Facultatea de Medicina si Farmacie

Oradea
REALIZAT DE: MAI KLAUS
IURIAN DORU
ANUL I
GRUPA IV
1
Aparitia biomaterialelor in stomatologie
Scurt istoric
Evolutia materialor dentare urmareste evolutia medicinei dentare.Sistematizarea
evolutiei notiunilor desre !iomateriale curinde " etae istorice#
1.$erioada antica%
&.$erioada medievala%
'.$erioada timurie(1"))*1+)),%
-.$erioada moderna de dezvoltare te.nolo/ica(1+-)*10)),%
".$erioada moderna(dua 10)),%
1.$erioada antica
1ele mai vec.i dovezi de utilizare a alia2elor no!ile in realizarea rotezei dentare sunt de
la 3enicieni4de la /reci si romani.Aurul este cel mai 3re/vent utilizat in anii 1')) 5.6r.aare
te.nolo/ia ce utilizeaza !ronzul4iar in 0) 5.6r.se 3oloseste 3ierul.
In erioada acea se cunostea 3oarte !ine e7tinderea mi2loacelor de sudura la iesele
rotetice la care se atasau dinti umani sau animale.
La unele civilizatii sud*americane recolum!iene s*au descoerit incisive din scici
marine.
6irocrate(-8) 5.6r.,realize lin/ura 3ra/mentelor osoase din 3racture cu sarma si laci
de aur4el 3iind inventatorul clestilor de dinti si a altor multe instrumente stomatolo/ice.
1elsius recomanda entru oeratii lar/imea cavitatilor si alicarea de 3i!ra4lum! sau
alte su!stante.
&. $erioada medievala
Istoricii imart erioada medievala in#
*erioada dominanta de scoala ara!a%
*erioada Evului Mediu%
*erioada Renasterii%
In erioada dominanta de scoala ara!a utem evidentia realizarea detartra2ului minutios.
In erioada Evului Mediu se remarca aaritia universitatilor medievale in Italia4la
Salermo si $adova.
In erioada Renasterii evolutiei cunostintelor stomatolo/ice este marcata de Leonardo da
9inci care desemneaza si descrie sinusul ma7ilar4musc.ii masticatori4mor3olo/ia si
inervatia dintilor.
'. $erioada timurie(1"))*1+)),
In erioada 18))*1+-) stomatolo/ica rezinta o dezvoltare imortanta.La inceut
te.nicele sunt racticate de 3rizer4aoi e medici.
1eara este recunoscuta in stomatolo/ie si utilizata entru calitatile ei de a 3i modelata de
racticieni.
&
In 1:++ se utilizeaza ortelanul intr*un !loc la realizarea arcadei dentare.
In 1:+0 se introduce arderea ortelanului entru dinti.
In uzul stomatolo/ic se 3oloseste amal/anul.In 1:8: in SUA sunt introdusi dintii de
ortelan.In 1+-) se consemneaza rima oturatie cu aur.
-. $erioada moderna de dezvoltare te.nolo/ica(1+-)*10)),
In medicina dentara s*au realizat ro/rese remarca!ile.Au 3ost introduce in ractica
dentara alia2ele aur*latina.
Aar rasini4cementurile cu sticla 4sunt diversi3icate rasinile acrilice.Aar cementurile
3enolice noi4materialele de amrenta.
Un rim asect deose!it imortant in cazul utilizarii materialelor dentare se re3era la
asectul de !iocomati!ilitate.
Se urmareste atat er3ectionarea tiurilor de imlante cat si descoerirea de noi
m2ateriale care sa 3ie cat mai !ine tolerate de or/anism.In Romania ultimelor decenii
imlantolo/oa cunoaste o amla dezvltare.
iomateriale utili!ate in pro"ila#ia stomatologica


$ro3ila7ia este de3inite ca un ansam!lu de masuri utilizate in revenirea aaritiei si
rasandirii unei !oli.Masurile ro3ilactice in stomatolo/ie se adreseaza cu redilectie
a3ectiunilor cu mor!iditatea cea mai ridicata caria dentara si arodontoatia.
Indi3erent ca se adreseaza unei colectivitati sau a unui individ4activitartea ro3ilactica
tre!uie tintita asura lantului etioato/enetic4urmarind cresterea resistentei /enerale a
or/anismului si a tesuturilor odonto*arodontale la care tre!uie adau/ate si mi2loace care
imiedica dezvoltarea si activitatea micro!ismului !ucal rin 3ormarea lacii !acteriene.
In cadrul masurilor de ro3ila7ie4un rol imortant il are alicarea mi2loacelor de curatire
arti3iciala 4rin care se realizeaza i/iena !ucala.
$rin i/iena !ucala se urmareste eliminarea contactului direct dintre 3lora
micro!iana4.idrantii de car!on si sura3etele dentare4urmarind indeartarea cat mai
recoce a resturilor alimentare.
Mi2loacele locale de ro3ila7ie sunt rerezentate de curatirea arti3iciala rin eria2
dentar ca mi2loc rincial si alte mi2loace secundare de i/ienizare a cavitatii !ucsale4la care
se adau/a cresterea rezistentei tesuturilor dentare si si/ilarea santurilor si 3osetelor
coronare dentare.
$eria2ul dentar este rincialul mi2loc de realzare a curatirii aarti3iciale4sin/urul care
asi/ura indeartarea lacii !acteriene.$entru a realize un eria2 dentar correct este necesara
utilizarea eriutelor dentare si a astelor de dinti.
Dintii ot rezista o viata daca se ractica re/ulat masuri de i/iena dentara4 care imlica
salatul dintilor cu re/ularitate si 3olosirea atei dentare4 consumarea de alimente care sa
'
creasca sanatea dintilor si vizitele re/ulate la medicul stomatolo/ sau la te.nicianul de
i/iena orala entru control si curatare. Dezvoltarea unor o!iceiuri dentare sanatoase e cel
mai e3icient mod de a reveni aaritia cariilor si a a3ectiunilor /in/ivale.
I/iena orala imlica salatul e dinti si 3olosirea atei dentare cu re/ularitate4 vizite la
medicul stomatolo/ entru controale de rutina4 curatarea dintilor si o alimentatie otima
entru sanatatea cavitatii !ucale. O ast3el de alimentatie include alimente !o/ate in seminte
de cereale4 3ructe si le/ume si roduse lactate.
Imortanta in/ri2irii rimare#
* revine deteriorarea dintilor%
* revine aaritia !olilor ce a3ecteaza /in/iile4 ce ot a3ecta tesuturile si oasele /in/ivale4
iar e termen indelun/at ot induce caderea dintilor%
* tratamentul stomatolo/ic este mai utin dureros%
* revine necesitatea de imlanturi si lucrari mai costisitoare decat lucrarile o!isnuite
* revine resiratia urat mirositoare. $eriatul dintilor si 3olosirea atei dentare scad cantitatea
de !acterii de la nivelul cavitatii !ucale (/ura,4 ce ot rovoca mirosuri nelacute
* mentine culoarea al!a a dintilor si indearteaza etele de la alimente4 !auturi sau tutun
* im!unatateste starea de sanatate a or/anismului%
* relun/este viata dintilor.
SANATATEA DENTARA
Aroae toate !olile cavitatii !ucale si ale /atului ot 3i revenite. ;otusi4 ele nu sunt
revenite adesea datorita unei i/iene dentare de3iciente. 1oiii care rovin din 3amiliile cu
venituri mici sunt mai redisusi sa dezvolte ro!leme dentare de la o varsta mai mica4
deseori entru ca nu 3ac vizite re/ulate la medicul stomatolo/ si nu au notiuni de i/iena
dentara.
1ariile dentare se roduc cand acizii rodusi de !acteriile din laca dentara de/radeaza
dintele. Oricare arte a dintelui se oate caria4 de la radacinile de su! linia /in/ivala ana
la sura3ata de masticatie (mestecare,. 1ariile dentare variaza de la usoare ana la severe
si ot duce la ro!leme mai severe si maladii /in/ivale4 daca sunt lasate netratate.
1arierea recoce a dintilor a3ecteaza#
* aroae &)< din coiii intre & si - ani
* mai mult de ")< din adolescenii de 1+ ani
* mai mult de :"< din adolescentii de 1: ani.

I$P%RTANTA SPALATULUI PE DINTI SI &%L%SIRII ATEI DENTARE
-

Salatul e dinti si 3olosirea atei dentare ot a2uta la#
* revenirea aaritiei cariilor# cariile ot determina si ro!leme mai serioase4 cum ar 3i
in3ectiile%
* revenirea arodontitei (o a3ectiune /in/ivala,4 care oate a3ecta tesutul /in/ival si oasele
care sustin dintii4 a2un/andu*se la ierderea dintilor%
* mentinera unor dinti sanatosi intrea/a viata%
* scurtarea vizitelor la medicul stomatolo/ sau la te.nicianul de i/iena orala4 cu
trans3ormarea lor in vizite cat mai lacute%
* economisirea de !ani# rin revenirea cariilor dentare si a arodontitei4 se ot reduce
nevoile entru lom!e sau alte roceduri costisitoare%
* revenirea aaritiei resiratiei urat mirositoare# salarea e dinti si 3olosirea atei dentare
elimina !acteriile care determina aaritia resiratiei urat mirositoare%
* astrarea unor dinti al!i rin revenirea atarii acestora datorita alimentelor4 !auturii sau
tutunului%
* im!unatatirea starii de sanatate la modul /eneral.
SPALATUL PE DINTI
Dintii se sala dua 3iecare masa sau /ustare si inainte de culcare. Se 3oloseste o
eriuta de dinti cu eri moi4 cu erii rotun2iti la caete si cu un ca care sa 3ie destul de mic
entru a a2un/e in toate artile /urii. $eriuta tre!uie inlocuita la 3iecare '*- luni.
"
Se ot 3olosi si eriutele de dinti electrice care sa 3ie aro!ate de asociatiile nationale
stomatolo/ice. Studiile arata ca eriutele de dinti electrice care au o miscare de dute*vino
(de rotatie si oscilare, sunt mai e3iciente decat alte eriute4 inclusiv alte eriute electrice.
$eriuta de dinti tre!uie lasata la un un/.i de -" de /rade 3ata de dinti4 in zona unde dintii
intalnesc /in/iile. Se aasa cu 3ermitate si se imrima miscari de dute*vino 3olosind
miscari circulare. Nu tre!uie 3recat rea tare. $eria2ul rea vi/uros oate 3ace ca /in/iile sa
se retra/a sau oate z/aria smaltul.
;re!uie eriate toate sura3etele dintilor4 artile laterale ale lim!ii si o!ra2ii (mucoasa
2u/ala,. ;re!uie acordata o atentie seciala dintilor din 3ata si tuturor sura3etelor dintilor
din sate.
;re!uie eriate sura3etele de masticatie (mestecare, cu miscari scurte si vi/uroase.
Lim!a tre!uie eriata din 3ata in sate. Unii un asta de dinti sau aa de /ura e eriuta
cand 3ac asta. $eria2ul lim!ii a2uta la indeartarea lacii !acteriene4 care determina
resiratie urat mirositoare si cresterea !acteriilor. Unele eriute de dinti au si o eriuta
seciala si entru lim!a.
Igiena orala a copiilor
In/ri2irea orala a coiilor tre!uie inceuta in 2urul varstei de 8 luni4 cand se 3ace o
evaluare rimara de catre medicul stomatolo/. A doua consultatie se va 3ace la 8 luni dua
aaritia rimului dinte4 iar aoi la 3iecare 8 luni sau mai des4 in 3unctie de oinia medicului
dentist.
Sanatatea dintilor coilului este determinata c.iar de starea de sanatate a mamei. Datorita
3atului ca dintii coilului se 3ormeaza c.iar inainte de nastere4 este necesar ca /ravida sa
ai!a o alimentatie ec.ili!rata si cu un aort otim de vitamine si minerale. Este imortant
ca o /ravida sa ai!a tratate toate ro!lemele stomatolo/ice entru ca oate 3ace o in3ectie
in tiul sarcinii care oate a3ecta coilul.
Este necesara educatia de in/ri2ire a dintilor inainte de aaritia dentitiei de3initive.
* adesea arintii si in/ri2itorii 3olosesc aceleasi tacamuri ca si coiii. Saliva deusa e
aceste tacamuri oate contine !acterii ce ot roduce carii. In unele cazuri sarutul oate
3avoriza acest trans3er de !acterii. Sanatatea danturii coiilor se mentine rintr*o i/iena
orala 3amiliala coresunzatoare.
* nu este indicata .ranirea coiilor cu 3ormule de late sau sucuri ce contin za.ar inainte de
culcare 3ara sa se realizeze aoi o curatire a cavitatii !ucale. Alimentarea la san in sc.im!
nu rezinta nici un risc entru sanatatea dintilor. Este necesara incura2area coiilor de a
renunta la !i!eron in 3avoarea unei cani in 2urul varstei de 0 luni.
* se sulimenteaza cu 3luor alimetele in cazul in care aa din zona nu contine destul.
* este necesara o alimentatie sanatoasa a coilului entru a mentine sanatatea /in/iilor4
entru dezvoltarea unor dinti sanatosi si entru a reveni aaritia cariilor. Este indicat sa se
minimalizeze rocentul de alimente ce contin za.ar sau alti car!o.idrati4 de e7emlu4
astele4 rodusele din 3aina al!a.
8
* nu se 3ace i/iena orala la coii cu aa de /ura ce contine alcool. In 2urul varstei de 8 ani
se oate 3olosi o aa de /ura ce contine 3luor4 dar este necesar sa surave/.em sa nu o
in/.ita.
* se evita e7unerea coiilor la 3umul de ti/ara. ;utunul oate roduce a3ectiuni ale
/in/iilor4 carii sau alte ro!leme de sanatate.
* se dezo!isnuieste coilul de o!iceiuri ca sutul de/etelor.
* in cazul unor accidente care au ca e3ect ruerea ditilor se acorda asistenta medicala de
ur/enta.
'an( este in(icat controlul stomatologic)
* control de rutina. Ma2oritatea medicilor recomanda un control la 8 luni4 dar ersoanele cu
risc scazut ot 3ace control doar o data e an.
* in cazul in care /in/iile san/ereaza la aasare sau la eria2.
* in cazul in care dintii se misca sau aar modi3icari in ozitia unora 3ata de ceilalti.
* daca /in/iile sunt rosii4 sensi!ile sau daca aare uroi.
* in cazul in care aar durerile de dinti. Inainte de vizita la medicul stomatolo/ se indica
administrarea unui antiin3lamator nesteroidian (de e7emlu asirina sau i!uro3enul,. Nu
se administreaza asirina la ersoanele cu varsta su! &) de ani.
* in cazul traumatismelor la nivelul 3etei4 ma7ilarului sau dintilor.
* daca o rana la nivelul cavitatii !ucale nu se vindeca in & satamani.
* daca resiratia urat mirositoare ersista.
Periuta (e (inti
$eriuta de dinti tre!uie sa 3ie alcatuita din eri moi4 din nailon4 cu 3ire rotun2ite la caete4
entru a se evita iritarea dintilor si a /in/iilor.
1el mai !ine este ca dintre cele trei o3erte de eriute de dinti de e iata * .ard4 medium
si so3t * sa o ale/i e cea cu indicatorul medium.
Daca eriuta este rea tare va rani /in/iile4 iar daca este rea moale nu curata e3icient
dintii. $eriuta tre!uie sc.im!ata la un interval de aro7imativ ' luni.
Despre pasta (e (inti
:
$astele de dinti au in /eneral aceeasi comozitie
aro!ata de Ministerul Sanatatii. Atat tim cat asta ta de
dinti contine 3luor4 marca nu are o imortanta deose!ita4
indi3erent ca este su! 3orma de asta4 /el sau c.iar udra4
sau ca aceasta are o anume aroma.
;oate astele de dinti e !aza de 3luor actioneaza e3icient
imotriva lacii si curata si lustruiesc smaltul dentar.
Daca dantura ta este .iersensi!ila la 3ier!inte sau rece4 tre!uie sa iei in considerare
osi!ilitatea utilizarii unei aste de dinti roiectata secial entru dantura sensi!ila. $asta
de dinti tre!uie sa contina !icar!onat de sodiu si=sau ero7id de .idro/en (am!ii a/enti de
curatire,. Acestea con3era cavitatii !ucale o senzatie lacuta de curat4 de roasat4 care
oate rerezenta o motivare de a te sala mai des4 insa adevaratul in/redient activ care
rote2eaza dintii tai este 3luorul.
Unele ersoane re3era o asta de dinti care sa controleze aaritia tartrului4 care contine
iro3os3ati ast3el incat sa imiedice deunerea de tartru e dinti. $astele de dinti noi o3era
3ormule avansate de al!ire cu scoul de a indearta etele si de a 3ace dantura mai al!a si
mai stralucitoare4 desi nu ot e/ala nici e dearte e3icacitatea unui tratament de al!ire
ro3esional administrat sau rescris de un stomatolo/.
Folosirea atei dentare
Folosirea atei dentare este esentiala entru rocesul de curatare al dintilor entru ca
indearteaza laca !acteriana atat dintre dinti cat si de la nivelul /in/iilor. Ata dentara4 ca
si aa de /ura4 se dovedeste ideala atunci cand vrei sa iti cureti dintii in locurile in care
eriuta este mai /reu de manevrat.
Iata cum tre!uie rocedat entru o curatare e3icienta#
> Se ia aro7imativ ") cm de matase si se rasucesc e de/etele mi2locii%
> Aoi cu a2utorul de/etelor mari se /.ideaza usor 3irul intre dinti si su! /in/ie4 evitindu*se
ranirea /in/iei%
> Fiecare dinte se curata searat4 cu miscari sus * 2os.
Apele (e gur* * nocive asura ?esutului /in/ival
1ercet@torii Facult@?ii de Medicin@ din cadrul Universit@?ii din $avia4 Italia4 au
realizat un studiu asura e3ectelor e care le ot avea aele de /ur@ ce con?in alcool.
Deartamentul de Medicin@ E7erimental@ al Facult@?ii de Medicin@ din cadrul
Universit@?ii din $avia4 Italia4 au comunicat rezultatele cercet@rilor realizate cu rivire la
aele de /ur@ ce con?in alcool.
+
Aele de /ur@ sunt utilizate e scar@ lar/@ An cadrul rocedeelor de i/ienizare a cavit@?ii
!ucale. Ma2oritatea aelor de /ur@ comercializate con?in alcool dret e7ciient An cantit@?i
variate. Numeroase studii clinice4 Ans@4 Ancearc@ s@ un@ An eviden?@ e3ectele adverse ale
acestor ae de /ur@4 datorate tocmai con?inutului alcoolic. 1omonenta alcoolic@ este
meta!olizat@ de2a An cavitatea !ucal@4 roces An urma c@ruia se eli!ereaz@ local alde.ida
acetic@4 o su!stan?@ to7ic@ entru ?esuturile vii.
$ornind de la ideea c@ 3i!ro!lastul rerezint@ elementul c.eie An men?inerea s@n@t@?ii
?esuturilor orale4 cercet@torii au analizat in vitro e3ectul di3eritelor doze de alde.id@ acetic@
asura 3i!ro!lastului din /in/ia uman@. Ast3el4 culturi de celule 3i!ro!lastice au 3ost e7use
la di3erite concentra?ii de alde.id@ (Antre )4)))1 Bi )4)1 moli=l,. Rata de adeziune celular@ a
3ost determinat@ la ' ore de la incu!a?ie4 iar via!ilitatea celulelor la " zile de la unerea An
contact cu su!stan?a to7ic@. Medicii au analizat structura celular@ Bi citosc.eletul cu
microscoul electronic de transmisie4 aoi au realizat determin@ri imunocitoc.imice.
Rezultatele au ar@tat c@ alde.ida acetic@ a /enerat o in.i!i?ie a adeziunii Bi a via!ilit@?ii
celulare4 An 3unc?ie de concentra?ia su!stan?ei to7ice. De asemenea4 s*au us An eviden?@
zone cu distruc?ie Bi 3ra/mentare celular@. Aceste modi3ic@ri4 Ans@4 erau reversi!ile la
susendarea contactului cu alde.ida.
1oncluzii# deBi sunt necesare studii aro3undate4 cercet@torii resuun c@ aceste 3enomene
nedorite ot a@rea Bi in vivo. 5n aBtetarea rezultatelor viitoare mai amle Bi An siritul
romov@rii s@n@t@?ii orale4 se recomand@ evitarea aelor de /ur@ cu con?inut alcoolic Bi
avertizarea acien?ilor An acest sens.
'l*tirile !ilnice cu apa (e gur* nu a"ectea!* lucr*rile (entare
Se acord@ o aten?ie tot mai mare e3ectelor e care le au
asura din?ilor anumite lic.ide recum ca3eaua4 !@uturile
citrice sau c.iar eria de din?i. Nici aele de /ur@ nu 3ac
e7ce?ie. Aele de /ur@ con?in uleiuri esen?iale4 ce includ
eucalit4 timol4 mentol4 alcool4 sor!itol. Aele de /ur@ sunt
utilizate din mai multe motive
4 de la 3atul c@ ar al!i din?ii Bi Cn@ la e3ectul dezodorizant
sau rotec?ia Amotriva cariei. E7ist@4 Ans@4 riscuri An
3olosirea aelor de /ur@ ce con?in uleiuri esen?ialeD
5ntr*un studiu u!licat recent An num@rul din noiem!rie=decem!rie &))8 al revistei
Academiei de Stomatolo/ie Eeneral@(AED,4 autorii au evaluat aele de /ur@ ce con?in
uleiuri esen?iale4 recum Bi e3ectele lor asura materialelor 3olosite An restaur@rile dentare.
Materialele restauratoare incluse An studiu au 3ost# amal/amul utilizat entru o!tura?ii4
ionomerii de sticl@ 3olosi?i entru o!tura?ii de !az@ Bi cimentarea lucr@rilor rotetice4
recum Bi r@Binile comozite.
Autorii au e7us aceste materiale la contact ermanent cu ae de /ur@ Bi a@ distilat@ tim
de 1) zile. Flocurile de materiale (amal/am4 1IS Bi comozit, au 3ost alicate e /utiere
0
rev@zute cu ' ori3icii coresunz@toare Bi aoi au 3ost urtate de su!iec?i voluntari incluBi
An studiu4 zilnic4 tim de cCte 1& ore4 e o durat@ de 1) zile. $acien?ii au cl@tit cavitatea
!ucal@ de dou@ ori e zi cu o a@ de /ur@ o!iBnuit@4 iar du@ 1) zile materialele au 3ost
demontate din /utiere Bi suuse unei amle e7amin@ri. S*a evaluat rezisten?a Bi asectul
materialelor testate4 iar aoi rezultatele au 3ost analizate comarativ.
5n 3inal s*a constatat 3atul c@ Bi utilizarea mai Andelun/at@ a aelor de /ur@ cu con?inut de
uleiuri esen?iale au e3ect minim asura rezisten?ei Bi caracteristicilor de sura3a?@ e care o
rezint@ di3eritele materiale restauratoare de orice 3el.
G. Ant.onH von Fraun.o3er4 liderul /ruului de cercet@tori a3irm@ c@ Irezultatul este unul
ozitiv4 din moment ce acien?ii noBtri sunt tot mai circumsec?i cu rivire la utilizarea
zilnic@ a aelor de /ur@4 Andeose!i a celor e !az@ de alcool. 5n rivin?a materialelor de
o!tura?ie nu e7ist@ nici un risc.
5n continuare se testeaz@ osi!ilul e3ect al aelor de /ur@ asura materialelor din care se
realizeaz@ restaur@rile rotetice 3i7e Bi mo!ile sau aaratele ortodontice.
Stimulatorii gingi+ali
Sunt disozitive cu asect triun/.iular4con3ectionate din cauciuc sau lemn.9ar3ul lor
ascutit4dar rotun2it4atrunde in satiile interro7imale4unde4rin resiuni
moderate4realizeaza masa2ul ailei /in/ivale4determinand si indeartarea deozitelor moi
de e 3etele cu care vine in contact.
&luori!arile (entare
In rezent4 3luorizarea sarii ar area sa 3ie sin/ura alternativa la aa 3luorizata. 1and
sarea entru industria de ani3icatii este 3luorizata ca si sarea casnica4 acoerirea
oulationala este aroae comleta.
Oricum4 ar utea e7ista o!iectii la introducerea ei4 datorita relatiei sarii cu !olile de inima.
1ercetari amanuntite se 3ac in cazul latelui 3luorizat. $astele de dinti cu 3luor sunt un
e7celent ad2uvant al altor 3orme de sisteme de livrare a 3luorului. Alternativele care raman
sunt scume si necesita cercetari comle7e. Incercarile de a sc.im!a comortamentul 3ata
de sanatate nu s3arsesc intotdeauna cu succes4 mai ales cele mai vulnera!ile colturi ale
societatii. $ro/ramele de control al lacii si dietei in interiorul comunitatilor nu au dat
rezultate rea e3iciente.
Sunt "luorurile periculoase)
Fluorurile nu sunt ericuloase in cantitatile in care sunt in aa4
dar in cantitati mai mari ele ot deveni to7ice. Eradul de to7icitate
deinde de /reutatea corului. O doza letala de 3luoruri entru un coil de ' ani este de
"))m/4 iar entru un coil cu varsta mai mica4 cantitatea este mai mica. Este necesar sa nu
se tina la indemana coiilor rodusele ce contin 3luoruri ca asta de dinti sau aa de /ura.
In cazul in care coilul a in/.itit unul din aceste roduse este necesar consultul medical de
ur/enta.
1)
E7cesul de 3loruri in erioada de maturare a dintilor oate determina roducerea de ete e
dinti (3luoroza,. Ma2oritatea etelor sunt al!e4 desi uneori ot area maronii.
* 3luoroza se roduce in rimii + ani4 cand smaltul (stratul e7tern, dintilor este in 3ormare.
* 3luoroza nu este daunatoare. Medicul dentist oate in unele cazuri sa al!easca dintii
entru a indearta etele sau sa introduca anumite rasini care sa le acoere.
In(icatori (e placa bacteriana
Rerezinta o modalitate de vizualizare a lacii !acteriene care4in mod normal4este
invizi!ila4in scoulde a realize educatia sanitara4evidentierea ei inainte de
indeartare4control al e3icientei metodelor de i/ienizare. 1olorarea lacii !acteriene este
metoda de vizualizare4colorare ce se oate e7tide si la tesuturile din zur4insa are
dezavanta2ul ca nu oate colora decat laca sura/in/ivala. E7istamai multi coloranti
utilizati ca indicatori de laca#
*eritrozina4su! 3orma de ta!lete sau solutie4solutie care coloreaza in rosu laca !acteriana
dar si tesauturile /in/ivale%
*3luoresceina4ermite vizualizarea lacii dentare cu a2utorul unei surse de lumina
ultraviolete4laca !acteriana caata o culoare /al!uie
*un indicator selective4care indica laca tanara in rosu iar e cea matura in al!astru%
*di3eriti coloranti4cum ar 3i al!astru de metilen4rearate de iod43u7ina4me!romin maro
FISMARK.
$rodusele 3olosite ca indicatori de laca !acteriana se alica rin !adi2onare4clatire sau
rin utilizarea de dra2euri sau ta!lete.
$ateriale (e sigilare a santurilor si "oselor
Asi/urarotectia ant/icarioasa in zone de retentie alimentarasi loc de 3ormare a lacii
!acteriene rerezentata de santuri si 3osele dentare coronare. Si/ilarea santurilor si 3oselor
este considerate de ADAca mi2loc ro3ilactic local in cadrul ro3ila7iei seci3ice a cariei
dentare.
'alitatile ce tre!uie indelinite de materialele de si/ilare a santurilor si3oselor
*3luiditate
,aderente e sura3ete /ravate acid
,sa 3aca riza su33icient de raid
*rorietatile termice si mecanice asemanatoare cu tesuturile dentare dure
*sa nu 3ie to7ice entru tesuturile ulare
*sa nu ai!a modi3icari cromatice
*sa nu modi3ice relatiile ocluzale
'lasi"icarea rasinilor diacrilice utilizate in te.nica de si/ilare a santurilor si 3osetelor
*dua tiul de olimerizare#
J rasini autoolimeriza!ile
J rasini 3otoolimeriza!ile
*dua cantitatea de umlutura anor/anica
J rasini incarcate
11
J rasini neancarcate
'ompo!itia rasinilor diacrilice este 3ormata dintr*o 3aza or/anica si o 3aza
anor/anica%
,3aza or/anica
*monomeri de !aza#Fis*EMA si=sau uretandimetacrilat
*monomeri de dilutie mono sau di3unctional
*sistem de initiere di3erit
*t. autoolimeriza!ile#ero7ide or/anic=amina tertiara aromatica
*entru 3otoolimeriza!ile#U9=eter metilic al !enzoinei sau radiatia vizi!ila cu
amina ca a/ent de reducere
*aditivi cu in.i!itori de olimerizare4coloranti si i/menti
*3aza anor/anica contine o cantitate redusa de rasina la care se adau/a si a/enti de
culare silanici
Proprieteti
*3izice#umecteaza cel mai !ine smaltul /razat acid
*mecanice#nu imun o rezistenta deose!ita la a!raziune43iind necesara realizarea
zonelor
*!iolo/ice#*3ara reactii adverse
*unele roduse au si comusi care eli!ereaza tretat 3luorul4relizand
Si un e33ect anticario/en
en!ile a(e!i+e- cea mai noua meto(a (e albire a (intilor.
Aaratul cu a2utorul caruia se ot une sase dinti intr*o sin/ura zi4 !enzile adezive care
al!esc dintii in ma7imum doua satamani sau /elul care trateaza aradontita sunt doar
cateva dintre noutatile rezentate la KE7ozitia internationala entru servicii4 roduse si
ec.iamente stomatolo/iceK desc.isa ieri. Dintre acestea4 doar /elul entru aradontita
oate 3i /asit in ca!inetele din Romania4 celelalte roduse urmand sa aara in curand.
E7ozitia este desc.isa in erioada 1)*1' mai4 la Sala $alatului din 1aitala.
Dinti albi in (oua saptamani
Fenzile adezive sunt cea mai noua metoda rin care va uteti
mentine dintii al!i. Acestea se 3olosesc tim de doua satamani4
de doua ori e zi4 cate ') de minute. ;ratamentul tre!uie reetat
insa dua sase luni4 dar !enzile se ot 3olosi si mai des4 3ara ca
dintii sa 3ie a3ectati.
KDe re/ula4 !enzile se 3olosesc dua al!irea dintilor intr*un ca!inet stomatolo/ic4 entru
relun/irea e3ectului. Daca dintii sunt de !una calitate si nu sunt 3oarte inc.isi la culoare4
acestea se ot utiliza si ca metoda de sine statatoare entru al!irea danturiiK4 a3irma
Ramona Frad4 secialist in relatii e7terne la o comanie multinationala de !unuri de lar/
consum. $entru ca au o concentratie mai mica de 8< de ero7id de .idro/en4 care nu
a3ecteaza /in/ia4 !enzile adezive nu rezinta contraindicatii.
1&
Fumatul4 ca3eaua si !auturile racoritoare colorate reduc insa e3ectul !enzilor adezive4 dintii
revenind la culoarea initiala intr*un tim mult mai scurt4 ceea ce se intamla si atunci cand
sunt 3olosite metode clasice de al!ire. Noul sistem de al!ire costa in SUA si $olonia in 2ur
de &" de dolari4 secialistii estimand ca rodusele vor avea aro7imativ aceleasi returi si
la noi.
Alimentatia corecta
Fiecare individ are un /rad di3erit de imunitate4 de care deinde reactia or/anismului la
orice in3ectie dentara. O dieta coresunzatoare a2uta la cresterea imunitatii si la mentinerea
sanatatii dentare. In mare tre!uie sa aveti o alimentatie !o/ata in#
> 1alciu (roduse lactate si le/ume verzi,%
> Ma/neziu (cereale4 nuci4 alune4 carne rosie,%
> Fos3or (/al!enus de ou4 este4 late,%
> Fluor (ceai4 este,%
> 9itamine%
> Minerale.
1uratirea re/ulata a dintilor si consumul de le/ume si 3ructe crude4 asi/ura !una
sanatate a /in/iilor si dintilor. Daca nu va uteti sala e dinti dua 3iecare masa4 3oarte
sanatos ar 3i sa mancati un mar sau un morcov crud.

1'
BIBLIOGRAFIE:
*Fiomateriale 3olosite in ca!inetu de te.nica dentara L Fretu
*Materiale dentare 3olosite in ca!inetul de stomatolo/ie LFretu
*$ractica dentara L Furlui 9asile
*MMM.s3atulmedicului.ro
1-