Você está na página 1de 5

Analiza nevoilor si formularea obiectivelor Este nevoie de o evaluare a performantelor membrilor organizatiei in activitatea curenta si identificarea necesitatilor de instruire

pentru a stabili programe care sa raspunda planurilor de viitor ale organizatiei. Cand se face analiza nevoilor de instruire este important sa fie luati in calcul trei factori ce determina performanta:

cunostintele si deprinderile motivatia mediul de lucru

Fiecarei situatii i se asociaza o metoda specifica. Consecintele ar fi nefaste daca se alege investirea in instruire in cazul in care problema este una legata de motivatie. Analiza nevoilor de instruire se face de catre instructori, specialisti sau membri ai managementului instruiti in aplicarea tehnicilor analitice. Informatiile proiectarii unui program de formare pot cuprinde toate zonele de interes: politicile si strategia organizatiei, fundraising, marketing, produsele/serviciile, dezvoltare si cercetare, resurse umane, cultura organizationala si pot fi colectate prin varii instrumente: interviuri, discutii de grup, observare, chestionare, rapoarte etc. Asadar trainerul trebuie sa aibe in vedere toate aceste informatii rezumate la:

numarul persoanelor care au nevoie de instruire si localizarea lor in organizatie grupurile de instruire durata necesara pentru instruirea fiecarui grup disponibilitatea de participare la instruire a membrilor vizati disponibilitatea formatorilor bugetul disponibil pentru implementarea programului de instruire

biectivele procesului de instruire vor fi stabilite in urma detectarii nevoilor de instruire e!istente in organizatiei. Acestea vor contine secventele si seturile de cunostinte, abilitati si atitudini ce vor fi transmise cursantilor, astfel incat nevoile observate sa fie acoperit ein totalitate.

Metode utilizate in formare Breaking the ice " icebreakerele sunt folosite la inceputul instruirii pentru a incura#a implicarea si participarea activa, interactiunea, $incalzirea% si crearea unei atmosfere deschise in cadrul grupului, facilitarea lucrului in grup, a comunicarii si a cooperarii. Cu a#utorul lor se identifica sitemerile si asteptarile participantilor, dar si nivelul optim de pornire. Brainstorming-ul & un termen des folosit in organizatii, si nu numai, se refera la formularea cat mai multor idei, oricat de traznite ar fi, ca raspuns la o situatie enuntata. 'egula de aur consta in faptul ca nicio idee nu este proasta si sub nici un motiv nu se vor admite referiri critice sau sa faca observatii negative. (e merge pe principiul $cantitatea genereaza calitatea%, conform caruia pentru a )entru a se a#unge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare. Fiecare participant este incura#at sa isi e!prime ideile, toate ideile fiind notate pe un flipchart sau pe tabla. Jocul de rol " este folosit pentru a practica un comportament care sa il pregateasca pe participant pentru un nou rol sau o situatie noua pe care o anticipeaza, pentru a e!amina o situatie problematica sau un incident trecut si a invata cum ar putea fi rezolvata mai bine, dar si pentru a intelege motivatia altora sau a propriei persoane. *ocul de rol este o metoda prin care se e!perimenteaza, participantii #ucand un rol pentru a interpreta un scenariu ipotetic. Interactiunea este una spontana si implica un comportament real intr"o situatie imaginara. Cu aceasta metoda se e!amineaza:

puterea si autoritatea, morala si coeziunea, scopurile si obiectivele, normele si standardele,

schimbarea si dezvoltarea,

arii de dificultate intalnite si in viata personala, dar si in cea organizationala. Identificarea #ocului de rol potrivit este esentiala, pentru a ne asigura ca se indeplineste obiectivul. (e folosesc situatiile de zi cu zi pentru scenariu. Au fost perioade cand e!istau rezerve referitoare la folosirea #ocurilor de rol bazate pe situatii reale din organizatia careia i se adreseaza instruirea, unul din motive tinand cont de dificultatile organizationale ce au cauze multiple de ordin relational, caz in care #ocul de rol poate duce la generalizari ce pornesc de la premise gresite. Cele mai indicate sunt simularile unor situatii teoretice. Studiul de caz & poate fi foarte practic pentru grupuri mici ce concureaza pentru gasirea de solutii. Acesta se refera la descrierea orala, scrisa si/sau filmata a unui eveniment sau a unor serii de evenimente legate. )rin aceasta metoda se rezolva o problema, are loc invatarea procesului de rezolvare si se creeaza o imagine completa asupra cazului in discutie. Turul galeriei & presupune evaluarea interactiva si profund formativa a ceea ce au realizat intr"un timp de lucru grupurile de participanti. (e incepe cu discutarea unei teme, in grupuri de cate +", participanti, ce se concretizeaza intr"un produs finit, cum ar fi un tabel sau o diagrama. -lterior aceste rezultate se e!pun pe peretii salii de curs si la final, dupa ce fiecare grup a analizat fiecare produs, echipele isi ree!amineaza propria munca prin comparatie cu celelalte si se citesc observatiile notate.

Harta mintii " sau mind mapping, este foarte utila organizarii gandirii. harta mentala are central un concept sau un cuvant cheie, iar in#urul lui graviteaza ."/0 idei principale, semantic legate de acesta, carora li se alatura derivatele lor. Discutia facilitata " consta in e!aminarea si clarificarea in comun a unor aspecte importante pentru asociatie printr"un schimb organizat de informatii si de idei, de impresii si de pareri, de critici si de propuneri in #urul unei teme sau chestiuni determinate. )articipantii sunt dispusi in cerc sau in cemicerc. Prelegerea & este frecvent folosita intr"o abordare de formare traditionala, insa perspectiva interactiva este se poate realiza cu usurinta prin stimularea interesului participantilor, aprofundarea intelegerii, implicarea participantilor pe parcursul prelegerii prin intreruperea prelegerii sau prin evitarea unui punct final la final1se poate realiza prin solicitarea participantilor de a rezuma sau concluziona2. !"erientele structurate & facilitarea este un e!emplu de acest gen. Aceasta presupune ghidarea procesului de invatare si este o abilitate ce se dezvolta prin e!perienta.

valuarea formarii 3a evaluarea unui training sunt implicati trainerul, cursantii, organizatorul de training si clientul. Aceasta se face

e!"ante 1estimarea rezultatelor anterior2 pe parcurs & in functie de modul cum recepteaza participantii

e!"post & participantii au un rol important in acest caz la sfarsit" verificarea eficacitatii prin masurarea modificarii comportamentului participantilor.

-lterior evaluarii este si pasul de revizuire a activitatii pentru a ne asigura ca urmatorul training tinut va beneficia si de observatiile de pe parcursul ultimului. 'evizuirea apare ca efect al evaluarii. In concluzie, formarea adultilor este o activitate care se spri#ina pe doi piloni: cunostintele si abilitatile fiecarui membru al grupului si cunostintele si abilitatile trainerului de a pune in valoare atat e!perienta grupului cat si a fiecarui membru in parte. Cei doi piloni sunt folositi atat pentru a acumula noi cunostinte cat si pentru a dezvolta abilitati noi.