei trebuie prin natura ei sa cauzeze un sentiment de oroare celor ce asista sau celor ce afla de sa$arsirea ei. Cele doua conditii trebuie sa fie indeplinite cumulati$ accentul cazand pe prima dintre ele. 'entru a retine agra$anta nu e necesar ca actele de cruzime sa fi dus la moartea $ictimei. 0e asemenea e necesar ca $ictima sa se fi aflat in $iata in momentul aplicarii lo$iturilor ce constituie cruzimi. %a$arsirea infractiunii prin cruzimi este pre$azuta si ca element circumstantial al omorului deosebit de gra$ deci nu poate fi retinuta in acest caz ca agra$anta generala aceasta fiind pre$azuta in aceasta situatie ca agra$anta speciala. b) %a$arsirea infractiunii prin $iolente asupra membrilor familiei. 'rin membru al familiei se intelege sotul sau ruda apropiata daca aceasta locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul. %e pune problema infractiunilor in cazul carora se poate retine aceasta agra$anta. Aceasta nu se poate retine in cazul infractiunilor de lo$iri sau alte $iolente $atamare corporala gra$a sau $iol. Asta pentru ca e4ista o agra$anta speciala cu acest continut. Agra$anta ar putea fi retinuta in cazul $atamarii corporale gra$e in cazul de tal1arie intre membrii familiei in caz de santa# $iolare de domi!ciliu sau alte asemenea fapte ce absorb actele de $iolenta. c) %a$arsirea faptei prin metode ori mi#loace care prezinta pericol public. 'rin acestea se inteleg mi#loace susceptibile sa aduca atingere unui numar mare de persoane sau unor bunuri foarte importante. %unt cuprinse aici orice mi#loace de comitere care prezinta o potentialitate de pericol mai mare decat cea pe care o implica comiterea faptei. *ste suficient ca prin metodele sau mi#loacele folosite sa se produca acest pericol nefiind necesar sa se fi produs si urmarea potentiala. Ca e4emplu am a$ea sa$arsirea faptei prin incendiere inundare sau distrugere prin e4plozie. In cazul infractiunii de distrugere calificata sau in cazul infractiunii de omor nu se retine agra$anta generala ci cea speciala. Cand o astfel de impre#urare este pre$azuta si ca element circumstantial al unei infractiuni calificate nu se $alorifica decat ca element circumstantial. 3) %a$arsirea infractiunii de catre un ma#or impreuna cu un minor. Aceasta circumstanta se aplica doar in cazul pluralitatii ocazionale 7participatiei) si nu se aplica in cazul pluralitatii naturale sau pluralitatii constituite. 'entru retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa raspunda penal fiind suficient ca el sa participe la comiterea infractiunii. 0e asemenea se $a retine aceasta circumstanta si daca minorul este cel care l!a introdus in campul infractional pe ma#or. In cazul in care ma#orul nu 15

cunoaste $arsta minorului nu se retine circumstanta agra$anta deoarece ma#orul este intr!o eroare de fapt. 2) %a$arsirea infractiunii din moti$e #osnice. %unt considerate moti$e #osnice+ in$idia rautatea gelozia razbunarea etc.. *4ista si in cazul acestei modalitati de sa$arsire a infractiunii o circumstanta agra$anta speciala si anume omorul calificat comis in interes material. ;) %a$arsirea infractiunii in stare de betie anume pro$ocata in $ederea comiterii faptei. .atiunea instituirii acestei agra$ante se leaga de gradul de pericol social mai ridicat a unei persoane ce comite fapta in aceasta stare. 'entru retinerea circumstantei faptuitorul trebuie sa comita fapta in stare de betie completa sau incompleta pe care si!a pro$ocat!o el in ideea ca aceasta l!ar fi a#utat sa comita fapta. %e pune problema daca ea presupune in mod necesar premeditarea. .aspunsul ar fi ca nu presupune deoarece premeditarea necesita o stare de relati$ calm si un timp relati$ indelungat de luare a 1otararii. 0aca aceasta circumstanta agra$anta nu presupune premeditarea atunci cand autorul a si premeditat sa$arsirea faptei cele doua circumstante se pot retine concomitent. 3) %a$arsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prile#uita de o calamitate. 'entru a se retine aceasta agra$anta nu este suficient ca infractiunea sa fie comisa in timpul unei calamitati ci trebuie ca persoana sa fi profitat efecti$ de aceasta calamitate. In acest caz nu este necesar ca starea de necesitate sa fie instituita de Fu$ern fiind suficient ca ea sa e4iste. Ca circumstanta agra$anta speciala a$em aici furtul calificat in timpul unei calamitati. Circumstantele agra$ante #udiciare %unt acele impre#urari care confera faptei un caracter agra$ant fara ca ele sa fie pre$azute de legea penala. )egea nu le mentioneaza nici ca titlu e4emplificati$. Art. =; 72) cod penal se limiteaza la a preciza faptul ca instanta poare retine cu titlu de circumstante agra$ante si alte impre#urari ce confera faptei un caracter gra$. .amane la latitudinea instantei sa aprecieze e4istenta unor astfel de circumstante. %unt considerate in doctrina penala circumstante agra$ante #udiciare+ betia $oluntara comiterea unui furt de catre un politist sau tal1aria comisa de cel care efectueaza ser$iciul de paza. %e pot retine ca agra$ante #udiciare impre#urari reglementate de #udecator ca agra$ante speciale dar aplicandu!se la alte infractiuni decat cele pentru care sunt reglementate e4pres. 0e asemenea se pot retine ca circumstante agra$ante impre#u!rari ce pri$esc modul de sa$arsire a infractiunii sau mi#loacele folosite. Art. 1=; lit. a) cod penal pre$ede ca o circumstanta agra$anta speciala la omor premeditarea. Astfel premeditarea nu mai poate fi retinuta ca agra$anta #udiciara la omor dar poate fi retinuta la alte infractiuni cum ar fi $iolul sau tal1aria. *fectele circumstantelor agra$ante!%pre deosebire de circumstantele atenuante circumstantele agra$ante determina o depasire facultati$a a limitei speciale de pedeapsa. In cazul in care instanta a retinut cel putin o circumstanta agra$anta legala sau #udiciara aceasta poate in mod facultati$ sa aplice o pedeapsa pana la ma4imul special. 0aca acesta este neindestulator mai poate adauga un spor de pana la ; ani in cazul pedepsei inc1isorii si de pana la #umatate din ma4imul special in cazul amenzii. In cazul pedepsei 16

inc1isorii sporul de ; ani nu poate depasi o treime din ma4imul special. Circumstantele agra$ante nu au efect asupra pedepsei detentiunii pe $iata. 0e asemenea ele nu au ca efect inlocuirea pedepselor pre$azute de lege si nu au efect asupra pedepselor complementare.

12) Circumstanele atenuante. Circumstantele atenuante legale!Acestea sunt cele pre$azute e4pres in art. =3 cod penal a caror aplicare este obligatorie si care au ca efect atenuarea pedepsei aplicabile infractorului. Circumstantele atenuante legale pre$azute in articolul mentionat sunt+ 1) 0epasirea limitelor legitimei aparari. 'entru a fi circumstanta atenuanta trebuie indeplinite conditiile+ a) %a$arsirea faptei sa constea intr!o aparare in fata unui atac material direct imediat in#ust si care sa puna in pericol gra$ persoana sau drepturile ei. b) /apta infractorului sa constea intr!o aparare disproportionata. c) *4cesul de aparare sa nu se datoreze starii de tulburare sau temere in care s!a aflat infractorul. 2) 0epasirea limitelor starii de necesitate Conditii+ a) /apta trebuie sa constea intr!o actiune de sal$are in fata unui pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel. b) 6rmarea cauzata de actiunea de sal$are sa fie $adit disproportionata fata de urmarea pe care ar genera!o pericolul. c) /aptuitorul sa!si fi dat seama ca e4ista aceasta disproportie. 3) %tarea de pro$ocare!consta in sa$arsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii determinate de o pro$ocare din partea persoanei $atamate produsa prin $iolenta printr!o atingere gra$a a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita gra$a. Conditiile starii de pro$ocare+ I. Conditiile actului pro$ocator+ a) %a constea intr!o $iolenta o atingere gra$a a demnitatii persoanei sau o alta actiune ilicita gra$a. 'otri$it acestei conditii amenintarea sau $iolenta psi1ica nu constituie act pro$ocator deoarece ea nu este nici $iolenta si nici atingere gra$a adusa demnitatii. 5otusi ea poate fi inclusa la alta actiune ilicita gra$a. b) 'oate fi comis cu orice forma de $ino$atie sau c1iar de catre o persoana iresponsabila. c) %a determine o stare de puternica tulburare. Aprecierea acestei conditii se fa!ce in concreto in fiecare caz particular instanta apreciind daca acea persoana a fost sau nu in stare de tulburare. d) %a nu fi fost determinat de catre cel care a comis fapta in stare de pro$ocare. II. Conditiile ripostei+ a) 5rebuie sa fie concomitenta sau posterioara actului de pro$ocare. b) %a fie intentionata. c) %a fie determinata de actul pro$ocator adica sa e4iste o cauzalitate psi1ica intre actul pro$ocator si riposta. d) %a se indrepte impotri$a pro$ocatorului. @. Circumstantele atenuante #udiciare %unt acele impre#urari care atenueaza raspunderea penala ramanand la latitudinea #udecatorului decizia de a le alege si de a le aplica. Aceste circumstante sunt intr!un numar nelimitat #udecatorul putand alege una sau mai multe in functie de caracteristicile fiecarei infractiuni sau a fiecarui infractor. Codul penal pre$ede e4pres in art. =2 cu titlu e4emplificator 17

trei impre#urari care pot constitui circumstante atenuante+ 1) Conduita buna a infractorului inainte de sa$arsirea infractiunii. 2) %taruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita. 3) Atitudinea infractorului dupa sa$arsirea infractiunii rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii comportarea sincera in cursul procesului inlesnirea descoperi!rii ori arestarii participantilor. In afara de circumstantele pre$azute in art. =2 cod penal mai pot e4ista alte circumstante atenuante #udiciare nepre$azute e4pres in lege cum ar fi+ starea de betie accidentala incompleta starea de betie $oluntara completa 7uneori) ni$elul intelectual al faptuitorului mediul din care pro$ine acesta etc.. In cazul in care instanta alege o circumstanta atenuanta #udiciara ea este obligata sa moti$eze retinerea acesteia si sa aplice tratamentul sanctionator atenuat. *fectele circumstantelor atenuante I. *fectele asupra pedepselor principale Circumstanta atenuanta poate determina fie o coborare a pedepsei sub minimum special fie o inlocuire cu o alta specie de pedeapsa. 1) *fectele asupra detentiunii pe $iata. 'otri$it art. == cod penal atunci cand e4ista circumstante atenuante in cazul unei pedepse cu detentiunea pe $iata instanta este obligata sa inlocuiasca aceasta pedeapsa cu pedeapsa inc1isorii cuprinsa intre 1? si 2; de ani. 2) *fectele asupra pedepsei inc1isorii Aceste efecte sunt reglementate in art. =3 cod penal+ a) Cand minimum special al pedepsei inc1isorii este de 1? ani sau mai mare pe!deapsa se coboara sub minimum special dar nu mai #os de 3 ani. b) Cand minimum special al pedepsei inc1isorii este de ; ani sau mai mare pe!deapsa se coboara sub minimum special dar nu mai #os de un an. c) Cand minimum special al pedepsei inc1isorii este de 3 ani sau mai mare pe!deapsa se coboara sub minimum special dar nu mai #os de 3 luni. d) Cand minimum special al pedepsei inc1isorii este de un an sau mai mare pe! deapsa se coboara sub acest minim pana la minimum general. e) Cand minimum special al pedepsei inc1isorii este cuprins intre 3 luni si 1 an pedeapsa se coboara sub acest minim pana la minimum general 71; zile !8 3 luni) sau se aplica pedeapsa cu amenda care dupa noile modificari pre$azute de )egea 13>G2??2 nu poate fi mai mica de 2.;??.??? lei. Cand minimum special este sub 3 luni se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 2.???.??? lei. *4ista o situatie de e4ceptie cand reducerea pedepsei inc1isorii nu se poate face decat pana la o treime din minimul special dar noul minim nu poate fi mai mic de ; ani. Aceasta e4ceptie se aplica atunci cand e $orba de urmatoarele tipuri de infractiuni+ infractiuni contra sigurantei statului infractiuni contra pacii si omenirii infractiuni de omor infractiuni sa$arsite cu intentie care au a$ut ca urmare moartea unei persoane sau infractiuni prin care s!au produs consecinte deosebit de gra$e. Atunci cand minimum special se modifica in urma retinerii circumstantelor atenuante are loc si modificarea ma4imului special. Acesta $a fi inferior minimului special pre$azut de lege pentru infractiunea comisa c1iar si cu o zi. <u este nici o diferenta pri$ind limitele de pedeapsa daca este retinuta o singura circumstanta atenuanta sau daca sunt retinute mai multe. 3) *fectele asupra pedepsei cu amenda Art. =3 71) lit. f) cod penal 18

pre$ede+ Cand pedeapsa pre$azuta de lege e amen!da aceasta se coboara sub minimul ei special putand fi redusa pana la 1;?.??? lei in cazul in care minimul special este de 3;?.??? lei sau mai mare ori pana la mini!mul general cand minimul special este sub 3;?.??? lei. II. *fectul asupra pedepselor complementare. Consta in aceea ca aplicarea pedepselor complementare de$ine facultati$a. Atunci cand e4ista circumstante atenuante pedeapsa complementara pri$ati$a de drepturi poate fi inlaturata.

13) "morul simplu i omorul calificat. "morul!infractiunea consta in uciderea unei persoane8 obiectul #uridic!dreptul la $iata8 obiectul material!corpul $ictimei aflate in $iata. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. )atura obiecti$a se poate realiza atat printr!o actiune cat si printr!o inactiune. Inactiunea ca modalitate a elementului material e4ista atunci cand faptuitorul nu isi indeplineste obligatia de a actiona pentru impiedicarea mortii $ictimei. /apta constituie infractiune c1iar si atunci cand faptuitorul pune $ictima intr!o situatie periculoasa si nu face nimic pentru a impiedica producerea mortii acesteia. 6rmarea imediata consta in moartea $ictimei. .aportul de cauzalitate dintre fapta autorului si moartea $ictimei trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune $ino$atia faptuitorului sub forma intentiei care poate fi directa sau indirecta. *roarea asupra persoanei $ictimei nu influenteaza $ino$atia faptuitorului si nu inlatura raspunderea sa penala. )o$itura de$iata aberatio ictus e4ista in situatia in care faptuitorul isi indreapta actiunea asupra unei persoane pe care $rea sa o ucida insa datorita unei manipulari gresita a instrumentului folosit ori datorita altor cauze accidentale rezultatul se produce asupra unei alte persoane. 5entati$a se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea $ictimei. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1? la 2? ani si interzicerea unor drepturi. "morul calificat!art.1=;!Cod penal!consta in omorul sa$arsit in $reuna din urmatoarele impre#urari+ 1) cu premeditare!premeditarea presupune intrunirea cumulati$a a trei conditii+ trecerea unui inter$al de timp din momentul luarii 1otararii de a sa$arsi omorul si pana in momentul e4ecutarii infractiunii8 efectuarea unor acte de pregatire materiala in $ederea sa$arsirii faptei constand in luarea de masuri8 procurarea de instrumente sau mi#loace. Aceste acte trebuie realizate in inter$alul de timp cuprins intre momentul luarii rezolutiei infractionale si momentul sa$arsirii faptei8 efectuarea unor acte de pregatire morala psi1ica in $ederea sa$arsirii faptei constand in acti$itatea psi1ica a faptuitorului de reflectare cum $a sa$arsi infractiunea. 'remeditarea este o circumstanta personala care nu se $a rasfrange asupra celorlanti participanti. Circumstanta agra$anta a premeditarii e4ista atat in cazul erorii asupra persoanei $ictimei cat si in cazul de$ierii lo$iturii deoarece ceea ce intereseaza este ca faptuitorul sa fi premeditat suprimarea $ietii unui om. In principiu este 19

posibila coe4istenta premeditarii cu pro$ocarea. 2) "morul sa$arsit din interes material! interesul material este orice folos a$anta# sau beneficiu de natura sau beneficiu de natura patrimoniala si poate consta in bunuri a$anta#e materiale recunoasterea unui drept stingerea unei datorii. Agra$anta e4ista indiferent daca interesul material urmarit de catre faptutor este realizat sau nu. %a$arsirea omorului din interes material este o circumstanta personala deoarece pri$este latura subiecti$a a infractiunii. 3) "morul sa$arsit asupra sotului sau asupra unei rude apropiate!agra$anta ia in considerare calitatea speciala dintre faptuitor si $ictima acea de sot sau ruda apropiata. Calitatea de sot trebuie sa e4iste in momentul sa$arsirii faptei. .ude apropiate sunt potri$it art.12; Cod penal ascendentii descendentii fratii si surorile copii acestora precum si persoanele de$enite prin infiere astfel de rude. Calitatea de sot sau ruda apropiata a faptuitorului in raport cu $ictima este o circumstanta personala care nu se rasfrange asupra participantilor. 2) "morul sa$arsit profitand de starea de neputinta a $ictimei de a se apara!trebuie indeplinite doua conditii+ $ictima trebuie sa se afle in stare de neputinta de a se apara. %e considera a fi in stare de neputinta de a se apara si persoanele a caror forta fizica este $adit disproportionata fata de cea a faptuitorului. %tarea de neputinta a $ictimei de a se apara trebuie sa fie e4terioara acti$itatii faptuitorului adica sa nu i se datoreze acestuia. Actele de natura sa puna $ictima in neputinta de a se apara sa$arsite de faptuitor constituie acte de pregatire sau de e4ecutare a omorului care sunt absor$ite de infractiunea consumata omor8 faptuitorul trebuie sa profite efecti$ de starea $ictimei sa$arsind infractiunea mai usor. *ste necesar ca faptuitorul sa fi stiut in momentul sa$arsirii faptei ca $ictima se afla in stare de neputinta de a se apara. 0aca faptuitorul a fost in eroare in ceea ce pri$este starea $ictimei omorul este simplu si nu calificat. ;) "morul sa$arsit prin mi#loace ce pun in pericol $iata mai multor persoane!agra$anta se refera la mi#loacele de sa$arsire a omorului mi#loace care fie prin natura lor fie datorita impre#urarilor i n care sunt folosite in afara mortii $ictimei creaza o stare de pericol pentru $iata altor persoane. *ste necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut faptul ca mi#loacele folosite pun in pericol $iata mai multor persoane. 'ozitia faptuitorului se caracterizeaza prin intentie directa in raport cu persoana $izata ca $ictima si intentie indirecta in raport cu persoanele a caror $iata este pusa in pericol datorita mi#loacelor pe care le foloseste. Circumstanta este reala si se rasfrange asupra participantilor cu conditia sa o fi cunoscut. 3) "morul sa$arsit in legatura cu indeplinirea indatoririlor de ser$iciu sau publice ale $ictimei! agra$anta se #ustifica deorece fapta nu incalca numai dreptul persoanei la $iata ci si atributul autoritatii cu care sunt in$estite anumite persoane. 'entru aplicarea agra$antei este suficient sa se stabileasca o legatura intre omorul sa$arsit si indatoririle de ser$iciu ale $ictimei. In cazul in care $ictima este un functionar care e4ericta autoritatea de stat omorul implica si un act de ultra# situatie in care infractiunea de ultra# este absorbita de omor. =) "morul sa$arsit pentru a se sutrage sau a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare ori de la e4ecutarea unei 20

pedepse. Agra$anta ia in considerare faptul ca prin sa$arsirea omorului se incalca in secundar si acti$itatea de infaptuire a #ustitiei. %ituatia premisa consta in faptul ca autorul omorului sau o terta persoana se afla in una din urmatoarele trei situatii pre$azute alternati$+ urmarirea arestarea e4ecutarea unei pedepse. Arestarea semnifica atat arestarea in$inuitului sau a inculpatului ca masura pre$enti$a cat si arestarea pentru punerea in e4ecutare a unei 1otarari definiti$e de condamnare la o pedeapsa cu inc1isoarea pri$ati$a de libertate. *4ecutarea unei pedepse semnifica masura luata pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor pri$ind e4ecutarea pedepselor principale complementare si accesorii. 0aca scopul lipseste agra$anta nu poate fi aplicata. :) "morul sa$arsit pentru a inlesni sau a ascunde sa$arsirea altei infractiuni!agra$anta ia in considerare faptul ca omorul este conceput si realizat ca o infractiune mi#loc pentru a inlesni sau a ascunde sa$arsirea altei infractiuni. In cazul inlesnirii comiterii altei infractiuni nu intereseaza daca faptuitorul urmeaza sau nu sa participe la acea infractiune. In cazul ascunderii altei infractiuni nu intereseaza daca omorul s!a sa$arsit dupa sau concomitent cu acea infractiune daca faptuitorul a participat sau nu la comiterea ei nici daca participand a a$ut calitatea de autor instigator sau complice. Circumstanta are caracter personal. >) "morul sa$arsit in public. 5entati$a se pedepseste. 'edeapsa consta in inc1isoare de la 1; la 2; de ani si interzicerea unor drepturi.

12) Complicitatea. Complicitatea este acea forma a participatiei penale insotita de intentie constand intr!o acti$itate care a#uta sau inlesneste in orice mod organizarea unei fapte pre$azute de legea penala ori care in timpul sau inainte de sa$arsirea faptei promite ca $a tainui lucrurile pro$enite din aceasta fapta sau ca $a fa$oriza pe infractor c1iar daca ulterior aceasta promisiune nu se $a implini. Complicele este acea persoana care cu intentie inlesneste sau a#uta in orice mod la realizarea unei fapte pre$azute de legea penala. Aceasta complicitate capata rele$anta din punct de $edere al dreptului penal atunci cand acest a#utor si inlesnire a sa$arsirei unei fapte pre$azute de legea penala. 'entru a fi in prezenta complicitati trebuie ca aceasta acti$itate de a#utare si inlesnire pe care o sa$arseste complicele sa fie alaturata acti$itati infactionale a autorului acti$itatea coplicelui sa se angreneze in cauzalitatea psi1ica dar si morala a faptei. Complicitatea presupune acti$itatea prin car2e se a#uta sau inlesneste in orice mod cu intentie la sa$arsirea unei fapte pre$azuta de legea penala prin care se promite inainte sau in timpul sa$arsirii faptei tainuirea de bunuri sau fa$orizarea celui ce a comis fapta c1iar in conditiile neindeplinirii acestei promisiuni. 'rin inlesnire se realizeaza o complicitate anterioara iar prin a#utor o complicitate concomitenta.. Actele de pregatire in $ederea sa$arsirii infractiunii cand se 21

comit de complice pot consta in procurarea de instrumente sau procurarea de informatii referitoare la locul timpul comiterii faptei. Inmanarea in timpul comiterii faptei de diferite instrumente ce ser$esc in acest scops au asistenta in timpul sa$arsiri faptei de catre autorul ce se spri#ina pe acest act reprezinta un a#utor acordat. Complicitatea se poate realiza si prin promisiunea facuta inainte sau in timpul sa$arsirii faptei de tainuire a bunurilor pro$enite din aceasta sau de fa$orizare a faptuitorului c1iard aca dupa sa$arsirea faptei promisiunea nu este indeplinita

1;) Concursul ideal de infraciuni. Concursul ideal de infractiuni e4ista potri$it art.33 lit.b! Cod penal atunci cand o actiune sau o inactiune sa$arsita de aceeasi persoana datorita impre#urarilor in care a a$ut loc si urmarilor pe care le!a produs intruneste elementele mai multor infractiuni. Infractiunile pot de aceeasi natura concursul fiind omogen sau de natura diferita concursul fiind eterogen.

13) Dinoritatea fptuitorului C cauz care nltur caracterul penal al faptei. Dinoritatea fptuitorului este situaia n care fapta este comis de un minor care la dat s$&ririi ei nu ndeplinea condiiile legale pentru a rspunde penal. (n dreptul ci$il ns susintorii legali prinii rspund pentru pagubele produse de copiii lor minori aflai sub supra$eg1erea lor. 'otri$it dispozitiilor legale nu constituie infractiune fapta pre$azuta de legea penala sa$arsita de un minor care la data comiterii acesteia nu implineste conditiile legale pentru a raspunde penal. Astfel nu raspunde penal minorul care nu a implinit $arsta de 12 ani precum si minorul intre 12 si 13 ani care in momentul sa$arsirii faptei a lucrat fara discernamant. 'ana la 12 ani lipsa discernamantului este o prezumtie absoluta iar intre 12 si 13 ani o prezumtie relati$a urmand a fi stabilita printr!o e4pertiza medicala. Dinorul care a implinit $arsta de 13 ani raspunde penal. Dinorul beneficiaza de un regim special al sanctiunilor penale. /ata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educati$a pre$azuta de lege ori i se poate aplica o pedeapsa cu inc1isoare sau amenda. )imitele pedepselor se reduc la #umatate. <u i se pot aplica pedepse complementare. 'entru a inlatura caracterul penal al faptei trebuie indeplinte urmatoarele conditii+ sa se sa$arseasca o fapta pre$azuta de legea penala faptuitorul sa nu indeplineasca conditiile legale pentru a raspunde penal. /apta sa$arsita de un minor nu este infractiune fiind sa$arsita fara $ino$atie. *ste o circumstanta personala care nu se resfrange asupra participantilor. 22

1=) Concursul real de infraciune. Concursul real de infractiuni este acea forma ce se realizeaza prin sa$arsirea mai multor infractiuni ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distincte. Concursul real simplu!intre infractiuni nu e4ista alta legatura decat cea personala. Concursul real calificat!e4ista anumite cone4iuni intre infractiunile sa$arsite. Cone4itatea etiologica!presupune o legatura mi#loc!scop intre infractiunile comise adica o infractiune este comisa pentru a inlesni sa$arsirea altei infractiuni. Cone4itatea consec$entiala!se comite o infractiune pentru a acoperi sa$arsirea altei infractiuni.

1:) Constr&ngerea fizic i constr&ngerea moral. Constrangerea fizica este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Constrangerea fizica ete preiunea pe care o forta careia nu I se poate rezita o e4ercita asupra energiei fizice a unei alte persoane in asa fel incat aceasta comite o fapta pre$azuta de legea penala fiind in imposibilitate fizica sa actioneze altfel. Conditiile constrangerii fizice+ %a e4ite o constrangere aupra fizicului unei persoane. Actiunea de constrangere asupra fizicului unei persoane poate pro$eni din partea altei persoane 7imobilizare secrestare)8 constrangerea poate fi din partea unui animal 7un caine dresat care imobilizeaza faptuitorul)8 ori din partea unui e$eniment 7inundatie $iscol cutremur etc.) care rapeste libertatea de miscare a faptuitorului in sensul ca il opreste de la o actiune ori il impinge la o acti$itate ca pe un simplu instrument 7cadrea pe g1eata lesinul epilepia etc). Constrangerea la care a fost supusa persoana sa nu I se fi putut rezista. 'osibilitatea de a rezista constrangerii fizice se apreciaza la cazul concret tinand seama deopotri$a de natura si de intensitatea fortei de constrangere ca si de capacitatea si starea psi1ica a persoanei constranse. %ub imperiul constrangerii fizice persoana sa sa$arseasca o fapta pre$azuta de legea penala. Constrangerea morala consta in presiunea e4ercitata prin amenintarea cu un pericol gra$ pentru persoana faptuitorului ori a altuia si sub imperiul careia cel amenintat sa$arseste o fapta pre$azuta de legea penala. Conditiile constrangerii morale %a sa$arseasca o fapta pre$azuta de legea penala sub imperiul unei constrangeri e4ercitate prin amenintare. %a e4ercite o actiune de constrangere e4ercitata prin amenintare cu un pericol gra$. 'ericolul gra$ cu care se ameninta daca nu se sa$arseste fapta pretinsa poate pri$i $iata integritatea corporala libertatea demnitatea a$erea celui amenintat ori a altei persoane. 'ericolul gra$ cu care ameninta sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin sa$arsirea faptei pretinse. 23

1>) 'rincipiile aplicrii legii penale n spaiu. Aceasta este gu$ernata de un principiu de baza care se completeaza cu alte trei principii de aplicare subsidiara. 'rincipiul fundamental in materia aplicarii legii penale romane in spatiu este principiul teritorialitatii pre$azut de art. 3 cod penal articol in conformitate cu care legea penala romana se aplica infractiunilor comise pe teritoriul tarii noastre.*lementul care determina incidenta legii penale romane este locul comiterii infractiunii. <u are importanta nici cetatenia infractorului nici cea a $ictimei nici $aloarea sociala impotri$a careia se indreapta actiunea. 5ot ceea ce intereseaza este ca infractiunea sa fi fost sa$arsita pe teritoriul .omanei.5eritoriul tarii este definit de art. 122 cod penal. 'otri$it aln. 1 al acestui articol se considera infractiune sa$arsita pe teritoriul tarii si infractiunea sa$arsita pe o na$a sau aerona$a romana. " infractiune sa$arsita la bordul unor na$e sau aerona$e ramane o infractiune sa$arsita pe teritoriul tarii c1iar daca ele sunt in afara teritoriului tarii. Aceste na$e si aerona$e nu fac parte din teritoriul tarii nu sunt o e4tindere a teritoriului ci o e4tindere a legii penale in cazul infractiunilor sa$arsite pe acestea. In sc1imb fac parte din teritoriul .omaniei localurile misiunilor diplomatice si consulare straine e4istente in tara noastra. .egula ubicuitatii 7art. 123 Cod penal) !8 " infractiune se socoteste a fi comisa pe teritoriul tarii atunci cand pe acel teritoriu ori pe o na$a sau aerona$a a a$ut loc actiunea ori s!a produs rezultatul. Aceasta regula are drept scop e$itarea situatiei de nepedepsire care ar decurge din deplasarea $ictimelor dintr!un stat in altul. Cele trei principii de aplicare susidiara sunt+ a) 'rincipiul personalitatii legii penale romane b) 'rincipiul realitatii legii penale romane c) 'rincipiul uni$ersalitatii legii penale romanea) 'rincipiul personalitatii legii penale romane. Acest principiu este formulat de art. 2 cod penal si potri$it acestuia legea penala romana se aplica infractiunilor sa$arsite in afara teritoriului tarii de cetatenii romani sau de persoanele apatride care isi au domiciliul in .omania. In ceea ce pri$este calitatea 7sfera) persoanelor dispozitia din art. 2 este clara+ cetatenii romani si cei apatrizi domiciliati in .omania. 'otri$it dispozitiilor Constitutiei apatrizii pot fi e4tradati fara nici o distinctie dupa cum isi au sau nu domiciliul in .omania. Acestia nu mai beneficiaza in strainatate de protectia statului roman. Astfel sfera persoanelor care intra sub incidenta legii penale romane in baza principiului personalitatii se restrange la cetatenii romani. 'otri$it "6F 112G3?.?:.2??1 sunt incriminate faptele sa$arsite in strainatate de cetatenii romani sau de persoanele fara cetatenie domiciliate in .omania. 'otri$it art. 1 din "6F mentionata intrarea sau iesirea dintr!un stat strain prin trecerea ilegala a frontierei acestuia sa$arsita de un cetatean roman sau de o persoana apatrida domiciliata in .omania constituie infractiune si se pedepseste cu inc1isoare de la 3 luni la 2 ani. 0octrina considera ca cetatenia trebuie sa e4iste 24

in momentul sa$arsirii infractiunii dar ca este posibila aplicarea legii penale romane in baza principiului personalitatii si atunci cand cetatenia a fost dobandita dupa sa$arsirea infractiunii. %anctionarea unei persoane care nu ar a$ea cetatenie romana la data infractiunii ar insemna stabilirea in mod retroacti$ a obligatiei de a respecta legea penala romana in sarcina unei persoane care la data comiterii infractunii nu a$ea nici o legatura cu statul nostru. )egea penala se poate deci aplica doar daca la data comiterii infractiunii persoana care a comis fapta a$ea cetatenie romana. %anctionarea persoanei in cauza se face potri$it dispozitiilor inscrise in tratatele si con$entiile de asistenta #uridica in materie penala inc1eiate de .omania cu alte state. In te4tele acestor tratate e4ista o clauza in conformitate cu care atunci cand se refuza e4tradarea statul solicitat 7*4. .omania) are obligatia de a #udeca in conformitate cu legea nationala infractiunea sa$arsita pe teritoriul celuilalt stat de catre persoana a carei e4tradare s! a refuzat. 0e lege lata el este incident indiferent de legile penale ale statului pe teritoriul caruia s!a comis infractiunea. 0octrina sustine ca ar trebui conditionata aplicarea legii penale romane in baza acestui principiu de dubla incriminare 7legea penala ar trebui sa se aplice doar daca infractiunea este pre$azuta si de legea penala a statului unde a fost comisa). b) 'rincipiul realitatii *lementul de legatura legii este $aloarea impotri$a penale careia se indreapta romane infractiunea.

'otri$it art. ; cod penal legea penala romana se aplica infractiunii sa$arsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain in cazul in care infractiunea este indreptata impotri$a sigurantei statului roman ori impotri$a $ietii sau integritatii corporale a unui cetatean roman. )egea penala romana se aplica in acest caz indiferent daca legea statului in care a fost comisa infractiunea o pre$ede sau nu. 0eoarece este necesara o cooperare cu organele statului in care a fost comisa infractiunea punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de autorizarea prealabila a procurorului general al 'arc1etului de pe langa Curtea %uprema de Eustitie. In acest caz nu este suficienta sesizarea din oficiu. c) 'rincipiul uni$ersalitatii legii penale romane 'otri$it acestui principiu legea penala romana se aplica sanctiunii sa$arsite in strainatate de cetateni straini sub rezer$a a doua conditii+ /apta sa fie incriminata atat de legea penala romana cat si de legea penala a statului unde a fost sa$arsita. Infractorul sa se afle bene$ol pe teritoriul .omaniei. Acest principiu este consacrat in foarte putine legislatii intrucat statele refuza sa incarce autoritatea nationala cu cauze care nu au nici o legatura cu statul. * greu de aplicat acest te4t fiindca+ )imiteaza competenta organelor de cercetare romane la acele ipoteze in care infractorul se afla bene$ol pe teritoriul statului nostru. Caracterul subsidiar fata de con$entiile internationale pri$ind e4tradarea. In ipoteza in care e4ista o cerere de e4tradare care $izeaza persoana in cauza autoritatile romane $or da prioritate cererii de e4tradare fara a refuza e4tradarea pe moti$ ca ar a$ea competenta in #udecarea infractorului. Art. 3 72) cod penal pre$ede ca legea penala romana poate fi aplicata infractiunilor sa$arsite in 25

afara teritoriului tarii de un cetatean strain atunci cand aceste infractiuni au fost comise impotri$a intereselor statului roman ori impotri$a intereselor unui cetatean roman. In cazul acestor fapte legea penala romana se aplica doar daca s!a obtinut e4tradarea persoanei in cauza. " persoana poate fi #udecata doar pentru infractiunea pentru care a fost e4tradata. Aceasta dispozitie nu instituie o e4ceptie de la principiul e4tradarii ci instituie o e4ceptie de la regimul aflarii bene$ole a infractorului pe teritoriul tarii noastre. In materia aplicarii legii penale in spatiu sunt incidente imunitatile de #urisdictie penala Imunitatea de #urisdictie penala Constituie o e4ceptie de la aplicarea in spatiu a legii penale romane indiferent de principiul care ar face incidenta aceasta lege. %e considera ca acestea sunt o e4ceptie de la principiul teritorialitatii insa sfera e mult mai larga. Aceste imunitati au caracter general dar nu absolut. *le au caracter general pentru ca e4clud in toate situatiile aplicarea legii penale romane dar nu au caracter absolut pentru ca nu e4onereaza de raspundere persoana care a comis fapta. In baza con$entiilor internationale statul al carui cetatean este cel ce a comis infractiunea are obligatia de a!l trage la raspundere pentru fapta sa$arsita. Categorii de functionari care beneficieaza de imunitate de #urisdictie penala+ a) agentii diplomatici si consulari acreditati in .omania b) reprezentantii organizatiilor internationale aflate pe teritoriul tarii noastre c) sefii statelor straine membrii gu$ernelor straine precum si alte categorii de functionari stabiliti prin con$entii internationale sau pe baza de reciprocitate atunci cand se afla pe teritoriul .omaniei d) personalul fortelor armate straine stationate sau aflate in tranzit pe teritoriul statului roman cu acordul autoritatilor romane e) personalul na$elor si aerona$elor militare straine precum si personalul na$elor si aerona$elor utilizate in scopuri gu$ernamentale Aceste imunitati legate de personalul na$elor si aerona$elor $izeaza atat infractiunile sa$arsite la bordul lor cat si infractiunile sa$arsite de personalul acestora pe teritoriul .omaniei. %pre deosebire de na$ele si aerona$ele mai sus amintite cele folosite in scopuri comerciale nu beneficiaza de imunitate de #urisdictie atunci cand sunt stationate in porturi sau aeroporturi sau in marea teritoriala. In sc1imb na$ele comerciale aflate in tranzit prin marea teritoriala beneficiaza de imunitate de #urisdictie penala. )egea penala romana se $a aplica infractiunilor sa$arsite la bordul acestor na$e in urmatoarele situatii+ a) Cand infractiunea a fost comisa de un cetatean roman sau fara cetatenie domiciliat in .omania. b) Cand infractiunea a fost indreptata impotri$a intereselor .omaniei sau impotri$a unui cetatean roman sau a unei persoane rezidente pe teritoriul .omaniei. c) Cand infractiunea este de natura sa tulbure linistea si ordinea publica din tara sau marea teritoriala. d) Cand e4ercitarea #urisdictiei autoritatilor romane este necesara pentru a pune capat unei acti$itati de trafic de stupefiante. e) Cand inter$entia autoritatilor romane a fost ceruta in scris de capitanul na$ei sau de un agent diplomatic sau consular al statului al carui pa$ilion il abordeaza. 26

2?) 'rincipiile aplicrii legii penale n timp. 5oate actele normati$e se aplic pe ntreg inter$alul cuprins ntre momentul intrrii n $igoare i acelea al ieirii din $igoare. 5oate actele normati$e intr n $igoare din momentul publicrii n Donitorul oficial sau de la o dat ulterioar e4pres pre$zut n actul normati$. Ca regul general actele normati$e nu pre$d data ieirilor din $igoare. Actele normati$e temporare i nceteaz aplicabilitatea la e4pirarea per. 're$zute ca ele s se aplice. Ieire din $igoare a actelor normati$e permanente se realizeaza prin abrogare. Abrogarea este un procedeu de te1nic legislati$ i const n manifestarea de $oin a legislatorului n sensul ncetrii puterii obligatorii a unui act normati$ sau a unor pi din el. 0in punct de $edere a modalitii n care opereaz abrogarea poate fi + e4pres sau tacit. Abrogarea e4pres este modalitatea prin care un act normati$ care intr n $igoare pre$ede n mod e4pres ieirea din $igoare altui act normati$. Abrogarea e4pres poate fi direct sau indirect. Abrogarea e4pres direct const n nominalizarea e4pres a actului normati$ sau aprilor din cuprinsul acestuia care!i ncetez aplicati$itatea odat cu intrarea n $igoare a noului act normati$. Abrogarea e4pres indirect nu nominalizeaz n mod e4pres actul normati$ sau pri ale acestuia care!i nceteaz aplicabilitatea menion&nd doar la modul general c pe data intrrii n $igoare a noului act normati$ orice dispoziie contrar acestuia se abrog. Abrogarea tacit C mod. prin care actul normati$ care intr n $igoare nu pre$ede n mod e4pres ncetarea aplicabilitii unui act normati$ anterior sau unei pri din el dar cuprinde reglementri contrare acestuia. (n acest fel normele #uridice $ec1i de$in incompatibile cu cele cuprinse n actul normati$ nou !!!!sunt scoase din $igoare n mod tacit. 0in punct de $edere al ntinderii abrogare + total C se realiz. prin scoaterea din $igoare a unui ntreg act normati$8 parial C se realiz. prin scoaterea din $igoare a unei norme #uridice dintr!un act normati$. Aciunea normelor #uridice n timp este gu$ernat de principiul neretroacti$itii legii i principiului aplicrii imediate a legii noi. 'rincipiul neretroacti$itii legii const n faptul c legea dispune numai pentru $iitor nea$nd putere retroacti$. 'rinc.aplicrii legii noi const n faptul c legea nou se aplic tuturor faptelor #ur. care iau natere se modific sau se sting dup momentul intrrii n $igoare precum i efectelor produse de aceste efecte #uridice. 0e la principiul neretroacti$itii e4ist dou e4cepii de retroacti$itate+ se refer la normele #uridice interpretati$e prin care se clarific nelesul unor norme #uridice anterioare spre a face imposibil aplicarea lor unitar. *le fac corp comun cu normele interpretate i intr n $igoare de la data la care au intrat n $igoare normele interpretate. Au caracter retroacti$ deoarece prin ele nu se aduc reglementri noi. legea penal mai bl&nd. 'rincipiul aplicrii legii oenale mai bl&nde n caz de succesiuni de legi penale n timp dac legea penal nou creeaz o nou situaie mai fa$orabil fptuitorului. *le se aplic 27

i unor fapte s$&rite nainte de intrarea ei n $igoare dar numai cu condiia ca fptuitorul s nu fi fost #udecat printr!o 1otr&re #udectoreasc rmas definiti$.

21) 0area de mit. Art.2;;!Cod penal Cpromisiunea oferirea sau darea de bani sau alte foloase in scopurile aratate in art.2;2!Cod penal. "biectul #uridic se refera la acti$itatiile de ser$iciu. 0e regula infractiunea este lipsita de obiect material. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila in toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se poate realiza prin sa$arsirea uneia din cele trei acti$itati alternati$e+ promisiunea oferirea sau darea de bani sau alte foloase. 6rmarea imediata consta intr!o stirbire adusa prestigiului de care se bucura functionarul public. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia directa. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la ; ani. Al.;!obiectul infractiunii se confisca. Al.2!fapta pre$azuta in al.1 nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mi#loace de catre cel care a luat mita. Al.3! mituitorul nu se pedepseste daca a denuntat autoritatii fapta mai inainte de sesizarea organului de urmarire penala. 5rebuie intrunite urmatoarele conditii+ mituitorul trebuie sa denunte fapta8 denuntarea trebuie facuta unei autoritati denuntarea trebuie facuta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat.

22) 0elapidarea. 0elapidarea asa cum este pre$azuta in art. 21; Cod penal este incriminata intr!o $arianta

simpla sau tip si alta agra$ata si face parte din grupa de infractiuni impotri$a patrimoniului alaturi de furt tal1arie abuzul de incredere inselaciunea etc. "biectul #uridic generic al infractiunilor impotri$a patrimoniului il constituie relatiile sociale a caror formare desfasurare si dez$oltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului cadrul patrimoniului mai ales su aspectul drepturilor reale pri$itoare la bunuri si implicit sub aspectul obligatiei de a mentine pozitia fizica a bunului in acesta facand parte din ga#ul general al creditorilor c1irografari. ca o totalitate independenta de bunurile care le cuprinde la un e4ista obligatoriu la orice subiect de drept8 el nu se poate 'atrimoniul este un concept #uridic care e4prima ansamblul de drepturi si obligatii ale unei persoane ca o uni$ersalitate moment dat patrimoniul 8 fie ca il pri$im ca o entitate strans legata de persoana subiectului fie ca o uni$ersalitate de de drepturi niciodata instraina ci se transmite numai la moartea subiectului. 0in cuprinsul patrimoniului fac parte bunurile corporale si incorporale bunurile consumptibile ori fungibile mobile sau imobile 28

principale sau accesorii etc adica tot ce reprezinta puteri

facultati

aptitudini ale subiectului

pri$ite din punct de $edere al $alorii lor economice si a raporturilor care se nasc din e4ercitiul acestor puteri facultati aptitudini. .e$enind strict la delapidare doua $ariante.Harianta simpla consta in C insusirea functionar in interesul sau ori pentru altul gestioneaza sau administreaza aceasta este incriminata in de catre un folosirea sau traficarea

de bani $alori sau alte bunuri pe care le alin 1. Harianta

conform pre$ederilor art. 21; Cod 'enal

agra$anta se realizaeza in cazul in care delapidarea a a$ut consecinte deosebit de gra$e conform pre$ederilor aceluiasi articol in $igoare alin 2. %biectul juridic special il constituie relatiile sociale de natura patrimoniala a caror e4istenta si dez$oltare este conditionata de mentinerea pozitie de fapt a bunurilor ce apartin sau intereseaza o persoana #uridica pri$ata sau publica impotri$a actelor gestionarilor sau administratorilor de insusire sau folosire in scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul acti$itatii de gestionare sau administrare. Infractiunea fiind sa$arsita de un functionar public are ca obiect #uridic secundar relatiile sociale care asigura desfasurarea normala si corecta a ser$iciului unitatii pri$ate sau publice. %biectul material al infractiunii de delapidare este reprezentat de bani $alori sau alte bunuri din patrimoniul public sau pri$at pe care faptuitorul le gestioneaza sau administreaza.'rin Bbani- se inteleg biletele de banca si monedele metalice romanesti sau straine care au putere circulatorie indiferent daca se afla in numerar sau la dispozitia unitatii pri$ate sau publice. 'rin B$alori se inteleg 1artiile de $aloare si inscrisurile de orice fel cum sunt obligatiunile C*C cecurile 1artiile de $irament timbrele titlurile de credit de creanta etc daca incorporeaza drepturi a caror $alorificare este legata de detinerea respecti$elor inscrisuri. 'rin Ialte bunuri- se inteleg bunurile mobile corporale altele decat banii ori $alorile asimilate acestora care au o $aloare economica si fac parte din sfera de gestionare sau administrare a faptuitorului. 0e asemenea apartin unitatii plusurile de bani sau marfuri indiferent de sursa acestora dar aparute in cadrul operatiunii de gestionare sau administrare a bunurilor aflate in cadrul unitatii.'oate fi obiect material si bunul a#uns din eroare in gestiune sau administrarea unitatii pri$ate sau publice. 'entru ca un bun sa de$ina obiectul material al infractiunii de delapidare trebuie ca acesta sa aiba o e4istenta materiala deoarece numai astfel de bunuri pot fi sustrase . 0e asemenea trebuie sa aiba o $aloare economica si o anumita situatie #uridica adica sa faca parte din patrimoniul unei persoane #uridice sa se afle in posesia sau detentiunea acesteia si totodata sa se afle in masa bunurilor gestionate sau administrate de faptuitor. 6n bun intra in sfera patrimoniului unei persoane #uridice atunci cand a fost preluat efecti$ de prepusul acesteiea si iese din aceasta sfera in momentul in care a a$ut loc predarea efecti$a a lui catre beneficiar . Important pentru stabilirea momentului intrarii sau iesirii bunului in si din patrimoniueste predarea materiala a bunului iar nu si transcrierea operatieirespecti$e in scriptele contabile ale persoanei #uridice. 'rin urmare sa$arsirea infractiunii de delapidare de catre gestionar este 29

posibila numai dupa preuarea efecti$a a bunului si nu mai este posibila dupa predarea efecti$a a acestuia c1iar daca preluarea sau predarea nu au fost insotite de operatiunile scriptice respecti$e. "biectul material al delapidarii il formeaza numai bunurile corporale mobile. * considerat de asemenea bun mobil bunul ce poate fi desprins de un bun imobil cum sunt de e4emplu usile ferestrele unei cladiri fructele unui teren. &ubiectul activ nu poate fi decat un functionar sau funcitonar public care Bgestioneaza sau administreaza- bunurile unei unitati publice sau pri$ate . Asadar parte la delapidare autorul este de doua ori calificat8 el are iar pe de alta parte pe de o calitatea de functionar public sau functionar calitatea de

administrator sau gestionar de bunuri care apartin unei persoane #uridice.Aceste doua calitati se cer cumulati$ indeplinite aceea lipsa oricareia duce la e4cluderea infractiunii de delapidare . 0e alaturi de o persoana 7 functionar ) care un functionar care a contribuit prin acte nemi#locite la insusirea unor bunuri fara a fi

insarcinat cu administrarea sau gestionarea lor

indeplineste aceste conditii nu $a fi coautor la delapidare ci complice. In e4plicarea notiunii de Bfunctionar- in sensul folosit de art. 21; C. penal trebuie sa tinem seama si de dispozitiile art. 12= C. penal care defineste din punct de $edere legal procedurilor in $igoare functionarul si functionarul public dupa cum urmeaza+ alin 1 defineste Bfunctionarul- 8 prin 'functionar public se intelege orice persoana care e(ercita permanent sau temporar , cu orice titlu , indiferent cum a fost investita , o insarcinare de orice natura ,retribuita sau nu , in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 1)5* /acandu!se referire la art. 12; $a trebui sa detaliem si acet ultim articol mantionat dupa cum urmeaza + +rin termenul de public se intelege tot ce priveste autoritatile publice , insitutiile publice , institutiile sau alte persoane juridice de interes public , administrarea , folosirea sau e(ploatarea bunurilor proprietate publica , serviciile de interes public , precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii , sunt de interes public. .e$enind la art. 12= ne referim acum la ali 2 care pre$ede ca + prin 'functionar ' se intelege persoana mentionata in alin 1 , precum si orice salariat care e(ercita o insarcinare , in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat. 0in coroborarea acestor pre$ederi cu caracter general cu norma de incriminare a delapidarii se desprinde faptul ca indeplineste calitatea de a fi subiect acti$ nemi#locit al delapidarii atat functionarul public cat si functionarul. %e obser$a ca notiunea de BfunctionarJ este destul de cuprinzatoare si ca se pune accentul pe e4ercitarea in fapt a acti$itatii fiind fara rele$anta titlul modul de in$estire de retributie ori timpul cat dureaza insarcinarea in ser$iciul unei persoane #uridice publice sau pri$ate. In cazul infractiunii de delapidare calitatea de functionar este circumscrisa numai la acei functionari care in $irtutea raportului #uridic cu persoana #uridica au atributii de gestionare sau administrare. ,alitatea de gestionar o are potri$it dispozitiilor din art. 1 ale )egii nr. 22 din 1: noiembrie 1>3> pri$ind anga#area gestionarilor construirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor acel functionar care e4ercita ca atributii principale de ser$iciu primirea 30

pastrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea

folosinta sau detinerea c1iar

temporara a unei unitati publice sau a oricarei alte persoane#uridice indiferent de modul de dobandire si de locul unde se afla bunurile. .ezulta asadar ca acti$itatea de gestiune pe care o desfasoara functionarul se caracterizeaza prin urmatoarele+ in primul rand este o acti$itate de primire a unor bunuri adica de luare in primire in cantitatea calitatea si sortimentul specificate in actele insotitoare8 in al doilea rand tinerea in depozit registre este o acti$itate de pastrare prin care se intelege in conditii normale a asigurarea integritatii acestora I $ederea efectuarii

miscarii bunurilor gestionate.pastrarea implica de asemenea acte corespunzatoare > e$idente documente ) care sa oglindeasca in mod e4act cantitatea felurile si calitatea bunurilor in pastrare . Acti$itatea de pastrare nu se confunda cu cea de paza persoana careia I!a fost dat in paza un bun nu indeplineste de cat atributii te1nice care constau in $eg1erea ca bunul sa nu fie distrus degradat ori sustras. 'aznicul nu ia in primire bunurile in indi$idualitatea lor lor spre pastrare si eliberare delapidare ei asigura numai siguranta unui ansamblu de bunuri situate nu are calitatea de gestionar acela care are in primire intr!un anumit loc. %ustragerea de catre paznic a bunurilor aflate in paza sa nu $a constitui ci furt. 0e asemenea anumite bunuri de la unitate in $ederea procesului de munca7 de e4emplu bunurile de protectie ) sau cei care desfasoara o acti$itate de manipulare a bunurilor > incarca descarca marfa ) in al treilea rand este o acti$itate de eliberare 7 predare) a bunurilor. 'rin eliberarea bunurilor se intelege predarea lor de ctre functionarul respecti$ celor indreptatiti in cantitatea sortimentele specifice in actele de eliberare. In practica #udiciara sa retinut calitatea si de e4emplu ca

sa$arseste infractiunea de delapidare a$and calitatea de functionar C gestionar spre e4emplu casierul care isi insuseste sumele cu$enite persoanelor trecute pe statele de plata functionarul de la ser$iciul funciar 7 sef biroul financiar ) care isi insuseste suma primita pentru a o preda casierului subofiterul de politie care sustrage din sumele pro$enite din incasarea amenzilor ta4atorul de la regia de transport care isi insuseste contra$aloarea biletelor $andute mandatarul C*C care sustrage din sumele primite de la personalul din unitate pentru a le depune la agentia C*C seful oficiului postal care isi insuseste suma de bani folosind libretul ori oficiantul postal insarcinat cu primirea C*C apartinand unei persoane decedate

mandatelor postale sau cu efectuarea operatiunilor C*C care sustrage din sumele manipulate. In toate cazurile in care anga#atul unei persoane #uridice indeplineste o functie care potri$it legii dobandeste calitatea de gestionar este considerat gestionar de drept. %e pot i$i insa si situatii de fapt in care alti anga#ati sau c1iar persoane particulare 7de e4emplu sotul ruda prieten al gestionarului ) efectueaza acte specifice acti$itatii de gestionare desi nu ocupa o functie care sa indreptateasca aceasta acti$itate. Intrucat Codul penal da termenului de Bfunctionar B un sens foarte lerg se poate considera ca si aceasta gestionare care este cunoscuta sub denumirea de gestionare de fapt sa atribuie persoanei care o e4ercita calitatea de gestioanr 31

cu toate consecintele pe care le genereaza aceasta. 0eci

gestionarul de fapt este acea

persoana care e4ercita acte specifice de gestionare a bunurilor unei persoane #urdice fara a a$ea obligatii in acest sens . 0ar pentru a fi subiect acti$ nemi#locit al delapidarii trebuie ca persoana #uridica sa aiba cunostiinta despre e4ercitarea in fapt a act$itatii de gestionare sens contrar publice sau pri$ate. Calitatea de administrator in faptuitorul in cauza nu poate fi pri$it ca a$and o insarcinare in ser$iciul unitatii o are acel functionar in a caror atributiuni de

ser$iciu intra si efectuarea de acte de dispozitii cu rpi$ire la bunurile ce apartin unitatii publice sau pri$ate potri$it cu natura si scopul acti$itatii acesteia. Asemenea acte de dispozitie pri$esc planificarea apro$izionarea desfacerea repartizarea platilor etc si sunt indeplinite de cei atributiile legate de de special insarcinati cu atributii de conducere in unitatea respecti$a dispozitia patrimoniului acesteia. 0e aceea e4emplu directorii contabilul sef gestionar si administrator inginerul sef cosilierii

din categoria administratorilor fac parte

etc. *4ista o deosebire intre

in sensul ca primul $ine in contact direct si material cu bunurile

datorita atributiunilor sale legate de primirea pastrarea sau eliberarea bunurilor iar cel de!al doilea are numai un contact $irtual #uridic cu bunurile pe care le administreaza concretizat in actele de dispozitie pe care le ia cu pri$ire la acestea. Infractiunea de delapidare se poate comite de o singura persoana ori in participatie in oricare forma a acesteia. 'entru coautorat se cere ca toti participantii sa aiba calitatea de functionari gestionari sau administratori. In practica #udiciara s!a decis ca sa$arsesc infractiunea de delapidare prin insusure conducatorul si contabilul sef al unei unitati publice a$and si calitatea de administratori al bunurilor unitatii daca primesc de la gestioanr o parte din plusul constatat in gestiunea acestuia ori ii acorda in mod ne#ustificat perisabilitati contra unei sume de bani sau sustrag sumele reprezentand garantii personale ori acorda persoanelor incadrate in munca a$ansuri din retributie pe care le inregistreaza in contul debitelor ce nu mai pot fi urmarite a$ansurile primite pentru procurarea de materiale c1iar saca sau folosesc in interesul lor uneori nu au profitat personal

de sumele ori bunurile sustrase. &ubiectul pasiv al infractiunii de delapidare nu poate fi decat organul institutia publica sau orice alta persoana #uridica in cadrul carora e4ercita aci$itatea functionarul care a comis actiunea de insusire traficare sau folosire a bunului ce formeaza ca element al continutului obiect material al infractiunii de delapidare. -atura obiectiva cauzalitate intre cele doua elemente fara de care

constituti$ este de asemenea defalcata in element material urmarea imediata si legatura de infractiunea de delapidare nu ar e4ista. .lementul material al infractiunii de delapidare consta dintr!o actiune de sustrageredefiniti$a sau temporara a unui bun din patrimoniul unei persoane #uridice in posesia sau detentia careia se afla de catre o persoana care il gestioneaza sau administreaza. Insusirea folosirea sau traficarea nu reprezinta decat modalitati ale sustragerii. <u are rele$anta pentru e4istenta infractiunii daca sustragerea s!a efectuat in interesul faptuitorului sau a unei alte persoane. 32

Insusirea- ca modalitate a sustragerii unui bun consta in scoaterea unui bun din posesia sau detentia unei persoane #uridice si trecerea acestuie in stapanirea faptuitorului care poate dispune de el adica poate sa!l consume sa!l utilizeze ori sa!l instraineze. %e realizeaza delapidarea prin aceasta modalitate in cazul in care autorulsi!a insusit sumele ac1itate de beneficiar pentru unele contracte de lucrari inc1eiate in numele unitatilor si pe formulare ale acestora ori daca sustrage bunuri care numai scriptic au fost scoase din gestiunea sa in fapt nefiind predate beneficiarului ori daca gestionarul ia din gestiune o motocicleta pe care o inregistreaza pe numele sau. /olosirea- consta dintr!un act initial de luare sau scoatere a unui bun din sfera patrimoniala aa unei unitati publice sau pri$ate si apoi dintr!un act subsec$ent de intrebuintare a bunului sustras prin care se obtine un folos in benefi$iul faptuitorului sau a altei persoane . 0e aceea constituie delapidare Bprin folosire B scoaterea repetata a unor sume de banidin gestiune pentru acoperirea unor lipsuri anterioare de impre#urarea ca prin folosirea bunului $reme cat bunul a fost scos temporar sau luarea din gestiune a unor aparate electronice pentru a le folosi o perioada de timp. *4istenta infractiunii nu este afectata nu s!a produs un pre#udiciue$aluabil in bani8 atata din sfera patrimonial in care se gasea s!a creat o

stare de pericol pentru acel patrimoniu e4istand posibilitatea ca bunul sa fie pierdut sau insusit . 0e remarcat faptul ca spre deosebire de insusire cand bunul luat ramane la faptuitor in cazul folosirii bunul este readus in unitatea publica sau pri$ata fiind $orba numai de o sustragere temporara a acestuia. 5raficarea B este tot o forma de sustragere si consta pe de o parte in scoaterea bunului din sfera patrimoniului persoanei #uridice si apoi din actul de speculare $edea obtinerii unui profit. Asadar in traficarea presupune ca dupa scoaterea bunului din sfera

patrimoniala a unitatii publice ori pri$ate sa fie dat in folosinta altei persoane in sc1imbul unui profit sau castig. In cazul Btraficarii B scoaterea bunului este temporara ca si la Bfolosire- dar scopurile sunt diferite la Btraficare B se urmareste realizarea unui profit la B folosire B se satisface o ne$oie personala. In caz de delapidare prin folosire sau traficare paguba consta in uzura bunului pe timpul cat a fost scos din gestiune sau daca obiectul material este o suma de bani in ec1i$alentul dobanzii legale pe durata folosirii sumei. *4istenta delapidarii limitele sumelor insusite in nu este afectata de faptul ca gestionarul are de recuperat de la au fost introduse in gestiune bunuri proprietate personala ori consta in scoaterea bunului din sfera de ceea ce duce si la producerea unei

unitate o suma de bani ori ca a a$ut aprobarea sefului unitatii pentru a lua bunuri din gestiune sau ca in locul banilor insusiti delapidare sustrase de catre alte persoane din alte gestiuni. /rmarea imediata la infractiunea de indiferent de modalitatea de comitere patrimoniala in care se gasea si lipsirea unitatii publice sau pri$ate de bunul sustras posibilitatea de a!l a$ea si de a folosi bunul respecti$ e$entuale pagube unitatii cauzalitate este necesar sa e4iste

constand din $aloarea bunului sustras prin insusire. -egatura de pentru intregirea laturii obiecti$e a infractiunii de 33

delapidare intre actiunea de insusire folosire sau traficare si urmarea imediata deposedarea unitatii publice sau pri$ate de acel bun. 0aca deposedarea se datoreaza altei cauze pildapierderea bunului furtul acestuia distrugerea lui etc. ca de nu poate e4ista infractiunea de nu ca

delapidare. In dreptul penal notiunea de patrimoniu in legatura cu infractiunile care se pot comite impotri$a acestuia are numai un inteles mai restrans si se refera la bunuri uni$ersalitate ci in indi$idualitatea lor susceptibilade a fi apropiate de faptuitor prin mi#loace

frauduloase ori de a fi distruse deteriorate tainuite gestionate fraudulos etc Infractiunea n!ar putea fi niciodata indreptata asupra patrimoniului ca uni$ersalitate de bunuri pentru ca acesta din urma $a e4ista dintotdeauna indiferent de numarul sau $aloarea bunurilor componente si c1iar daca subiectul nu poseda nimic numai datorii 8 nici o persoana nu poate fi lipsita de patrimoniu ci cel mult de unul sau mai multe din bunurile care compun patrimoniul sau. 0e aceea ar fi mai corect sa se denumeasca aceste infractiuni ca fiind indreptate contra bunurilor care fac parte din patrimoniu7 patrimoniale) decat ca infractiuni asupra patrimoniului

23) 0enunarea calomnioas. Art.2;> al.1 Cod penal!in$inuirea mincinoasa facuta prin plangere sau prin denunt cu pri$ire la sa$arsirea unei infractiuni de catre o alta persoana al.2!producerea sau ticluirea de probe mincinoase in spri#inul in$inuirii nedrepte. "biectul #uridic se refera la infaptuirea #ustitiei. Infractiunea este lipsita de obiect material. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza prin in$inuirea mincinoasa cu pri$ire la sa$arsirea unei infractiuni sau prin producerea de probe in spri#inul in$inuirii nedrepte. Infractiunea se sa$arseste cu intentie. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 3 ani in forma pre$azuta in al.1 si in inc1isoare de la 1 la ; ani in forma pre$azuta in al.2. Al.3!daca cel care a sa$arsit fapta declara mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale ca denuntul sau probele sunt mincinoase pedeapsa se reduce.

22) 0esistarea i mpiedicarea producerii rezultatului. *ste specifica tentati$ei imperfecte. Consta in intreruperea actului de e4ecutare din propria initiati$a a infractorului inainte de descoperirea faptei. Conditii cumulati$e+ 5rebuie sa a$em o intrerupere a actului de e4ecutare. Aceasta intrerupere nu poata sa sur$ina decat inainte ca actul de e4ecutare sa se fi inc1eiat ceea ce inseamna ca renuntarea la repetarea actului de e4ecutare nu ec1i$aleaza cu renuntarea. Intreruperea actului de e4ecutare sa se datoreze 34

$ointei libere a infractorului. <u $om fi in prezenta unei desistari atunci cand infractorul a fost surprins si impiedicat sa continue actul de e4ecutare ori atunci cand nu a putut continua actul de e4ecutare datorita rezistentei $ictimei ori cand continuarea actului nu a fost posibila datorita impre#urarii ca obiectul material lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. 0esistarea sa fi a$ut loc inainte de descoperirea faptei. /apta se considera descoperita in primul rand atunci cand a a#uns la cunostinta autoritatilor sau atunci cand alte persoane iau conostinta de sa$arsirea ei 7martori oculari). In cazul infractiunii contra unei persoane atunci cand $ictima este prezenta la locul sa$arsirii infractiunii ea afla in mod necesar despre sa$arsire ceea ce nu constituie un impediment la desistare. In cazul infractiunii contra patrimoniului fapta se considera descoperita si atunci cand $ictima a luat cunostinta de sa$arsirea infractiunii astfel ca din acel moment nu mai e posibila desistarea. *fectele desistarii+ 0esistarea nu inlatura tentati$a. /apta constituie tentati$a insa ea nu se pedepseste. 0esistarea nu este o cauza de impunitate absoluta. 0aca ceea ce infractorul a sa$arsit pana in momentul desistarii constituie o alta infractiune el $a raspunde pentru aceasta. b) Impiedicarea producerii rezultatului *ste specific tentati$ei perfecte. 'resupune indeplinirea mai multor conditii+ Actul de e4ecutare sa se fi inc1eiat. Impiedicarea sa fie rezultatul $ointei libere a infractorului 7transportarea $ictimei la spital). Impiedicarea trebuie sa fie efecti$a nu doar o incercare. /ptuitorul care a mpiedicat de bun $oie producerea rezultatului socialmente periculos al faptei sale este aprat de pedeaps conform art.22 alin.1 teza II din actualul Cod penal. 'entru ca mpiedicarea rezultatului s poat opera drept cauz de nepedepsire se cere+ acti$itatea infracional s fi fost realizat integral dar s nu se fi produs urmarea socialmente periculoas aa cum este pre$zut de lege8 fptuitorul s fi efectuat o inter$enie eficient pentru a mpiedica producerea rezultatului utiliz&nd orice mi#loace sau modaliti disponibile i urmrind pre$enirea efectelor socialmente periculoase8 manifestarea acti$ prin care fptuitorul a mpiedicat producerea rezultatului s fi fost $oluntar8 mpiedicarea producerii rezultatului s fi a$ut loc nainte de descoperirea faptei. *fectele desistrii i ale mpiedicrii producerii rezultatului!Art. 22 din actualul Cod penal pre$ede ca efect al desistrii i al mpiedicrii producerii rezultatului nepedepsirea fptuitorului dac actele ndeplinite p&n n momentul desistriisau mpiedicrii nu constituie o alt infraciune.

2;) 0einerea de instrumente n $ederea falsificrii de $alori. Art.2:;!Cod penal!fabricarea ori detinerea de instrumente sau materiale in scopul de a ser$i la falsificarea de $alori. "biectul #uridic este acelasi ca la infractiunea de falsificare de monede timbre sau alte $alori. "biectul material este reprezentat de instrumente si materiale fabricate sau detinue in $ederea falsificarii de monede timbre sau alte $alori. %ubiect acti$ poate fi orice 35

persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza prin actiunea de fabricare sau de detinere de instrumente apte sa ser$easca la falsificare. )atura subiecti$a presupune intentia care poate fi numai directa. 5entati$a nu este pedepsita. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la ; ani.

23) 0istrugerea. Art.21=!Cod penal!distrugerea degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartind altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conser$are ori de sal$are a unui bun precum si inlaturarea masurilor luate. "biectul #uridic are caracter patrimonial. "biectul material il reprezinta orice bun mobil sau imobil. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. *lementul material al laturii obiecti$e se poate realiza prin una din urmatoarele acti$itati alternati$e+ distrugerea degradarea aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. Infractiunea se sa$arseste cu intentie care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la o luna la 3 ani sau amenda. In cazul bunurilor proprietate pri$ata actiunea penala se pune in miscare la plagerea prealabila a persoanei $atamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. /orme agra$ate+ al.2!daca bunul are o $aloare artistica. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1 la 1? ani. Al.3!daca sunt distruse ec1ipamente de interes public 7 conducte de gaz linii de tensiune). %anctiunea consta in inc1isoare de la 1 la 1? ani. Al.2!daca distrgerea se sa$arseste prin incendiere e4plozie. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 1; ani.

2=) *roarea de fapt. *roarea este definita ca Breprezentarea gresita de catre cel ce sa$areste o fapta pre$azuta de legea penala a realitatii din momentul sa$arsirii faptei reprezentare determinata de nerecunoasterea sau cunoasterea gresita a unor data ale realitatii-.*roarea se diferentiaza in raport de+ obiectul asupra caruia poarta8 factori care au determinat!o8 posibilitatea de e$itare si intinderea consecintelor. 0upa obiectul asupra caruia poarta se disting+ eroarea de fapt si eroarea de drept+ eroarea de fapt e4ista atunci cand necunoasterea sau cunoaterea gresita poarta asupra unor date ale realitatii 7stari situatii impre#urari etc)8 eroarea de drept sau de norma consta in nerecunoasterea sau cunoasterea gresita a unei norme #uridice. 0upa factorii care determina eroare se disting+ eroare prin necunoastere sau ignoranta ce reprezinta o stare psi1ica determinata de regula de lipsa de cultura8 amagirea sau inducerea in eroare care 36

reprezinta o stare psi1ica pro$ocata de actiunea de inselare e4ercitata de o persoana asupra alteia. 0upa consecintele pe care le poate a$ea eroarea poate fi+ eroare esentiala cand reprezinta pentru faptuitorul aflat in eroare o #ustificare a acti$itatii lui si e4clude $ino$atia eroare neesentiala cand apare ca o scuza pentru faptuitorul aflat in eroare iar pe planul consecintelor #uridice reprezinta o circumstanta atenuanta. 5ot in raport cu criteriul de mai sus completat cu cel al obiectului asupra caruia poarta se distinge+ eroare principala cand aceasta pri$este date de fapt referitoare la elementele constituti$e ale infractiunii de care depinde insasi e4itenta infractiuni8 eroare secundara cand aceasta pri$este o stare o situatie impre#urare ce reprezinta o circumstanta de sa$arsire. 0upa posibilitatea de e$itare a erorii se disting+ eroare de neinlaturat sau in$incibila cand se datoreaza completei necunoasteri a realitatii si care nu ar fi putut fi inlaturata oricata diligenta ar fi depus faptuitorul8 eroare $incibila sau inlaturabila care ar fi putut fi inlaturata daca faptuitorul era mai atent mai diligent. %ub raportul consecintelor #uridice se cu$ine subliniat ca eroarea in$incibila inlatura caracterul penal al faptei iar eroare $incibila nu inlatura caracterul penal al faptei afara de cazul cand faptele sunt incriminate numai daca se sa$arsesc cu intentie. 0in reglementarea legala se obser$a ca eroarea poate fi+ o stare o situatie o impre#urare de fapt de care depinde caracterul penal al faptei caz in care fapta nu are caracter penal8 o circumstanta agra$anta a infractiunii situatie in care este inlaturata aceasta circumstanta fapta ramanand infractiune in $arianta tip. Conditiile erorii de fapt. *roarea de fapt inlatura caracterul penal al faptei sa$arsite daca sunt indeplinite conditiile+ sa se fi comis o fapta pre$azuta de legea penala8 in momentl sa$arsirii faptei faptuitorul sa nu fi cunoscut e4istenta unor stari situatii sau impre#urari de care depinde caracterul penal al faptei8 starea situatia sau impre#urarea care nu au fot cunoscute sa reprezinte un element constituti$ al infractiunii ori o circumstanta a acesteia. *fectele erorii de fapt!*fectele erorii de fapt cand aceasta pri$este un element constituti$ al infractiunii. *roarea de fapt in cazul faptelor sa$arsite cu intentie. daca fapta nu a fost incriminata atunci cand este sa$arsita cu intentie cat I atunci cand este sa$arsita din culpa eroarea de fapt $a inlatura $ino$atia si deci si caracterul penal al faptei si atunci cand este sa$arsita din culpa numai daca se constata ca eroarea nu este ea insasi rezultatul culpei *fectele erorii de fapt asupra circumstantelor. %i in cazul cand eroarea de fapt pri$este o stare o situatie o impre#urare ce constituie element de circumstantiere efectele acesteia sunt diferentiate dupa cum fapta este incriminata cand este sa$arsita cu intentie ori din culpa sau numai din culpa. .egula este aceeasi eroarea de fapt inlatura agra$area cand poarta asupra unor circumstante de agra$are ale unei infractiuni intentionate iar cand poarta asupra unei circumstante agra$ante la o infractiune incriminanta si atunci cand este sa$arsita din culpa $a duce la inlaturarea ei numai daca necunoasterea sau cunoasterea gresita a starii situatiei impre#urarii ce constituie circumstanta de agra$are nu este ea insasi rezultatul culpei. 37

2:) *4ecutarea pedepsei la locul de munc.

Aceasta modalitate de indi$idualizare a e4ecutarii pedepsei se aplica in cazul pedepselor cu inc1isoarea daca sunt indeplinite urmatoarele conditii. Conditii referitoare la infractiune+ 1) 'edeapsa aplicata sa fie inc1isoarea de cel mult ; ani. 0aca e $orba de o pe!deapsa aplicata pentru concurs de infractiuni aceasta sa nu depaseasca 3 ani. 2) %a nu fie $orba de infractiuni intentionate al caror ma4im special depaseste 1; ani sau de infractiunile de $iol $atamare corporala gra$a tortura sau lo$ituri sau $atamari cauzatoare de moarte adica cele e4ceptate de la beneficiul acordarii sus!pendarii sub supra$eg1ere. %i in cazul acestei modalitati e4ista o pre$edere speciala. Astfel se poate dispu!ne acest tip de e4ecutare a pedepsei si in cazul furtului de la art. 2?> 73) cod penal daca pedeapsa aplicata in concret nu depaseste 2 ani. II. Conditii referitoare la infractor+ 1) Infractorul sa nu fi fost condamnat anterior la pedeapsa inc1isorii mai mare de un an afara de cazul in care condamnarea se inscrie printre cele pre$azute in art. 3: cod penal. 2) Instanta sa aprecieze ca reeducarea se poate realiza si fara pri$are de libertate. 3) Condamnatul sa aiba acceptul unei unitati economice pri$ind e4ecutarea pe!depsei in cadrul acesteia. .egimul e4ecutarii pedepsei la locul de munca .e$ocarea e4ecutarii pedepsei la locul de munca poate fi dispusa obligatoriu sau facultati$. *ste obligatorie in doua situatii+ Atunci cand in timpul e4ecutarii pedepsei la locul de munca condamnatul sa$arseste o noua infractiune intentionata8 Atunci cand in timpul e4ecutarii pedepsei condamnatul isi pierde in intregime capacitatea de munca. In urma acestei re$ocari se dispune suspendarea conditionata a e4ecutarii pedepsei. *ste facultati$a in doua situatii+ Atunci cand condamnatul sa$arseste in timpul e4ecutarii pedepsei o infractiune din culpa. Atunci cand conduita condamnatului este necorespunzatoare in timpul e4ecutarii pedepsei adica se sustrage de la prestarea muncii isi e4ecuta in mod necorespunzator obligatiile la locul de munca sau nu respecta masurile de supra$eg1ere sau obligatiile impuse pe durata e4ecutarii pedepsei. %pre deosebire de suspendare in cazul re$ocarii e4ecutarii pedepsei la locul de munca nu se aplica cumulul aritmetic ci se aplica dupa caz tratamentul pre$azut de lege pentru recidi$a sau pluralitate intermediara 7cumulul #uridic). Indiferent de tipul re$ocarii obligatorie sau facultati$a pedeapsa se e4ecuta prin pri$are de libertate. Anularea e4ecutarii pedepsei la locul de munca se dispune atunci cand in timpul e4ecutarii se constata ca cel condamnat mai sa$arsise o infractiune anterior dispunerii e4ecutarii la locul de munca. Anularea se dispune daca nu sunt intrunite conditiile pre$azute de art. :3= cod penal pentru dispunerea e4ecutarii la locul de munca. In caz de anulare pedeapsa rezultanta se $a calcula 38

potri$it regulilor de la concurs recidi$a sau pluralitate intermediara. Incetarea e4ecutarii pedepsei la locul de munca. %e dipune daca sunt indeplinite conditiile+ 1) Condamnatul a e4ecutat cel putin 2G3 din durata pedepsei. 2) Inculpatul sa fi fost disciplinat staruitor in munca si sa fi dat do$ezi temeini!ce de indreptare. In urma indeplinirii acestor conditii instanta dispune incetarea e4ecutarii pedepsei la locul de munca. 'edeapsa se $a considera in intregime e4ecutata daca in inter$alul de timp dintre incetarea e4ecutarii si implinirea duratei pedepsei condamnatul nu sa$arseste o noua infractiune. 0aca totusi inculpatul sa$arseste o alta infractiune se $a re$oca incetarea si dupa caz se $a re$oca obligatoriu sau facultati$ si e4ecutarea pedepsei la locul de munca 7$or fi incidente regulile de la cumulul #uridic). *4ecutarea pedepsei la locul de munca nu are ca efect reabilitarea de drept.

2>) /alsificarea de monede sau alte $alori. Art.2:2!Cod penal!falsificarea de moneda metalica de 1artie titluri de credit public cecuri titluri de orice fel pentru efectuarea platilor emise de institutii de credit competente. Al.2! punerea in circulatie in orice mod a $alorilor falsificate sau detinerea lor in $ederea punerii in circulatie. "biectul #uridc se refera la increderea publica in autenticitatea monedelor sau alte $alori. "biectul material consta in moneda sau titlul de $aloare fata de care se realizeaza actiunea. %ubiectul acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza printr!o actiune de falsificare de monede. In conditiile al.2 elementul material se realizeaza prin doua actiuni alternati$e+ punerea in circulatie si detinerea in $ederea punerii in circulatie a $alorilor falsificate. 6rmarea imediata consta intr!o stare de pericol pentru buna circulatie a titlurilor de $aloare. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia. 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. /orme agra$ate al.3!ipoteza I!daca faptele ar fi putut cauza o paguba importanta a sistemului financiar. 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la ; la 1; ani si interzicerea unor drepturi. Ipoteza II.!daca faptele au cauzat o paguba importanta a sistemului financiar. 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1? la 2? ani si interzicerea unor drepturi.

3?) /alsificarea de timbre mrci sau bilete de transport.

39

Art.2:3!Cod penal!falsificarea de timbre marci postale plicuri postale carti postale bilete ori foi de calatorie ori transport cupoane raspuns international ori punerea in circulatie a unor astfel de $alori falsificate. "biectul #uridic se refera la increderea publica in $alorile enumerate. "biectul material consta in materialele din care s!au confectionat $alorile enumerate. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e presupune o actiune de falsificare. 6rmarea imediata consta intr!o stare de pericol pentru $alorile sociale prote#ate. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la ; ani.

31) /alsul intelectual. Art.2:>!Cod penal!falsificarea unui inscris oficial cu prile#ul intocmirii acestuia de catre un functionar aflat in e4ercitiul atributiilor de ser$iciu prin atestarea unor fapte sau impre#urari necorespunzatoare ade$arului ori omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau impre#urari. "biectul #uridic consta in increderea publica pe care trebuie sa o inspire un inscris oficial. "biectul material consta inscrisul oficial al carui continut este alterat in momentul intocmirii. Inscrisul falsificat constituie si produsul infractiunii. %ubiectul acti$ este calificat prin calitatea de functionar. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se poate realiza atat printr!o actiune cat si printr!o inactiune. Actiunea consta in atestarea unor fapte sau impre#urari necorespunzatoare ade$arului. Inactiunea consta in omisiunea de a insera unele date sau impre#urari. Infractiunea e4ista indiferent daca actiunea sau inactiunea se refera la mai multe date sau impre#urari. 6rmarea imediata consta intr!o stare de pericol pentru $alorile sociale prote#ate. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia faptuitorului care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a este pedepsita. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la ; ani.

32) /alsul n declaraii. Art.2>2!Cod penal!declararea necorespunzatoare ade$arului facuta unui organ sau institutii de stat in $ederea producerii de consecinte #uridice pentru sine sau pentru altul atunci cand potri$it legii sau impre#urarilor declaratia facuta ser$este pentru producerea acelei consecinte. "biectul #uridic consta in increderea publica in declaratiile facute oficial care ser$esc la producerea unor consecinte #uridice. "biectul material este reprezentat de declaratia scrisa. %ubiect acti$ poate 40

fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza printr!o declaratie necorespunzatoare ade$arului. 6rmarea imediata consta intr!o stare de pericol pentru $alorile sociale ocrotite. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia directa. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

33) /alsul n nscrisuri sub semntur pri$at. Art.2>?!Cod penal!falsificarea unui inscris sub semnatura pri$ata prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire in $ederea producerii unor consecinte #uridice. "biectul #uridic se refera la incredea publica pe care trebuie sa o inspire inscrisurile sub semnatura pri$ata . "biectul material consta in inscrisul sub semnatura pri$ata falsificat. 5rebuie indeplinite doua conditii pentru ca un inscris sa constituie obiect material+ sa emane de la o persoana particulara si sa fie producator de consecinte #uridice. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e presupune o actiune de falsificare a unui inscris sub semnatura pri$ata. 6rmarea imediata consta intr!o stare de pericol pentru $alorile ocrotite de lege. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia directa. 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

32) /alsul material n nscrisuri oficiale. Art.2::!Cod penal!falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea inscrierii sau prin alterarea lui in orice mod de natura sa produca consecinte #uridice."biectul #uridic se refera la increderea publica in autenticitatea sau $eridicitatea inscrisulrilor oficiale. "biectul material este reprezentat dupa caz de materialul pe care se scrie in cazul falsificarii prin contrafacere sau de inscrisul oficial pree4istent in cazul falsificarii prin alterare. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. In forma agra$ata din al.2!subiectul acti$ are calitatea de functionar si sa$arseste fapta in e4ercitiul atributiilor sale de ser$iciu. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se poate realiza prin una din cele trei actiuni alternati$e+ contrafacerea scrieii contrafacerea subscrierii alterarea inscrisului. /apta constituie infractiune numai daca pri$este un inscris care are putere probatorie si contine rele$anta #uridica. 6rmarea imediata consta inntr!o stare de pericol pentru $alorile ocrotite de lege. .aportul de cauzalitate 41

trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 3 ani. Al.2!infractiunea este mai gra$a daca falsul este sa$arsit de un functionar in e4ercitiul atributiilor de ser$iciu. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la ; ani.

3;) /alsul pri$ind identitatea. Art.2>3!Cod penal!prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane pentru a induce in eroare un organ de stat in $ederea producerii unei consecinte #uridice. Al.2!incredintarea unui inscris care ser$este pentru do$edirea starii ci$ile sau pentru identificarea spre a fi folosit fara drept. "biectul #uridic se refera la increderea publica la ade$arul pri$ind concordanta dintre identitatea sub care se prezinta si identitatea reala. In modalitatea al.1 infractiunea nu are obiect material. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e in forma al.1!se realizeaza prin doua actiuni alternati$e+ prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati unei persoane iar in forma al.2!incredintarea unui inscris care ser$este la do$edirea starii ci$ile spre a fi folosit fara drept. 6rmarea imediata consta intr!o stare de pericol pentru $aloarea sociala prote#ata. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia directa. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 3 ani.

33) /a$orizarea infractorului. Art.232!Cod penal!a#utorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul sa$arsirii infractiunii pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala #udecata sau e4ecutarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului produsul infractiunii. "biectul #uridic se refera la acti$itatea de infaptuire a #ustitiei. Infractiunea are caracter subsidiar. "biectul material poate consta in bunul pro$enit din sa$arsirea infractiunii. %ubiect acti$ poate fi orice persoana cu e4ceptia autorului infractiunii in legatura cu care se realizeaza fapta de fa$orizare. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza prin a#utorul dat unui infractor. 6rmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru normala desfasurare a acti$itatii de #ustitie. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste.

42

%anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la = ani. Al.3!fapta sa$arsita de o ruda nu se pedepseste.

3=) /urtul calificat. 0upa cum s!a aratat furtul este pre$azut in codul penal atat in forma simpla cat si in forma calificata. /urtul calificat presupune ca orice forma agra$ata a unei infractiuni realizarea continutului infractiunii in prezenta uneia dintre impre#urarile care ridica gradul de pericol social al faptei si care este pre$azuta din aceasta cauza ca circumstanta agra$anta. /urtul sa$arsit de doua sau mai multe persoane impreuna 7art. 2?> lit. a c.p.). periculozitatea sociala a furtului este determinata in acest caz de insasi pluritatea faptuitorilor care da acestora o mai mare forta de actiune le creaza mai mari posibilitati de sa$arsire si de ascundere a infractiunii ii face sa actioneze cu mai multa siguranta si indrazneala. 'entru e4istenta agra$antei se cere pe de o parte ca furtul sa fie sa$arsit de doua sau mai multe persoane iar pe de alta parte ca faptuitorii sa fi sa$arsit fapta impreuna. /urtul sa$arsit de o persoana a$and asupra sa o arma sau o substanta narcotica 7art. 2?> lit. b c.p.). in aceasta situatie furtul este calificat deoarece pe de o parte faptuitorul a$an asupra sa o arma sau o substanta narcotica capata incredere sporita in reusita actiunii sale iar pe de alta parte detinerea armei sau a substantei narcotice implica pericolul folosirii acestora. 'entru e4istenta agra$antei este suficient ca faptuitorul sa fi a$ut asupra sa arma sau substanta narcotica in momentul sa$arsirii furtului. /urtul calificat pre$azut in art. 2?> lit. b c.p. e4clude folosirea armei sau a substantei narcotice. 0aca faptuitorul foloseste arma sau substanta narcotica fapta constituie tal1arie si nu furt. <otiunea de AarmaA are intelesul stabilit prin dispozitiile al. 1 al art. 1;1 c.p. adica intelesul de instrument piesa sau dispoziti$ declarat astfel prin dispozitiile legale. /urtul sa$arsit intr!un loc public 7art. 2?> lit c c.p.). )ocurile publice ofera conditii fa$orabile sustragerii de bunuri. In unele dintre aceste locuri e4ista aglomeratii 7piete statii). 'rin Aloc publicA trebuie sa intelegem a$and in $edere dispozitiile art. 1;2 c.p. orice loca care prin natura sau destinatia lui este in permanenta accesibil publicului precum si orice alt loc in care publicul are acces in anumite inter$ale de timp. /urtul sa$arsit intr!un mi#loc de transport in comun 7art. 2?> lit. d c.p.) Di#loacele de transport in comun ca si locurile publice ofera conditii fa$orabile sa$arsirii unor furturi8 si in mi#loacele de transport in comun este ine$itabila mai ales la anumite ore o mare aglomeratie ceea ce usureaza sustragerea de bunuri. 'rin Ami#loc de transport in comunA se intelege mi#locul de transport care anume aceasta destinatie precum si cele care fara a a$ea anume aceasta destinatie sunt folosite pentru a transporta mai multe persoane impreuna. 'entru aplicarea agra$antei este necesar ca bunul sustras sa se fi aflat asupra unui pasager sau in 43

spatiul afectat transportului in comun. /urtul sa$arsit in timpul noptii 7art. 2?> lit. e c.p.). /urtul sa$arsit in timpul noptii a fost considerat pe drept cu$ant mai gra$ deoarece noapte ofera impre#urari deosebit de fa$orabile pentru sa$arsirea acestei infractiuni8 noaptea datorita intunericului a scaderii atentiei si a $igilentei oamenilor care in marea lor ma#oritate se retrag pentru odi1na faptuitorul se poate apropia mai usor si cu mai putine riscuri de a fi descoperit de bunul pe care urmareste sa!l sustraga8 de asemenea noaptea datorita intunericului a linistii si singuratatii faptuitorul este mai indraznet se simte incura#at sa sa$raseasca fapta e4istand si pericolul ca el sa recurga la folosirea unor mi#loace $iolente+ in sfarsit cel ce intelege sa se foloseasca de toate aceste impre#urari si se do$edeste mai periculos ceea ce impune o mai mare se$eritate din partea legii penale. Intrucat legiuitorul a folosit e4preia Ain timpul noptiiA in sensul pe care il are in $orbirea obisnuita adica in sensul de fenomen natural care se manifesta prin lasarea intunericului cu toate consecintele pe care le atrage in mod obiecti$ acest fenomen consideram ca noaptea incepe in momentul cand se creaza aceasta ambianta si dureaza pana in momentul cand ziua aparand din nou se ridica intunericul si inceteaza conditiile create de timpul noptii. /urtul sa$arsit in timpul unei calamitati 7art. 2?> lit. f c.p.). 'rin AcalamitateA trebuie sa intelegem ca si in $orbirea obisnuita situatia in care se produce ca urmare a unui e$eniment o stare de paft pagubitoare pentru o colecti$itate de persoane. Intrucat legiuitorul se refera la sa$arsirea furtului in timpul unei calamitati aplicarea agra$entei este necesar ca fapta sa fie sa$arsita in perioada de timp cuprinsa intre momentul cand se produce e$enimentul care da nastere starii de calamitate si momentul cand aceasra stare inceteaza. /urtul sa$arsit in timpul unei calamitati este mai gra$ deoarece situatia de fapt creata face ca oamenii dominati de necesitatea sal$arii $ietii lor sau a altora sa scape din $edere paza bunurilor. /urtul sa$arsit prin efractie escaladare sau prin folosirea fara drept a unei c1ei ade$arate ori a unei c1ei micinoase 7art. 2?> lit g. c.p.). Circumstanta care califica furtul se refera in acest caz la mi#locul folosit de faptuitor demonstrand din partea acestuia o mai mare staruinta in realizarea 1otararii infractionale si deci un grad mai ridicat de pericol social. *fractia consta in inlaturarea prin $iolenta a oricarui obiect sau dispoziti$a care are menirea de a impiedica patrunderea intr!un anume loc. Hiolenta constituie asadar o conditie absolut necesara pentru e4istenta efractiei. 0aca inlaturarea obiectului s!a facut sau a dispoziti$ului ce impiedica patrunderea s!a facut in mod firesc fara ca faptuitorul sa recurga la o actiune $iolenta agra$anta sa$arsirii furtului prin efractie nu poate fi retinuta. 0e regula efractia duce la distrugerea sau degradarea obiectului sau dispoziti$ului asupra caruia actioneaza faptuitorul 7spargerea geamului stricarea incuietorii). *4sita efractie si atunci cand faptuitorul inlatura piedica intalnita prin demontare sau prin orice alta $iolenta care nu duce la distrugerea sau degradarea acesteia 7demontarea unei ferestre pentru a intra intr!o locuinta). *fractia poate consta in utilizarea $iolentei pentru inlaturarea dispoziti$elor de inc1idere e4terioare ori a unor 44

dispoziti$e de inc1idere interioare. *scaladarea care demonstraza ca si efractia o mai mare staruinta a faptuitorului in realizarea 1otararii sale infractionale consta in depasirea trecerea peste anumite obstacole care impiedica patrunderea faptuitorului in locul in care se afla bunul pe care urmareste sa!l sustraga. 0ar daca in cazul efractiei efortul suplimentar al faptuitorului se refera la inlaturarea prin $iolenta a unui obiect sau dispoziti$ de inc1idere in cazul escaladarii acest efort se refera la folosirea fortei fizice si a abilitatii pentru a trece peste un obstacol pe care faptuitorul nu!l distruge nici nu!l degradeaza. 0aca trecerea peste obstacol nu a necesitat nici un efort suplimentar din partea faptuitorul furtul este simpl si nu calificat 7trecrea cu piciorul peste un gard de mica inaltime). /urtul este calificat potri$it art. 2?> lit g c.p. si atunci cand fapta a fost sa$rasita prin folosirea fara drept ade$arate ori a unei c1ei mincinoase. C1eia ade$arata este c1eia care slu#este in mod normal la desc1iderea dispoziti$ului de catre cel indreptatit sa o foloseasca. 'rin c1eie mincinoasa se intelege c1eia falsa contrafacuta sau orice instrument cu a#utorul caruia poate fi actionat mecanismul unui dispoziti$ de inc1idere fara a fi distrus sau degradat. 'entru e4istenta furtului calificat pre$azut in art. 2?> lit. g c.p. este necesar sa sa stabileasca ca faptuitorul a folosit in mod efecti$ unul dintre mi#loacele sau procedeele indicate in te4t8 in caz de tentati$a nu este suficient sa se constate ca faptuitorul a$ea asupra sa instrumente de efractie mi#loace de escaladare sau c1ei ade$arate sau false ci $a trebui sa se faca do$ada ca in incercarea sa de a sa$arsi furtul el s!a folosit de aceste mi#loace. /urtul sa$arsit asupra produselor petrolire sau gazelor naturale din conducte depozite si cisterne 7art. 2?> lit. 1 c.p.). circumstanta agra$anta se refera la obiectul material al infractiunii+ daca in cazul furtului simplu obiectul material al infractiunii poate fi orice bun mobil in cazul acestui furt calificat actiunea de sustragere trebuie sa pri$easca produse petrolire sau gaze naturale. Fra$itatea sporita a furtului sa$arsit asupra produselor petroliere sau gazelor naturale din conducte depozite si cisterne este determinata pe de o parte de insemnatatea acestor resurse energetice iar pe de alta parte de consecitele pe care la poate aduce sa$arsirea faptei. /urtul sa$arsit asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural 7art. 2?> lit i cp) Circumstanta care atribuie furtului caracter calificat se refera si de data aceasta la obiectul material al infractiunii8 acesta trebuie sa fie un bun care face parte din patrimoniul cultural. /urtul sa$arsit de catre o persoana mascata deg1izata sau tra$estita 7art. 2?> lit # cp) Circumstanta agra$anta consta in folosirea de catre faptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut. Acest procedeu poate consta in mascare deg1izare sau tra$estire. In cazul mascarii faptuitorul isi acopera fata cu o masca lasand descoperiti numai oc1ii. In cazul deg1izarii sau tra$estirii faptuitorul isi creaza o infatisare sau se imbraca in asa fel incat sa nu poata fi recunoscut. /urtul sa$arsit asupra unei persoane incapabile de a!si e4prima $ointa sau de a se apara 7art. 2?> lit K cp) *ste incapabila de a!si e4prima $ointa persoana lipsita de aptitudinea de a intelege si de a! si manifesta constient $ointa fie datorita $arstei unei maladii sau altor impre#urari+ betie somn 45

1ipnotic. Incapabila de a se apara este persoana care nu poate opune rezistenta faptuuitorului datorita unei infirmitati fizice oboselii fizice $arstei etc. este necsar ca starea persoanei sa nu fie produsa de faptuitor deoarece in caz contrar fapta constituie infractiunea de tal1arie. 0e asemenea este necesar ca faptuitorul sa fi stiut in momentul comiterii furtului ca sa$arseste fapta asupra unei persoane incapabile de a!si e4prima $ointa sau de a se apara. 0aca faptuitorul a fost in eroare cu pri$ire la aceasta impre#urare agra$anta nu este aplicabila. /urtul sa$arsit asupra unui act care ser$este pentru do$edirea starii ci$ile pentru legitimare sau identificare 7art. 2?> lit # cp). Actele care ser$esc pentru do$edirea starii ci$ile sunt+ certificatul de nastere certificatul de casatorie copiile notariale ale acestora iar acte care ser$esc pentru legitimare sau identificare sunt+ buletinul de identitate legitimatia eliberata de organizatia sau institutia unde functioneaza posesorul acesteia. 'entru aplicarea agra$antei este necesar sa se stabileasca ca faptuitorul a stiut in momentul sa$arsirii furtului ca sustrage un act care ser$este pentru do$edirea starii ci$ile legitimare sau identificare. In consecinta furtul este simplu si nu calificat de e4empl in cazul in care faptuitorul a furat o 1aina fara a cunoaste ca in buzunarul acesteia se aflau acte de identitate acte pe care le!a gasit ulterior si nici in cazul in care faptuitorul a sustras din buzunarul unei persoane o batista in care se gasea o suma de bani si un buletin de identitate deoarece introducand mana in buzunar si tragand afara batista el nu a putut a$ea reprezentarea ca fura un act de identitate asemenea acte netinandu!se in batista. /urtul care a a$ut consecinte deosebit de gra$e 7art. 2?> alin ultim cp) Circumstanta agra$anta consta in aceea ca prin sa$arsirea furtului s!au produs consecinte deosebit de gra$e. /urtul care a a$ut consecinte deosebit de gra$e se pedepseste cu inc1isoare de la 1? la 2? de ani si interzicerea unor drepturi.

3:) /urtul. /urtul simplu consta potri$it alin. 1 al art. 2?: c.p. in luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamantul acestuia in scopul de a si!l insusi pe nedrept. /urtul are ca obiect #uridic special relatiile sociale referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile. 'osesia e4ercitata de o alta persoana decat proprietarul bunului poate fi legitima sau nelegitima. 'osesia legitima este aparata impotri$a oricui c1iar si impotri$a proprietarului care se face si el $ino$at de sa$arsirea infractiunii de furt daca se ia bunul in conditiile al. 1 art. 2?: c.p. deoarece potri$it al. 3 al aceluiasi te4t fapta constituie furt c1iar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului dar in momentul sa$arsirii acel bun se gasea in posesia sau detentia legitima a altei persoane. 'osesia nelegitima este si ea aparata8 un bun furat poate constitui la randul sau obiectul material al altui furt "crotirea penala si a posesiei nelegitime 46

asupra bunurilor mobile este necesara. 'rin incriminarea furtului legiuitorul a urmarit sa ocroteasca si detentia asupra bunurilor mobile. 0esi din punctul de $edere al dreptului ci$il e4ista deosebiri esentiale intre posesie si detentie totusi din punctul de $edere al ocrotirii penale ele sunt puse pe acelasi plan. Infractiunea de furt are ca obiect material bunul mobil aflat in posesia sau detentia altuia asupra caruia se e4ercita actiunea de luare. "biectul material al furtului se caracterizeaza in primul rand prin aceea ca este un bun mobil. 'rin Bbun mobil- se intelege bunul care poate fi deplasat transportat dintr!un loc in altul fara a!si modifica $aloarea. @unul mobil poate fi animat sau neanimat. %unt bunuri animate animalele si pasarile domestice precum si $ietuitoarele care traiesc in stare naturala dar se pot afla in stapanirea altei persoane. <eanimate sunt toate celelate bunuri indiferent de starea lor fizica 7lic1ida solida sau gazoasa). <e intereseaza daca bunurile mobile sunt principale sau accesorii di$izibile sau indi$izibile fungibile sau nefungibile consumptibile sau neconsumptibile. 'ot constitui obiect material al furtului parti artificiale ale organismului uman 7de e4. o proteza). @anii si 1artiile de $aloare sunt considerate bunuri mobile si in consecinta pot constitui obiectul material al furtului. 0in cerinta legii ca bunul sa fie mobil rezulta ca un bun imobil nu poate constitui obiectul material al furtului. Cu pri$ire la un asemenea bun nu se poate concepe realizarea actiunii de luare. In sc1imb parti dintr!un asemenea bun de$enite mobile prin detasare pot constitui obiectul material al infractiunii. 'ot constitui obiect material al furtului arborii recoltele ! dupa ce au fost desprinse de pe sol precum si fructele !8 dupa ce au fost desprinse de pe tulpini. )egea asimileaza bunului mobil in cazul furtului si orice energie care are $aloare economica 7art. 2?: al. 2 c.p.). 'entru a fi considerata bun mobil si a putea constitui obiectul material al furtului energia trebuie sa aiba $aloare economica adica trebuie sa fie susceptibila de captare si folosire pentru satisfacerea unei trebuinte a omului. In cazul sustragerii de energie electrica prin ruperea sigiliilor aplicate pe contoarele electrice fapta constituie furt calificat 7prin efractie). 0e asemenea legea asimileaza bunului mobil si inscrisurile 7art. 2?: al. 2 c.p.). In lipsa unei precizari legale prin Binscrisuri- trebuie sa intelegem nu numai acele acte scrise care au $aloare probanta ci si orice alte inscrisuri care a$and o $aloare materiala independenta fac parte din patrimoniul unei persoane cum sunt manuscrisele memoriile #urnalele intime corespondenta etc. 0aca inscrisul este un act care do$edeste pentru do$edirea starii ci$ile legitimare sau identificare furtul este calificat 7art. 2?> ultim al. C.p.). "biectul material al furtului poate fi si un $e1icul. In asemenea caz furtul poate fi sa$arsit fie in scopul insusirii pe nedrept fie in scopul folosirii pe nedrept. /urtul sa$arsit in scopul folosirii pe nedrept nu poate a$ea ca obiect material decat un $e1icul susceptibil de folosire. He1iculul lipsit de aceasta aptitudine nu poate fi furat decat in scopul insusirii pe nedrept. @unul mobil pentru a putea constitui obiect al furtului trebuie sa se afle in al doilea rand in posesia sau detentia altei persoane decat faptuitorul in momentul sa$arsirii faptei. 0in 47

aceasta cerinta a legii rezulta ca nu poate constitui obiect material al furtului bunul care s!a aflat in momentul sustragerii in posesia sau detentia faptuitorului. 6n asemenea bun constituie obiectul material al abuzului de incredere daca faptuitorul si l!a insusit a dispus de el pe nedrept sau a refuzat sa!l resituie. 0e asemenea nici bunul abandonat !8 adica iesit din posesia persoanei cu $oia acesteia si nici bunul gasit !8 adica iesit din posesia altei persoane fara $oia acesteia nu pot constitui obiectul material al infractiunii de furt. Insusirea unui bun abandonat nu poate cnstitui infractiune. In ceea ce pri$este bunul gasit daca gasitorul nu!l preda in termenul pre$azut de lege poate dispune de el ca de un bun propriu. In cazul furtului legea punand posesia si detentia asupra bunului mobil pe acelasi plan sub raportul ocrotirii cerinta referitoare la aflarea bunului in posesie sau detentia altuia este indeplinita daca in momentul sa$arsirii faptei bunul s!a aflat in stapanirea de fapt a altei persoane decat proprietarul. <u intereseaza cine ste proprietarul bunului si nici daca persoana de la care a fost luat bunul era sau nu titular al $reunui drept de a!l poseda sau detine. %tapanirea de fapt nu trebuie insa confundata cu simplul contact material pe care o persoana il are cu un bun8 un asemenea contact nu confera persoanei nici posesia si nici detentia asupra bunului iar daca il sustrage comite tot infractiunea de furt si nu infractiunea de abuz de incredere sau inselaciune. 0e e4. comite infractiunea de furt si nu infractiunea de abuz de incredere cel care fuge cu un portmoneu pe care cel din fata lui I l!a incredintat pentru a scrie pe el sau cel care rugat de pagubas in sala de asteptare a unei gari sa aiba gri#a pentru scurta $reme de o $aliza si!o insuseste fugind cu ea etc. 0impotri$a intreruperea temporara a contactului material cu un bun mobil nu inseamna pierderea posesiei asupra acelui bun. In consecinta sa$arseste tot infractiunea de furt si nu infractiunea de insusire a bunului gasit de e4. acela care isi insuseste plicul cu un bilet de tren gasit in fata cutiei postale a blocului in care locuieste desi pe plic era scrisa adresa persoanei $atamate sau acela care!si insuseste un animal gasit cu toate ca si!a dat seama ca acesta nu era pierdut ci doar s!a indepartat de locuinta proprietarului. Infractiunea de furt poate fi sa$arsita de orice persoana8 legea nu cere faptuitorului o calitate speciala. 0e regula faptuitorul nu are nici un drept asupra bunului pe care il ia din posesia sau detentia altuia. Infractiunea de furt e4ista si atunci cand cel care sa$arseste fapta are total sau in parte un drept de proprietate asupra bunului. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila numai sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. *lementul material al laturii obiecti$e consta in actiune a de a lua bunul mobil din posesia altuia fara consimtamantul acestuia. Actiunea de luare se realizeaza prin doua acte distincte constand in+ deposedarea!scoaterea bunului din sfera de stapanire a posesorului si respecti$ imposedarea! trecerea bunului in sfera de stapanire a faptuitorului. 0aca faptuitorul a patruns in locuinta $ictimei e4ista concurs real de infractiuni intre $iolarea de domiciliu si furt. 6rmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. Infractiunea se 48

sa$aseste cu intentie directa. /urtul poate fi sa$arsit de o singura persoana sau de mai multe persoane. 0aca fapta a fost sa$arsita de doua sau mai multe persoane impreuna furtul este calificat 7art. 2?> lit. a c.p.). 5entati$a furtului este pedepsita de lege 7art. 222 c.p.). *4ista numerose teorii referitoare la consumarea furtului+ teoria potri$it careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul apuca cu mana sau cu instrumentul de care se foloseste bunul pe care urmareste sa si!l insuseasca pe nedrept indiferent daca a reusit sa!l ia si sa!l pastreze8 teoria potri$it careia consumarea furtului este determinata de ridicarea si transportarea bunului in locul unde faptuitorul a a$ut intentia de a!l depune8 teoria potri$it careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ridica bunul din locul in care se afla deplasandu!l in alt loc8 teoria potri$it careia furtul se consuma in momentul luarii bunului in stapanirea de fapt a faptuitorului8 teoria potri$it careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul a#unge in situatia de a!si asigura stapanirea asupra bunului. /urtul se pedepseste cu inc1isoare de la 3 luni la 1; ani.

3>) Fraierea. *ste un act de clementa adoptat de catre 'arlament pe cale de lege sau de catre seful statului prin decret care are ca efect inlaturarea e4ecutarii unei pedepse redu!cerea unei pedepse sau inlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara. Clasificare+ In functie de intinderea efectelor+ 1) Fratiere totala !8 Cand se inlatura in intregime e4ecutarea pedepsei8 2) Fratiere partiala !8 Cand produce efecte doar asupra unei parti din pedeapsa. II. 0upa numarul subiectilor $izati+ 1) Fratiere indi$iduala !8 Acordata de presedinte prin decret prezidential. Inter! $ine intotdeauna dupa ramanerea definiti$a a 1otararii de condamnare. 2) Fratiere colecti$a !8 Acordata de 'arlament prin lege. 'oate inter$eni si an!terior ramanerii definiti$e a 1otararii dar aplicarea ei se $a face doar dupa ce 1otararea a ramas definiti$a.III. 0upa modul in care se produc efectele gratierii+ 1) Fratiere neconditionata !8 Cand efectele sale se produc definiti$ si ire$oca!bil de la data aplicarii actului de gratiere. 2) Fratiere conditionata !8 Cand efectele definiti$e se produc doar la e4pirarea unui termen de incercare stabilit prin actul de gratiere. 0esi Codul penal nu o mentioneaza in mod e4pres in art. 12? gratierea conditionata se regaseste in numeroase legi de gratiere. *fectele definiti$e ale acesteia respecti$ considerarea ca e4ecutata a pedepsei ori a unei parti din pedeapsa se produc la e4pirarea termenului de incercare. Acest termen este stabilit prin fiecare lege dar de regula el este de 3 ani. )a fel ca amnistia gratierea opereaza retroacti$ cu pri$ire la fapte sa$arsite anterior adoptarii actului de gratiere. In sc1imb spre deosebire de amnistie c1iar daca inter$ine anterior condamnarii gratierea $a produce efecte doar dupa ramanerea definiti$a a 1otararii de condamnare. In caz de gratiere inter$enita inainte de condamnare este obligatorie continuarea procesului penal 49

pana la finalizarea acestuia si abia apoi se $a face aplicarea actului de gratiere. *fectele gratierii Indiferent de forma gratierii se $or produce aceleasi efecte. Acestea pot fi+ Considerarea ca e4ecutata a pedepsei in intregul sau considerarea ca e4ecutata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei intr!o specie mai usoara 7comutarea detentiunii pe $iata in pedeapsa cu inc1isoarea sau comutarea acesteia din urma in pedeapsa cu amenda). 0aca este $orba de o gratiere neconditionata aceste efecte se produc de la momentul aplicarii gratierii. 0aca inter$ine o gratiere conditionata efectele se produc la momentul e4pirarii termenului de incercare. Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca in cazul acesteia poate inter$eni re$ocarea ei. Aceasta inter$ine atunci cand condamnatul sa$arseste o noua infractiune 7uneori legiuitorul pre$ede ca orice infractiune poate atrage re$ocarea alteori limiteaza acest efect doar la infractiunile intentionate) in termenul de incercare. In caz de re$ocare a gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic pedeapsa gratiata adaugandu!se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras re$ocarea gratierii. Fratierea poate inter$eni si cu pri$ire la o pedeapsa a carei e4ecutare a fost sus!pendata. Intr!un asemenea caz partea de pedeapsa care a fost gratiata se $a scadea din termenul de incercare al suspendarii. 0aca gratierea e totala din termenul de incercare al suspendarii $a ramane doar acel termen fi4 de 2 ani care $a continua sa curga functionand ca un termen de reabilitare special. 5ermenul de incercare al gratierii incepe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere. 0aca in termenul de incercare condamnatul nu sa$arseste o alta infractiune pedeapsa se $a considera e4ecutata de la data aplicarii actului de gratiere. In cazul in care infractorul comite o noua infractiune e4ista mai multe posibilitati pentru re$ocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa a carei e4ecutare a fost suspendata in functie de momentul in care este comisa aceasta infractiune 7in termenul de incer!care al gratierii in termenul de incercare al suspendarii sau in ambele termene). Hom a$ea in acest caz doua termene de incercare+ termenul de incercare al suspendarii si termenul de incercare al gratierii. Comiterea unei noi infractiuni poate atrage atat re$ocarea suspendarii cat si re$ocarea gratierii. A$em 2 situatii+ 1) Cand infractiunea este comisa doar in termenul de incercare al suspendarii.In acest caz dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a e4pirat efectele gratierii s!au produs in mod ire$ocabil. Astfel partea din pedeapsa care a fost gratiata $a fi considerata ca e4ecutata in mod ire$ocabil. In e4emplul dat $a opera re$ocarea suspendarii conditionate si se $a aplica sistemul cumulului aritmetic. Astfel pedeapsa pentru noua infractiune se $a adauga la restul negratiat din pe!deapsa initiala. 2) Infractiunea e sa$arsita in termenul de incercare al gratierii si in termenul partii gratiate din pedeapsa. In aceasta situatie noua infractiune fiind sa$arsita in termenul de incercare al gratierii se $a re$oca gratierea. *fectul re$ocarii gratierii consta in reintregirea termenului de incercare al suspendarii. Astfel se constata ca noua infractiune e comisa si in termenul de incercare al suspendarii ceea ce $a atrage re$ocarea suspendarii iar infractorul $a e4ecuta 50

pedeapsa pentru noua infractiune adaugata la pedeapsa initiala in intregul ei. 3) Infractiunea e sa$arsita dupa e4pirarea termenului de incercare al suspendarii dar in termenul de incercare al gratierii. In aceasta ipoteza se $a re$oca gratierea caci infractiunea este sa$arsita in termenul de incercare al gratierii. *fectul re$ocarii este reintregirea termenului de incercare al suspendarii. 5otusi se constata ca acest din urma termen c1iar reintregit se implinise la momentul comiterii noii infractiuni si deci nu mai este posibila re$ocarea suspendarii. In concluzie infractorul $a e4ecuta doar pedeapsa pentru infractiunea sa$arsita ulterior. 2) Infractiunea e sa$arsita dupa e4pirarea termenului de incercare al gratierii si in timpul fractiunii de pedeapsa ce a fost gratiata. In aceasta situatie dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a e4pirat efectele sale s!au produs cu titlu definiti$ adica partea de pedeapsa gratiata este in mod ire$ocabil considerata ca e4ecutata. Astfel aceasta fractiune iese din structura termenului de incercare al suspendarii 7care acum se compune din perioada fi4a de 2 ani si partea negratiata din pedeapsa) si se considera ca noua infractiune e sa$arsita dupa epuizarea acestui termen. In concluzie nu mai poate opera re$ocarea si infractorul $a e4ecuta doar pedeapsa pre$azuta pentru noua infractiune. )imitele efectelor gratierii 1) )imita temporala Aceste limite sunt similare cu cele de la amnistie. %i in cazul gratierii aceasta opereaza cu pri$ire la o infractiune continua continuata sau de obicei doar daca s!a epuizat anterior datei stabilite prin actul de gratiere. 2) )imita materiala 'ri$este sfera infractiunilor la care se aplica gratierea. Aceasa limitare este stabilita in fiecare caz in parte prin legea de gratiere. 3) )imita efectelor pedepsei Fratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare afara de cazul cand prin actul de gratiere se dispune astfel. Art. 12? 72) cod penal pre$ede ca gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor educati$e. Insa in practica legislati$a au e4istat numeroase acte de gratiere a caror aplicabili!tate a fost e4tinsa si in cazul masurilor educati$e. <u au fost insa e4tinse si asupra masurilor de siguranta. 0e asemenea gratierea nu produce efecte asupra drepturilor persoanei $atamate. Condamnarile in pri$inta carora a inter$enit gratierea pot fi luate in calculul starii de recidi$a. *ste important de precizat ca gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept.

2?) Infraciunea consumat i infraciunea epuizat. Infr.consumata este acea forma de infr detarminata de faza de desfasurare a acti$itatii infractionale in care intentia se materializeaza printr!o acti$itate care realizeaza intregul continut al infractiunii. )a infractiunea consumata se realizeaza o unitate deplina intre elem.obiecti$ si cel subiecti$ al continutului infr. in sensul ca actiunea si urmarile ce se produc reprezinta tocmai intentia faptuitorului. In functie de felul acti$itatii infractionale si de continutul 51

infractiunilor forma consumata a infr se prezinta in doua modalitati+ ! unele fapte sunt urmate in mod nemi#locit de un rezultat concret si se numesc infr. de rezultat8 ! altele determina crearea unei stari de pericol de prime#die ptr $alorile aparatede lege si se numesc infr. de pericol. " infr.se considera consumata in masura in care se realizeaza continutul cuprins in legea penala. Infr.consumata in cazul infr.de rezultat presupune e4ecutarea actiunii si producerea rezultatului respecti$. 0e e4. )a infractiunile de omor acte de di$ersiune distrugere sau negli#enta in ser$iciu daca se realizeaza numai actiunea fara a se produce rezultatul nu $a e4ista infr. consumata. %unt unele infr.in al caror continut se pre$ede pe langa producerea unui prin rezultat un alt rezultat de cele mai multe ori mai gra$ decat primul indeosebi la infr.calificate. In cazul infr.de pericol infr. se considera consumata in momentul in care s!a realizat actiunea! inactiunea incriminata fara a se mai cere producerea unui rezultat acesta subintelegandu!se sub forma unei anumite tulburari sociale aunei stari de pericol. )egea penala nu pre$ede insa producerea lor in mod e4pres. *4+ infractiunile de specula dezertare bigamie si o mare parte a infr. contra securitatii nationale. *4ista si unele infr. prin care legiuitorul a incriminat fapte care in fond sunt numai acte de pregatire sau acte de incercare aunei infractiuni ori acestea sunt cuprinse in forma consumata. *4+ in cazul infr.de atentat 7art 2:1 c.pen)in forma consumata se poate include si incercarea7tentati$a) de a suprima $iata ori de a afecta integritatea corporala sau sanatatea unei pers.care indeplineste o acti$itate importanta de stat. Asadar infr.se considera consumata si atunci cand aceste scopuri nu s au realizat din diferite moti$e independente de $ointa faptuitorului. Infr.epuizata!In cazul anumitor categorii de infr. este posibil ca dupa ce fapta s!a consumat prin procedura urmarii immediate sub forma de $atamare acest rezultat sa se amplifice fie in cadrul unui proces natural firesc fara nicio noua inter$entie a faptuitorului fie datorita prelungirii actiunii sau inactiunii tipice si dupa atingerea momentului consumpti$ pana la inter$entia unei actiuni contrare 7a faptuitorului sau a autoritatii) de natura sa opreasca prelungirea actiunii sau inactiunii. Domentul in care rezultatul nu mai produce consecinte subsec$ente este momentul asa!numit al epuizarii actiunii iar infractiunile care au cunoscut o asemenea amplificare a rezultatului sunt fapte penale epuizate. Infr.epuizata este ca si tentati$a o forma atipica trebuind tratata distinct ca o forma infractionala de sine statatoare. Amplificarea urmarilor dupa momentul consumarii este posibila numai la unele categorii de infr. si anume la infr.continue continuate de obicei si progresi$e.

21) Infraciuni la care nu este posibil tentati$a. Infractiuni la care nu este posibila tentati$a a) Infractiunile din culpa 0eoarece tentati$a ate la baza o 1otarare de a comite actiunea. b) Infractiunile praeterintentionate .ezultatul mai gra$ 52

este produs din culpa deci nu putea fi pre$azut. c) Infractiunile de e4ecutare prompta Insulta calomnia sunt fapte care se consuma c1iar in momentul sa$arsirii actiunii sau inactiunii. d) Infractiunile omisi$e In cazul acestor actiuni fie a a$ut loc conduita poziti$a la care legea obliga fie aceasta conduita nu a a$ut loc si suntem in prezenta unei infractiuni consumate. Art. 213 cod penal !8 Infractiunea de insusire a bunului gasit )a infractiunile comisi$e prin omisiune este posibila tentati$a. *4+ %ituatia mamei care ia 1otararea de a!si omori copilul prin nealaptare. e) Infractiunile de obicei In literatura de specialitate se afirma ca nu este posibila tentati$a la infractiunea continua. Afirmatia este eronata deoarece in realitate ea poate a$ea tentati$a. *4+ Ipoteza furtului de energie electrica %!a mai spus ca nu este posibila tentati$a la infractiunea continuata. 5rebuie facuta precizarea ca infractiunea continuata poate cunoaste o tentati$a in masura in care toate actele care o compun au ramas in faza tentati$ei. *4+ 5entati$a de furt sa$arsita in forma continuata.

22) Instigarea. 'articipatia penala se prezinta sub mai multe forme in raport cu natura contributiei pe care diferiti participanti o au la sa$arsirea faptei. Aceste moduri corespund asadar diferitelor moduri de cooperare la sa$arsirea infractiunii. /ormele participatiei au caracter absorbant in sensul ca cele mai gra$e cum sunt cele de coautorat le absorb pe cele mai putin gra$e 7cele de instigare si complicitate). 0eci participarea unei persoane la sa$arsirea aceleiasi infractiuni nu poate fi considerata si autorat si instigare ci numai coautorat datorita unitatii infractiunii c1iar daca coautorul a determinat mai intai la sa$arsirea infractiunii dupa ce a participat cu acte de e4ecutare la comiterea ei. 0esigur acelasi faptuitor nu poate fi coautor si complice sau instigator si complice la aceeasi infractiune fiindca primul act il absoarbe pe ultimul. )a stabilirea pedepsei de catre instanta se ca a$ea insa in $edere aceasta impre#urare a participarii cu acte multiple susceptibile de a fi calificate in mod diferit. Ca forma a participatiei penale instigarea consta in fapta unei persoane care cu intentie determinaa prin orice mi#loace o alta persoana sa sa$arseasca o fata pre$azuta de legea penala 7art. 2; Cod penal). Instigarea presupune in mod firesc prezenta a doua persoane+ una a instigatorului care desfasoara acti$itatea de instigare si alta a instigatului fata de care se desfasoara aceasta acti$itate. Instigarea prezinta in principal un aspect psi1ic 7moral) ea creeaza face sa se nasca in mintea altuia 1otararea de a sa$arsi fapta pre$azuta de legea penala realizand in acest fel cauzalitatea psi1ica care precede si insoteste apoi cauzalitatea fizica adica efectuarea actelor de e4ecutare prin care se sa$arseste fapta. 0atorita acestui continut psi1ic al instigarii instigatorii au fost si mai sunt inca denumiti Bautori morali- contributia lor constand in generarea 53

si realizarea laturii subiecti$e din continutul faptei pre$azute de legea penala. 0e aici nu trebuie sa se traga concluzia ca contributia instigatorului ar fi numai de ordin imaterial+ instigatorul desfasoara si el o acti$itate fizica efectueaza acte 7ia contact cu cel instigat il con$inge ii procura informatii etc.) care constituie in esenta ade$arate acte de pregatire in $ederea sa$arsirii infractiunii8 fara aceste acte materiale contributia instigatorului nu s!ar putea e4terioriza si ar ramane ineficienta. 'entru e4istenta instigarii se cer insa indeplinite anumite conditii+ *4istenta legaturii subiecti$e intre instigator si instigat. Aceasta legatura se realizeaza cand primul concepe comiterea unei infractiuni si 1otaraste sa determine o alta persoana sa o sa$arseasca. 0eci se instiga cu intentie. 0aca se instiga la o infractiune din al carei continut face parte un anumit mobil sau scop instigatorul precum si autorul trebuie sa cunoasca si sa actioneze datorita aceluiasi mobil si sa urmareasca scopul respecti$8 %a e4iste o acti$itate de instigare care sa constea in indemn iar aceasta sa aiba ca rezultat determinarea. *ste deci o e4teriorizare a intentiei instigatorului manifestata prin indemn incitare si insasi determinarea adica insusirea ideii de catre instigat manifestata prin aceea ca 1otaraste sa comita infractiunea la care a fost indemnat impre#urare ce reiese din aceea ca trece la e4ecutarea ei. Indemnul este o imbiere la o actiune 7inactiune) infractionala. 0aca acesta nu este urmat de determinare fiindca 1otararea era de#a luata de catre instigat dar acesta mai a$ea unele ezitari cu pri$ire la punerea in e4ecutare indemnul poate constitui doar complicitate intelectuala fiindca a contribuit la intarirea 1otararii infractionale. Di#loacele folosite pentru determinare pot fi $erbale sau scrise directe sau indirecte e4plicite sau ascunse si sa constea in argumente logice promisiuni de daruri bani sau orice alte foloase rugaminti sau amenintari. %e poate de asemenea recurge la desteptarea unor sentimente de lacomie gelozie razbunare etc. Actiunea de determinare sa fie anterioara inceperii e4ecutarii actiunii sau inactiunii si sa se refere la o anumita infractiune care sa fie sa$arsita intr!un anumit timp. Intre acti$itatea de instigare si luarea 1otararii de catre instigat trebuie sa e4iste un raport de cauzalitate. In principiu orice persoana poate fi instigata insa la infractiunile cu subiect pasi$ special instigatul trebuie sa aiba calitatea ceruta de continutul legal al infractiunii in momentul comiterii actiunii 7inactiunii) la care a fost determinat sa o comita. #u se considera instigare in sensul art. 05 ,od penal indemnul unei persoane aflate in legitima aparare, adresat alteia ca sa l loveasca de agresor si acesta loveste, daca sunt intrunite conditiile atacului si ale apararii, deoarece fapta autorului nu constituie infractiune, fiind comisa in stare de legitima aparare. Instigatul sa inceapa sa$arsirea actiunii la care a fost determinat sau sa se fi abtinut sa efectueze actiunea ceruta de lege. Instigatorul poate comite si un concurs real de infractiuni. !e e(emplu, un casier platitor il determina pe cel ce intocmeste statele de plata sa introduca in acesta persoane fictive si apoi retine sumele ce s ar fi cuvenit acestora. 1n acest caz se comite de catre casier o instigare la infractiunea de fals intelectial si o infractiune de delapidare in calitate 54

de autor, aflate in concurs. 6neori Bdeterminarea- nu constituie instigare act de participatie ci infractiune de sine statatoare al carei autor este cel care a Bdeterminat-. In raport cu reusita sau nu a determinarii instigarea imbraca mai multe aspecte astfel+ 5inand seama de numarul persoanelor care instiga poate e4ista instigare cu un singur instigator sau cu mai multi. In acest ultim caz daca s!a realizat o legatura subiecti$a intre ei e4presa ori tacita ei $or fi coinstigatori. 0aca fiecare instigator isi desfasoara acti$itatea separat fara sa aiba cunostinta unul de acti$itatea celuilalt e4ista concurs de instigari. Acti$itatea coinstigatorilor poate fi concomitenta ori succesi$a pe cand concursul de instigari este numai succesi$. 0e asemenea poate fi instigata o singura persoana cand instigarea are loc de regula in taina sau mai multe persoane precis determinate. In aceasta ultima situatie este suficient ca numai una dintre ele sa treaca la e4ecutarea infractiunii pentru a se realiza participatia. Instigarea este colecti$a cand instigatorul se adreseaza unui numar indeterminat de persoane. In functie de felul cum este comunicata ideea infractionala instigarea poate fi e4plicita 7desc1isa) si ascunsa 7perfida insidioasa) fiindca instigatorul nu!si da in $ileag rolul fata de instigat astfel ca acesta din urma crede ca ideea infractionala ii apartine. A$and in $edere rezultatele urmarite prin instigare aceasta poate fi determinata cand se precizeaza infractiunea care urmeaza sa fie comisa asa cum se intampla in ma#oritatea cazurilor si indeterminata cand de e(emplu, ii spune instigatului sa faca ce va sti numai sa procure bani chiar prin comiterea unei infractiuni . Instigarea pote fi realizata personal de catre instigator cazurile cele mai frec$ente sau prin intermediul altei persoane. In unele situatii aspectul direct 7personal) este cerut e4pres prin lege. 5inand seama de efectul indemnului instigarea poate fi perfecta sau propriu!zisa 7reusita urmata de e4ecutare) potri$it art. 2; Cod penal si neurmata de e4ecutare 7alin 1 art. 2> Cod penal). Instigarea perfecta poate fi urmata de desistarea instigatului ori de impiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului. I<%5IFA.*A <*6.DA5A 0* *L*C65A.* 7art. 2> Cod penal) este aceea cand instigatul nu trece la e4ecutare. In cazul in care au fost instigate mai multe persoane trebuie ca nici una sa nu fi inceput e4ecutarea actiunii. <efiind comisa actiunea 7inactiunea) pre$azuta de legea penala la care instigatul a fost indemnat instigatorul nu $a fi sanctionat ca participant potri$it art. 2= sau 31 Cod penal ci ca autor al unei infractiuni de sine statatoare in forma consumata de pericol deoarece $irtual instigarea putea de$eni o forma de participatie. Asa se e4plica faptul ca sanctiunea pentru aceasta infractiune deri$a din pedeapsa pentru instigarea act de participatie daca s!ar fi comis infractiune la care s!a instigat. Ca urmare instigarea neurmata de e4ecutare se sanctioneaza cu o pedeapsa intre minimul special al celei pre$azute pentru infractiunea la care s!a instigat si minimul general. I<%5IFA.*A 6.DA5A 0* *L*C65A.* 0A. CA<0 I<%5IFA56) %!A 0*%I%5A5 ".I A ID'I*0ICA5 '."06C*.*A .*M6)5A56)6I. Aceasta situatie 7pre$azuta in art. 2> alin 1 Cod penal) e4ista cand actele de instigare au fost urmate de inceperea e4ecutarii actiunii insa instigatul s! 55

a desistat. 0eoarece s!a trecut la e4ecutare se realizeaza participatia insa numai la o tentati$a pentru care instigatul nu $a fi sanctionat fiindca s!a desistat. Instigatorul $a fi sanctionat insa ca si in cazul instigarii neuramata de e4ecutare intrucat desistarea instigatului are un caracter personal care nu!i profita nici instigatorului si nici altor participanti. 0e lege ferenda instigatorul sa fie sanctionat cu pedeapsa pre$azuta pentru infractiunea efecti$ comisa 7tentati$a) fiind $orba de o instigare perfecta urmata de e4ecutare. Infractorii au participat la comiterea aceleiasi infractiuni una din conditiile de e4istenta a participatiei. 0aca pedeapsa pentru fapta comisa de autor pana in momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului este mai mica decat cea a faptei la care a fost instigat redusa potri$it art. 2> alin 1 Cod penal instigatorului i se $a aplica pedeapsa pentru infractiunea efecti$ comisa de instigat. 2stfel, daca 3 a instigat la omor simplu, care se sanctioneaza cu inschisoare de la 14 la 04 de ani, pentru care ar trebui sa se aplice pedeapa inchisorii intre 15 zile si 14 ani insa pana in momentul desistarii s au cauzat victimei vatamari corporale, prevazute in art. 151 ,od penal, care se sanctioneaza cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, aceasta pedeapsa i se va aplica atat instigatului, cat si instigatorului. 'entru a fi sanctionata instigarea neurmata de e4ecutare cat si cea urmata de e4ecutare dar a a$ut loc desistarea ori impiedicarea producerii rezultatului trebuie ca pedeapsa pre$azuta de lege pentru infractiunea la care s!a instigat sa fie mai mare de 2 ani altfel instigatorul nu se sanctioneaza. %!a considerat ca gradul de pericol al infractiunii si al instigatorului in cazurile in care pedeapsa legala a inc1isorii este de 2 ani sau mai mica nu ar necesita sanctionarea ei. In situatia instigarii urmata de desistarea instigatului instigatul nu $a fi pedepsit insa instigatorul urmeaza sa fie sanctionat pentru tentati$a la infractiunea respecti$a iar nu pentru infractiunea efecti$ comisa pana in momentul desistarii autorului. Altfel se contra$ine dispozitiilor art. 22 Cod penal. 0e asemenea este posibil ca actele de instigare ce nu s!au produs efectul fara a a$ea un caracter penal propriu sa cada totusi sub incidenta legii penale datorita impre#urarii ca pentru a!l determina pe autor sa comita fapta pre$azuta de legea penala s!au folosit mi#loace care prin ele insele constituie infractiuni+ amenintare santa# etc.

23) Iresponsabilitatea. Iresponsabilitatea este starea de incapacitate psi1o!fizica a unei persoane care nu poate sa!si dea seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate fi stapana pe ele. Iresponsabilitatea pri$este incapacitatea pi1ica a peroanei atat sub raport intelecti$ cand aceta nu!si poate da seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor ei cat si sub raport $oliti$ cand nu!si poate determina si diri#a in mod normal $ointa. 'entru a duce la 56

inlaturarea caracterului penal al faptei sa$arsite starea de iresponsabilitate a faptuitorului trebuie sa e4ite in momentul sa$arsirii faptei si sa fie totala. Conditiile starii de iresponsabilitate /aptuitorul sa aiba incapacitatea psi1ica intelectuala si $oliti$a cu pri$ire la actiunile sau inactiunile lui. %tarea de incapacitate psi1ica sa e4iste in momentul sa$arsirii faptei. *ste indeplinita aceasta conditie si atunci cand dupa sa$arsirea faptei faptuitorul si!a recapatat capacitatea intelectuala si $oliti$a. <u paote fi considerat in stare de iresponsabilitate cel care si!a pro$ocat o astfel de stare ori care a acceptat sa I se pro$oace o stare de inconstienta. 0aca in momentul sa$arsirii faptei faptuitorul a$ea capacitatea psi1o!fizica intelectuala si $oliti$a dar si!a pierdut!o dupa sa$arsirea faptei aceasta nu $a duce la inlaturarea caracterului penal al faptei. Incapacitatea psi1o!fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale ori altor cauze. /apta sa$arsita in stare de incapacitate psi1o!fizica intelecti$a ori $oliti$a sa fie pre$azuta de legea penala.

22) (nlocuirea rspunderii penale. Inlocuirea raspunderii penale poate fi definita ca institutia in baza careia instanta de #udecata inlocuieste in conditiile pre$azute de lege raspunderea penala cu alta forma de raspundere #uridica ce atrage o sanctiune cu caracter administrati$. Conditii cu pri$ire la fapta+ pedeapsa pre$azuta de lege este inc1isoarea de cel mult un an sau amenda fapta prezinta un grad de pericol social redus si nu a produs urmari gra$e pana la pronuntarea 1otararii paguba trebuie sa fie reparata in totalitate faptuitorul sa regrete fapta aprecierea instantei ca faptuitorul poate fi indreptat fara a i se aplica o pedeapsa. Instanta dispune inlocuirea si aplica+ mustrarea mustrarea cu a$ertisment amenda.

2;) (nelciunea. Art21;!Cod penal!inducerea in eroare aunei persoane prin prezentarea ca ade$arata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte ade$arate in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material in#ust si daca s!a pricinuit o paguba. "biectul #uridica are caracter petrimonial. "biectul material poate consta in bunuri mobile imobile sau in insrisuri cu $aloare patrimoniala. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza printr!o actiune de inducere in eroare. 6rmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia directa deorece faptuitorul actioneaza in scopul obtinerii unui folos material. 5entati$a se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in 57

momentul producerii pagubei. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 12 ani. Al.3! inselaciunea in con$entii consta in inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prile#ul inc1eierii sau e4ecutarii unui contract fara aceasta eroare cel inselat nu ar fi inc1eiat contractul. *roarea trebuie sa aiba rol determinant. /orme agra$ate+ al.2!inselaciunea pre$azuta in al.1 si 3 sunt mai gra$e daca au fost sa$arsite prin folosirea de calitati mincinoase. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 1; ani. Al.;!inselaciunea care a a$ut consecinte deosebit de gra$e. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1? la 2? ani si interzicerea unor drepturi. Al.2!inselaciunea prin emiterea de cecuri fara acoperire. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 1; ani.

23) )egitima aprare. )egitima aparare este o cauza care e4clude caracterul penal al faptei datorita lipsei de $ino$atie in conditiile in care aceasta este sa$arsita. 'otri$it art. 22 c.p. B*ste in stare de legitima aparare acela care sa$arseste fapta pentru a inlatura un act material direct imediat si in#ust indreptat impotri$a sa a altuia sau impotri$a unui interes public si care pune in pericol gra$ persoana si drepturile celui atacat ori interesul obstesc. *ste de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gra$itatea pericolului si cu impr#urarile in care s!a produs atacul- )egitima aparare apare ca o riposta pe care o da o persoana impotri$a unui atac ce pune in pericol gra$ persoana drepturile acesteia ori interesul public riposta determinata de necesitatea apararii $alorilor sociale periclitate. Conditiile legitimei aparari A. Conditiile atacului. Atacul sau agresiunea este o comportare $iolenta a omului o atitudine ofensi$a ce se materializeaza de regula intr!o actiune indreptata impotri$a $alorilor sociale ocrotite. 'entru a da nastere unei aparari legitime atacul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii+ atacul trebuie sa fie material direct imediat si in#ust8 atacul sa fie indreptat impotri$a unei persoane a drepturilor acesteia sau impotri$a unui interes obstesc8 atacul sa puna in pericol gra$ $alorile sociale ocrotite. Atacul trebuie sa fie material direct imediat si in#ust. a) Atacul sa fie material. 6n atac este material cand se obiecti$izeaza prin actiuni fizice menite sa pericliteze in substanta sa fizica $alorile sociale octorite. %i actiunea poate reprezenta un atac material caci permite altor forte sa pericliteze fizic $alorile sociale ocrotite. b) Atacul sa fie direct. Atacul este direct cand se indreapta si creeza un pericol nemi#locit pentru $aloarea sociala ocrotita. Atacul este direct s!a sustinut in literatura #uridica si atunci cand $izeaza una din $alorile sociale aparate c1iar daca nu are un contact nemi#locit cu acea $aloare. Atacul nu este direct daca intre agresor si $ictima se afla un obstacol 7poarta inc1isa usa inc1isa zid gard etc.) care face ca atacul sa nu creeze un pericol pentru $aloarea 58

sociala ocrotita. Atacul nu este direct daca intre agresor si $aloarea ocrotita e4ista o distanta mai mare de spatiu. %pre e4.+ nu este un atac direct un atac deslantuit de la o distanta de 1?? m cu o secure. c) Atacul sa fie imediat. Atacul este imediat cand pericolul pe care!l reprezinta pentru $aloarea sociala s!a i$it este actual sau este pe cale sa se i$easca 7pericol iminent). 0eci atacul este imediat atunci cand este dezlantuit sau este pe cale sa se dezlantuie. Caracterul imediat al atacului $izeaza raportul in timp intre atac si obiectul $izat. Caracterul imediat al atacul este reliefat in inter$alul scurs intre inceputul atacul si momentul i$irii pericolului. Cand inter$alul este mare e4ista posibilitatea inlaturarii pericolului prin alte mi#loace atacul nu mai este imediat si nu se #ustifica sa$arsirea unei fapte pre$azute de legea penala. Caracterul imediat al atacului presupune deci iminenta lui 7cand este pe cale sa se dezlantuie) cat si declansarea lui. Atacul iminent trebuie sa fie real obiecti$ si nu presupune ca acesta este pe cale sa se dezlantuie. Atacul imediat este atacul din momentul declansarii si pana in momentul consumarii acestuia perioada in care apararea este legitima. d) Atacul sa fie in#ust adica sa nu aiba temei legal in baza caruia se efectueaza. Atacul este #ust si nu poate da nastere unei aparari legitime daca consta dintr!o acti$itate pre$azuta sau permisa de lege+ spre e4.+ nu reprezinta un atac in#ust impotri$a libertatii arestarea unei persoane pe baza mandatului de arestare. Atacul permis sau ordonat de lege isi pastreaza caracterul #ust atata timp cat este efectuat in limitele pre$azute de lege. Impotri$a unui atac dezlantuit de un iresponsabil se $a riposta in stare de necesitate daca cel ce riposteaza cunoaste starea de iresponsabilitate a agresorului si deci $a trebui sa comita fapta pre$azuta de legea penala numai daca nu putea inlatura altfel pericolul. 0aca cel ce face apararea nu cunoaste starea de iresponsabil a agresorulu el $a riposta in legitima aparare inlaturand pericolul prin mi#loacele pe care le considera eficiente nefiind obligat sa caute o solutie mai putin periculoasa. In acest caz legitima aparare $a $eni in concurs cu eroarea de fapt. Atacul sa fie indreptat impotri$a persoanei care se apara ori impotri$a alteia sau impotri$a unui interes public. Atacul se indreapta impotri$a persoanei a drepturilor acesteia susceptibile de a fi atacate direct material imediat si in#ust. Aceste drepturi ale persoanei pot pri$i+ $iata integritatea corporala sanatatea libertatea onoarea a$erea. Atacul indreptat impotri$a unui interes public #ustifica o aparare legitima. Interesul public poate consta intr!o stare situatie relatie acti$itate ce intereseaza o organizatie publica. Atacul sa puna in pericol gra$ persoana celui atacat ori interesul public.Caracterul gra$ al pericolului care ar ameninta $alorile ocrotite se apreciaza in funtie de intensitatea acestuia de urmarile ireparabile ori greu de remediat care s!ar produce in cazul in care nu s!ar inter$eni. 7%pre e4.+ pierderea $ietii cauzarea unei $atamari corporale distrugerea unor bunuri importante etc.). Conditiile apararii. 'entru a fi legitima apararea trebuie sa indeplineasca mai multe conditii+ sa se realizeze printr!o fapta pre$azuta de legea penala8 sa fie precedata de atac8 sa fie indreptata impotri$a agresorului sa fie necesara pentru inlaturarea 59

atacului sa fie proportionala cu atacul. Apararea se realizeaza printr!o fapta pre$azuta de legea penala. 0aca s!a sa$arsit o fapta pre$azuta de legea penala se cerceteaza conditiile in care aceasta a a$ut loc daca sunt indeplinite conditiile cu pri$ire la atac pentru a putea decide daca a fost sa$arsita in legitima aparare. Apararea sa fie precedata de atac. Aceasta conditie are in $edere desfasurarea apararii dupa inceputul atacului cand acesta de$ine actual. %impla presupunere ca agresorul $a deslantui un atac nu da dreptul la o aparare legitima. Apararea sa se indrepte impotri$a agresorului pentru a inceta atacul si a sal$a $alorile periclitate. Apararea se poate indrepta impotri$a $ietii sanatatii libertatii agresorului dar nu impotri$a bunurilor sale. Apararea indreptata din eroare impotri$a altei persoane decat a agresorului $a duce la inlaturarea caracterului penal al faptei si pe cauza erorii de fapt coroborata cu legitima aparare cu care $ine in concurs. Apararea sa fie necesara pentru inlaturarea atacului.<ecesitatea apararii se apreciaza atat sub raportul intinderii in care aceasta poate fi facuta cat si sub raportul intensitatii. Apararea este necesara si atunci cand infractiunea s!a consumat dar e4ista posibilitatea inlaturarii ori diminuarii efectelor. Apararea sa fie proportionala cu gra$itatea atacului. Aceasta conditie ce pri$este proportionalitatea dintre atac si aparare se dega#a din dispozitiile art. 22 al c.p. 'roportionalitatea dintre aparare si atac nu este de ordin matematic si nu presupune ec1i$alenta mi#loacelor. 'roportionalitatea apararii cu gra$itatea atacului respectarea unei ec1i$alente intre actul de aparare si cel de atac astfel ca la un atac indreptat impotri$a integritatii corporale se poate riposta cu o fapta de aparare ce pri$este integritatea corporala a agresorului. 0aca apararea este $adit disproportionata fata de gra$itatea atacului si de impre#urarile in care acesta a a$ut loc fapta este sa$arsita cu depasirea limitelor legitimei aparari. 0epasirea limitelor legitimei aparari 0epasirea limitelor legitimei aparari poate constitui tot legitima aparare cand se intemeiaza pe tulburarea sau temerea in care se gasea faptuitorul in momentul comiterii faptei. *ste asa numitul e4ces #ustificat. 'entru e4istenta e4cesului #ustificat se cer indeplinite conditiile cu pri$ire la atac conditiile cu pri$ire la aparare pentru e4istenta legitimei aparari cu deosebirea ca fapta in aparare a depasit marginile unei aparari proportionale cu intensitatea si gra$itatea atacului depasire intemeiata pe tulburarea sau temerea in care se gasea faptuitorul. 0eterminarea starii de tulburare sau temere implica cercetarea tuturor impre#urarilor de fapt in care s!a produs atacul conditia psi1o!fizica a celui ce face apararea. 0aca depasirea limitelor legitimei aparari nu se intemeiaza pe tulburare sau temere fapta nu mai este considerata sa$arsita in legitima aparare ci este infractiune sa$arsita in circumstanta atenuanta pre$azuta de art. =3 lit. a c.p. *4cesul de data aceasta este scuzabil. *fectele legitimei aparari /apta sa$arsita in stare de legitmima aparare nu este infractiune pentru ca ii lipseste trasatura esentiala a $ino$atiei. /aptuitorul a fost constans de necesitatea inlaturarii agresiunii care punea in pericol gra$ $alorile sociale ocrotite si nu a actionat cu $ointa libera. /apta sa$arsita in legitma aparare nu este infractiune si pe cale de consecinta nu atrage 60

raspunderea penala a faptuitorului. In general se apreciaza ca fapta sa$arsita in legitima aparare propriu!zisa nu are caracter ilicit si nu poate atrage nici o alta raspunderea #uridica. In cazul e4cesului #ustificat 7art. 22 al. 3 c.p.) raspunderea ci$ila nu este inlaturata intotdeauna. Cand legitima aparare $ine in concurs cu alte cauze inlatura caracterul penal al faptei raspunderea ci$ila poate inter$eni tocmai pentru astfel de cauze.

2=) )ipsa pericolului social. )ipsa pericolului social duce la inlaturarea caracterului penal al faptei sa$arsite. /apte pre$azuta de legea penala care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni potri$it art.1:unu! Cod penal este o fapta lipsita in mod $adit de importanta concluzie ce rezulta din atingerea minima adusa $alorilor ocrotite de legea penala si din continutul ei concret. Criterii de apreciere a pericolului social+ modul si mi#loacele de sa$arsire scopul urmarit de faptuitor impre#urarile in care a fost comisa fapta urmarea produsa conduita faptuitorului. /apta lipsita de pericol social concret nu are caracter penal si nu atrage raspunderea pentru aceasta fapta. %e $or aplica sanctiuni cu caracter administrati$+ mustrarea mustrarea cu a$ertisment amenda.

2:) )ipsa pl&ngerii prealabile i mpcarea prilor. 'l&ngerea prealabil reprezint manifestarea de $oin a persoanei $tmate care aduce la cunotin organului de urmrire penal s$&rirea infraciunii de ctre fptuitor i cere urmrirea i #udecarea acelei infraciuni8 efectul depunerii pl&ngerii prealabile const c&nd este cazul n punerea n micare a aciunii penale i respecti$ declanarea procesului penal. Condiiile n care tragerea la rspundere penal depinde de e4istena unei pl&ngeri prealabile sunt+ s e4iste o infraciune pentru care legea peanl s pre$ad n mod e4pres c aciunea penal se pune n micare la pl&ngerea prealabil pl&ngera prealabil s fie fcut n ma#oritatea cazurilor de persoana $tmat i s aib coninutul pre$zut de lege i de asemeni s fie adresat i introdus la organul competent n termenul pre$zut de lege. )ipsa pl&ngerii prealabile sau nerespectarea condiiilor de depunere a acesteia poate duce n cazurile e4pres pre$zute de lege la nlturarea rspunderii penale. .etragerea pl&ngerii prealabile nainte de soluionarea cauzei printr!o 1otr&re definiti$ dac este fcut n mod e4pres total i necondiionat determin nlturarea rspunderii penale. (mpcarea prilor reprezint nelegerea inter$enit ntre persoana $tmat i infractor de a pune capt conflictului nscut ntre ei ca urmare a s$&ririi infraciunii nelegere care n anumite cazuri 61

pre$zute de lege nltur rspunderea peanl a infractorului i consecinele ci$ile ale faptei. 'entru a produce efecte mpcarea prilor trebuie ca legea s pre$ad n mod e4pres ntre partea $tmat i infractor s inter$in mpcarea clar e4primat total necondiionat i definiti$ i s inter$in p&n la rm&nerea definiti$ a 1otr&rii #udectoreti.

2>) )ipsirea de libertate n mod ilegal. Art.1:>!Cod penal!lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal. "biectul #uridic principal consta in libertatea fizica a persoanei in dreptul acesteia de a se deplasa si de a actiona in conformitate cu propria $ointa. 0e regula infractiunea nu are obiect material. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. )atura obiecti$a!elementul material consta intr!o fapta prin care persoana $atamata este lipsita de libertate fizica. /apta poate fi comisi$a sau omisi$a. 'entru e4istenta infractiunii este necesar ca lipsirea de libertate sa aiba caracter ilegal. )ipsirea de libertate trebuie sa dureze atat cat $ictima sa fie impiedicata in mod efecti$ de a se deplasa si a actiona in conformitate cu $ointa sa. 6rmarea imediata consta intr!o stare de incalcare a libertatii de miscare a persoanei $atamate. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )ipsirea de libertate in mod ilegal poate fi absor$ita de alte infractiuni. )atura subiecti$a presupune $ino$atia faptuitorului sub forma intentiei care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a este pedepsita. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care persoana $atamata este lipsita de posibilitatea de a se deplasa si a actiona in conformitate cu $ointa sa iar epuizarea are loc in momentul in care inceteaza starea de lipsire de libertate a persoanei. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 1? ani. /orme agra$ate+ al.2!sa$arsirea faptei prin simularea de calitati oficiale!se refera la procedeul folosit de faptuitor in sensul ca acesta pretinde o calitate pe care acesta nu o are in realitate8 sa$arsirea faptei prin rapire!se refera la procedeul folosit de faptuitor constand in rapirea $ictimei pe care o duce in alt loc impotri$a $ointei unde o pri$eaza de libertate8 sa$arsirea faptei de catre o persoana inarmata8 sa$arsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna!se ia in considerare cooperarea mai multor persoane la sa$arsirea faptei8 daca in sc1imbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt a$anta#8 in cazul in care $ictima este minora8 in cazul in care $ictima este supusa unor suferinte8 in cazul in care sanatatea sau $iata $ictimei sunt puse in pericol. 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la = la 1; ani. Al.3!lipsirea de libertate a unei persoane in scopul de a obliga la practicarea prostitutiei!lipsirea de libertate este conceputa ca o infractiune mi#loc pentru a o determina la practicarea prostitutiei. 5entati$a se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la = la 1; ani. Al.2!daca pentru eliberarea persoanei se cere sa se indeplineasca sau nu un anumit act. 5entati$a se pedepseste. Constituie tentati$a si producerea sau procurarea 62

mi#loacelor sau luarea masurilor in $ederea comiterii faptei. %anctiunea consta in inc1isoare de la = la 1: ani. Al.;!daca faptele pre$azute in al.1!2 se sa$arsesc de o persoana care fac parte dintr!un grup organizat. %anctiunea consta in inc1isoare de la ; la 1; ani in forma din al.1 inc1isoare de la = la 1: ani pentru forma din al.2!3 inc1isoare de la 1? la 2? ani pentru faptele pre$azute in al.2. Al.3!fapta a a$ut ca urmare moartea sau sinuciderea $ictimei. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1; la 2; ani.

;?) )o$irea sau alte $iolente i lo$irile sau $tmrile cauzatoare de moarte. Art1:?!Cod penal!al.1!lo$irea sau orice alte $iolente cauzatoare de suferinte fizice. "biectul #uridic se refera la atributele persoanei atribute care prote#eaza persoana impotri$a actelor de $iolenta producatoare de $iolente fizice. "biectul material consta in corpul $ictimei. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. %ubiect pasi$ poate fi orice persoana. )atura obiecti$a se poate realiza printr!o fapta comisi$a sua omisi$a constand in lo$irea sau orice alte acte de $iolenta producatoare de suferinta fizica. Actiunea se poate datora energiei faptuitorului sau altei forte pe care acesta o pune in actiune. Inactiunea consta in neindeplinirea unei obligatii. 6rmarea imediata consta in suferintele fizice cauzate persoanei $atamate. )atura subiecti$a presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul lo$irii persoanei. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la un an sau amenda. /orme agra$ate+ faptele pre$azute in al.1 sa$arsite asupra membrilor familiei!agra$anta ia in considerare calitatea speciala dintre faptuitor si $ictima. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la un sau amenda. A doua forma agra$ata e4ista potri$it al.2 daca lo$irea sau actele de $iolenta au pricinuit o $atamare ce necesita pentru $indecari ingri#iri medicale de cel mult 2? zile. Circumstanta agra$anta se refera la rezultatul actiunii de lo$ire sau a actului de $iolenta. 5rebuie indeplinite urmatoarele conditii+ sa se produca o $atamare a integritatii corporale sau a sanatatii adica o atingere a integritatii corporale sau a sanatatii persoanei8 $atamarea produsa sa necesite pentru $indecare ingri#iri medicale8 durata ingri#irilor medicale sa fie de cel mult 2? zile. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1 la 2 ani sau amenda. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei $atamate. )o$irile sau $atamarile cauzatoare de moarte!art.1:3 Cod penal!daca $reuna din faptele pre$azute in art.1:?!1:2 Cod penal au a$ut ca urmare moartea $ictimei. "biectul #uridic consta in dreptul la $iata. "biectul material consta in corpul $ictimei. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. )atura obiecti$a se poate realiza atat prin actiuni cat si prin inactiuni care sa aiba ca urmare moartea $ictimei. Infractiunea se realizeaza cu praeterintentie. 5entati$a nu este 63

posibila. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea $ictimei. %anctiunea consta in inc1isoare de la ; la 1; ani.

;1) )uarea de mit. )egiuitorul a incriminat in dispozitiile art. 2;2 cp sub denumirea de Bluare de mita- fapta functionarului care direct sau indirect pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu I se cu$in ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge in scopul de a indeplini a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act pri$itor la indatoririle sale de ser$iciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. )uarea de mita are ca obiect #uridic special relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a acti$itatii de ser$iciu care presupune indeplinirea cu probitate de catre functionarii publici precum si de catre ceilalti functionari a indatoririlor de ser$iciu. Ca si celelalte infractiuni de ser$iciu sau in legatura cu ser$iciul luarea de mita este lipsita de regula de un obiect material. 5otusi daca actiunea faptuitorului pri$este in mod direct un bun infractiunea are si un asemenea obiect constand in bunul respecti$ 7de e4 faptuitorul primeste un bun). *4ista opinia ca obiectul material al luarii de mita este constituit din prestatia mituitorului. %ubiect al infractiunii de luare de mita nu poate fi decat un functionar public sau un alt functionar. Coautoratul este posibil dar pentru e4istenta acestuia este necesar ca faptuitorul sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului.)atura obiecti$a!)uarea de mita are continuturi alternati$e8 putandu!se realiza sub aspectul elementului material fie printr!o actiune fie printr!o inactiune. Actiunea poate consta in pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu I se cu$in faptuitorului ori in acceptarea promisiunii unor astfel de foloase iar inactiunea consta in nerespectarea de catre acesta a unei asemenea promisiuni. A pretinde ce$a inseamna a cere ce$a a formula o pretentie. Actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa fie anterioara indeplinirii neindeplinirii etc. a actului pentru a carui indeplinire neindeplinire etc. faptuitorul pretinde sau primeste bani ori foloase. 0aca faptuitorul primeste bani sau alte foloase dupa indeplinirea unui act pri$itor la indatoririle sale de ser$iciu si la care era obligat in temeiul acestora fapta nu constituie luare de mita ci infractiunea de primire de foloase necu$enite 7art. 2;3 cp). In sfarsit fapta constituie tot luare de mita si nu primire de foloase necu$enite atunci cand functionarul primeste banii sau foloasele dupa indeplinirea actului dar pe baza unei intelegeri anterioare. )atura subiecti$a!Infractiunea de luare de mita se sa$arseste numai cu intentie directa8 faptuitorul isi da seama in momentul sa$arsirii faptei ca banii sau foloasele pe care le pretinde sau primeste ori care constituie obiectul promisiunii pe care o accepta sau nu o respinge nu I se cu$in si cu toate acestea el $rea sa le pretinda sau sa le primeasca ori sa accepte sau sa nu respinga promisiunea ce I s!a facut. 5entati$a 64

infractiunii de luare de mita nu este pedepsita de lege. 0e altfel in cazul acestei infractiuni legiuitorul a pus acti$itati care constituie acti$itati care constituie un inceput de e4ecutare pe acelasi plan cu fapta in forma consumata 7de e4. pretinderea in raport cu promisiunea banilor sau foloaselor). Infractiunea se consuma in momentul sa$arsirii actiunii sau a inactiunii incriminante adica in momentul pretinderii sau primirii banilor sau foloaselor necu$enite orin in momentul in care faptuitorul accepta ori accepta sau nu respinge promisiunea unor asemenea foloase.

;2) Drturia mincinoas. Art.23?!Cod penal!fapta martorului care intr!o cauza penala ci$ila disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie pri$itor la impre#urarile esentiale asupra carora a fost intrebat. "biectul #uridic se refera la infaptuirea #ustitiei. %ubiectul acti$ este calificat prin calitatea de martor e4pert sau interpret. 'articipatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza prin fapta martorului care intr!o cauza penala ci$ila penala sau disciplinara face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie referitor la acea cauza. Infractiunea se sa$arseste cu intentie directa sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1 la ; ani. Al.2!fapta pre$azuta in al.1 nu se pedepseste inainte de a se produce arestarea inculpatului sau inainte de a pronunta o 1otarare martorul isi retrage marturia. Al.3!daca retragerea inter$ine dupa pronuntarea unei 1otarari se $a reduce pedeapsa.

;3) Dsurile de siguran. Dsurile de siguran sunt sanciuni de drept penal cu caracter pre$enti$ pe$zute de lege i luate de instanele de #udecat uneori pro$izoriu i de procurori fa de persoanele care au comis fapte pre$zute de legea penal i cu pri$ire la care e4ist temerea c i n $iitor $or comite asemenea fapte datorit unor situaii sau stri care au fost rele$ate prin s$&rirea faptei. %copul msurilor de siguran este nlturarea unei stri de pericol i prent&mpinarea s$&ririi faptelor pre$zute de legea penal i n ma#oritatea cazurilor pot fi luate c1iar dac fptuitorului nu i se aplic o pedeaps. 'entru dispunerea de ctre instana de #udecat a unei msuri de #udecat trebuie ndeplinite cumulati$ urmtoarele condiii+ s$&rirea unei fapte pre$zute de lega penal indiferent dac a atras sau nu aplicarea unei pedepse pentru ma#oritatea cazurilor8 s e4iste o stare de pericol din partea persoanei care a s$&rit infraciunea sau altor cauze8 s e4iste temerea #ustificat pentru $iitor c fptuitorul ar mai 65

putea s$&ri asemenea infraciuni datorit strii de pericol pe care o prezint. "bligarea la tratament medical C art.113 Cod penal pre$ede c n cazurile n care determinat de e4istena unei boli sau a into4icrii cronice prin alcool stupefiante sau alte asemenea substane fptuitorul prezint pericol social s poat fi obligat s se prezinte n mod regulat la tratament medica p&n la nsntoirea . Internarea medical C art. 112 Cod penal stipuleaz c fptuitorul bolna$ mintal sau to4icoman aflat ntr!o stare de sntate care prezint pericol pentru societate poate fi obligat la internare ntr!un institut medical de specialitate p&n la nsntoire. Interzicerea unei funcii sau unei profesii C c&nd fptuitorul care a s$&rit infraciunea ca urmare a incapacitii nepregtirii sau a altor cauze care l fac impropiu pentru ocuparea unei anumite funcii ori pentru e4ercitarea unei profesii meserii sau altei ocupaii poate fi luat msura interzicerii acestuia de a ocupa funcia sau de a e4ercita profesia sau ocupaia respecti$. Interzicerea de a se afla n anumite localiti C potri$it art.113 Cod penal n situaia n care persoana condamnat la pedeapsa nc1isorii de minim un an a mai fost condamnat pentru alte infraciuni sau dac pentru infraciunea s$&rit condamnarea este mai mare de ; ani iar instana constat c prezena acesteia n localitatea unde a s$&rit infraciunea sau n alte localiti constituie un pericol gra$ pentru societate poate dispune luarea msurii de interzicere de a se afla n anumite localiti n mod e4pres determinate prin 1otr&rea de condamnare. Dsura interzicerii de a se afla n anumite localiti trebuie moti$at at&t de situaia personal a fptuitorului c&t i de legtura dintre acesta i localitatea sau localitile n care a s$&rit infraciuni. *4pulzarea C conform pre$ederilor art. 11= Cod penal ceteanului strin sau apatridului care nu are domiciliul n .om&nia li se poate interzice rm&nerea n ara noastr fiind e4pulzai dac au s$&rit o infraciune i dac rm&nerea lor pe acest teritoriu ar putea reprezenta o stare de pericol care nu poate fi nlturat altfel. Confiscarea special ! art. 11: Cod penal enumer n coninutul su categoriile de bunuri care pot fi supuse msurii confiscrii speciale+ bunuri produse prin s$&rirea faptei pre$zute de legea penal8 bunuri care au fost folosite n orice mod la s$&rirea unei infraciuni dac au aparinut infractorului sau unei alte persoane iar aceasta a cunoscut scopul folosirii lor cu unele e4cepii8 bunuri produse modificate sau adaptate n scopul s$&ririi unor infraciuni dac au fost folosite la comiterea acesteia i dac sunt ale infractorului sau dac fiind ale altei persoane aceasta a cunoscut destinaia lor8 bunuri date pentru a determina s$&rirea unei fapte sau pentru a rsplti pe fptuitor8 bunuri dob&ndite prin s$&rirea infraciunii dac nu sunt restituite persoanei $tmate i nu ser$esc nici la despgubirea acesteia8 bunuri a cror deinere este interzis prin lege. .eglementarea pri$ete i aspecte speciale referitoare la cuantumul confiscrii speciale posibilitatea e$alurii bunurilor care nu pot fi supuse confiscrii speciale din diferite moti$e i confiscarea n sc1imbul acestora a altor bunuri sau a unor sume de bani p&n la concurea $alorii .a. Interdicia de a re$eni n locuina familiei pe o perioad 66

determinat !(n cazurile n care persoana este condamnat la pedeapsa nc1isorii de minim un an pentru infraciunea de lo$iri sau alte acte de $iolen s$&rite asupra membrilor familiei se poate dispune mpotri$a acesteia luarea msurii de interdicie de a se ntoarce n locuia familiei pe o perioad cu durata determinat de p&n la 2 ani de zile n condiiile n care se constat c poate reprezenta un pericol gra$ pentru ceilali membri ai familiei. 'entru dispunerea acestei msuri este necesar cererea prii $tmate prin care solicit interzicerea ntoarcerii fptuitorului n locuin.

;2) 'edepsele aplicabile minorilor i msurile educati$e. Art. >> din actualul Cod penal reglementeaz limitele rspunderii penale a minorilor i ia n considerare e4istena a dou categorii+ minori care nu rspund penal C p&n la $&rsta de 12 ani i ntre 12 i 13 ani dac fapta nu a fost comis cu discernm&nt8 minori care rspund penal C cei care au mplinit $&rsta de 13 ani i cei care n momentul s$&ririi faptei a$eau $&rdta cuprins ntre 12 i 13 ani i au comis fapta cu discernm&nt. %istemul sancionator al minorilor n legislaia penal rom&n msuri educative C mustrarea libertatea supra$eg1eat internarea ntr!un centru de reeducare internarea ntr!un institut medical C educati$8 pedepse C nc1isoarea sau amenda. (n stabilirea categoriei de sanciuni aplicate minorului infractor instana de #udecat trebuie s in seama de gradul de pericol social al faptei s$&rite starea fizic i dez$oltarea intelectual a minorului comportarea acestuia dar i condiiile n care a e$oluat orice alte elemente de natur s caracterizeze persoana minorului. Dsurile educati$e ce pot fi luate fa de minorii infractori+ Dustrarea C msur educati$ determinat de s$&rirea de ctre minor a unor fapte foarte uoare sau determinate de anumite mpre#urri const n do#enirea minorului artarea pericolului social al faptei comise atenionarea i sftuirea minorului cu pri$ire la comportarea sa pe $iitor. )ibertatea supra$eg1eat C se poate dispune pentru perioada de un an dac fapta s$&rit nu este prea gra$ iar minorul la data la care are loc #udecata nu a depit nc $&rsta de 1= ani8 supra$eg1erea poate fi ncredinat dup caz prinilor minorului adoptatorului sau tutorelui dar i n anumite mpre#urri altei persoane de ncredere sau instituii competente n acest sens. Internarea ntr!un centru de reeducare C dac se consider insuficient aplicarea celorlalte msuri i se poate adopta pentru o perioad nedeterminat dar care nu poate depi ! n cazuri e4cepionale ! durata de 2 ani dup mplinirea $&rstei de 1: ani8 scopul acestei msuri este reeducarea minorului prin asigurarea n$turii necesare i a unei pregtiri profesionale potri$it cu aptitudinile sale. Internarea ntr!un institut medical C educati$ C dac starea fizic sau psi1ic a minorului determin aplicarea unui tratament medical sau un regim special de educaie perioada de aplicare a acestei msuri a$&nd aceleai limite de timp cu ale msurii precedente. 'edepsele 67

ce pot fi aplicate minorilor infractori+ (nc1isoarea C n cazul s$&ririi unor fapte cu grad de pericol social ridicat se apreciaz c luarea unei msuri educati$e nu este suficient pentru ndreptarea minorului infractor i acesta poate fi condamnat la pedeapsa nc1isorii. Indiferent de incriminarea faptei pentru care legea pre$ede o pedeaps distinct n cazul minorilor infractori se aplic n general o reducere a limitelor pedepsei la #umtate. 'edeapsa nc1isorii aplicat infractorilor minori se difereniaz de cea aplicat celor ma#ori nu numai n cuantum dar i prin reglementarea e4ecutrii acesteia. Amenda ! dac pedeapsa nc1isorii este considerat ca fiind prea se$er fa de gra$itatea faptei s$&rite i n acelai timp aplicarea unei msuri de natur educati$ nu!i poate realiza eficiena deoarece minorul are o $&rst apropiat de cea a ma#oratului. %uspendarea condiionat a e4ecutrii pedepsei i suspendarea e4ecutrii pedepsei sub supra$eg1ere sau sub control aplicate minorilor n caz de suspendare condiionat a e(ecutrii pedepsei aplicate minorului termenul de ncercare se compune din durata pedepsei la care instana poate aduga un inter$al de timp cuprins ntre 3 luni i 2 ani8 n cazul amendei termenul de ncercare este de 3 luni8 suspendarea e(ecutrii pedepsei sub supraveghere sau sub control C reglementat n condiiile n care instana de #udecat dispune suspendarea condiionat a e4ecutrii pedepsei nc1isorii de ctre minor dar consider necesar pe durata termenului de ncercare i p&n la mplinirea $&rstei de 1: ani ncredinarea supra$eg1erii minorului unei persoane sau instituii abilitate n acest sens.

;;) <egli#ena n ser$iciu. Indeplinirea corecta a indatoririlor de ser$iciu conditionand buna desfasurare a acti$itatii de ser$iciu faptele de incalcare a acestor indatoriri prezinta pericol social si atunci cand sunt sa$arsite din culpa. Astfel constituie infractiune de negli#enta in ser$iciu art. 22> cp incalcarea din culpa de catre un functionar public a unei indatoriri de ser$iciu prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa daca s!a creat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori al unei alte unitati din cele pre$azute in art. 12; sau o paguba patrimoniului acesteia ori o $atamare importanta intereselor legale ale unei persoane. Infractiunea de negli#enta in ser$iciu are ca obiect #uridic relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a acti$itatii de ser$iciu care presupune indeplinirea corecta si cu constiinciozitate de catre functionarii publici precum si de catre ceilalti functionari a indatorrilor lor de ser$iciu. Infractiunea de negli#enta in ser$iciu nu poate fi sa$arsita decat de un functionar public sau de un alt functionar. Infractiunea de negli#enta in ser$iciu consta sub aspectul laturii obiecti$e in incalcarea unei indatoriri de ser$iciu prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa incalcare care a produs una din urmarile pre$azute in te4tul legii. 'rin Bindatorire 68

de ser$iciu- se intelege tot ceea ce cade in sarcina unui functionar public sau a altui functionar potri$it normelor care reglementeaza ser$iciul respecti$. Infractiunea de negli#enta in ser$iciu presupune sub aspectul laturii subiecti$e $ino$atia faptuitorului sub forma culpei care poate fi simpla sau cu pre$iziune. In cazul culpei simple faptuitorul nu pre$ede urmarea faptei sale desi putea si trebuia sa o pre$ada iar in cazul culpei cu pre$iziune el pre$ede posibilitatea sur$enirii urmarii dar crede fara temei ca aceasta nu se $a produce. <egli#enta in ser$iciu sa$arsindu!se din culpa nu este susceptibila de tentati$a. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea periculoasa a faptei. Infractiunea se pedepseste cu inc1isoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda. <egli#enta in se$iciu e4ista in forma agra$ata potri$it alin. 2 art. 22> cp daca fapta a a$ut consecinte deosebit de gra$e. 0upa cum s!a mai aratat prin Bconsecinte deosebit de gra$e- se intelege potri$it art. 223 cp o paguba materiala mai mare de 1; milioane lei sau o perturbare deosebit de gra$a a acti$itatii cauzata de un organ de stat unei institutii regii autonome societati comerciale altei persoane #uridice ori unei persoane fizice.

;3) <erespectarea 1otr&rilor #udectoreti. Art.2=1!impotri$irea la e4e4utareaunei 1otarari #udecatoresti prin amenintarea fata de organul de e4ecutare sau prin acte de $iolenta. Al.2!impiedicarea unui persoane de a folosi o locuinta sau imobil detinute in baza unei 1otarari #udecatoresti. Al.2!nerespectarea 1otararii #udecatoresti prin sustragerea de la e4ecutarea masurilor de siguranta. "biectul #uridic se refera la asigurarea autoritatii 1otararilor #udecatoresti iar in secundar se refera la drepturile persoanelor care se realizeaza prin 1otarari #udecatoresti integritatea corporala sau libertatea persoanei. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila in toate formelel. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza printr!o actiune de impotri$ire la e4ecutarea unie 1otarari #udecatoresti de impiedicare a unei persoane de a folosi o locuinta sau de sustragere de la e4ecutarea masurilor de siguranta. )atura subiecti$a presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 3 ani in forma al.1 cand fapta se realizeaza prin amenintare iar cand se realizeaza prin $iolente de la 1 la = ani. In forma al.2!inc1isoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda sau inc1isoare de la 3 luni la 3 ani cand fapta se realizeaza prin amenintare si inc1isoare de la 1 la ; ani cand fapta se sa$arseste prin $iolenta. Al.2!inc1isoare de la o luna la 3 luni sau amenda.

69

;=) <erespectarea msurilor pri$ind ncredinarea minorului. Art.3?=!Cod penal!retinerea de catre un parinte a copilului sau minor fara consimtamantul celuilat parinte sau al persoanei careia i!a fost incredintat minorul potri$it legii al.2!fapta persoanei careia i s!a incredintat prin 1otarare #udecatoreasca minorul spre crestere si educare de a impiedica in mod repetat pe oricare dintre parinti sa aibe legaturi personale cu minorul in conditiile stabilite de parti sau de organul competent. "biectul #uridic se refera la con$ietuirea sociala in cadrul familiei. %ubiectul acti$ este calificat prin calitatea de parinte sau persoana careia i!a fost incredintata minorul. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza prin actiunea de retinere a minorului de catre un parinte sau prin actiunea de a impiedica pe oricare dintre parinti de a a$ea legaturi cu minorul. )atura subiecti$a presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la o luna la 3 luni sau amenda. Actiunea penala se pune in miscare la plagerea persoanei $atamate.

;:) <oiunea i trsturile eseniale ale infraciunii. 1nfraciunea este fapta care prezint pericol social, sv"r$it cu vinovie $i prevzut de legea penala. 1nfraciunea este singurul temei al rspunderii penale . 'entru ca o fapt pe$zut de legea penal i s$&rit cu $ino$ie s atrag rspunderea penal a infractorului trebuie s prezinte un anumit grad de pericol social. +ericolul social reprezint nclcarea normelor n vigoare avnd ca rezultat mpiedicarea desf$urrii normale a relaiilor sociale. Fradul de pericol social al unei infraciuni trebuie s fie mai ridicat comparati$ cu al celorlalte forme de ilicit #uridic 7ci$il admimistrati$ disciplinar). Fradul de pericol social cerut pentru e4istena infraciunii trebuie raportat la mplinirea cumulati$ a urmtoarelor condiii+ s e4iste o aciune sau inaciune8 aciunea sau inaciunea s aduc atingere anumitor $alori sociale 7s pun n prime#die s $atme sau s lezeze $alorile sociale aprate de legea penal)8 pentru sancionarea aciunii sau inaciunii s fie necesar aplicarea unei pedepse. Art. 1:1 din actualul Cod penal reglementeaz cazul n care o fapt are un grad de pericol social redus atingerea adus n concret $reuneia din $alorile sociale aprate de legea penal este minim i n consecin nu constituie infraciune. Criteriile de stabilire n concret a gradului de pericol social sunt+ modul i mi#loacele de s$&rire a faptei8 scopul urmrit de fptuitor n comiterea faptei8 mpre#urrile n care a fost comis fapta8 rezultatul produs sau care s!ar fi putut produce8 persoana i conduita fptuitorului. 'entru ca o fapt pre$zut de legea penal s poat fi calificat ca infraciune ea trebuie s ndeplineasc pe l&ng cerina legat de gradul de pericol social i pe cea legat de $ino$ie. 7inovia reprezint atitudinea psihic a fptuitorului fa de fapta sv"r$it $i fa de urmrile faptei sale. *a presupune interaciunea a doi factori+ 70

factorul intelectiv C pri$ete reprezentarea la ni$elul contiinei a faptei i a rezultatului socialmente periculos8 factorul volitiv C pri$ete $oina de a s$&ri fapta. Art. 1> alin.1 din actualul Cod penal pre$ede ca forme principale ale $ino$iei intenia i culpa dar remarcm e4istena la unele infraciuni a unei forme mi4te de $ino$ie praeterintenia. 1ntenia, ca form a vinoviei se poate prezenta la r&ndul ei n dou modaliti+ intenia direct C c&nd infractorul pre$ede rezultatul faptei sale i mai mult urmrete producerea rezultatului socialmente periculos 7art.1> alin.1 pct.1 lit.a din actualul Cod penal)8 intenia indirect C c&nd infractorul pre$ede rezultatul faptei sale i dei nu!l urmrete accept posibilitatea producerii lui 7art.1> alin.1 pct.1 lit.b din actualul Cod penal). ,ulpa, ca form a vinoviei comport la r&ndul ei mai multe modaliti+ culpa cu prevedere sau u$urina C c&nd infractorul pre$ede rezultatul socialmente periculos al faptei sale dar nu!l accept socotind fr temei c el nu se $a produce 7art.1> alin..1 pct.2 lit.a din actualul Cod penal)8 culpa simpl sau neglijena C c&nd infractorul nu pre$ede rezultatul faptei sale dei trebuia i putea s!l pre$ad 7art.1> alin.1 pct.2 lit.b din actualul Cod penal). +raeterintenia sau intenia dep$it este o form mi4t de $ino$ie nt&lnit n cazurile n care prin s$&rirea faptei se produc dou rezultate+ un rezultat cu o gra$itate mai redus urmrit sau acceptat de ctre fptuitor deci s$&rit cu intenie i un rezultat mai gra$ imputabil fptuitorului ca fiind obinut de acesta din culp deoarece l!a pre$zut dar nu l!a acceptat sau nu l!a pre$zut dei putea i trebuia s!l pre$ad. Conceptul de fapt pre$zut de legea penal nu trebuie confundat cu cel de infraciune. Art.1= alin.1 din actualul Cod penal+ ,Infraciunea este fapta care prezint pericol social s$&rit cu $ino$ie i pre$zut de legea penal- clarific acest aspect. 0eci simpla cuprindere ntr!un te4t de lege penal a caracteristicilor unei fapte nu o calific drept infraciune. *ste necesar ndeplinirea i a celorlalte cerine a pericolului social i a formei de $ino$ie pre$zut de norma de reglementare cu care trebuie s$&rit fapta lipsa oricreia dintre aceste trsturi conduce la nlturarea caracterului penal al faptei. (n concluzie orice infraciune trebuie pre$zut de legea penal dar nu orice fapt pre$zut de legea penal este i infraciune. ,oninutul infraciunii reprezint totalitatea condiiilor obiective $i subiective, cerute de norma de incriminare pentru ca un anumit tip de fapt s constituie infraciune . %biectul infraciunii este constituit din valoarea social $i relaiile sociale constituite n jurul acestei valori care sunt puse n pericol sau prejudiciate efectiv prin sv"r$irea infraciunii. 0istingem ntre+ obiectul juridic al infraciunii C constituit din relaiile sociale ocrotite de normele de drept8 obiectul material C bunul lucrul sau corpul persoanei asupra creia este ndreptat acti$itatea infracional %ubiecii infraciunii sunt persoanele implicate ntr!un raport #uridic penal de conflict fie ca urmare a s$&ririi infraciunii fie a suportrii consecinelor determinate de comiterea acesteia respecti$+ subieci activi C persoane fizice sau #uridice care s$&resc sau contribuie la comiterea unei infraciuni i pot fi trai la rspundere penal potri$it legii8 subieci pasivi C persoane fizice sau #uridice 71

titulare ale $alorilor socaile ocrotite de legea penal $tmate prin s$&rirea infraciunii. )atura obiecti$ !Acti$itatea fizic material desfurat de subiectul acti$ susceptibil s produc o sc1imbare n lumea ncon#urtoare prin punerea n pericol sau lezarea efecti$ a uneia $alori sociale i a relaiilor sociale corespunztoare acesteia constituie latura obiecti$ a infraciunii. %tructura laturii obiecti$e a infraciunii cuprinde trei componente+ elementul material C reprezint actul de conduit interzis sau impus prin norma de reglementare i se poate realiza de regul printr!o aciune sau o inaciune8 urmarea imediat numit i urmare socialmente periculoas C reprezint rezultatul propriu!zis al infraciunii imediat sc1imbarea n lumea obiecti$ produs prin s$&rirea faptei pre$zute de legea penal sc1imbare care determin atingerea n orice mod a $reuneia din $alorile sociale ocrotite din punct de $edere penal. Acest rezultat poate consta+ fie ntr!o stare de pericol C c&nd se creeaz o ameninare pentru obiectul infraciunii8 fie ntr!o vtmare efectiv C prin modificarea obiectului sau a poziiei acestuia8 legtura de cauzalitate C reprezint legtura de la cauz la efect respeczi$ ntre elementul material i urmarea socialmente periculoas legtur pretins de legea penal pentru e4istena infraciunii. %tabilirea legturii de cauzalitate+ este obligatorie C n cazul infraciunilor de rezultat cnd are loc o $tmare efecti$ a obiectului ocrotirii penale8 rezult din sv"r$irea faptei C n cazul infraciunilor de pericol. )atura subiecti$ !8otalitatea condiiilor cerute de lege, pentru calificarea ca infraciune a faptei prevzute de legea penal, cu privire la atitudinea con$tiinei $i voinei infractorului fa de fapt $i urmrile socialmente periculoase ale acesteia.Coninutul laturii subiecti$e a infraciunii cuprinde trei componente+ elementul subiectiv 9sau vinovia: este constituit din formele i modalitile $ino$iei i reflect atitudinea psi1ic a fptuitorului fa de fapta sa i fa de urmrile acesteia e4primat n forma cerut de lege pentru e4istena infraciunii. Hino$ia ca element subiecti$ al infraciunii se poate prezenta sub forma inteniei culpei sau a praeterinteniei8 mobilul C reprezint impulsul intern al fptuitorului din care ia natere rezoluia infracional deci este legat de momentul iniial al adoptrii 1otr&rii. )ipsa mobilului reprezint un indiciu de anormalitate psi1ic i determin cercetarea responsabilitii fptuitorului. Cunoaterea mobilului ser$ete la stabilirea pericolului social concret i indi$idualizarea pedepsei dar e4ist i situaii c&nd mobilul este pre$zut n mod e4pres n norma de incriminare ca element al laturii subiecti$e sau apare ca element circumstanial n coninutul agra$at al unor infraciuni.8 scopul C reprezint elul urmrit prin s$&rirea faptei i presupune reprezentarea clar a faptei de ctre fptuitor deci este legat de momentul finalizrii actului. Cunoaterea scopului are rele$an n general doar n stabilirea pericolului social concret i indi$idualizarea pedepsei. 6neori poate ns apare i ca element circumstanial al $ariantei agra$ate a infraciunii. ;>) "misiunea sesizrii organelor #udiciare 72

Art.23;!Cod penal!fapta de a nu aduce la cunostinta organelor #udiciare a unor impre#urari care daca ar fi cunoscute ar duce la stabilirea ne$ino$atiei unei persoane trimise in #udecata sau condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane tinute in arest pre$enti$ pe nedrept. "biectul #uridic principal se refera la acti$itatea de infaptuire a #ustitiei. "biectul secundar se refera la atributele fundamentale ale persoanei. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. *lementul material al laturii obiecti$e consta in omisiunea faptuitorului de a aduce la cunostinta organelor #udiciare impre#urari care ar duce la stabilirea ne$ino$atiei unei persoane. 6rmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru acti$itatea de infaptuire a #ustitiei si incalcarea atributelor fundamentale ale unei persoane. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste Infractiunea poate fi sa$arsita cu intentie sau din culpa. 5entati$a nu este posibila. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 1 an sau amenda. Al.2!fapta nu se pedepseste daca prin aducerea la cunostiinta si!ar crea un pre#udiciu.

3?) 'articipaia improprie. 0ac n cazul participaiei penale proprii toi participanii acioneaz cu aceeai form de $ino$ie la s$&rirea faptei pre$zute de legea penal n situaia participaiei penale improprii nt&lnim forme diferite de $ino$ie respecti$ intenie culp iGsau lips de $ino$ie. Art.31 din actualul Cod penal pre$ede ca modaliti ale participaiei penale improprii+ modalitatea intenie $i culp ! c&nd autorul comite fapta din culp iar instigatorul sau complicele acioneaz cu intenie8 modalitatea intenie $i lips de vinovie ! c&nd autorul comite fapta fr $ino$ie n timp ce instigatorul sau complicele acioneaz cu intenie. (n acest caz pedepsa aplicat de legiuitor se raporteaz la sistemul di$ersificrii pedepselor n funcie de poziia subiecti$ a participanilor.

31) 'edeapsa n caz de recidi$. Codul penal n $igoare reglementeaz e4istena strii de recidi$ n mod diferit funcie de persoana care ndeplinete rolul de subiect acti$ al infraciunii respecti$ dac este o persoan fizic sau o persoan #uridic. Astfel n cazul persoanei fizice recidi$a poate fi definit ca fiind forma pluralitii de infraciuni care e4ist c&nd+ dup rm&nerea definiti$ a unei 1otr&ri de condamnare la pedeapsa deteniunii pe $ia sau la pedeapsa nc1isorii mai mare de 3 luni sau respecti$ dup condamnarea la cel puin 3 pedepse cu nc1isoare p&n la 3 luni nainte de 73

e4ecutarea pedepsei n timpul e4ecutrii sau n stare de e$adare

sau dup e4ecutarea unei

pedepse cu nc1isoarea mai mare de 3 luni sau n alte cazuri dup e4ecutarea a cel puin 3 condamnri la pedeapsa nc1isorii de p&n la 3 luni dup graierea total sau a restului restului de pedeaps ori dup mplinirea termenului de prescripie a e4ecutrii pedepsei ori respecti$ a cel puin 3 asemenea pedepse Condamnatul s$&rete din nou cu intenie o infraciune pentru care legea pre$ede pedeapsa nc1isorii mai mare de un an. ;odalitile recidivei n cazul persoanei fizice sunt marea recidiv post condamnatorie sau post e(ecutorie n cazul n care primul termen al recidi$ei este reprezentat de pedeapsa deteniunii pe $ia sau cea a nc1isorii mai mare de 3 luni precum i mica recidiv post condamnatorie $i post e(ecutorie n cazul celor 3 pedepse mai mici de 3 luni. Actualul Cod penal a reglementat n art. 3> pedeapsa n caz de recidiv pentru persoana fizic stabilind modul de contopire a pedepselor dar a lsat la latitudinea instanei de #udecat aprecierea gradului real de pericol social pe care l prezint infractorul recidi$ist i respecti$ aplicarea unor sporuri speciale n anumite cazuri. 'entru recidi$a mare postcondamnatorie se aplica sistemul cumulului #uridic cu spor facultati$ sistem pre$azut pentru concursul de infractiuni. 0aca se sa$arseste o infractiune inainte de a incepe e4ecutarea pedepsei ce formeaza primul termen se stabileste o pedeapsa pentru noua infractiune si se contopeste cu primul termen al recidi$ei. In acest caz la ma4imul special al pedepsei se poate adauga un spor de pana la = ani. 0aca s!a e4ecutat o parte din pedeapsa ea se $a scadea din pedeapsa rezultata. 0aca noua infractiue s!a sa$arsit in stare de e$adare la ce a mai ramas din primul termen se $a aduna pedeapsa pentru e$adare care se $a contopi cu pedeapsa pentru infractiunea sa$arsita in stare de e$adare. In cazul recidi$ei mari poste4ecutorii se stabileste o pedeapsa pentru noua infractiune care poate fi ridicata la ma4imul ei special si daca acest ma4im este neindestulator se poate adauga un spor de pana la 1? ani. (n ceea ce pri$ete modalitile recidivei n cazul persoanei juridice acestea sunt pre$zute n art. 2?2 din actualul Cod penal astfel+ recidiva post condamnatorie C c&nd dup rm&nerea definiti$ a unei 1otr&ri de condamnare persoana #uridic s$&rete iar cu intenie o infraciune iar amenda pentru infraciunea anterioar nu a fost e4ecutat8 recidiva post e(ecutorie C c&nd dup rm&nerea definiti$ a unei 1otr&ri de condamnare persoana #uridic s$&rete din nou cu intenie o infraciune n condiiile n care amenda pentru infraciunea anterioar a fost e4ecutat sau a fost considerat ca e4ecutat. +edeapsa n cazul recidivei persoanei juridice este reglementat n Codul penal n art. 2? 2 n sensul n care la recidi$a post!condamnatorie dup stabilirea pedepsei n cazul infraciunilor s$&rite se $a aplica pedeapsa cea mai mare care poate fi sporit p&n la ma4imul special pre$zut de lege i dac instana consider necesar se poate aduga un spor $ariabil de pedeaps care poate a#unge c1iar la #umtate din ma4imul special8 n cazul recidi$ei post!e4ecutorii a persoanei #uridice se poate aplica pedeapsa amenzii sporit cu ma4imul special i dac este cazul un spor 74

suplimentar care poate a#unge la dou treimi din acel ma4im. 'edepsele complementare stabilite pentru fiecare infraciune $or fi aplicate alturi de pedeapsa amenzii.

32) 'edepsele accesorii. Codul penal n $igoare reglementeaz ca pedeaps accesorie interzicerea unor drepturi respecti$+ dreptul de a alege i de a fi ales n autoritile publice sau n funcii electi$e publice8 dreptul de a ocupa o funcie implic&nd e4erciiul autoritii de stat8 dreptul de a ocupa o funcie sau de a e4ercita o profesie ori de a desfura o acti$itate de natura celei de care s!a folosit condamnatul pentru s$&rirea infraciunii8 1otr&rea de condamnare rm&ne definiti$. drepturile printeti8 dreptul de a fi tutore sau curator. Domentul punerii n e4ecutare a pedepsei accesorii coincide cu momentil n care

33) 'edepsele complementare. Codul penal n $igoare reglementeaz ca pedepse complementare interzicerea unor drepturi i degradarea militar. (n ceea ce pri$ete pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi instana poate decide interzicerea unuia sau unora din urmtoarele drepturi+ dreptul de a alege i de a fi ales n autoritile publice sau n funcii electi$e publice8 dreptul de a ocupa o funcie implic&nd e4erciiul autoritii de stat8 dreptul de a ocupa o funcie sau de a e4ercita o profesie ori de a desfura o acti$itate de natura celei de care s!a folosit condamnatul pentru s$&rirea infraciunii8 drepturile printeti8 dreptul de a fi tutore sau curator. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie c&nd legea o pre$ede mod e4pres i facultati$ c&nd pedeapsa principal stabilit este nc1isoare de cel puin 2 ani i instana consatt c fa de natura i gra$itatea infraciunii mpre#urrile cauzei i persoana infractorului aceast pedeaps este necesar. (n ceea ce pri$ete pedeapsa complementar a degradrii militare aceasta const n pierderea gradului i a dreptului de a purta uniform se aplic n mod obligatoriu 7pentru pedepse cu nc1isoarea mai mari de 1? ani sau deteniune pe $ia) sau facultati$ 7pentru pedepse cu nc1isoarea cuprinse ntre ;ani i 1? ani) doar condamnailor militari sau rezer$iti n condiiile stabilite de lege i se pune n e4ecutare.

32) 'edepsele principale. Aplicarea i e4ecutarea pedepsei deteniunii pe $ia !'edeapsa deteniunii pe $ia reprezint cea mai se$er form de sanciune din legislaia noastr n $igoare i se aplic n cazul 75

s$&ririi infraciunilor deosebit de gra$e. Aplicarea acestei pedepse prezint o serie de limitri respecti$ nu se aplic celui care la data pronunrii 1otr&rii de condamnare a mplinit $&rsta de 3? de ani i nici minorilor. (n ceea ce pri$ete e4ecutarea ei aceasta se realizeaz n regimul de ma4im siguran iar liberarea condiionat se poate acorda dup e4ecutarea efecti$ a 2? de ani de detenie in&ndu!se cont de comportarea condamnatului. Aplicarea i e4ecutarea pedepsei cu nc1isoarea!(n general pedeapsa nc1isorii este pre$zut singur sau alternati$ cu pedepasa deteniunii pe $ia sau amenda. (nc1isoarea este o pedeaps principal pri$ati$ de libertate care const n scoaterea celui condamnat din mediul i condiiile n care a trit izolarea lui de societate i supunerea lui la un regim de $ia se$er. *4ecutarea pedepsei cu nc1isoarea se poate realiza n regimuri diferite de e4ecutare n funcie de perioada de condamnare la aceast sanciune natura i modul s$&ririi infraciunii precum i persoana infractorului. Aceste regimuri enumerate succint sunt+ regimul de ma4im siguran C pentru pedeapsa deteniunii pe $ia sau a nc1isorii mai mare de 1; ani8 regimul nc1is C pentru persoanele condamnate la pedepasa nc1isorii cuprins ntre 1; ani i ; ani8 regimul semidesc1is C pentru pedeapsa nc1isorii cuprins ntre ; ani i un an8 regimul desc1is C pentru persoanele condamnate la ma4im un an de nc1isoare (n mod e4cepional natura i modul de s$&rire a infraciunii precum i persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate n regimul de e4ecutare imediat inferior ca grad de se$eritate. )iberarea condiionat n cazul pedepsei nc1isorii n regim de detenie reprezint punerea n libertate a condamnatului din locul de deinere nainte de e4ecutarea n ntregime a pedepsei cu nc1isoarea la care a fost condamnat cu condiia ca el s nu mai s$&reasc o nou infraciune p&n la mplinirea duratei pedepsei. Aceast msur are caracter general indi$idual facultati$ i re$ocator. Condiiile de acordare a liberrii condiionate se refer la fraciunile de pedeaps i la persoana condamnatului Alte moduri de e4ecutare a pedepsei cu nc1isoarea !Actualul Cod penal pre$ede pe l&ng e4ecutarea pedepsei nc1isorii n regim de detenie i alte moduri de indi$idualizare a e4ecutrii pedepsei care sunt lsate la latitudinea instanei de #udecat+ e4ecutarea pedepsei ntr!o nc1isoare militar8 suspendarea condiionat a e4ecutrii pedepsei8 suspendarea e4ecutrii pedepsei sub supra$eg1ere8 e4ecutarea pedepsei nc1isorii la locul de munc. Aplicarea i e4ecutarea pedepsei cu amenda persoanei fizice!Amenda este o pedeaps penal principal care poate fi pre$ut alternati$ cu pedeapsa nc1isorii i ntr!un numr limitat de cazuri singur i care const ntr!o sum de bani stabilit de instana de #udecat pe care infractorul este obligat s o plteasc statului. )imitele pedepsei cu amenda sunt stabilite n art. 33 Cod penal i pot $aria ntre 1;? lei i 3?.???? lei. (n cazul n care cel condamnat la plata unei amenzi nu e4ecut aceast obligaie pe cale obinuit datorit relei credine a condamnatului instana poate nlocui aceast pedeaps cu pedeapsa nc1isorii n 76

limitele pre$zute pentru infraciunea s$&rit i in&nd cont de partea din amend care a fost ac1itat.

3;) 'edepsele aplicabile persoanei #uridice. In $ederea alinierii legislatiei noastre la cea europeana odata cu integrarea .omaniei in 6niunea *uropeana problema raspunderii penale a persoanei #uridice a constituit obiect de preocupare atat pentru legiuitorul roman cat si pentru doctrina #uridica. Acesta fiind un considerent important a determinat ca legiuitorul roman sa introduca prin )egea nr. 2=:G 2??3 pentru modificarea si completarea Codului penal institutia raspunderii penale a persoanei #uridice. 5emei legal %ediul materiei se afla in art. 1>1 Cod penal care pre$ede urmatoarele+ Bpersoanele #uridice cu e(ceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului lor de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost sa$arsita cu forma de $ino$atie pre$azuta de legea penala-. .eguli pri$ind aplicarea pedepselor Art. =11 din Codul penal stipuleaza cate$a reguli dupa cum urmeaza+ cand legea pre$ede pentru infractiunea sa$arsita de persoana fizica pedeapsa inc1isorii de cel mult 1? ani sau amenda minimul special al amenzii pentru persoana #uridica este de ; ??? lei iar ma4imul special este de 3? ??? lei8 iar cand legea pre$ede pentru infractiunea sa$arsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe $iata sau pedeapsa inc1isorii mai mare de 1? ani minimul special al amenzii pentru persoana #uridica este de 1? ??? lei iar ma4imul special al amenzii este de >?? ??? lei. Calitatea de persoana #uridica este o conditie pentru autor care trebuie sa fie indeplinita adica sa e(iste< in momentul savarsirii infractiunii . 0eclansarea raspunderii penale. ,onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea penala a persoanei juridice sa fie angrenata sunt urmatoarele< 1)C infractiunea sa fie savarsita in realizarea obiectului de activitate ori in numele sau interesul persoanei juridice* 0)C infractiunea sa fie sa$arsita de orice persoana care actioneaza indi$idual fie ca membru al unei persoane juridice care are atributii de conducere in sanul ei =:C sa fie indeplinita forma de vinovatie prevazuta de lege 8 2)C infractiunea sa nu fie savarsita de catre stat, autoritati publice sau institutii publice care nu desfasoara activitati din domeniul privat. .ecidi$a. 'otri$it continutului art. 2?2 Cod penal e4ista recidi$a si pentru persoana #uridica in urmatoarele situatii+ I)C cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare persoana #uridica sa$arseste din nou o infractiune cu intentie iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost e(ecutata* II)C cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare persoana #uridica sa$arseste din nou o infractiune cu intentie iar amenda 77

pentru infractiunea anterioara a fost e(ecutata sau considerata ca e(ecutata. Amenda consta in suma de bani pe care persoana #uridica este obligata sa o plateasca drept urmare a savarsirii unei infractiuni. +lata unei amenzi sanctiune pecuniara are cate$a a$anta#e+ atinge in mod direct patrimoniul persoanei #uridice dar prezinta si costuri minime pentru e4ecutare iar daca este bine indi$idualizata asigura in mod direct realizarea scopului pedepsei. 'edepsele instituite impotri$a persoanelor #uridice care au savarsit infractiuni sunt pre$azute in art. ;31 Cod penal dupa cum urmeaza+ 1. 'edeapsa principala C plata unei amenzi in suma de la 2 ;?? lei la 2 ??? ??? lei si 2. 'edepse complementare+ 1)C dizol$area persoanei #uridice8 2)C suspendarea acti$itatii persoanei #uridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre acti!$itatile persoanei #uridice in legatura cu care s!a sa$arsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani8 3)C inc1iderea unor puncte de lucru ale persoanei #uridice de la 3 luni la 3 ani8 2)C interzicerea de a participa la procedurile de ac1izitii publice pe o durata de la unu la 3 ani8 ;)C afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare. 5entati$a este pre$azuta de Codul penal si in cazul persoanei #uridice care este sanctionata cu amenda cuprinsa intre minimul special si ma(imul special al amenzii pre$azute pentru infractiunea consumata, reduse la jumatate. 'otri$it art. 21 alin. 3 Cod penal la aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare. Concursul de infractiuni este prezent si in cazul persoanei #uridice pedepsita drastic prin aplicarea la ma(imul special al pedepsei amenzii a unui spor de 3?? ??? lei sau >?? ??? lei. 'e langa pedeapsa principala a amenzii potri$it art. =12 C =13 Cod penal introduse prin )egea nr. 2=:G 2??3 se pot aplica persoanei juridice de catre instanta de #udecata una sau mai multe pedepse complementare. 0izol$area persoanei #uridice este cea mai aspra pedeapsa complementara care poate fi pronuntata in urmatoarele situatii+ a)C atunci cand persoana #uridica a fost constituita in scopul sa$arsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de acti$itate a fost deturnate in acest scop8 b)C in caz de nee4ecutare cu rea!credinta a uneia dintre pedepsele complementare pre$azute in art. ;31 alin. 3 lit. b!d Cod penal 7suspendarea acti$itatii persoanei #uridice sau suspendarea uneia dintre acti$itatile persoanei #uridice in legatura cu care s!a sa$arsit infractiunea inc1iderea unor puncte de lucru ale persoanei #uridice8 interzicerea de a participa la a! c1izitii publice). 'edeapsa complementara a dizol$arii persoanei #uridice are ca efect desc1iderea procedurii de lic1idare iar o copie de pe dispozitivul hotararii definitive de condamnare se va comunica instantei civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului. " copie de pe dispoziti$ul 1otararii de condamnare definiti$a se comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare 7art. 2=>1? alin. 2 Cod de procedura penala introdus prin )egea nr. 3;3G2??3). Dasura dizol$arii persoanei #uridice nu se aplica in cazul partidelor politice sindicatelor patronatelor si organizatiilor religioase apartinand minoritatilor care au fost constituite potri$it legii si persoanelor #uridice care isi desfasoara acti$itatea in 78

domeniul presei. %uspendarea acti$itatii sau a uneia din acti$itatile persoanei #uridice consta in+ interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. Aceasta sanctiune se poate dispune si atunci cand persoana #uridica cu rea!credinta nu e4ecuta pedeapsa complementara pre$azuta in art. ;31 alin. 3 lit. 3 Cod penal C afisarea sau difuzarea 1otararii de condamnare. &uspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice poate fi aplicata pe o durata de la = luni la = ani. " copie de pe dispoziti$ul 1otararii de condamnare prin care s!a aplicat aceasta masura se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare 7art. 2=>11 Cod de procedura penala). Inc1iderea unor puncte de lucru ale persoanei #uridice se refera la+! inchiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru ale persoanei juridice cu scop lucrativ, in care s a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. ;asura poate fi dispusa pe o perioada de la = luni la = ani. Interzicerea de a participa la procedurile de ac1izitii publice pe o anumita perioada! articolul a aparut in nr. 5>0445 al revistei 8ribuna .conomica tatea in domeniul presei nu li se poate aplica o asemenea pedeapsa complementara . ;asura consta in interzicerea de a participa, direct sau indirect 9simulatie prin interpunere de persoane:, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice pe o perioada de la 1 la = ani. % copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s a aplicat persoanei juridice pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la achizitii publice se va comunica, la data ramanerii definitive, %ficiului ?egistrului ,omertului, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului, ;inisterului @ustitiei, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial, precum si altor autoritati care tin evidenta persoanelor juridice, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate 9art. )AB10 alin. 1 ,. pr. pen:. asupra + imaginii de marca reputatiei comerciale pozitiei persoanei #uridice care duce la pierderea clientelei si diminuarea credibilitatii acesteia. 'otentialele $ictime ale persoanei #uridice sunt astfel atentionate si de$in mai precaute in inc1eierea unei relatii contractuale cu persoana #uridica in cauza sau pot sa se orienteze spre alti parteneri. 'unerea in practica a acestei pedepse complementare se realizeaza pe c1eltuiala persoanei #uridice condamnate. Afisarea 1otararii de condamnare se realizeaza in e4tras in forma si locul stabilite de instanta pentru o perioada intre o luna si 3 luni. 'ublicarea se mai poate face si in presa scrisa sau audio$izuala instanta de #udecata stabileste numarul de aparitii care nu poate fi mai mare de 1? iar in cazul difuzarii prin alte mi#loace audio$izuale durata acesteia nu poate depasi 3 luni. are obligatia de a inainta instantei de e(ecutare dovada inceperii e(ecutarii afisarii sau, dupa caz, dovada e(ecutarii publicarii hotararii de condamnare, in termen de =4 de zile de la data comunicarii hotararii, dar nu mai tarziu de 14 zile de la data inceperii e(ecutarii ori, dupa caz, de la e(ecutare. " copie de pe 79

1otararea de condamnare se comunica, la data ramanerii definitive organului care a autorizat infiintarea persoanei #uridice si organului care a inregistrat persoana #uridica pentru a lua masurile necesare 7art. 2=>.i C. pr. penala). .aspunderea penala a persoanei #uridice nu e(clude raspunderea persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi infractiuni. 2ceasta reglementare este legitimata de realitatile sociale si economice in vederea savarsirii de infractiuni sau pentru acoperirea savarsirii unor infractiuni economice, concurenta neloiala, licitatii frauduloase, spionaj economic etc ./n alt motiv al instituirii raspunderii persoanei juridice a fost dat de conditiile aderarii .omaniei la 6niunea *uropeana. <oua reglementare conditioneaza anga#area raspunderii persoanei #uridice de savarsirea infractiunii in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice sau in interesul ori in numele acesteia, fara ca raspunderea penala a persoanei juridice sa e(cluda raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni. Interzicerea de a participa la procedurile de ac1izitii publiceAfisarea sau difuzarea 1otararii de condamnare produce un efect negati$ 'ersoana #uridica condamnata.

33) 'luralitatea constituit i pluralitatea natural de infractori. *4ist pluralitate de infractori n cazul n care la s$&rirea unei fapte considerat infraciune de legea penal i aduc concursul mai muli fptuitori.'luralitatea este considerat diferit n diferitele legislaii. %unt legislaii care consider c n cazul n care mai multe persoane s$&resc o fapt nu a$em unitate de infraciune. %istemul nostru penal este bazat pe teoria unitii infracionale. /ormele pluralitii de infractori+ 'luralitatea natural+ %untem n prezena unei pluraliti de infractori natural atunci c&nd o infraciune nu poate fi s$&rit dec&t de un numr mai mare de persoane 7 de e4emplu+ infraciunea de incest infraciunea de bigamie infraciunea de ncierare C la aceasta din urm e ne$oie de minim 2 persoane c&te 2 pentru fiecare tabr)8 'luralitatea constituit!(n cazul infraciunii constituite este $orba de simpla grupare a mai multor persoane n $ederea s$&ririi de infraciuni. 0e pild dac mai multe persoane se nt&lnesc i pun la cale s$&rirea unei infraciuni de contraband ele sunt pedepsite c1iar dac nu au s$&rit efecti$ infraciunea. 7de e4. + complotul mpotri$a siguranei statului) *ste pedepsit simplul fapt al constituirii iar n cazul n care se i comite infraciunea $om fi n prezena unui concurs de infraciuni care se pedepsete ca atare. 'luralitatea constituit nu trebuie s fie confundat cu pluralitatea ocazional. 'entru a a$ea pluralitate constituit trebuie s fie ndeplinite urmtoarele condiii+ s e4iste o structur organizatoric8 s e4iste un lider8 respecti$a structur s aib caracter de continuitate si 'luralitatea ocazional! *ste cunoscut i sub denumirea de participaie penal. %untem n prezena acestei forme atunci c&nd la s$&rirea unei infraciuni particip un numr mai mare de persoane dec&t ar fi 80

fost necesar pentru s$&rirea acelei fapte. 7de e4.+ la un incest particip 3 persoane la un furt particip ; persoane dei ar fi fost de a#uns doar una). 'entru a a$ea pluralitate ocazional trebuie s fie ndeplinite urmtoarele condiii+ s se s$&reasc o fapt pre$zut de legea penal8 fapta pre$zut de legea penal trebuie s fie considerat infraciune 7de e4.+ un autor iresponsabil N un instigator care l determin pe iresponsabil s comit un furt)8 la s$&rirea faptei pre$zute de legea penal s!i aduc contribuia mai multe persoane8 s se manifeste $oina comun a celor ce alctuiesc pluralitatea 7s e4iste o coeziune psi1ic ntre acetia nu doar obiecti$)

3=) 'luralitatea intermediar de infraciuni. 'luralitatea intermediar ca form a pluralitii de infraciuni este nt&lnit n cazul n care dup condamnarea definiti$ cel condamnat s$&rete o nou infraciune nainte de nceperea e4ecutrii pedepsei n timpul e4ecutrii acesteia sau n stare de e$adare i nu sunt ntrunite condiiile pre$zute de lege pentru starea de recidi$8 pedepasa aplicat $a respecta regulile pentru concursul de infraciuni.

3:) 'rescripia e4ecutrii pedepsei. Are ca efect considerarea ca e4ecutata a pedepsei dupa trecerea unui inter$al de timp pre$azut de lege. 5ermenele de prescriptie in acest caz se determina in func!tie de natura pedepsei a carei e4ecutare se prescrie tinandu!se cont de durata con!cret stabilita de instanta pentru aceasta pedeapsa+ 0aca este o pedeapsa cu detentiunea pe $iata sau cu inc1isoarea mai mare de 1; ani termenul este de 2? de ani. 0aca este o pedeapsa cu inc1isoarea de pana la 1; ani termenul $a fi format dintr!o perioada fi4a de ; ani la care se adauga #umatate din pedeapsa aplicata. 0aca este o pedeapsa cu amenda termenul $a fi de 3 ani. 0aca este $orba de sanctiuni cu caracter administrati$ aplicate in cazul faptelor care intra sub incidenta art. 1:1 cod penal termenul este de un an. In cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la #umatate. Intreruperea termenului prescriptiei )egiuitorul reglementeaza doua cauze de intrerupere+ Cand incepe e4ecutarea pedepsei sau Cand infractorul sa$arseste o noua infractiune. %uspendarea termenului prescriptiei!Atunci cand e4ista o dispozitie legala ce impiedica potri$it Codului de procedura penala 7in acest cod sunt reglementate institutiile amanarii sau intrerupe!rii pedepsei) punerea in e4ecutie sau continuarea e4ecutarii pedepsei. 5ermenul de prescriptie a e4ecutarii pedepsei curge de la data ramanerii definiti$e a 1otararii 81

de condamnare. In cazul re$ocarii suspendarii conditionate a suspendarii sub supra$eg1ere a e4ecutarii pedepsei la locul de munca sau a re$ocarii liberarii conditionate termenul curge de la data ramanerii definiti$e a 1otararii de re$ocare. 'e perioada termenului de prescriptie a e4ecutarii pedepsei opereaza pedepsele accesorii iar dupa e4pirarea acestui termen opereaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. *fectul e doar considerarea pedepsei ca e4ecutate nu si inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. Astfel o pedeapsa prescrisa se considera e4ecutata si se ia in considerare la starea de recidi$a.

3>) 'rescripia rspunderii penale. Are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta sa$arsita. 0e aceea se considera ca in dreptul penal prescriptia reprezinta o sanctiune la adresa pasi$itatii organelor #udecatoresti care au a$ut dreptul sa!l traga la raspundere pe infractor. *fectul prescriptiei raspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecondamnatorii. 'rescriptia opereaza indiferent de gradul de gra$itate a infractiunii cu e4ceptia infractiunilor contra pacii si omenirii. 5ermenele de prescriptie se determina in functie de natura si durata sanctiunii pre$azute de lege pentru fapta care se prescrie a$andu!se in $edere ma4imul special al acestei pedepse+ 0aca este o pedeapsa cu detentiunea pe $iata sau cu inc1isoarea mai mare de 1; ani termenul este de 1; ani. 0aca este o pedeapsa cuprinsa intre 1?!1; ani termenul este de 1? ani. 0aca este o pedeapsa cuprinsa intre ;!1? ani termenul este de : ani. 0aca este o pedeapsa cuprinsa intre 1!; ani termenul este de ; ani. 0aca este o pedeapsa cu inc1isoarea pana la un an sau amenda termenul este de 3 ani. 5ermenul de prescriptie incepe sa curga de la data sa$arsirii infractiunii 7cand se produce rezultatul in cazul infractiunilor de rezultat cand are loc actiunea sau inactiunea in cazul infractiunilor formale si cand se epuizeaza infractiunea in cazul infractiunilor cu durata de e4ecutare). In cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la #umatate. Asadar in cazul minorilor opereaza o dubla reducere pentru ca termenul de incercare se calculeaza in functie de limitele pedepsei reduse la #uma!tate iar apoi termenul astfel calculat se reduce si el la #umatate. Intreruperea prescriptiei!Are loc atunci cand inter$ine un act de tragere la raspunderea penala a faptuito!rului sau atunci cand se efectueaza orice act de procedura care trebuie comunicat in$inuitului sau inculpatului 7fac parte din aceasta categorie arestarea citatia confruntarea etc.). %uspendarea cursului prescriptiei!Are loc atunci cand potri$it legii e4ista o cauza care impiedica punerea in miscare sau continuarea actiunii nepenale. 0e e4emplu in cazul infractiunilor care intra sub incidenta legii penale romane in baza principiului realitatii actiunea penala se pune in miscare numai cu autorizarea procurorului general. 'ana cand inter$ine aceasta autorizare cursul prescriptiei este suspendat. 0e 82

asemenea se considera suspendat cursul prescriptiei si in caz de intrerupere a procesului penal pe moti$ul e4istentei unei boli gra$e a in$inuitului sau incul!patului. Alta situatie in care se intrerupe termenul este cea in care inter$ine un e$eniment impre$izibil care impiedica desfasurarea unor acte de procedura 7locali!tatea in care s!a comis infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale). 0iferenta dintre intreruperea si suspendarea prescriptiei! 0upa intrerupere incepe sa curga un nou termen iar dupa suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia cauzei de suspendare luandu!se in calcul si perioada anterioara inter$enirii suspendarii. 'entru a e$ita o prescriptie perpetua legiuitorul a reglementat o prescriptie spe! ciala care are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa indiferent de numarul intreruperilor daca termenul de prescriptie a fost depasit cu #umatate din durata sa.

=?) 'rezentarea specificului infraciunilor pre$zute de )egea nr. =:G2???. )egea instituie masuri de pre$enire descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie care se aplica urmatoarelor persoane+ care e4ercita o functie publica care e4ercita o functie publica si participa la luarea deciziilor care e4ercita atributii de control care acorda asistenta specializata institutiilor publice sau care detin o functie de conducere intr!un partid. 0area de mita sa$arsita fata de un functionar cu atributii de control se sanctioneaza cu pedeapsa pre$azuta de lege al carui ma4im poate fi ma#orat cu 2 ani la fel si primirea de foloase necu$enite si traficul de influenta. %unt pedepsite cu inc1isoare de la ; la 1; ani urmatoarele fapte+ stabilirea cu intentie a unei $alori comerciale diminuate a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar comisa in cadrul actiuniii de pri$atizare sau de $anzare a acestora acordarea de credite cu incalcarea legii si utilizarea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. %unt pedepsite cu inc1isoare de la 1 la ; ani urmatoarele fapte8 efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia folosirea de informatii care nu sunt destinate publicitatii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii. 5entati$a se pedepseste.

=1) 'urtarea abuzi$. Art.2;?!Cod penal!al.1!intrebuintarea de e4presii #ignitoare fata de o persoana de un functionar public aflat in e4ercitiul atributiilor de ser$iciu. Al.2!lo$irile sau actele de $iolenta sa$arsite in conditiile al.1. "biectul #uridic se refera la buna desfasurare a acti$itatii de ser$iciu. "biect material e4ista numai in forma agra$ata pre$azuta in al.2 cand actiunea se e4ercita nemi#locit 83

asupra corpului $ictimei. %ubiect acti$ este calificat prin calitatea de functionar. *lementul material se realizeaza prin actiunea faptuitorului constand in intrebuintarea de e4presii #ignitoare. )atura subiecti$a presupune intentia faptuitorului care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda. Al.2!sanctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la ; ani.

=2) Incestul. Art.2?3!Cod penal!raportul se4ual intre rude in linie directa sau intre frati si surori. "biectul #uridic se refera la desfasurarea $ietii se4uale cu respectarea normelor morale fara a pune in pericol sub aspect biologic specia umana. "biectul material este reprezentat de corpul persoanei cu rol pasi$. Incestul este o infractiune bilaterala care nu poate fi sa$arsita decat prin cooperarea a doua persoane de se4 opus una cu rol acti$ si una cu rol pasi$. /aptuitorii trebuie sa fie rude in linie directa sau frate si sora. .aspunderea penala re$ine ambilor faptuitori. 'articipatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza printr!un raport se4ual firesc. 6rmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru fondul biologic al societatii si incalcarea normelor de con$ietuire sociala. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia directa. *roarea cu pri$ire la rudenie inlatura raspunderea penala. 5entati$a este pedepsita. Consumarea infractiunii are loc in momentul sa$arsirii actului se4ual si se poate epuiza in momentul realizaii ultimului act se4ual. %anctiunea consta in inc1isoare de la 2 la = ani.

=3) .eabilitarea de drept. Aceasta inter$ine daca sunt indeplinite urmatoarele conditii+ a) 'ersoana cu pri$ire la care inter$ine reabilitarea a fost condamnata la pedeapsa inc1isorii de cel mult un an sau la pedeapsa amenzii. * $orba de pedeapsa pronuntata de instanta nu de pedeapsa redusa in urma gratierii. b) Condamnatul nu a sa$arsit o alta infractiune in termen de 3 ani de la e4ecu! tarea sau considerarea ca e4ecutata a pedepsei. 0aca in acest inter$al el sa$arseste o noua infractiune indiferent de durata pedepsei aplicata pentru aceasta nu $a mai opera reabilitarea de drept ci numai reabilitarea #udecatoreasca. Condamnatul poa!te beneficia insa de reabilitarea de drept pentru condamnari succesi$e in masura in care nici una dintre infractiuni nu a fost sa$arsita in termenul de reabilitare pentru condamnarea precedenta. .eabilitarea de drept inter$ine prin simpla implinire a termenului nefiind nece!sar ca ea sa fie pronuntata de 84

catre instanta. Condamnatul poate

e$entual

solicita instantei sa constate inter$enirea

reabilitarii si sa dispuna radierea condamnarilor din cazierul #udiciar in masura in care acest lucru nu s!a facut din oficiu. *4ista situatii speciale ale reabilitarii de drept si anume aceasta se face in urma e4ecutarii pedepsei intr!o inc1isoare militara in urma suspendarii conditionate si a suspendarii sub supra$eg1ere.

=2) .eabilitarea #udectoreasc. *ste acordata de catre instanta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii+ a) %!a implinit termenul de reabilitare. Acesta se calculeaza in raport de durata pedepsei e4ecutata sau considerata ca e4ecutata. 0aca pedeapsa nu depaseste ; ani termenul este de 2 ani la care se adauga #umatate din durata pedepsei. 0aca pedeapsa este cuprinsa intre ;!1? ani termenul este de ; ani si #umatate din durata pedepsei. 0aca pedeapsa depaseste 1? ani termenul este de = ani si #umatate din durata pedepsei. 5ermenul de reabilitare+ Curge de la data cand pedeapsa a fost e4ecutata sau considerata ca e4ecutata. )a pedeapsa e4ecutata integral in regim de detentie !8 5ermenul de reabilitare curge de la data punerii in libertate a condamnatului. Cand condamnatul a fost liberat conditionat !8 5ermenul de reabilitare curge de la implinirea duratei pedepsei adica de la e4pirarea termenului de incer!care a liberarii conditionate. In cazul in care a inter$enit gratierea totala !8 5ermenul curge de la data aplicarii actului de gratiere. Aceasta data poate fi data ramanerii definiti$e a 1otararii de condamnare atunci cand legea de gratiere a inter$enit in cursul procesului respecti$ data intrarii in $igoare a actului de gratiere atunci cand aceasta a inter!$enit dupa ramanerea definiti$a a 1otararii. In caz de gratiere conditionata !8 5ermenul de reabilitare curge tot de la data aplicarii gratierii si nu de la data implinirii termenului de incercare. 0aca inculpatul a e4ecutat pedeapsa la locul de munca !85ermenul curge din momentul implinirii duratei pedepsei indiferent daca persoana a e4ecutat pe!deapsa integral sau a beneficiat de incetarea e4ecutarii. Cand a inter$enit prescriptia e4ecutarii pedepsei !8 5ermenul de reabilitare curge de la data implinirii termenului de prescriptie. In caz de condamnari succesi$e !8 5ermenul de reabilitare se calculeaza in raport de pedeapsa cu durata cea mai mare si curge de la data e4ecutarii sau consi!derarii ca e4ecutata a ultimei pedepse. b) Inculpatul sa nu fi suferit o noua condamnare in termenul de reabilitare. 0aca a sa$arsit o noua infractiune dar aceasta a fost amnistiata nu se acorda reabilitarea deoarece este necesar ca inculpatul sa aiba o buna conduita. c) Inculpatul sa aiba o buna conduita. d) Inculpatul sa!si asigure e4istenta prin munca sau prin alte mi#loace oneste. e) Inculpatul sa fi ac1itat in intregime c1eltuielile #udecatoresti si despagubirile ci$ile. 0aca neplata se datoreaza imposibilitatii inculpatului instanta poate dispune reabilitarea. %!a 85

considerat in practica #udiciara ca aceasta conditie nu e indeplinita atunci cand plata despagubirilor nu mai poate fi ceruta de catre partea ci$ila dato!rita inter$enirii prescriptiei ci$ile. .eabilitarea are ca efect inlaturarea tuturor decaderilor incapacitatilor si inter!dictiilor care ar fi putut a$ea loc.

=;) .ecidi$a postcondamnatorie. Condamnrile care nu atrag starea de recidi$. Aceasta este cea mai frac$enta forma a recidi$ei. *a e4ista atunci cand dupa condamnarea pentru o infractiune intentionata la pedeapsa detentiunii pe $iata sau la pedeapsa inc1isorii mai mare de 3 luni infractorul sa$arseste inainte de inceperea e4ecutarii in timpul e4ecutarii sau in stare de e$adare o noua infractiune intentionata pentru care legea pre$ede pedeapsa detentiunii pe $iata sau pedeapsa inc1isorii mai mare de un an. Conditiile de e4istenta ale recidi$ei mari postcondamnatorii 'resupune e4istenta a doi termeni+1. Conditiile referitoare la primul termen al recidi$ei+ a) %a fie $orba de o infractiune intentionata. %e pune problema daca infractiunile praeterintentionate atrag starea de recidi$a caci art. 3= cod penal face aluzie la faptele intentionate si in acelasi timp art. 3: cod penal pre$ede ca nu atrag starea de recidi$a infractiunile comise din culpa. 5inand cont de faptul ca pre$ederile art. 3: cod penal constituie o e4ceptie se poate deduce ca infractiunile praeterintentionate atrag starea de recidi$a. b) 'edeapsa aplicata pentru acest prim termen sa fie inc1isoare mai mare de 3 luni. Aceasta pedeapsa poate fi aplicata pentru o singura infractiune sau pentru concurs de infractiuni. In practica s!a pus problema e4istentei starii de recidi$a atunci cand pedeapsa de la primul termen a fost aplicata pentu concurs de infractiuni in structura caruia intra atat fapte intentionate cat si fapte din culpa. In acest caz daca una dintre infractiunile componente ale concursului este intentionata si are stabilita o pedeapsa de peste 3 luni a$em recidi$a. 0aca toate infractiunille au stabilite pedepse mai mici de 3 luni dar sunt toate intentionate si rezultanta lor depaseste 3 luni a$em recidi$a. Insa in cazul in care toate infractiunile componente ale concursului sunt mai mici de 3 luni si unele dintre infractiuni au fost comise din culpa nu a$em recidi$a c1iar daca rezultanta depaseste limita de 3 luni. c) 'edeapsa aplicata in primul termen sa fie definiti$a. d) Condamnarea aplicata pentru acest prim termen al recidi$ei sa nu se includa in cele din art. 3: cod penal 7condamnarile pre$azute de acest articol nu atrag starea de recidi$a). 2. Conditiile referitoare la cel de!al doilea termen al recidi$ei+ a) Infractiunile ce compun acest termen sa fie fapte intentionate sau cel putin praeterintentionate. b) 'edeapsa pre$azuta pentru acest termen sa fie detentiunea pe $iata sau inc1isoarea mai mare de un an. In cazul primului termen se are in $edere pedeapsa concret stabilita de instanta iar in cazul 86

celui de!al doilea termen se are in $edere pedeapsa pre$azuta de lege. 0aca este o pedeapsa de la 3 luni la 2 ani e4ista recidi$a deoarece ma4imul special este mai mare de un an. <u intereseaza pedeapsa concret stabilita de instanta. C1iar daca instanta $a aplica doar o pedeapsa de 3 luni $a fi tot recidi$a. c) %a fie sa$arsita dupa condamnarea data in primul termen si inainte de e4ecutarea sau considerarea ca e4ecutata a pedepsei pentru aceasta condamnare. Asadar infractiunea poate fi comisa in inter$alul cuprins intre 1otararea definiti$a de condamnare si efectuarea propriu!zisa a condamnarii in timpul e4ecutarii sau in stare de e$adare. d) Condamnarea sa nu se numere printre cele pre$azute de art. 3: cod penal. )a concursul de infractiuni unde infractiunile sunt comise cu intentie si din culpa se pune problema daca se retine starea de recidi$a. In acest caz se retin doua ipoteze+ 1) %ituatia in care pentru cel putin una dintre infractiunile intentionate aflata in concurs s!a stabilit o pedeapsa mai mare de 3 luni. Astfel daca a$em patru infractiuni doua din culpa si doua intentionate pentru care s!au stabilit pedepse de ; 2 = si respecti$ 3 luni iar pedeapsa rezultanta este de > luni e4ista in acest caz recidi$a deoarece a$em o pedeapsa mai mare de 3 luni. 2) %ituatia in care pentru nici una dintre faptele intentionate nu s!a stabilit o pedeapsa mai mare de 3 luni. Astfel a$em situatia in care pentru 2 infractiuni doua din culpa si doua intentionate s!au stabilit pedepse de ; 2 2 respecti$ ; luni iar pedeapsa rezultanta s!a stabilit la : luni. %e pune problema daca indeplineste conditiile termenului recidi$ei. Intr!o opinie din doctrina s!a e4primat ideea ca putem a$ea recidi$a in masura in care pedeapsa pentru o fapta intentionata plus partea din spor aferenta celeilalte fapte intentionate depaseste 3 luni. In realitate nu putem imparti sporul adaungat la pedeapsa de baza pentru a $edea care e cota!parte aferenta pedepsei ce ne intereseaza. Intr!o asemenea situatie nu a$em recidi$a.'edepsirea recidi$ei mari postcondamnatorii In cazul recidi$ei contopirea se face potri$it art. 3> cod penal. 0e asemenea sporul aplicat in cazul recidi$ei este de pana la = ani.

=3) .ecidi$a poste4ecutorie. *4ista atunci cand dupa e4ecutarea unei pedepse cu inc1isoarea mai mare de 3 luni dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa implinirea termenului de prescriptie a e4ecutarii unei asemenea pedepse cel condamnat sa$arseste din nou o infractiune intentionata pentru care legea pre$ede pedeapsa inc1isorii mai mare de un an fie singura fie alternati$ cu amenda. Conditiile de e4istenta ale recidi$ei mari poste4ecutorii 1. Conditiile referitoare la primul termen al recidi$ei+ a) Infractiunea sa$arsita sa pre$ada o pedeapsa mai mare de 3 luni. b) Infractiunea sa$arsita sa fie intentionata sau praeterintentionata. c) 'edeapsa 87

pentru prima infractiune sa fi fost e4ecutata. 'edeapsa este considerata ca fiind e4ecutata atunci cand a e4pirat termenul pe care a fost dispusa pedeapsa a fost gratiata sau e4ecutarea pedepsei s!a prescris. d) Condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidi$a potri$it art. 3: cod penal.2. Conditiile referitoare la cel de!al doilea termen al recidi$ei+ a) %a fie $orba de o infractiune sa$arsita cu intentie sau praeterintentie. b) 'edeapsa pre$azuta de lege pentru a doua infractiune sa fie mai mare de un an singura sau impreuna cu amenda. c) Cea de!a doua infractiune sa fie comisa dupa e4ecutarea pedepsei de la primul termen. d) Condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidi$a potri$it art. 3: cod penal. Domentul comiterii infractiunii prezinta o particularitate in raport de infractiunile cu durata de e4ecutare in cazul carora pentru determinarea formei recidi$ei se $a lua in considerare momentul epuizarii acestora. Asa fiind daca o astfel de infractiune este inceputa in timpul e4ecutarii si se termina dupa e4ecutare a$em recidi$a poste4ecutorie nu postcondamnatorie..ecidi$a mica poste4ecutorie!*4ista atunci cand dupa e4ecutarea sau considerarea ca e4ecutate a celor trei pedepse de pana la 3 luni infractorul sa$arseste o noua infractiune intentionata pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 1 an. Cele trei pedepse trebuie sa fie pentru condamnari succesi$e astfel ca aceste pedepse sunt concurente. %anctionarea recidi$ei poste4ecutorii!'otri$it art. 3> cod penal recidi$a poste4ecutorie se sanctioneaza prin aplicarea unei pedepse spre ma4imum special al infractiunii comise iar daca instanta socoteste acel ma4im insuficient poate sa adauge un spor de pana la 1? ani in cazul pedepsei cu inc1isoarea si de pana la 2G3 din ma4imul respecti$ in cazul pedepsei cu amenda. .ecidi$a poste4ecutorie nu presupune contopirea pedepselor. Acest sistem de pedepsire nu se face in mai multe etape instanta stabilind direct pedeapsa rezultanta pentru infractiunea comisa si pentru recidi$a. Astfel in caz ca se do$edeste ulterior ca totusi nu sunt implinite conditiile e4istentei recidi$ei pedeapsa trebuie recalculata neputandu!se inlatura sporul acordat pentru recidi$a deoarece acesta nu este cunoscut.

==) .elele tratamente aplicate minorului. Art.3?3!Cod penal!punerea in prime#die gra$a prin masuri sau tratamente a dez$oltarii fizice intelectuale sau morale a minorului de catre parinti sau oricare persoana careia minorul i!a fost incredintat spre crestere si educare. "biectul #uridic se refera la con$ietuirea in familie. "biectul material consta in corpul minorului. %ubiectul acti$ este calificat prin calitatea de parinte sau persoana careia i!a fost incredintata spre crestere un minor. 'articipatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. *lementul material al laturii obiecti$e se poate realiza prin masuri sau tratamente de orice fel. )atura subiecti$a presupune intentia care poate fi directa 88

sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 1; ani si interzicerea unor drepturi.

=:) %tarea de necesitate. 'otri$it dispozitiilor art. 2; c.p. A*ste in stare de necesitate acela care sa$arseste fapta pentru a sal$a de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel $iata integritatea corporala sau sanatatea sa a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes publicA. %e considera fapte sa$arsite in stare de necesitate8 spargerea unui zid a unei incuietori pentru a sal$a o persoana imobilizata intr!o incapere care este incendiata8 distrugerea unui pod de lemn peste un rau care impreuna cu obiectele aduse de ape au format un bara# in calea apelor si astfel prezinta un pericol iminent de inundare a unei localitati a unei uzine8 sustragerea unui auto$e1icul pentru a transporta de urgenta la spital o persoana accidentata. 'ericolul care ameninta $alorile sociale ocrotite in cazul starii de necesitate este generat de diferite intamplari+ inundatii cutremure incendii reactii ale animalelor etc si nu de atacul unei persoane ca in cazul legitimei aparari. Conditiile starii de necesitate. Conditii pri$itoare la pericol!%a fie iminent ! 'ericolul este imonent cand este pa cale sa se produca. Iminenta se situeaza in anticamera atacului ceea ce presupune ca este indeplinita aceasta conditie de a fi iminent cand pericolul este de#a actual. 'ericolul iminent sa ameninte $alorile sociale aratate in art. 2; al. 2 c.p. " fapta este considerata sa$arsita in stare de necesitate cand a fost necesara pentru a sal$a de la un pericol iminent $alorile sociale+ $iata integritatea corporala sanatatea persoanei ori un bun important al acesteia ori un interes public. 'ericolul sa fie ine$itabil adica sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat prin sa$arsirea faptei pre$azute de legea penala. Conditiile actiunii de sal$are!Actiunea de sal$are a $alorilor sociale aratate in art. 2; al. 2 c.p. pentru a fi considerata sa$arsita in stare de necesitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii+ sa se realizeze prin comiterea unei fapte pre$azute de legea penala8 actiunea de sal$are prin sa$arsirea faptei pre$azuta de legea penala sa fi constituit singurul mi#loc de inlaturare a pericolului. Actiunea de sal$are este considerata necesara cand se efectueaza intre momentul in care pericolul a de$enit iminent si pana la incetarea acestuia. 0aca faptuitorul a$ea posibilitatea sa inlature pericolul prin alte mi#loace fara a sa$arsi fapta pre$azuta de legea penala era obligat la aceasta8 prin actiunea de sal$are sa nu se cauzeze urmari mai gra$e decat acela care s!ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat. /apta sa nu fie sa$arsita de catre sau pentru a sal$a o persoana care a$ea obligatia de a infrunta pericolul.

89

=>) %uspendarea condiionat a e4ecutrii pedepsei. In practica instantelor #udecatoresti se intalnesc situatii cand se pronunta condamnari la pedepse mici anume cand este $orba de infractiuni mai usoare. In asemenea situatii se pune problema daca astfel de condamnari usoare trebuie e4ecutate intotdeauna. In cazul acestor condamnari instanta poate a#unge uneori la concluzia ca un condamnat se poate indrepta si fara e4ecutarea pedepsei pronuntand suspendarea conditionata a acesteia. %uspendarea conditionata a e4ecutarii pedepsei este o masura de indi$idualizare a reactiei penale pe care o poate lua instanta de #udecata prin pronuntarea unei 1otarari de condamnare. *a consta in suspendarea pe o anumita durata denumita termen de incercare a e4ecutarii pedepsei aplicate cu obligatia pentru cel condamnat de a a$ea o comportare corecta in tot acest timp. 0aca a e4pirat termenul de incercare si condamnatul a a$ut o purtare buna el este reabilitat si reintegrat fara $reo restrangere a drepturilor pentru fapta penala sa$arsita. 0aca insa condamnatul nu are o buna purtare si sa$arseste in termenul de incercare o alta infractiune suspendarea e4ecutarii pedepsei se re$oca iar condamnatul este tinut sa e4ecute atat pedeapsa a carei e4ecutare fusese suspendata cat si pedeapsa aplicata pentru noua infractiune. %uspendarea conditionata a e4ecutarii pedepsei este o masura de politica penala bazata pe increderea in posibilitatea indreptarii condamnatului si obser$area comportarii acestuia pe durata suspendarii pedepsei. 0esi institutia suspendarii conditionate a e4ecutarii pedepsei a fost adoptata si reglementata in cadrul legislatiilor penale contemporane ea are totusi o importanta deosebita fiind destinata sa duca la realizarea scopului pedepsei fara e4ecutarea efecti$a a acesteia e$itandu!se astfel nea#unsurile pe care le atrage dupa sine pri$atiunea de libertate+ indepartarea condamnatului de familie si de modul de $iata obisnuit contactul cu infractori recidi$isti periculosi care il pot antrena in continuare pe calea infractiunii. Astfel institutia suspendarii conditionate se remarca mai cu seama prin faptul ca+ a#uta stimuleaza pe unii condamnati ca sa nu mai comita infractiuni si prin felul acesta contribuie la indreptarea acestor condamnati fara a se mai impune e4ecutarea pedepsei8 sunt e$itate totodata c1eltuielile pe care le implica e4ecutarea pedepsei in penitenciar. " serie de autori precum Hintila 0ongoroz sau Ion "ancea spuneau ca de fapt aceasta institutie nu urmareste indepartarea condamnatilor la pedepse de scurta durata de mediul noci$ al inc1isorilor ci rolul sau este acela de a realiza scopul pedepsei prin stimularea eforturilor de autoreeducare ale condamnatului. <u putem fi de acord in totalitate cu aceasta opinie intrucat oricat de bine organizat ar fi un penitenciar acesta tot mai e4ercita o influenta negati$a asupra unor condamnati astfel incat crearea unei atmosfere propice pentru indreptarea acestora #oaca un rol la fel de important in asigurarea succesului aplicarii acestor masuri. Asa cum am mentionat anterior institutia suspendarii conditionate a e4ecutarii pedepsei a fost introdusa pentru prima 90

data prin )egea conflictelor de munca din 1>2? si )egea sindicatelor profesionale din 1>21 iar in legislatia penala a fost introdusa prin Codul penal de la 1>33. Acesta pre$edea posibilitatea suspendarii conditionate a e4ecutarii pedepsei de cel mult 2 ani inc1isoare corectionala detentie simpla 7in materie politica) sau amenda indiferent de cuantum iar re$ocarea suspendarii atragea e4ecutarea integrala a pedepselor care nu se puteau contopi. Cu unele mici modificari suspendarea conditionata a e4ecutarii pedepsei in aceeasi conceptie franco! belgiana de la finele secolului trecut este pre$azuta si in Codul penal de la 1>3: prin dispozitiile cuprinse in. art :1!:3 care pre$ad conditiile in care poate fi dispusa efectele imediate si definiti$e pe care le produce precum si consecintele nerespectarii conditiilor sub care este acordata. %!a pre$azut conditia repararii integrale a pagubei numai pentru infractiunile prin care s!a produs o paguba a$utului obstesc. 'utem spune in aceste conditii ca piatra de temelie a institutiei suspendarii conditionate a e4ecutarii pedepsei o reprezinta Codul de la 1>33. 'rincipiul fundamental de la care s!a pornit a fost urmatorul+ celui condamnat pentru prima oara si pentru infractiuni care ar atrage o pedeapsa pri$ati$a de libertate de scurta durata ! cel mult 2 ani! i se da posibilitatea de a se indrepta nu prin efectul discutabil al pedepsei ci prin propria lui $ointa punandu!l la incercare sa probeze printr!o conduita ireprosabila in tot timpul fi4at ca pentru el pedeapsa nu e necesara. @ineinteles ca aceasta incercare se acorda daca din circumstantele faptului si din conduita sa anterioara rezulta ca el merita o consideratie deosebita si #ustifica asteptarile conform carora pe $iitor conduita lui $a fi buna c1iar fara e4ecutarea pedepsei. 0aca toti penalistii au fost de acord asupra principiului s!a discutat totusi pe de o parte modalitatea termenului de incercare daca el trebuie fi4at prin lege sau din contra lasat la facultatea #udecatorului care sa!l fi4eze cum $a crede el de cu$iinta inauntrul unui ma4imum fi4at de lege iar pe de alta parte se discuta daca trebuie aplicata mai intai pedeapsa si apoi pronuntata suspendarea sau din contra sa se acorde inainte de orice pedeapsa. In sistemul legii franceze durata de incercare e de ; ani si suspendarea se acorda dupa ce s!a pronuntat pedeapsa. Codul belgian si legea engleza arata ca durata poate fi liber fi4ata de #udecator in limitele unui ma4imum fi4at de lege la ; ani. In codul #aponez durata este fi4ata la = ani iar in cel nor$egian si transil$anean la 3 ani. Cat despre suspendare in sistemul legii anglo!americane suspendarea se acorda inainte de a inter$eni $reo condamnare sau cu alti termeni se suspenda insasi pronuntarea 1otararii. )a noi s!a inlaturat sistemul anglo!american si s!a adoptat sistemul francez admitandu!se ca mai intai sa se pronunte condamnarea si apoi sa urmeze suspendarea iar termenul de incercare sa fie fi4at prin lege. Acest termen a fost fi4at in 1>33 la 3 ani plus durata pedepsei. %!a admis de asemenea ca suspendarea e4ecutarii pedepsei nu are efect asupra masurilor de siguranta pronuntate si nici asupra condamnarii la despagubiri ci$ile. %!au precizat de asemenea cazurile cand suspendarea nu poate a$ea loc si s!a reglementat si situatia 91

condamnatului care in timpul suspendarii pedepsei ar comite o noua infractiune8 s!a precizat ca suspendarea e4ecutarii nu se aplica in caz de concurs real de infractiuni sau de contopire de pedepse cand instanta a pronuntat o pedeapsa mai mare de un an precizandu!se in art. 3: urmatoarele+ condamnarea se considera ine4istenta daca a e4pirat termenul de incercare fara sa fi sur$enit $reuna din cauzele de re$ocare a suspendarii pedepsei. Codul penal din 1>33 cu mici modificari a fost inlocuit de cel din 1>3: care la randul sau a suferit o serie de modificari prin )egea nr. 1?2G1>>2 .Dodificarile au $izat conditiile de aplicare a suspendarii in sensul liberalizarii acestora in $ederea e4tinderii campului de incidenta ale acestor masuri. Astfel limita ma4ima a pedepsei inc1isorii care poate fi suspendata a fost ridicata de la 2 la 3 ani iar in caz de concurs de infractiuni de la 1 la 2 ani. In ce pri$este persoana infractorului in locul conditiei negati$e ca acesta sa nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa inc1isorii fara limita s!a introdus conditia ca el sa nu fi fost anterior condamnat la pedeapsa inc1isorii mai mare de 3 luni. In fine cu pri$ire la obligatia de reparare a pagubei aceasta a fost e4tinsa la toate infractiunile prin care s!a produs o paguba. 0e asemenea au fost aduse modificari institutiei suspendarii si prin )egea nr.12?G1>>3 pentru modificarea si completarea Codului penal pe de o parte e4cluzandu!se de la incidenta acestei masuri infractiunile gra$e iar pe de alta parte pre$azandu!se o modalitate noua de reparare a pagubei ca cerinta pentru acordarea suspendarii. Aceasta lege a suferit unele modificari prin )egea 1>=G2??? care a ridicat limita pedepsei!pentru care poate fi acordata suspendarea!in cazul infractiunilor intentionate si a mai completat art.:3O alin.3C.pen..5rebuie mentionat in legatura cu e$olutia legislatiei in materie faptul ca prin )egea nr.1?2G1>>2 a fost introdusa si in dreptul nostru penal o forma speciala de suspendare a e4ecutarii pedepsei sub denumirea de Asuspendarea e4ecutarii pedepsei sub supra$eg1ereA dupa modelul francez al suspendarii e4ecutarii pedepsei cu punere la incercare 7sursis a$ec P lQRpreu$e). Inca de la primele sale reglementari aceasta institutie si!a do$edit efectul benefic intrucat in toate tarile unde a fost aplicata a a$ut un efect mai salutar si mai eficace asupra condamnatului decat e4ecutarea pedepsei. Conditiile pentru acordarea suspendarii conditionate a e4ecutarii pedepsei sunt pre$azute in art. :1 C. pen.8 ele se impart in conditii "@I*C5IH* si %6@I*C5IH* primele referindu!se la condamnare iar celelalte la persoana condamnatului. Indeplinirea conditiilor pre$azute de lege nu atrage obligati$itatea aplicarii institutiei ci acordarea ei ramane la latitudinea instantei de #udecata. %untem de parere ca conditia esentiala pentru aplicarea suspendarii conditionate a e4ecutarii pedepsei este fara indoiala aptitudinea subiecti$a a persoanei faptuitorului de a se cori#a de a se elibera de mentalitatea si de deprinderile antisociale care l!au antrenat pe calea infractiunii prin eforturi facute sub amenintarea pedepsei la care a fost condamnat si de a carei e4ecutare poate scapa numai printr!o conduita corecta si deci prin autoreeducare. Aceasta conditie nu poate fi considerata 92

indeplinita anticipat pe baza prezumtiei ca orice infractor este capabil de un asemenea efort. 0impotri$a trebuie sa se constate posibilitatea reala de indreptare pe care ar prezenta!o faptuitorul constatare ce trebuie sa rezulte din anumite date obiecti$e care sa reflecte aceasta posibilitate. %e intelege ca principala sursa a acestor date o constituie conduita anterioara a faptuitorului si comportarea lui in insasi sa$arsirea infractiunii pentru care urmeaza sa se aplice suspendarea e4ecutarii pedepsei. 'osibilitatea aplicarii suspendarii conditionate a pedepsei isi afla deci o limita obiecti$a in gra$itatea faptei sa$arsite care reflecta totodata starea de periculozitate a persoanei. *4istenta unei fapte gra$e si a unei $adite stari de periculozitate face ca aplicarea acestei institutii sa fie nu numai ineficace dar si de!a dreptul prime#dioasa pentru apararea intereselor societatii. "ricare ar fi situatia faptuitorului ceea ce $a fi precumpanitor in acordarea suspendarii este gradul deosebit de pericol social pe care il prezinta fapta a carei sa$arsire a pricinuit o tulburare alarmanta a relatiilor penale normale. 5rebuie cu alte cu$inte sa se tina seama in aplicarea masurii suspendarii e4ecutarii si de constiinta sociala de constiinta #uridica a oamenilor si de atitudinea pe care acestia o manifesta impotri$a infractiunilor gra$e care reclama in general o reactiune represi$a se$era. )asarea in libertate a unui infractor condamnat pentru o fapta gra$a poate crea un sentiment de nesiguranta in ceea ce pri$este sa$arsirea in $iitor a unor astfel de fapte.Astfel pentru a se putea acorda suspendarea conditionata a e4ecutarii pedepsei trebuie sa se tina seama de o serie de conditii care pri$esc+ <A56.A %I DA.ID*A '*0*'%*)". A')ICA5* ! condamnarea cu suspendarea e4ecutarii pedepsei se aplica in cazul infractiunilor de o gra$itate mai scazuta ce se reflecta in pedeapsa aplicata de instanta si nu in cea pre$azuta de lege. Astfel art. :1 lit. b C. pen. pre$ede ca pentru a se putea dispune suspendarea conditionata pedeapsa aplicata de instanta trebuie sa fie de cel mult 3 ani inc1isoare sau amenda. Inainte de modificare art. :1 lit. a C. pen. pre$edea ca suspendarea se putea aplica daca pedeapsa era inc1isoarea de cel mult 2 ani sau amenda iar pentru infractiunile contra a$utului public pedeapsa aplicata era de cel mult 1 an. In prezent cuantumul de 3 ani inc1isoare pri$este toate categoriile de infractiuni fata de care se poate dispune suspendarea e4ecutarii pedepsei. 'rin pedeapsa aplicata trebuie sa intelegem pedeapsa in intregul ei asa cum a fost pronuntata prin 1otararea de condamnare iar nu fractiunea de pedeapsa ramasa nee4ecutata dupa deducerea duratei detinerii pre$enti$e ori in urma unei gratieri partiale sau in fine ! in cazul admiterii unui recurs e4traordinar ! dupa ce s!a scazut timpul e4ecutat din pedeapsa. 0aca s!ar admite ca este posibil a se suspenda conditionat doar o parte din pedeapsa ! aceea care nu a fost e4ecutata ori considerata ca e4ecutata ! s!ar a#unge la situatia ca la e4pirarea termenului de incercare condamnatul sa nu mai fie reabilitat pentru intreaga condamnare ceea ce desigur nu se poate concepe. )a cuantumul de 3 ani stabilit de lege pentru a se putea acorda suspendarea conditionata a 93

e4ecutarii pedepsei se poate a#unge prin stabilirea pedepsei in limitele pre$azute in norma incriminatoare sau prin recunoasterea circumstantelor atenuante si deci coborarea pedepsei sub minimul special. Cand pedeapsa aplicata consta in amenda nu intereseaza daca la aceasta sanctiune s!a a#uns prin alegerea amenzii dintre cele doua pedepse alternati$e pre$azute in norma sau prin inlocuirea inc1isorii cu amenda ca efect al recunoasterii circumstantelor atenuante in conditiile art. =3 lit. e C. pen. %uspendarea conditionata se poate aplica si in cazul concursului de infractiuni daca pedeapsa stabilita de instanta este de cel mult 2 ani inc1isoare si sunt indeplinite conditiile legii a$andu!se in $edere pedeapsa globala aplicata ansamblului de fapte cu sau fara spor. Inainte de modificarea adusa prin )egea nr. 1?2G1>>2 pedeapsa stabilita de instanta in caz de concurs de infractiuni trebuia sa fie de cel mult 1 an iar daca una din faptele concurente era contra a$utului public pedeapsa aplicata trebuia sa fie de cel mult 3 luni inc1isoare. In urma modificarii aduse pedeapsa de 2 ani pri$este toate situatiile concursului de infractiuni indiferent de faptele reunite in structura sa. In ipoteza concursului masura suspendarii trebuie aplicata pedepsei rezultante. <u se poate dispune masura suspendarii numai pentru pedeapsa uneia dintre infractiunile in concurs iar pentru celelalte e4ecutarea in regim de detentie intrucat pentru intregul concurs de infractiuni trebuie sa se aplice o singura pedeapsa globala ca sanctiune a ansamblului de fapte potri$it art. 32 C. pen. )egiuitorul a fost mai pre$azator fata de autorul unui concurs de infractiuni reducand limita pedepsei inc1isorii a carei e4ecutare poate fi suspendata conditionat a$and in $edere pericolul social mai mare al faptelor si periculozitatea sporita a faptuitorului. Condamnarea cu suspendare in cazul concursului se $a putea dispune si atunci cand instanta a aplicat pedeapsa inc1isorii de 2 ani la care a adaugat amenda conform art. 32 lit. c C. pen. In acest caz termenul de incercare $a fi determinat de pedeapsa inc1isorii 72 ani plus durata pedepsei a carei e4ecutare s!a suspendat). " serie de probleme se pot i$i atunci cand pentru una din pedepsele aferente infractiunilor in concurs care impiedica aplicarea art.:1 C.pen. a inter$enit C anterior condamnarii definiti$e C o cauza de stingere a e4ecutarii. I</.AC5I6<I)* '*<5.6 CA.* <6 '"A5* /I 0I%'6%A %6%'*<0A.*A ! prin legea nr.12?G1>>3 pentru modificarea si completarea Codului penal a fost introdus in te4tul art.:1 C. pen. un alineat nou in care se pre$ede ca suspendarea conditionata a e4ecutarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea pre$ede pedeapsa inc1isorii mai mare de 12 ani precum si in cazul infractiunilor de $atamare corporala gra$a $iol si tortura. Aceasta limita a fost ridicata de la 12 la 1; ani prin )egea 1>=G2???. )egiuitorul a $oit sa e4cluda de la beneficiul suspendarii conditionate a e4ecutarii pedepsei pe infractorii care au sa$arsit infractiuni intentionate gra$e oricare ar fi natura acestora sau infractiunile de $iolenta gra$a. %!a dorit sa se e$ite riscul la care societatea s!ar e4pune prin lasarea in libertate si fara supra$eg1ere a infractorilor periculosi. .*'A.A.*A '.*E60ICI6)6I 94

CA6MA5 '.I< I</.AC5I6<* ! daca repararea de buna$oie a pre#udiciului pro$ocat persoanei $atamate prin fapta sa constituie o do$ada ca infractorul intelege caracterul antisocial al faptei sale in cazul in care pretinde sa i se acorde incredere prin suspendarea conditionata a e4ecutarii este firesc si logic ca el sa faca aceasta do$ada prin repararea pagubei pricinuite prin infractiune. Cu toate acestea Codul penal de la 1>3: nu pretindea o astfel de reparatie ca cerinta a suspendarii decat in cazul infractiunilor prin care se pro$ocau pagube a$utului obstesc. Aceasta restrangere ne#ustificata a fost eliminata in urma modificarii aduse institutiei suspendarii prin )egea nr.1?2G1>>2 legea pre$azand ca in cazul condamnarii pentru o infractiune prin care s!a produs o paguba instanta poate dispune suspendarea conditionata a e4ecutarii pedepsei numai daca paguba a fost integral reparata pana la pronuntarea 1otararii. 'ractic deci instanta nu poate pune in discutie suspendarea e4ecutarii pedepsei c1iar daca ar aprecia ca celelalte conditii sunt indeplinite cata $reme nu are la dosar do$ada indeplinirii acestei obligatii. 'rin )egea nr.12?G1>>3 dispozitiile art. :1 alin. 2 pri$itoare la obligatia repararii pagubei au fost completate in sensul ca instanta poate dispune suspendarea cand paguba a fost integral reparata sau plata despagubirii este garantata de o societate de asigurari. '*.%"A<A C"<0AD<A56)6I C in cadrul conditiilor suspendarii persoana condamnatului intereseaza sub raportul periculozitatii sale decurgand in primul rand din fapta si din impre#urarile in care acesta a fost sa$arsita iar in al doilea rand din antecedentele sale penale. 'entru acordarea suspendarii legea impune conditia ca persoana sa nu mai fi fost condamnata anterior la pedeapsa inc1isorii mai mare de 3 luni. Conditia de a nu mai fi suferit anterior o condamnare superioara limitei de 3 luni a fost introdusa in cod prin )egea nr. 1?2G1>>2. Inainte de aceasta modificare Codul penal in art. :1 lit.b a impus cerinta ca persoana sa nu fi fost condamnata anterior la pedeapsa inc1isorii oricat de mica ar fi fost aceasta pedeapsa. %e admite posibilitatea acordarii c1iar daca persoana a suferit o condamnare anterioara la pedeapsa inc1isorii mai mare de 3 luni daca aceasta intra in $reunul din cazurile pre$azute in art. 3: C. pen. 7condamnari pentru infractiunile sa$arsite in timpul minoritatii pentru infractiunile amnistiate dezincriminate condamnari pentru fapte din culpa precum si condamnari in pri$inta carora a inter$enit reabilitarea sau pentru care s!a implinit termenul de reabilitare). 0aca persoana a fost anterior condamnata la pedeapsa inc1isorii cu suspendarea e4ecutarii sau a e4ecutarii pedepsei intr!o inc1isoare militara si s!au respectat conditiile impuse de lege intrucat la e4pirarea termenelor pre$azute de lege este reabilitata de drept in $iitor $a putea beneficia pentru pedeapsa aplicata unei noi infractiuni de suspendarea conditionata. In situatia in care condamnarea anterioara a constat in amenda institutia suspendarii se poate aplica. C"<HI<F*.*A I<%5A<5*I CA %C"'6) '*0*'%*I '"A5* /I A5I<% /A.A *L*C65A.*A '*0*'%*I ! pe langa conditiile sus mentionate pentru acordarea suspendarii e4ecutarii pedepsei se mai 95

cere ca instanta de #udecata sa aprecieze ca scopul pedepsei poate fi atins c1iar fara e4ecutarea acesteia. )egea nu arata acele elemente pe care instanta trebuie sa le ia in considerare pentru a aprecia daca se impune sau nu suspendarea conditionata a e4ecutarii pedepsei lasand astfel instantelor cele mai largi posibilitati in ceea ce pri$este depistarea si aprecierea semnificatiei lor. In aceste conditii instanta trebuie sa realizeze o analiza completa a personalitatii infractorului urmarind in acest sens comportarea sa in $iata sociala la locul de munca inainte si dupa sa$arsirea infractiunii si numai in masura in care se do$edeste ca sa$arsirea faptei se datoreste unui concurs accidental de impre#urari si ca pentru indreptarea sa nu este necesara e4ecutarea efecti$a a pedepsei se poate dispune suspendarea acesteia. A$and a se pronunta in unele cauze concrete asupra suspendarii conditionate a e4ecutarii pedepsei instanta a decis de e4emplu ca folosirea unor mi#loace $iclene ! intocmirea unor liste de plata ficti$e distrugeri si inlocuiri de acte fie pentru a comite fie pentru a acoperi o delapidare ! nu permite a se aprecia ca pe $iitor conduita inculpatului $a fi buna c1iar fara e4ecutarea pedepsei8 de asemenea a 1otarat ca adoptarea unei pozitii nesincere in cursul procesului prin negarea sa$arsirii faptei sau prin incercarea de a in$inui de sa$arsirea infractiunii alte persoane constituie o impre#urare de natura a in$edera lipsa unor garantii suficiente in sensul ca pentru indreptarea faptuitorului nu este necesar ca el sa e4ecute pedeapsa. *lementele de fapt ce stau la baza con$ingerii instantei ca faptuitorul este apt a se indrepta c1iar fara sa e4ecute pedeapsa uneori pot coincide cu cele retinute de instanta ca circumstante atenuante. %uspendarea conditionata a e4ecutarii si reducerea pedepsei ca efect al circumstantelor atenuante fiind ambele mi#loace de indi$idualizare a pedepsei nimic nu se opune ! in principiu ! ca aceleasi date impre#urari stari sau situatii sa se afle la baza folosirii amandurora. 0ar cum pentru a putea dispune suspendarea conditionata a e4ecutarii se cere indeplinirea unei conditii specifice ! aptitudinea faptuitorului de a se indrepta fara e4ecutarea pedepsei care nu este ceruta si pentru constatarea circumstantelor atenuante spre a se putea face aplicarea art. :1 C. pen. este necesar a se e4prima intotdeauna moti$andu!se corespunzator concluzia la care s!a a#uns ! daca datele impre#urarile starile etc. retinute ca circumstante atenuante permit sa se aprecieze ca aceasta conditie specifica este indeplinita. 0in cele e4aminate mai sus rezulta ca suspendarea conditionata a e4ecutarii pedepsei nu este un drept al condamnatului ci o facultate a instantei de #udecata care este libera sa aprecieze C c1iar daca sunt indeplinite celelalte conditii C din oficiu sau la cererea condamnatului daca este sau nu cazul sa se acorde suspendarea. Instanta poate decide sa respinga cererea acestuia si este obligata sa moti$eze acordarea suspendarii 7art. :1 alin. ultim C.) pen. aceasta moti$are dand posibilitatea instantei de control #udiciar sa $erifice temeinicia acestei masuri. In practica s!a decis insa ca misiunea instantei de a moti$a suspendarea nu constituie moti$ de netemeinicie a 1otararii sau o incalcare 96

esentiala a legii daca din actele dosarului rezulta ca sunt indeplinite conditiile pre$azute de art. :1 C. pen.

:?) %uspendarea e4ecutrii pedepsei sub supra$eg1ere. %e aseamana foarte mult cu suspendarea conditionata. Conditiile suspendarii sub supra$eg1ere!Conditiile cu pri$ire la infractiune+ 'edeapsa cu inc1isoarea sa nu fie mai mare de 2 ani 7art. :31 cod penal). Cand pedeapsa a fost aplicata pentru concurs de infractiuni suspendarea se poate dispune numai daca aceasta nu depaseste 3 ani. Acest tip de suspendare nu se poate dispune in cazul unei pedepse cu amenda. %a nu fie $orba de infractiuni al caror ma4im special depaseste 1; ani sau de infractiunile de $iol $atamare corporala gra$a tortura si lo$iri sau $atamari cauza!toare de moarte. 0e asemenea apare o dispozitie speciala care spune ca se poate dispune acest tip de suspendare si in cazul infractiunii de furt calificat pre$azut la art. 2?> 73) cod penal daca pedeapsa aplicata e inc1isoarea de cel mult 2 ani. )a acesta pedeapsa se poate a#unge daca infractiunea a fost comisa de catre un minor daca a ramas in faza de tentati$a sau daca au e4istat circumstante atenuante. In legatura cu aceasta problema e4ista o serie de discutii in doctrina. Conditiile cu pri$ire la infractor+ *ste necesar ca infractorul sa nu fi fost anterior condamnat la o pedeapsa cu inc1isoarea mai mare de un an afara de cazurile cand condamnarea intra in una din ipotezele pre$azute in art. 3: cod penal. Instanta trebuie sa aprecieze ca reeducarea inculpatului poate a$ea loc si in libertate. 5ermenul de incercare+ *ste compus dintr!o durata de la 2!; ani stabilita de instanta adunata la durata pedepsei stabilita pentru infractiunea pentru care s!a dispus suspendarea sub supra$eg1ere. " alta particularitate a acestui tip de suspendare este e4istenta unui ansamblu de obligatii si masuri de supra$eg1ere 7art. :33 cod penal) pe care instanta le poate impune persoanei condamnate pe durata termenului de incercare. Impunerea masu!rilor de supra$eg1ere este obligatorie iar impunerea obligatiilor este lasata la latitu!dinea instantelor de #udecata. 'otri$it "F nr. >2G2??? supra$eg1erea modului de respectare a acestor obligatii si masuri re$ine ser$iciilor de probatiune. .e$ocarea suspendarii sub supra$eg1ere!Cauzele si efectele re$ocarii suspendarii sub supra$eg1ere sunt identice cu cele de la re$ocarea suspendarii conditionate a e4ecutarii pedepsei. *4ista in plus la sus!pedarea sub supra$eg1ere o cauza de re$ocare facultati$a. Astfel atunci cand con!damnatul nu respecta obligatiile si masurile de supra$eg1ere impuse instanta poate fie sa re$oce suspendarea fie sa prelungeasca termenul de incercare cu cel mult 3 ani. 0e asemenea cauzele de anulare si efectele acesteia sunt identice la cele doua tipuri de suspendare. 0aca in timpul termenului de incercare condamnatul nu a sa$arsit o alta infractiune si daca nu a 97

inter$enit re$ocarea sau anularea suspendarii acesta este reabilitat de drept. Cazuri speciale de suspendare a e4ecutarii pedepsei %uspendarea in cazul pierderii totale a capacitatii de munca!Conditii+ a) 'ersoana sa fi fost condamnata la pedeapsa inc1isorii cu e4ecutare la locul de munca. b) In timpul e4ecutarii pedepsei sa inter$ina pierderea totala a capacitatii de munca. c) 'ierderea capacitatii de munca sa nu fi fost pro$ocata de persoana in cauza. 0aca sunt indeplinite aceste conditii instanta $a dispune obligatoriu fie suspendarea conditionata fie suspendarea sub supra$eg1ere. %uspendarea poate fi dispusa c1iar daca nu sunt indeplinite conditiile generale pre$azute de art. :1 sau art. :31 cod penal. Aceasta suspendare nu poate fi anulata dar urmeaza regimul de drept comun in ceea ce pri$este re$ocarea. 0e asemenea ea nu are ca efect reabilitarea de drept deoarece nu sunt indeplinite conditiile de la art. :1 si art. :31 cod penal. %uspendarea in cazul infractiunii de abandon de familie 'rin dispozitiile art. 3?; 72) cod penal s!a instituit posibilitatea suspendarii conditionate a pedepsei in cazul infractiunii de abandon de familie. Conditii+ a) Sotararea de condamnare sa se fi fost pronuntat pentru infractiunea de abandon de familie. b) 'ana la pronuntarea 1otararii inculpatul sa fi ac1itat pensia de intretinere. 0aca aceste conditii sunt indeplinite instanta e obligata sa dispuna suspendarea conditionata a e4ecutarii pedepsei. Astfel aceasta deroga de la dreptul comun pentru ca nu e necesar sa fie indeplinite conditiile pre$azute in art. :1 cod penal si in plus odata indeplinite conditiile pre$azute de art. 3?; 72) cod penal suspen!darea este obligatorie. <ici acest tip de suspendare nu are ca efect reabilitarea de drept. 0e asemenea ea nu poate fi re$ocata decat daca infractorul in termenul de incercare sa$arseste din nou infractiunea de abandon de familie. Aceasta suspendare nu poate fi anulata fiindca anularea se dispune atunci cand sunt indeplinite conditiile pre$azute de art. :1 cod penal. %uspendarea in cazul infractiunilor comise de minori!)egiuitorul a reglementat doua modalitati ale suspendarii reglementate in art. 11? si art. 11?1 cod penal+ a) %uspendarea conditionata Aplicata minorilor aceasta suspendare urmeaza in linii generale regimul de drept comun cu urmatoarele particularitati+ In cazul pedepsei inc1isorii termenul de incercare este compus din pedeapsa aplicata adunata la un inter$al de timp stabilit de instanta intre 3 luni! 2 ani. In cazul pedepsei cu amenda termenul de incercare este de 3 luni. %ub aspectul conditiilor de acordare a suspendarii singura particularitate pri$este antecedentele penale. Aceasta deoarece orice tip de infractiune ar comite minorul aceasta ar intra sub incidenta art. 3: cod penal. Infractiunile care intra sub incidenta acestui articol nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie pentru a se putea dispune suspendarea. 0eoarece legea nu contine dispozitii cu caracter derogatoriu toate pre$ederile cu pri$ire la re$ocarea si anularea suspendarii conditionate de la ma#ori opereaza si in cazul minorilor. *fectele suspendarii conditionate %!a pus problema in doctrina daca aceasta modalitate de indi$idualizare are ca efect reabilitarea de drept. "ricum se poate obser$a ca in cazul minorilor 98

reabili!tarea ar fi lipsita de obiect deoarece potri$it art. 1?> cod penal ,Condamnarile pronuntate pentru fapte sa$arsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi-. b) %uspendarea sub supra$eg1ere sau sub control * pre$azuta de art. 11?1 cod penal. Aceasta modalitate speciala de suspendare nu cunoaste conditii proprii de aplicare ci se grefeaza pe suspendarea conditionata. <u trebuie confundata cu suspendarea sub supra$eg1ere aplicata ma#orilor. *a cunoaste doua modalitati+ 1. %uspendarea sub supra$eg1ere!*a nu se aplica decat in cazul pedepsei inc1isorii. 'resupune incredintarea su!pra$eg1erii minorului pe durata termenului de incercare pana la implinirea $arstei de 1: ani unei persoane sau unei institutii pre$azute in art. 1?3 cod penal. 0upa implinirea $arstei de 1: ani daca termenul de incercare a depasit aceasta $arsta instanta poate sa!i impuna respectarea masurilor de supra$eg1ere pre$azute de art. :33 73) cod penal in cazul suspendarii sub supra$eg1ere aplicabile ma#orilor. 2. %uspendarea sub control!'otri$it acestei modalitati o data cu dispunerea suspendarii si cu incredintarea supra$eg1erii minorului instanta poate sa dispuna indeplinirea de catre acesta pe durata termenului de incercare a dispozitiilor pre$azute de art. 1?3 73) cod penal pana la implinirea $arstei de 1: ani respecti$ dipozitiile pre$azute de art. :33 73) cod penal dupa implinirea acestei $arste. 0aca sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune una din modalitatile de mai sus instanta are mai multe posibilitati+ 0ispune suspendarea conditionata. 0ispune suspendarea conditionata si supra$eg1erea minorului. 0ispune suspendarea conditionata incredintarea supra$eg1erii si e4ecutarea unor obligatii. In alegerea unei posibilitati instanta $a tine cont de mai multe situatii printre care gradul de pericol social al faptei persoana faptuitorului etc. In mod normal instanta de cele mai multe ori apeleaza la prima $arianta. Harianta a doua este mai rar dispusa iar cea de!a treia nu a fost dispusa aproape niciodata. 6ltimele doua posibilitati se pot aplica doar in cazul pedepsei cu inc1isoarea. 'otri$it te4tului legal sustragerea de sub supra$eg1ere inainte de implinirea $arstei de 1: ani poate atrage re$ocarea acestei masuri. 0aca minorul se sustrage dupa implinirea $arstei de 1: ani sau daca nu!si indeplineste obligatiile impuse potri$it art. :33 73) cod penal instanta poate fie sa re$oce suspendarea fie sa prelungeasca termenul de incercare cu cel mult 3 ani. <u are ca efect reabilitarea de drept fiindca nu ar a$ea obiect 7$ezi art. 1?> cod penal).

:1) %ustragerea de sub sec1estru. Art.222!Cod penal!sustragerea unui bun care este legal sec1estrat. "biectul #uridic se refera la respectul datorat sec1estrului legal aplicat. "biectul material consta in bunul legal sec1estrat. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila in toate formele. 99

*lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza prin actiunea de sustragere a bunului legal sec1estrat. )atura subiecti$a presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la o luna la un an sau amenda. Al.2! infractiunea este mai gra$a daca fapta a fost sa$arsita de custode. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

:2) %ustragerea sau distrugerea de nscrisuri. Art.222!Cod penal!sustragerea sau distrugerea unui dosar care se afla in pastrarea sau detinerea unei institutii. Al.2!distrugerea din culpa a $reunuia din inscrisurile pre$azute in al.1 care prezinta o anumita $aloare. "biectul #uridic se refera la respectul datorat autoritatii. "biectul material consta in dosarul documentul care se sustrage. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza printr!o actiune de sustragere sau de distrugere. Infractiunea se sa$arseste in forma al.1 cu intentie directa sau indirecta iar in forma al.2 din culpa. 5entati$a este posibila numai in forma al.1 dar nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 3 ani in forma al.1 si inc1isoare de la 3 luni la ; ani in forma al.2. Al.3!infractiunea este mai gra$a daca faptele din al.1 si 2 sunt sa$arsite de un functionar public in e4ercitiul atributiilor sale de ser$iciu. %e ma#oreaza cu un an ma4imul pedepselor pre$azute in al.1 si 2.

:3) Tanta#ul. Art.1>2!Cod penal!constragerea unei persoane prin $iolente sau amenintare sa dea sa faca sa nu faca sau sa sufere ce$a daca fapta este comisa spre a dobandi in mod in#ust un folos pentru sine sau pentru altul. "biectul #uridic principal consta in libertatea morala a persoanei iar obiectul #uridic secundar poate consta in bunuri. 0e regula infractiunea nu are obiect material. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material se realizeaza printr!o actiune de constragere e4ercitata asupra unei persoane. Contrangerea trebuie e4ercitata prin $iolenta sau amenintare si trebuie sa fie efecti$a. 6rmarea imediata consta intr!o incalcare a libertatii persoanei. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia directa deoarece faptuitorul sa$arseste fapta cu scopul de a dobandi in mod in#ust un folos pentru sine sau pentru altul. 5entati$a nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul e4ercitarii constragerii. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la ; ani. /orma agra$ata al.2!constragerea consta in 100

amenintarea cu darea in $ileag a unei fapte reale sau imaginare compromitatoare pentru persoana amenintata pentru sotul acestuia sau pentru o ruda apropiata. %anctiunea consta in inc1isoare de la 2 la = ani.

:2) 5&l1ria. Art.211!Cod penal!furtul sa$arsit prin intrebuintarea de $iolente sau amenintari ori prin punerea $ictimei in stare de inconstienta sau de neputinta de a se apara precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mi#loace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru ca faptuitorul sa!si asigure scaparea. "biectul #uridic principal se refera la posesia si detentia asupra bunurilor mobile iar obiectul #uridic secundar se refera la atributele fundamentale ale persoanei. "biectul material consta in primul rand intr!un bun mobil iar in al doilea rand la corpul persoanei. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia in forma al.1 este posibila numai in forma instigarii si a complicitatii anterioare. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza prin doua acti$itati acti$itatea principala corespunzatoare furtului si alta secundara constand in folosirea $iolentei. 6rmarea imediata consta pe de parte in pricinuirea unei pagube iar pe de alta parte in in incalcarea unui atribut fundamental al persoanei. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia directa deorece e4ista dublu scop in primul rand insusirea bunului iar in al doilea rand sa$arsirea furtului. 5entati$a se pedepseste. Constituie tentati$a si numai e4ecutarea actelor de $iolenta. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 1: ani. Infractiunea are trei forme agra$ate+ al.2!cand tal1aria este sa$arsita in urmatoarele impre#urari+ de o persoana mascata deg1izata sau tra$estita in timpul noptii intr!un loc public sau intr!un mi#loc de transport. %anctiunea consta in inc1isoare de la ; la 2? ani. Al.2unu!daca tal1aria a fost sa$arsita+ de doua sau mai multe persoane impreuna de o persoana a$and asupra sa o arma o substanta narcotica sau paralizanta intr!o locuinta in timpul unei calamitati daca a a$ut ca urmari+ pierderea unui simt sau organ incetarea functionarii acestora o infirmitate permanenta fizica sau psi1ica slutirea a$ortul sau punerea in prime#die a $ietii persoanei. %anctiunea consta in inc1isoare de la = la 2? ani. Al.3!daca tal1aria a produs consicente deosebit de gra$e sau a a$ut ca urmare moartea $ictimei. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1; la 2; ani si interzicerea unor drepturi.

:;) 5inuirea.

101

Art.221!Cod penal!primirea dobandirea su transformarea unui bun ori inlesnirea $alorificarii acestuia cunoscand ca bunul pro$ine din sa$arsirea unei fapte pre$azute de legea penala daca prin aceasta s!a urmarit obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material. "biectul #uridic principal are caracter patrimonial iar obiectul #uridic secundar se refera la infaptuirea #ustitiei. "biectul material consta in bunul tainuit. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e poate fi realizat prin una din urmatoarele actiuni alternati$e+ primirea bunului dobandirea bunului transformarea bunului!modificarea acestuia astfel incat sa nu mai fie usor recunoscut inlesnirea $alorificarii bunului!a#utorul acordat pentru realizarea folosului urmarit. 6rmarea imediata consta in pricinuirea unui pagube si impiedicarea a desfasurarii normale a acti$itatii de #ustitie. )atura subiecti$a presupune intentia directa. %copul obtinerii de catre faptuitor a unui folos material poate fi pentru sine sau pentru altul. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la = ani fara ca sanctiunea aplicata sa depaseasca pedeapsa pre$azuta de lege pentru infractiunea din care pro$ine bunul tainuit. 5aiunuirea sa$arsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste.

:3) 5entati$a. 'otri$it art. 2? cod penal tentati$a consta in punerea in e4ecutare a 1otararii de a sa$arsi infractiunea e4ecutare care fie nu a fost dusa pana la capat fie nu a produs rezultatul pre$azut de norma de incriminare./ormele tentati$ei+In functie de momentul pana la care a fost adus actul de e4ecutare se face distinctie intre+ a) tentati$a perfecta 7terminata) b) tentati$a imperfecta 7intrerupta) %untem in prezenta tentati$ei perfecte atunci cand actul de e4ecutare a fost adus pana la capat dar rezultatul nu s!a produs. <eproducerea rezultatului se poate datora unor impre#urari straine de $ointa infractorului sau c1iar de inter$entia autorului inter$entie indreptata spre impiedicarea producerii rezultatului. %untem in prezenta tentati$ei imperfecte atunci cand actul de e4ecutare a fost intrerupt astfel incat nu mai era posibil producerea rezultatului.Intreruperea se poate datora si unor cauze straine de $ointa autorului sau c1iar datorita $ointei acestuia. In functie de cauza neproducerii rezultatului a$em+ a) tentati$a proprie b) tentati$a improprie *4ista o tentati$a proprie atunci cand mi#loacele folosite erau apte sa produca rezultatul atat in abstract cat si in concret dar rezultatul nu s!a produs datorita modului gresit de utilizare a acestor mi#loace. *4ista o tentati$a improprie atunci cand rezultatul nu s!a produs din cauza ca mi#loacele folosite nu puteau duce la lezarea obiectului #uridic fie in concret fie in abstract. 5entati$a improprie poate fi clasificata in+ a) 5entati$a relati$ improprie b) 5entati$a absolut improprie *4ista o tentati$a relati$ improprie atunci cand rezultatul nu s!a 102

produs datorita insuficientei si diferitelor mi#loace folosite ori datorita faptului ca obiectul material nu se afla la locul unde credea faptuitorul. *4ista o tentati$a relati$ improprie+ Atunci cand infractorul administreaza o cantitate de otra$a care se do$edeste insuficienta pentru a produce moartea8 Atunci cand infractorul incearca sa ucida $ictima cu o arma de foc dar arma nu functioneaza. In aceasta situatie mi#loacele folosite sunt apte in abstract sa produca rezultatul dar datorita defectiunilor nu produc rezultatul8 Atunci cand obiectul material se afla in alta parte decat credea faptuitorul. 5rebuie sa se faca distinctie intre ine4istenta obiectului material si aflarea obiectului in alta parte decat cea in care se credea. *fectele care se produc sunt diferite. *4ista o tentati$a absolut improprie atunci cand consumarea infractiunii nu era posibila datorita modului in care era conceputa e4ecutarea. In acest caz mi#loacele folosite sunt inapte prin natura lor sa produca rezultatul. A$em de a face cu o tentati$a absolut improprie atunci cand se incearca uciderea $ictimei prin farmece prin stropire cu apa sfintita etc. 5entati$a absolut improprie nu se pedepseste. /apta putati$a nu se pedepseste deoarece nu e4ista obiectul material deci nu este posibila lezarea obiectului #uridic desi mi#loacele folosite a$eau aceasta aptitudine. 5entati$a absolut improprie nu se pedepseste datorita faptului ca obiectul material desi e4istent nu poate fi lezat prin mi#loacele folosite. %anctionarea tentati$ei!%e face distinctie intre sanctionarea limitata si sanctionarea nelimitata a tenta!ti$ei. %anctionarea nelimitata presupune ca tentati$a se pedepseste intotdeauna in $reme ce sanctiunea limitata presupune ca tentati$a se pedepseste atunci cand legea pre$ede e4pres acest lucru. Cuantumul pedepsei!%e face distinctie intre sistemul parificarii pedepsei si sistemul di$ersificarii pedepsei. In primul caz se aplica aceeasi pedeapsa ca si pentru fapta sa$arsita. In cel de!al doilea caz sanctiunea se face in limite mai reduse decat in cazul infractiunii consumate. )egiuitorul roman a optat in materia sanctionarii tentati$ei pentru sanctionarea limitata pe baza citeriului di$ersificarii pedepsei. Astfel tentati$a se pedepseste atunci cand e pre$azuta in mod e4pres si cu o pedeapsa mai mica decat la infractiunea consumata. 'edeapsa e cuprinsa intre #umatatea minimului si #umatatea ma4imului aplicat in cazul infractiunii consumate. 0ispozitia pri$ind sanctionarea tentati$ei poate fi cuprinsa in te4tul care sanctioneaza o anumita fapta sau poate fi cuprinsa intr!un te4t distinct cu referire la o grupa de infractiuni. *4ista doua situatii in care desi a$em tentati$a si legea pre$ede sanctiune pentru aceasta totusi infractiunea nu este sanctionata+ a) 0esistarea b) Impiedicarea producerii rezultatului.

:=) 5raficul de droguri pre$zut de art. 2 i 3 din )egea nr. 123G2???.

103

Art.2!culti$area

producerea

fabricarea

e4perimentarea

e4tragerea

prepararea

transformarea oferirea punerea in $anzare $anzarea distribuirea cu orice titlu trimiterea transportul procurarea ori alte operatiuni pri$ind circulatia drogurilor de risc se pedepsesc cu inc1isoare de la 3 la 1; ani si interizcerea unor drepturi. Al.2!daca faptele de mai sus au ca obiect droguri de mare risc pedeapsa este inc1isoare de la 1? la 2? ani si interzicerea unor drepturi. Art.3!introducerea sau scoaterea din tara precum si importul sau e4portul de droguri de risc fara drept se pedepsesc cu inc1isoare de la 1? la 2? ani si interzicerea unor drepturi. 0aca este $orba de droguri de mare risc pedeapsa este inc1isoare de la 1; la 2; ani si interizcerea unor drepturi.

::) Infraciunile pre$zute de art. 3!1? din )egea nr. 221G2??;. Art.3!constituie infractiune si se pedepseste cu amendafapta contribuabilului care cu intentie nu reface documentele de e$identa contabila distruse in termenul inscris in documentele de control desi putea sa o faca. Art.2!constituie infractiune si se pedepseste cu inc1isoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda refuzul ne#ustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente dupa ce a somata de 3 ori documentele legale si bunurile din patrimoniu in scopul $erificarii financiare fiscale sau $amale. Art.;!constituie infractiune si se pedepseste cu inc1isoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda impiedicarea sub orice forma a organelor competente de a intra in sedii incinte sau pe terenuri cu scopul efectuarii $erificarilor. Art.3! constituie infractiune si se pedepseste cu inc1isoare de la unu la 3 ani sau amenda retinerea si ne$arsarea cu intentie in cel mult 3? zile de la scadenta a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa. Art.= al.1!constituie infractiune si se pedepseste cu inc1isoare de la 2 la = ani si interzicerea unor drepturi punerea in circulatie fara drept a timbrelor banderolelor sau formularelor tipizate utilizate in domeniul fiscal cu regim special.Al.2! constituie infractiune si se pedepseste cu inc1isoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi tipizare sau punerea in circulatie cu stiinta a timbrelor sau formularelor tipizate utilizate in domeniul fiscal cu regim special falsificate. Art.:!al.1!constituie infractiune si se pedepseste cu inc1isoare de la 3 la 1? ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea!credinta de catre contribuabil a impozitelor a$and ca rezultat obtinerea fara drept a unor sume de bani cu titlu de rambursari de la bugetul de stat . Al.2!constituie infractiune si se pedepseste cu inc1isoare de la ; la 1; ani si interzicerea unor drepturi asocierea in $ederea sa$arsirii faptelor de mai sus. Art.>!al.1!constituie infractiuni de e$aziune fiscala si se pedepsesc cu inc1isoare de la 2 la : ani si interzicerea unor drepturi urmatoareele fapte sa$arsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale+ ascunderea sursei ta4abile omisiunea e$identierii in actele contabile a 104

operatiunilor comerciale efectuate e$identierea de c1eltuieli care nu baza reala distrugerea de acte contabile e4ecutarea de e$idente contabile duble folosindu!se de casele de marcat sustragerea de la efectuarea $erificarilor prin nedeclarea sau declarea ine4acta a sediilor si punctelor de lucru instrainarea sau degradarea bunurilor sec1estrate. 0aca prin aceste fapte s! a produs un pre#udiciu mai mare de 1????? *uro limitele pedepsei se ma#oreaza cu 2 ani iar daca pre#udiciul este mai mare de ;????? *uro limitele pedepsei se ma#oreaza cu 3 ani. 5entati$a se pedepseste. Art.1?!al.1!in cazul sa$arsirii unei infractiuni de e$aziune fiscala pre$azuta de lege daca in cursul urmaririi penale sau al #udecatii pana la primul termen de #udecta inculpatul acopera total pre#udiciul limitele pedepsei se reduc la #umatate. 0aca pre#udiciul este de pana la 1????? *uro se poate aplica amenda iar daca pre#udiciul este de pana la ;???? *uro se aplica o sanctiune administrati$a.

:>) 5ulburarea de posesie. Art.22?!Cod penal!ocuparea in intregime sau in parte fara drept a unui imobil aflat in posesia altuia. %ubiect acti$ poate fi orice persoana c1iar si proprietarul. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e presupune o actiune de ocupare a unui imobil aflat in posesia altuia. )atura subiecti$a presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul ocuparii imobilului. %anctiunea consta in inc1isoare de la o luna la 2 ani sau amenda. /orme agra$ate+ al.2!daca fapta pre$azuta in al.1 se sa$arseste prin $iolenta sau amenintare ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de 1otar al unui imobil aflat in posesia altuia. Acti$itatea secundara constand in intrebuintarea de $iolente amenintari trebuie sa fie folosita de faptuitor ca mi#loc pentru realizare acti$itatii principale de ocupare a imobilului. 'articipatia penala ete posibila numai sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la ; ani. Al.3!daca fapta din al.2 este sa$arsita de 2 sau mai multe persoane impreuna. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1 la = ani. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei $atamate daca imobilul se afla in posesia unei persoane pri$ate. >?) 6ciderea din culp. Art.1=: al.1!Cod penal!infractiunea consta in uciderea din culpa a unei persoane. "biectul #uridic consta in dreptul la $iata. "biectul material consta in corpul $ictimei. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila numai sub forma participatiei improprii. )atura obiecti$a consta intr!o acti$itate de ucidere care poate fi actiune sau inactiune. 6rmarea 105

imediata consta in moartea unei persoane. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. Culpa concurenta a $ictimei care care contribuie la producerea rezultatului nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului. Culpa e4clusi$a a $ictimei la producerea rezultatului inlatura raspunderea penala a faptuitorului. )atura subiecti$a presupune culpa cu sau fara pre$iziune. In cazul culpei cu pre$iziune faptuitorul a pre$azut posibilitatea producerii rezultatului dar a sperat in mod usuratic ca acest rezultat nu se $a produce. In cazul culpei simple faptuitorul nu a pre$azut rezultatul desi trebuia si putea sa!l pre$ada. 0aca culpa faptuitorului in una din cele dua forme nu poate fi stabilita fapta nu constituie infractiunea de ucidere din culpa. 5entati$a nu este posibila. Consumarea are loc in momentul producerii mortii $ictimei. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1 la ; ani. Infractiunea are patru forme agra$ate+ al.2!prima forma agra$ata consta in uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilr de pre$ede pentru e4ercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite acti$itati. 5rebuie intrunite urmatoarele conditii+ faptuitorul trebuie sa fie profesionist meserias sau alta persoana care efectueaza o anumita acti$itate fapta sa fie sa$arsita in e4ercitiul profesiei meseriei ori in indeplinirea respecti$ei acti$itati sa e4iste anumite dispozitii legale sau masuri de pre$edere pentru e4erctiul profesiei sau meseriei ori pentru efectuarea acelei acti$itati fapta sa fie urmarea nerespectarii acestor dispozitii legale sau masuri de pre$edere. %anctiunea consta in inc1isoare de la 2 la = ani. Al.3!uciderea din culpa a unei persoane este sa$arsita de un conducator de $e1icul cu tractiune mecanica a$and in sange o imbibare alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate. %e cere ca faptuitorul sa fie un conducator de $e1icul cu tractiune mecanica si acesta sa aiba in momentul sa$arsirii faptei o imbibatie alcoolica peste limita legala sau sa fie in stare de ebrietate. %anctiunea consta in inc1isoare de la ; la 1; ani. Al.2!fapta sa$arsita din culpa de orice alta persoana in e4ercitiul profesiei si care se afla in stare de ebrietate. %anctiunea consta in inc1isoare de la ; la 1; ani. Al.;!daca prin sa$arsita s!a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane. Agra$anta se refera la rezultatul produs constand in moartea a doua sau mai multe persoane. *ste $orba de o unitate infractionala legala compusa din fapte care astfel ar fi ramas infractiuni diferite si ar fi intrat in concurs. %e poate adauga la pedepsele pre$azute o spor de pana la 3 ani.

>1) 6ltra#ul. Art.23>!Cod penal!insulta sau calomnia sa$arsita nemi#locit ori prin mi#loace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica e4ercitiul autoritatii de stat aflat in e4ercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in e4ercitiul functiunii. "biectul #uridic principal consta in respectul datorat autoritatii de stat iar obiectul #uridic secundar in onoarea si 106

demnitatea persoanei. Infractiunea are obiect material numai in forma agra$ata cand se realizeaza acte de $iolenta fiizca asupra corpului $ictimei. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material se realizeaza printr!o insulta sau calomnie. /apta trebuie sa$arsita nemi#locit sau prin mi#loace de comunicare directa cand functionarul se afla in e4ercitiul functiunii sau in legatura cu e4ercitiul functiei. 6ltra#ul este absorbit de omorul calificat pre$azut de art.1=; lit.f!Cod penal. 6rmarea imediata consta intr!o atingere adusa autoritatii de stat precum si atributiilor fundamentale ale persoanei. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia directa sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda. Infractiunea are patru forme agra$ate+ al.2!infractiunea este mai gra$a cand este sa$arsita asupra unui functionar care indeplineste o functie ce implica e4ercitiul autoritatii de stat. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 2 ani. Al.3!ipoteza I!lo$irea sau orice acte de $iolenta sau $atamarea corporala a persoanei pre$azute in al.1. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la = ani. Al.3!ipoteza II!daca s!a produs o $atamare corporala gra$a. %anciunea consta in inc1isoare de la 3 la 12 ani. Al.2!faptele sunt sa$arsite asupra unui magistrat #andarm sau politist. %anctiunea este cea din aliniatele precedente la care ma4imul special se ma#oreaza cu 3 ani.

>2) 6nitatea legal de infraciune. b) 6nitatea legala de infractiuni e4ista atunci cand in mod normal ar e4ista o pluritate de infractiuni dar legiuitorul a pre$azut e4pres e4istenta unei singure infractiuni. 6nitatea legala de infractiuni e4ista atunci cand doua sau mai multe actiuni sau rezultate care in mod normal ar fi realizat continutul a mai multe infractiuni sunt unite prin $ointa legiuitorului intr!o infractiune unica. In aceasta categorie intra infractiunea continuata infractiunea comple4a infractiunea de obicei si infractiunea progresi$a. Infractiunea continuata!*ste reglementata in art. 21 72) cod penal potri$it caruia infractiunea este continuata cand o persoana sa$arseste la diferite inter$ale de timp dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni-. Dai e4plicit ea reprezinta o suma de infractiuni de acelasi fel comise in baza aceleiasi 1otarari. Conditiile de e4istenta ale infractiunii continuate a) %a e4iste mai multe actiuni comise la diferite inter$ale de timp. 'rin e4istenta acestei conditii infractiunea continuata se delimiteaza de unitatea naturala colecti$a la care actele de e4ecutare erau comise in mod continuu fara inreruperi. b) %a e4iste o singura rezolutie infractionala. *ste necesar ca inainte de incepe!rea e4ecutarii actiunii faptuitorul sa ia aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actiunile comise ulterior. .ezolutia unica presupune 107

mai mult decat o simpla idee infractionala. 'entru a putea $orbi de o rezolutie infractionala trebuie ca aceas!ta sa fie determinata adica faptuitorul sa aiba in minte cel putin in linii mari desfasurarea ulterioara a infractiunii. *4istenta unei rezolutii infractionale unice se determina in practica dupa anumite criterii. 0e e4emplu dupa marimea inter$alului de timp dintre actiuni. Astfel daca acest inter$al e scurt se poate $orbi de o singura rezolutie. 0e asemenea se mai au in $edere modalitatea de comitere a actiunii precum si obiectele $izate care daca sunt asemanatoare pot sa probeze e4istenta unei rezolutii unice. c) 5oate actiunile sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni. Aceasta presu!pune doua lucruri+ In primul rand sa e4iste unitate de incadrare #uridica si In al doilea rand sa e4iste acelasi rezultat al intregii infractiuni. .ezultatele partiale trebuie sa poata fi cumulate intr!un rezultat unic. * obligatoriu sa e4iste acelasi subiect pasi$. d) 5oate actiunile sa fi fost comise de aceeasi persoana fara sa conteze insa for!ma de participatie si fara sa conteze daca isi sc1imba sau nu calitatea in care participa la comiterea infractiunii 7autor coautor instigator complice). In cazul in care in cadrul unei infractiuni continuate un infractor participa in mai multe forme de participatie se ia in considerare forma de participatie cea mai grea. In situatia in care o persoana participa la o singura actiune se $a retine ca a comis o infractiune continuata doar daca stia ca participa la o astfel de infractiune. In raport de aceste conditii trebuie sa se faca distinctie intre infractiunea conti!nuata si concursul real omogen. Criteriile de delimitare sunt urmatoarele+ a) )a infractiunea continuata e4ista o unitate de rezolutie iar la concursul omo!gen e4ista o pluralitate de rezolutii. 0e regula se considera ca atunci cand intre actiuni trec inter$ale de timp foarte lungi e4ista mai multe rezolutii. 0aca infracti!unile sunt comise in modalitati asemanatoare si $izeaza acelasi obiect e4ista de re!gula o singura rezolutie. b) In cazul infractiunii continuate este obligatorie e4istenta aceluiasi subiect pa!si$ in timp ce la concurs nu este ceruta aceasta conditie. c) )a infractiunea continuata se cere ca intre actiuni sa e4iste anumite inter$ale de timp iar la concurs nu e4ista acesta conditie. Categorii de infractiuni care nu se pot comite in forma continuata 1) Infractiunile al caror rezultat este indi$izibil sau definiti$ 7*4+ omor a$ort). 2) Infractiunile din culpa deoarece in cazul acestora nu e4ista rezolutie infractionala. 0in aceeasi ratiune nu pot fi comise sub forma infractiunilor continuate nici infractiunile praeterintentionate. *ste important de precizat ca si unele infractiuni omisi$e se pot comite in forma continuata. 0e e4emplu ceferistul care nu lasa in mod repetat bariera la trecerea trenului. 0e asemenea infractiunile continue si cele de obicei se pot comite in forma continuata. %anctionarea infractiunii continuate 'otri$it art. 22 cod penal infractiunea continuata se sanctioneaza dupa acelasi sistem ca si recidi$a poste4ecutorie adica cu o pedeapsa intre minimum si ma4imum special al infractiunii comise insa sporul e cel de la concursul de infractiuni 7; ani pentru inc1isoare si #umatate din ma4im pentru amenda). Infractiunea comple4a!*ste infractiunea in cazul careia unul dintre elementele constituti$e ale infractiunii realizeaza continutul unei alte 108

infractiuni 75al1aria !8 formata din furt si $iolenta $iolul !8 format din $iolenta si act se4ual). *a este reglementata in art. 21 73) cod penal. <u e necesar ca aceasta sa fie comisa prin doua actiuni e4istand si in!fractiuni comple4e comise printr!o singura actiune 7ultra#ul). Infractiunea comple4a poate fi de doua feluri+ a) Infractiune comple4a in forma simpla !8 Cand continutul de baza al infractiunii cuprinde un element care realizeaza singur continutul unei infractiuni. b) Infractiune comple4a in forma agra$ata !8 Cand elementul care realizeaza continutul altei infractiuni este o circumstanta agra$anta 7*4+ furt prin efractie). Ceea ce caracterizeaza infractiunea comple4a este e4istenta a doua obiecte #uri!dice dintre care unul este principal iar celalalt secundar. In cazul in care se lezeaza doar obiectul #uridic secundar fara a se leza si cel principal e4ista tentati$a la in!fractiunea comple4a. Aceasta se consuma atunci cand se aduce atingere obiectului principal. Importanta acestei clasificari consta in faptul ca in cazul infractiunii comple4e in forma simpla ine4istenta conditiilor de e4istenta ale infractiunii comple4e conduce la retinerea a doua infractiuni distincte in timp ce la infractiunea comple4a in forma agra$ata daca nu sunt indeplinite criteriile de e4istenta ale infractiunii comple4e se $or retine tot 2 infractiuni insa una dintre ele este infractiune banuita a fi comple4a dar in forma simpla. Infractiunea comple4a prezinta importanta doar din punct de $edere al delimi!tarii acesteia de concursul de infractiuni. Astfel s!au format trei criterii de delimi!tare care sunt si conditiile de e4istenta ale infractiunii comple4e+ 1) Criteriul necesitatii absorbtiei ! 'otri$it acestui criteriu o infractiune este comple4a si o absoarbe pe alta atunci cand infractiunea absorbanta nu se poate co!mite niciodata fara a comite automat si infractiunea absorbita. Acest criteriu se analizeaza in abstract. Au e4istat discutii in doctrina daca furtul prin efractie absoarbe sau nu $iolarea de domiciliu. 0upa parerea noastra acesta nu absoarbe $iolarea de domiciliu deoa!rece poate e4ista furt prin efractie si din masina fabrica uzina etc.. 0eci in acest caz $a e4ista concurs de infractiuni. 0e asemenea au e4istat discutii cu pri$ire la te4tul art. 1=: 73) cod penal care incrimineaza uciderea din culpa comisa de catre un conducator auto aflat in stare de ebrietate. )a prima $edere art. 1=: absoarbe pre$ederea din Codul rutier insa nu e asa deoarece aceasta infractiune se poate comite si in alte locuri decat pe drumurile publice asa cum pre$ede Codul rutier. 2) Criteriul caracterului determinat sau determinabil al infractiunii absorbite ! 'resupune ca te4tul legal al infractiunii comple4e trebuie sa precizeze fie e4plicit fie implicit infractiunea care este absorbita. 0aca lipseste acest carac!ter determinat sau determinabil fapta nu este comple4a si nu absoarbe o alta infrac!tiune. Infractiunea de inselaciune nu e una comple4a nefiind determinata sau determinabila. 3) Criteriul pericolului social !8 'otri$it acestuia infractiunea absorbanta trebuie sa aiba un pericol social mai mare decat infractiunea absorbita 7sa aiba o pedeapsa mai mare). 0aca pedeapsa pentru infractiunea absorbita este mai mare se retine intotdeauna concurs de infractiuni. Infractiunea de obicei!'entru a e4ista infractiune de 109

obicei potri$it te4tului legal este necesar sa fie comise mai multe acte de e4ecutare care sa e$identieze e4istenta unei obisnuinte. Ceea ce diferentiaza infractiunea de obicei de cea continuata este faptul ca in cazul celei dintai un act de e4ecutare luat separat nu are rele$anta penala in timp ce la infractiunea continuata orice act de e4ecutare luat separat este infractiune. *4ista o anumita forma a acestei infractiuni numita infractiune de simpla repe!tare care se caracterizeaza prin faptul ca legea precizeaza cu e4actitate numarul ac!telor de e4ecutare care trebuie comise pentru a e4ista infractiune. Astfel art. >: cod sil$ic incrimineaza insusirea de cel putin doua ori a $reascurilor din padure ce depasesc o cantitate de 3mU de lemn. Infractiunea progresi$a!*4ista atunci cand dupa comiterea actiunii de catre faptuitor rezultatul faptei se agra$eaza fara inter$entia faptuitorului conducand la o alta incadrare #uridica a faptei 7*4emplul clasic+ art. 1:? !8 art. 1:3 cod penal). C1iar daca de cele mai multe ori infractiunea progresi$a apare la infractiunile comise praeterintentionat e4ista si cazuri de infractiuni progresi$e comise intentionat sau din culpa. Ceea ce conteaza pentru incadrarea #uridica a faptei este rezultatul final care se produce acesta determinand incadrarea #uridica a faptei in timp ce incadrarile an!terioare isi pierd rele$anta. 0aca infractorul a fost condamnat pentru prima fapta atunci cand se produce rezultatul mai gra$ se face recurs in anulare si se da o noua 1otarare de condamnare.

>3) 6nitatea natural de infraciune. a) 6nitatea naturala de infractiuni e4ista atunci cand o fapta constituie in mod natural firesc o singura infractiune. /ormele unitatii naturale de infractiuni 1) 6nitatea naturala colecti$a e4ista atunci cand prin mai multe acte care se unesc intr!o singura actiune se produce un singur rezultat si in consecinta o singura infractiune. Conditii de e4istenta+ a) 5rebuie sa e4iste o singura actiune realizata prin mai multe acte. " actiune cuprinde mai multe acte atunci cand actele respecti$e sunt e4ecutate in mod continuu adica printr!un proces e4ecutional unic. 'entru ca actiunea sa cuprinda mai multe acte trebuie ca intre aceste acte sa nu e4iste intreruperi sau inter$ale de timp care sa fie nefiresti in raport de natura infractiunilor. b) 5rebuie sa e4iste aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actele de e4ecutare. 0aca elementul nou aparut in cadrul rezolutiei infractionale inter$ine inainte de epuizarea actiunii atunci e4ista doar o modificare a rezolutiei initiale iar conditia unicitatii rezolutiei este indeplinita. In sc1imb daca elementul nou aparut inter$ine dupa epuizarea actiunii atunci e4ista o noua rezolutie infractionala si o pluralitate de infractiuni. c) 5oate actele care creeaza actiunea unica trebuie sa aiba acceasi incadrare #uridica. *ste indeplinita aceasta conditie e4istand incadrare #uridica si atunci cand o parte dintre actele de e4ecutare realizeaza forma simpla a infractiunii iar alte 110

acte de e4ecutare realizeaza forma calificata 7agra$anta) a infractiunii. Intr!o astfel de ipoteza incadrarea #uridica a faptei $a fi in forma agra$anta a acesteia. d) *4istenta aceluiasi subiect pasi$ sau e4istenta aceluiasi obiect #uridic lezat. 1. Infractiunea simpla e4ista atunci cand a$em un singur act de e4ecutare si un singur rezultat fapta incadrandu!se intr!o singura norma legala. 2. Infractiunea continua!*ste acea infractiune care se caracterizeaza prin faptul ca fie actiunea fie re!zultatul actiunii se prelungesc pe o perioada mai lunga de timp datorita naturii lor. *4ista doua forme de infractiuni continue+ a) Acea forma la care actiunea este continua 7*4+ Conducerea in stare de ebri!etate portul ilegal de arma detinerea de instrumente in $ederea falsificarii). b) Acea forma la care actiunea este unica insa efectul ei se prelungeste in timp 7*4+ furtul de curent). Infractiunile continue mai pot fi clasificate in+ a) Infractiuni continue succesi$e ! Acele infractiuni in cazul carora datorita naturii infractiunilor respecti$e e4ista anumite intreruperi ale continuitatii 7in cazul furtului de curent este e$ident ca acesta nu este furat in continuu ci mai sunt si perioade in care nu este folosita reteaua de curent). Aceste intreruperi nu afecteaza unitatea de infractiuni. Aceasta ar fi afectata doar daca intreruperile nu ar mai fi normale sau firesti. b) Infractiuni continue permanente ! %e caracterizeaza prin faptul ca actiunea incriminata nu presupune prin natura ei anumite intreruperi astfel incat orice intrerupere a actului de e4ecutare conduce la solutia retinerii unei pluralitati de infractiuni. " astfel de infractiune continua permanenta este orice fel de detinere ilegala+ de droguri de arme etc. Aceasta clasificare este importanta deoarece se tine cont de faptul ca in cazul infractiunilor continue succesi$e doar intreruperile anormale duc la un concurs de infractiuni in timp ce la infractiunile continue permanente orice intrerupere duce la un concurs de infractiuni. Intreruperile #udiciare ale actului de e4ecutare!In mod normal atunci cand un infractor care fura curent electric e prins si debransat de catre politie insa el se rebranseaza imediat nu se intrerupe actul de e4ecutare deoarece este o intrerupere fireasca. 'otri$it doctrinei momentul trimiterii in #udecata ec1i$aleaza cu intreruperea actului de e4ecutare. Astfel printr!o fictiune se considera ca infractiunea s!a epuizat iar ceea ce se comite ulterior acestui moment intra in interiorul unei noi infractiuni. Argumentele care sustin acest punct de $edere sunt urmatoarele+ In momentul trimiterii in #udecata infractorului i se imputa faptele comise iar ceea ce se intampla ulterior nu poate face parte din rec1izitoriu8 0aca s!ar lua in considerare momentul condamnarii ca fiind momentul intre!ruperii actului de e4ecutare s!ar crea un perpetum mobile #udiciar. 'otri$it altor instante si altor autori momentul care trebuie luat in calcul este cel al condamnarii definiti$e pentru ca in dreptul penal roman singurele 1otarari #udecatoresti sau singurele acte de procedura care produc efecte sunt cele defini!ti$e. In fapt intreruperile #udiciare sunt niste intreruperi artificiale deoarece infrac!tiunea se comite in continuare ele fiind rezultatul unei fictiuni prin care se con!sidera ca o infractiune s!a epuizat. Domentul consumarii si epuizarii infractiunii!Ca regula generala in cazul infractiunilor cu durata de e4ecutare 111

raportarea altor institutii de drept penal se face la momentul epuizarii infractiunilor insa e4ista destul de multe e4ceptii de la regula. *ste important de precizat ca atat capitolul referitor la intreruperile #udiciare ale actului de e4ecutare cat si cel referitor la momentul epuizarii infractiunii sunt la fel reglementate in cazul tuturor infractiunilor cu durata de e4ecutare. Domentul consumarii infractiunii este momentul primului act de e4ecutare iar momentul epuizarii infractiunii ec1i$aleaza cu momentul ultimului act de e4ecu!tare. %ingurul rationament dupa care se alege momentul la care ne raportam e unul de natura pur practica in baza caruia se urmareste ca faptuitorul sa nu aiba o pozi!tie mai buna decat cel care a comis fapta pe o perioada mai scurta.

>2) 6zul de fals. Art2>1!Cod penal!folosirea unui inscris oficial sau sub semnatura pri$ata cunoscand ca este fals in $ederea producerii unor consecinta #uridice. "biectul #uridic este identic fie cu cel al falsului material in inscrisuri oficiale fie cu cel al falsului in inscrisuri sub semnatura pri$ata. "biectul material este reprezentat de inscrisul falsificat. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza prin actiunea de folosire a unui inscris cunoscand ca este fals. 6rmarea sociala consta intr!o stare de pericol pentru $alorile sociale ocrotite. )atura subiecti$a presupune intentia directa. 5entati$a nu se pedepseste. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 3 ani cand inscrisul este oficial si inc1isoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda cand inscrisul este sub semnatura pri$ata.

>;) Htmarea corporal din culp. Art1:2!Cod penal!lo$irile sau actele de $iolenta care nu necesita ingri#iri medicale de mai mult de 1? zile si faptele prin care s!a pricinuit sanatatii $atamari care necesita ingri#iri medicale de cel mult 3? zile sa$arsite din culpa. "biectul #uridic consta in dreptul persoanei la sanatate si integritate corporala. "biectul material consta in corpul $ictimei. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila numai sub forma improprie. *lementul material se realizeaza prin lo$iri acte de $iolente sau fapte prin care s!a pricinuit sanatatii $atamari. )atura subiecti$a presupune culpa faptuitorului. 5entati$a nu este posibila. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce $atamarea integritatii corporale a $ictimei. %anctiunea consta in inc1isoare de la o luna la 3 luni sau amenda. /orme agra$ate+ al.2!daca fapta a a$ut ca urmari $atamari care necesita ingri#iri medicale mai mult de 3? zile sau a a$ut una din 112

urmatoarele consecinte+ slutirea

a$ortul

pierderea unui simt sau organ sau incetarea

functionarii acestora o infirmitate permanenta psi1ica sau fizica. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Al.3!sa$arsirea faptei de lo$iri sau acte de $iolenta este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de pre$edere pentru e4erctiul unei profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unei anumite acti$itati. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Al.2!daca $atamarea care necesita ingri#iri mai mari de 3? de zile pentru $indecare este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de pre$edere pentru e4ercitul unei profesii sau pentru indeplinirea unei acti$itati. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 3 ani. 0aca faptele pre$azute in al.3 si 2 sunt sa$arsite de o persoana care se afla in stare de ebrietate. %anctiunea consta in inc1isoare de la unu la 3 ani pentru al.3 si inc1isoare de la unu la ; ani pentru al.2. Actiunea penala se pune in miscare la plagerea prealabila a persoanei $ata mate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

>3) Htmarea corporala gra$. Art.1:2!Cod penal!fapta prin care s!a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o $atamare care necesita pentru $indecare ingri#iri medicale mai mari de 3? zile. "biectul #uridic consta in dreptul persoanei la integritate corporala si sanatate. "biectul material consta in corpul persoanei care este $ictima a infractiunii. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza printr!o fapta care produce integritatii corporale sau sanatatii o $atamare ce necesita ingri#iri mai mari de 3? zile. Caracterul gra$ consta in durata mare a ingri#irilor medicale. 6rmarea imediata consta intr!o atingere adusa integritatii corporale a unei persoane. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. )atura subiecti$a presupune intentia indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. Consumarea are loc in momentul producerii urmarii socialmente periculoase. %anctiunea consta in inc1isoare de la 2 la = ani. Infractiunea are doua forme agra$ate+ fapta a produs $reuna din urmatoarele consecinte+ pierderea unui simt sau organ sau incetarea functionarii acestora!pierderea unui din cele cinci simturi+ $az auz gust miros si pipait sau de lipsirea unei persoane de o parte a corpului care indeplineste o anumita functie8 producerea unei infirmitati fizice sau psi1ice permanente8 slutirea!alterarea infatisarii fizice a $icitimei deformarea desfigurarea sau mutilarea acesteia de natura sa!i creeze un aspect neplacut si sa o pre#udicieze din punct de $edere estetic8 a$ortul!prin a$ort se intelege intreruperea cursului sarcinii si e4pulzarea produsului de conceptie. In acest caz este necesar ca $ictima sa fie o femeie insarcinata si ca faptuitorul sa fi stiut aceasta impre#urare. In acest caz infractiunea este sa$arsita cu paeterintentie. %anctiunea consta in inc1isoare de la 2 la 1? ani. Al.3!infractiunea 113

este mai gra$a cand fapta a fost realizata in scopul producerii consecintelor pre$azute in al.1 si 2. Circumstanta agra$anta consta in faptul ca infractiunea se sa$arseste cu intentie directa. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 12 ani.

>=) Hiolarea de domiciliu. Art.1>2!Cod penal!patrunderea fara drept in orice mod intr!o locuinta incapere dependinta sau loc impre#muit tinand de acestea fara consimtamantul persoanei care le foloseste sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia. "biectul #uridic consta in in$iolabilitatea domiciliului. Infractiunea nu are obiect material. %ubiect acti$ poate fi orice persoana. 'articipatia penala este posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e poate fi realizat atat printr! o actiune cat si printr!o inactiune. Actiunea consta in patrunderea intr!un domiciliu fara consimtamantul persoanei care foloseste respecti$a locuinta. Inactiunea consta in refuzul de a parasi o locuinta la cererea persoanei care o foloseste. 6rmarea imediata consta intr!o incalcare a libertatii unei persoane de a a$ea un domiciliu in care sa!si desfasoare $iata personala fara nici un amestec din partea altuia. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. 0aca $iolarea de domiciliu se sa$arseste printr!un mi#loc care constituie el insusi infractiune se aplica regulile referitoare la concursul de infractiuni. Infractiunea se sa$arseste cu intentie directa sau indirecta. 5entati$a nu se pedepseste. Consumarea are loc in momentul in care faptuitorul patrunde in domiciliul persoanei $atamate sau refuza sa!l paraseasca. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 luni la 2 ani. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea persoanei $atamate. /orme agra$ate+al.2!infractiunea este mai gra$a daca se sa$arseste in una din urmatoarele situatii+ de o persoana inarmata sa$arsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna sa$arsirea faptei in timpul noptii sa$arsirea faptei prin folosirea de calitati mincinoase. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 1? ani.

>:) Hiolul. Art.1>=!Cod penal!actul se4ual de orice natura cu o alta persoana de se4 diferit sau de acelasi se4 prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara sau de a!si e4prima $ointa. "biectul #uridic principal consta in libertatea si in$iolabilitatea se4uala a persoanei indiferent de se4. "biectul #uridic secundar se refera la integritatea corporala si sanatatea persoanei con$ietuirea in cadrul familiei dreptul la $iata. "biectul material consta in corpul $ictimei. %ubiect acti$ poate fi orice persoana indiferent de se4. 'articipatia penala este 114

posibila sub toate formele. *lementul material al laturii obiecti$e se realizeaza printr!un act se4ual de orice natura care are loc fara consimtamantul persoanei. )ipsa consimtamantului rezulta din impre#urarea ca actul se4ual se realizeaza+ prin constrangere fizica sau psi1ica8 profitand de neputinta $ictimei de a se apara. 6rmarea imediata consta in incalcarea libertatii se4uale a $ictimei. .aportul de cauzalitate trebuie sa e4iste. Infractiunea se sa$arseste cu intentie directa. 5entati$a se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii actului se4ual. %anctiunea consta in inc1isoare de la 3 la 1? ani si interzicerea unor drepturi. Infractiunea are trei forme agra$ate+ al.2!infractiunea este mai gra$a daca+ fapta a fost sa$arsita de doua sau mai multe persoane impreuna $ictima se afla in ingri#irea educarea paza sau tratamentul faptuitorului $ictima este un membru al familiei s!a cauzat $ictimei o $atamare a integritatii corporale sau sanatatii!$atamarea corporala trebuie sa indeplineasca doua conditii+ sa fie consecinta $iolentelor e4ercitate asupra $ictimei pentru a o constrange la un act se4ual de orice natura sa!i fie imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie. %anctiunea consta in inc1isoare de la ; la 1: ani si interzicerea unor drepturi. Al.3!ipoteza I!daca $ictima nu a implinit 1; ani!faptuitorul trebuie sa fi cunoscut $arsta $ictimei. Circumstanta se rasfrange asupra tuturor participantilor. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1? la 2; ani si interzicerea unor drepturi. Al.3!ipoteza II!daca fapta a a$ut ca urmare moartea sau sinuciderea $ictimei!moartea sau sinuciderea $ictimei!moartea sau sinuciderea $ictimei trebuie sa!i fie imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie. %anctiunea consta in inc1isoare de la 1; la 2; ani si interzicerea unor drepturi.'entru al.1 actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei $atamate.

115