http:

/ /www,ro$i atef ..o

APEt*E R-Q,MI
ALA
-NJ
E
ADMINISTRATIA NATION
Str. Edgar
Quinet
nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucuregta, Rom6nia,
Tel. : 021. 31 1.01.46, 021. 315. 13.01; F axt 021.312.21.7 4, O21.3 12.31.34
COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008r COD IaAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173
ffiffi
COD F- AA - 14
AVIZ DE GOSPODARIRE A APELOR
*,
27
a,n/.lr"o,u^rie 2o1s
Privind: " SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DE$EURILOR lN
JUDETUL CARAS
-
SEVERIN
_
CENTRUL DE MANAGEMENT
AL DEgEURILOR LUPAC"
Cod cadastral: V
-
3.004.00.00.00.0
1. DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI
Beneficiarul de investifie: CONSILIUL JUDETEAN CARAS
-
SEVERIN
Proiectant: S.C. ROMAIR CONSULTING SRL, BUCURE$TI
Amplasament: Terenul studiat este amplasat in centrul
judelului
Caras Severin,
comuna Lupac, la cca. 7,6 km est de Municipiul Regita,
pe partea
dreapte a drumului
judetean
DJ 586 mergind dinspre localitatea Ocna de Fier citre localitatea Lupac, in bazinul
hidrografic Carag, curs de apd Starcovat, afluent de stAnga al
pArAului Gelug (cca. 3 km la
sud de amplasament). Amplasamentul se afld la o distanli 10,6 km fald de cea mai
apropiatd arie
protejate, respectiv Parcul Na.tional Semenic
-
Cheile Caragului, care se
suprapune
pe
Siturile Natura 2000 - RO SCI 0226 Semenic
- Cheile Caragului, RO SPA
0086 Munlii Semenic
-Cheile
Caragului.
2. CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASARE
Terenul studiat este amplasat in centrul
judelului
Carag Severin, comuna Lupac, in
bazinul hidrografic al rAului Carag, fiind in prezent
teren
pa4ial in circuitul agricol
9i
afectat de
depozite istorice de deseuri menajere (nepericuloase), neconforme cu legislalia de mediu,
incluse in
programul de inchidere gi ecologizare, ca urmare a aderdrii la spatiul comunitar
eurooean.
Centrul de management al degeurilor Lupac se va afla la 7,6 km de municipiul Regita
9i
la 2 km de localitatea Lupac. Accesul se va face din drumul
iudelean
DJ 586,
prin
intermediul unui drum de aproximativ 100 m.
Conform reglementirilor in vigoare, se va delimita aria necesara
privind
distantele de
protectie fati de cursuri de apa, drumuri publice, re,tele electrice
9i
zone locuite.
3. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI
Scopul
principal
al
proiectului
,,Sistem
de management integrat al degeurilor in
judelul
Carag-Severin" este proiectarea unui sistem integrat de management al degeurilor
9i
programul de investifii
pentru Judetul Caras-Severin, ajutAnd astfel RomAnia sd-si
indeplineasci obliga.tiile asumate
prin kanspunerea Directivei Cadru privind Degeurile
75l442lEEC precum
9i
a Directivei privind Deseurile Periculoase 91/689/EEC.
In
judetul
Carag-Severin, sunt
generate
anual aproximativ 102.500 de tone de
degeuri municipale solide, echivalentul a 312 kg/pe cap de locuitor/an. Aproximativ 72o/"
(398 kgipe cap de locuitor/an) din cantitatea de degeuri mai sus mentionatd
provine
din
zonele urbane, in timp ce 28o/" (199 kg/pe cap de locuitor/an) este
generate in partea rurald a
jude!ului.
Sistemul actual de
gestionare
a degeurilor municipale din
judelul
Carag-Severin
consti in
principal
din colectarea
9i
eliminarea degeurilor. Conform statisticilor din 2006,
peste
95olo din cantitatea de degeuri municipale colectate a fost eliminata, iar eliminarea s-a
realizat numai in depozite de degeuri neconforme. In plus, nu intreaga cantitate de degeuri a
fost eliminat;, de vreme ce mai ales in zonele rurale
procentul
de racordare a cetdtenilor la
servicii de salubritate a fost de aproximativ 50% in 2008, in timp ce zonele urbane situatia
este mult mai bund, deoarece
procentul de racordare depdEeste 83% (procentul total de
racordare al
ludelului
este de 650/o).
La nivelul
judefului
Carag-Severin, eliminarea degeurilor este realizate numai prin
intermediul depozitelor de degeuri neconforme. in zonele urbane exista 8 depozite de degeuri
neconforme clasa,,b"
pentru degeurile municipale in urmatoarele localitdli: Bdile Herculane,
Bozovici, Anina, Oravila, Moldova Noud, Bocga, Caransebeg
9i
Regita. Din cele B depozite,
3
?i-au
incetat activitatea in 2009
(Biile Herculane, Caransebeq
9i
Regita).
Conform Tratatului de Aderare, RomAnia trebuie si asigure, incepAnd cu 2006'
scdderea
pas cu
pas a cantita,tii de degeuri eliminate
prin intermediul depozitelor de degeuri
neconforme
pentru care a fost oblinutA o perioadi de tranzilie. Ca urmare a faptului ce, in
prezent, in
judeful
Carag-Severin nu exista depozite de degeuri conforme, iar un Sistem
pentru coleciarea separata
9i
recuperarea degeurilor municipale nu a fost implementat incd,
marea majoritate a deleurilor
generate gi colectate sunt eliminate.
Se urmiregte implementarea unui sistem modern de
gestionare a deqeurilor,
dimensionat dupa cerintele
judelului, prin intermediul cdruia toate exigenlele nalionale
9i
europene vor fi indeplinite. Sistemul de management integrat al degeurilor constd in
urmAtoarele etape:
- colectarea degeurilor
(amestecate, separate la surse);
- transferul degeurilor
(la sta,tia de transfer, centru de recuperare
gi reciclare,
statie de tratament sau depozit de degeuri);
- colectarea degeurilor la statiile de transfer;
- separarea mecanici a degeurilor (centru de recuperare materiale gi reciclare);
- tratamentul degeurilor
(tratament term al, tizic, chimic sau biologic);
- eliminarea degeurilor la depozitul de degeuri sanitare;
- reabilitarea
gropilor de
gunoi existente.
in localitatea Lupac va fi
pus
in func-tiune un depozit de deseuri
iudelean,
care va
primi reziduuri
provenite de la degeurile din statiile de tratare a degeurilor si de la staliile de
transfer. Depozitul de degeuri va
primi
aproximativ 45.000 t/an de degeuri (ndmolul nu este
inclus), iar prima celula va avea o duratA de viald de aproximativ 7 ani
9i
o suprafate totala
de 3,2 ha. intregul depozit de degeuri are o durate de viala de aproximativ 25 de ani
9i
o
suprafate totald de 12,7 ha.
Pentru a indeplini
lintele
privind tratarea degeurilor, fraclia biodegradabile a
degeurilor va fi supuse unei tratdri aerobe intr-o stalie de compostareffBM simpli. Stalia va
avea o capacitate de aproximativ 64.000 Van
9i
se va afla in cadrul depozitului conform din
Lupac. Planul va rezulta in
producerea
a aproximativ 17.800
Van
de
produse similare
compostului
(PSC), care vor fi utilizate drept materiale de acoperire in depozitul de degeuri
sau
pentru
recultivarea
gropilor de
gunoi,
a depozitelor de degeuri vechi
9i
a altor zone
contaminate existente, sau in paduri. Tratarea degeurilor asigura indeplinirea
tintelor
prevdzute gi
are drept rezultat reducerea volumului gi tonaiului de reziduuri
provenite de la
degeuri care ajung in depozitul de degeuri. De asemenea, de vreme ce reziduurile eliminate
sunt tratate si stabilizate, acestea au drept rezultat generarea de mai
pulin
biogaz si levigat,
cu o incircare mai
putin poluantd, minimizAnd astfel impacturile asupra mediului generate de
depozitarea deseurilor.
Proiectul include gi incetarea funcliondrii tuturor gropilor de gunoi urbane gi rurale, precum
9i
reabilitarea acestora. Activitilile de reabilitare presupun curSlarea
gropilor de gunoi rurale de
dimensiuni mici, cu acoperire simpld in situ pentru gropile de
gunoi rurale de dimensiuni mari,
9i
reabilitarea in situ a depozitelor de degeuri urbane, in conformitiate cu prevederile legislaliei
romAne.
in
judelul
Carag-severin vor fi construite stalii de transfer de tipul stalie de transfer cu
descdrcare directe gi compactare mobild, care vor avea capacitatea de a acoperi nevoile de
generare a degeurilor
(atat in fraclie uscata, cat
9i
umeda),
9i
anume:
- statia de transfer Bozovici: capacitate totaE 3.500 Van;
- stalia de transfer Pojejena: capacitate totale 8.200 t/an;
- statia de transfer Otelu Rosu: capacitate totali 8.600 t/an.
Tratarea biologica a degeurilor va reduce biodegradabilitatea fractiei organice a
degeurilor,
pentru a reduce impactul asupra mediului ca urmare a depoziterii
posibile
(generarea de levigat
9i
biogaz). Cantitatea maximd de degeuri biodegradabile
generati in
luOelul
Carag-severin este 38.760 t. AvAnd in vedere ci in
jude!
va fi implementat regimul de
colectare separatd a deQeurilor, stafia de tratare biologicd care trebuie dezvoltati trebuie se
aibd o capacitate de aproximativ 64 000 t/an. Degeurile care ajung in stalia de tratare
biologice, din incinta depozitului de degeuri conform de la Lupac, vor proveni din zonele
urbane
(75o/"
din degeurile intrate)
9i
rurale (25"/").
Regim de functionare: 365 zilelan, 16 orelzi,6 zilelsdpt6min5.
Elemente d e coordon arc-core I are
-
Aviz de
gospodirire a apelor nr. 115i08.09.2010 emis de A.N."APELE ROMANE";
-
Certificatde urbanism nr.5/16.01.2013emisde Consiliul Judelean Carag-Severin;
obiectivul
intri sub incidenfa ouc 152/2005 "Depozite controlate de degeuri
care
primesc de mai mult de 10
Vzi
sau cu o capacitate totala mai mare de 25.000t".
Conform H.G. 394/2005 fiecare depozit se incadreazd in categoria depozite de
degeuri nepericuloase clasa b
Conform STAS 4273183,
prezentul proiect
a fost incadrat in clasa de importanti V
"
Construclii de importanta reduse
";
construclia hidrotehnicd din
proiect se incadreazd la
categoria
"
Locala
";
alimentare cu apa: clasa de importanF lV, canalizare: clasa de
importanta lV.
in
judelul
Carag-Severin
vor fi construite stalii de transfer de tipul statie de transfer cu
descdrcaie directd si compactare mobile, care vor avea capacitatea de a acoperi nevoile de
generare a degeurilor
(atat in fractie uscata, cat
9i
umeda),
9i
anume:
- stalia de transfer Bozovici;
- statia de transfer Pojelena;
- stalia de transfer Olelu Rogu;
- depozitul Lupac cuprinde: statie de sortare, statie de compostare, depozit ecologic;
- inchidere depozite neconforme: Biile Herculane, Bozovici, Anina, Oravila, Moldova
Noua, BocQa, Caransebeg
9i
Regita.
Urmare solicitirii de reinnoire a avizului de
gospoddrire a apelor nr. 115 din 8
septembrie 2010
9i
a documentaliei tehnice de fundamentare depuse de beneficiar Consiliul
Judelean Carag Severin la Administralia Bazinali de Api Banat cu nr. 1010/Le/30.01 .2013,
inregistrate la Administratia Nalionali
"Apele
RomAne" cu nr. 1899/04.02.2013'
in temeiul Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificirile
9i
completirile ulterioare, al
O.U.G. nr. 1O7l2OO2
privind intiintarea Administrafiei Nalionale "Apele
Rom6ne" cu
modificirile
9i
completirile ulterioare
9i
al Ordinului nr. 662/2006
privind procedura
9i
care conform documentatiei cuprinde realizarea urmetoarelor:
1. STATIA DE SORTARE A DE$EURILOR se realizezd in cadrul centrului de
management al degeurilor din Lupac, impreuni cu depozitul de degeuri
9i
stalia de
compostare,
gi este amplasate intr-o construclie metalice cu
podea din ciment, care acopera
echipamentul' de so_rtare
9i
compartimentele de depozitare. Suprafala necesare este de
aoroximativ 3.500 m'.
Stalia de sortare a fost
proiectata pentru o capacitate totale de 33.731 tone/an,
operabiE
peste 312 zile pe an, cu schimburi de 7 ore
(108 tone/zi).
constructia statiei de sortare cuprinde urmatoarele zone: sala de receplie; zona de
sortare; unitatea de balotare; zona de depozitare.
Stalia de sortare nu
produce levigat, dat fiind faptul cd degeurile care sosesc sunt
ambalaje uscate
(toate tipurile de hArtie, metale feroase
9i
neferoase,
plastic
9i
sticld)
Degeurile lichide
pioduse in unitate sunt reprezentate de apa de spdlare a
podelelor clddirii
9i
deseurile de apd
produse
de angajalii staliei. O relea de conducte adecvata va colecta
9l
transporta aceste deseuri in uzina de tratare, care serveQte atat statia de sortare,
precum
9i
stalia de compostare.
2. STATIA DE COMPOSTARE /TBM
simpla conste din urmdtoarele:
- zona
pentru receptionarea degeurilor
(sub un atelier metalic);
- clddire
pentru
tratare
prealabild;
- celule de compostare;
- zona
pentru exploatare
(sub un atelier metalic);
competentele de emitere a avizelor
9i
autorizatiilor de gospodirire a apelor al
ministrului mediului s,i
gospoddririi apelor, se emite urmetorul:
privind:
AVIZ DE GOSPODARIRE A APELOR
.SISTEM
INTEGRAT AL DE$EURILOR iN JUDETUL CARA9-SEVERIN
Centrul de management al degeurilor Lupac"
,
apropierea depozitului de degeuri conform. In
auxiliare cu depozitul de degeuri sanitar, la fel
gard, drum intern, iluminat extern, lucriri de
protectie impotriva incendiilor etc.).
' 'stalii
TBM simpld este amplasata intr-o cledire metalica d aproximativ
1 .200 m2, cu
podea din beton. Celulele de compostare ocupA aproximativ 2.260 m', in timp ce suprafala
totald necesare e$e 24.470 m'.
Functionarea statiei
presupune: pre-tratare mecanice, tratare biologici,
prelucrare,
matu rare.
Pre-tratarea mecanice
pre{ratarea
mecanicd a fost conceputd
pentru o capacitate totali de 64.000 tone/an,
functionabild
peste 260 de zile
pe an, cu un schimb de 6 ore, deci 204,70 tonelzi' Tratarea cu
ventilare a fracliei biodegradabile
va funcliona 350 de zile pe an, 24 de ore
pe zi.
Pre-tratarea mecanic6 conste din urmatorul echipament: defibrator, magnet
oermanent. ecran rotativ.
Tratarea biolooicd
Fractia umeda intre in celulele de compostare, unde este aplicatA ventilarea fo4ate.
Materialul rdmAne in celule timp de 21 de zile gi
30% din masa sosite este
pierdute ca vapori
de api, COz, compugi volatili gi levigat.
- clddire administrative'
Statia de compostare/TBM se afl6 in
acest fel, se
partaieaze unele dintre lucrerile
ca lucririle la intrare (poarta, pod-bascula,
Prelucrare
Degeurile stabilizate care
provin
din celulele de compostare sunt apoi analizate
pentru
a separa
produsul similar compostului (PSC) de alte amestecuri
posibile. Cantitatea
estimata de PSC care urmeaza a fi
produsd
este in
jur
de 17.759 Ilan (28o/o din intr6ri), in
timp ce reziduurile de aproximativ 23.384
Van
(38% din intriri) vor fi depozitate. Pierderile in
tratarea biologicd sunt de aproximativ 20.438
Van
(32/" din intrdri). Metalele feroase sunt de
830 t/an
(2% din intreri).
Volum zilnic cale intri in celulele de compostare
Volumul celulei de compostare
Numar de zile pentru umplerea fiecerei celule
Numar de zile in care lractia umedd rdmAne in interiorul celulelor
Numer total de zile
pentru iiecare ciclu
Numer de zile ?n care stalia
primeste deleuri
Cicluri de tratare
pe
an
pentru fiecare celula
Numer de celule
- sistem de amestecare;
- sistem control computerizat.
Sistemul de suflare necesita utilizarea a aproxamativ
presiune
de 460 mm coloana api
pentru
fiecare celuli.
Zona de maturare
Dup6
prelucrare, materialul tratat biologic, este trimis in zona de maturare, unde
rdmdne tinip de 15 zile
pentru a se dezvolta gi a obline caracteristicile dorite finale. Magina
de incircat intoarce materialul
pentru
a accelera
procesul de maturare.
cantitatea
produse zilnic care aiunge in zona de maturare este de 129,36 m', deci
pentru a
pestra materialul timp de 15 zile in zona de maturare sunt necesare grdmezi cu un
volum total de 2.250 m".
Levigatul
produs in celulele de compostare este colectat intr-un rezervor
pentru
levigat gi recirculat la celule
pentru a mentine umiditatea doritd
pentru tratarea biologici a
degiuritbr. Cantitatea
de levigat in exces, impreuni cu apa
provenite de la spdlarea
ooilelelor clddirii destinate
pretratarii
9i
apa reziduali
produsd de anagajatorii staliei' sunt
iransportate
printr-o relea adecvatd de conducte la stalia de epurare cu osmoz; inversa,
care deservegte
de asemenea depozitul de degeuri
gi stalia de sortare. De asemenea,
levigatul
produs in zona de maturare este transferat la stalia de epurare.
GomPostarea
-
descriere
Tehnologia de compostare anticipeaza rcalizarca fazei de bio-oxidare cu insuflare de
aer in materialul
plasat
in interiorul celulelor de compostare utilizate
pentru a delimita
degeurile
gi pentru a evita emiterea de mirosuri neplecute. Sistemul este modular; fiecare
modul este constituit dintr-o celuld de compostare.
Dimensiunile fiecerei celule sunt de
aproximativ 1O x l6 metri; in5ltimea totale a celulei este de aproximativ
7 metri; ineltimea
care
poate fi utilizatd a materialului este intre 2,5 gi 3,5 in funclie de tipul de degeuri. Volumul
total rezultat este de aproximativ
400 m".
Princioalele elemente ale sistemului de compostare complete sunt:
-
Pereti
de siguranld;
- ugi
principale cu deschidere rapidd
(chiar
9i
cu telecomanda);
- sistem de ventilare
9i
distributie a aerului /
sistem de colectare a levigatului;
205,82 m3lzi
400,00 m3/ciclu
1
,94
zile
21
,0O
zile
24,00 zilelciclu
312 zilelan
'13
cicluri/an
13 celule
'l
0.000 m'lh ventilator, cu o
din celula cu ajutorul
de
prelucrare mobila
materii organice non
Dupd incheierea celor 21 de zile, deqeul stabilizat este scos
maginii de incdrcat cu rofi. Magina de incdrcat alimenteaz5 ecranul
pentru
a separa amestecurile remase in degeul stabilizat
(plastic'
biodegradate etc.). Sita inferioari este trimisd apoi in zona de maturare, in timp ce sita
superioard este trimisd direct la depozitul de degeuri.
Degeurile stabilizate rdmAn timp de 15 zile in zona de maturare acoperite, iar la
sfArsitul acestei
perioade nu mai au mirosuri nepldcute
9i
pot fi utilizate drept ?nvelig pentru
depozitul de deseuri.
3. DEPOZIT ECOLOGIC
Stabilirea depozitului conform
(DC) organizat la Lupac,
presupune o serie de
construclii de inJrastructure care sunt necesare pentru buna funclionare a depozitului de
degeuri. Toate configuraliile au fost stabilite
pe
baza urmdtoarelor
principii (avAnd in vedere
pantele de teren):
-
colectarea facild a levigatului, evitAndu-se amestecarea sa cu apa de ploaie;
-
accesul usor al autogunoierelor
pand la capetul celulei;
-
constructia unui ganl perimetral pentru scurgerea apei de
ploaie;
-
inaltimea finali a volumului degeurilor nu ar trebui s5 depdgeasce cu mult
topografia existente.
Depozitul confom de degeuri se realizeazi in trei etape-celula:
- pentru prima etapa, 127.000 m" de excavari
9i
125.000 m" de ramblee' volum
necesar
pentru configurarea zonei
pentru unitatea de management a deqeurilor centrala.
Suprafata
primei
celuie este de aproximativ 32.070 m2 gi o capacitatea totald de aproximativ
43d.000 m3, din care 394.700 m3 capacitatea de eliminare. Baza celulei a fost configurati in
forma de W. Pantele vor fi in longitudinal 1% gi transversal 3% dintr-o direclie, respectiv Bolo
din alt| directie. in|llimea varfului este cu cel
putin 0,20 m mai mare decAt cea a bazei;
- pentru
a doua celule sunt necesari 259.000
-m3
de excaveri gi 122.000 m3 de
ramblee. Suprafala celulei v-a fi de aproximativ 54.0^00 m'. Celula va avea o capacitate totala
de aproximativ 1 .125.000 mt, din care 1 .065.000 m" vor fi capacitatea de eliminare;
- pentru
a treia celuld vor fi necesari lB1 .000^m3 de excavdri
9i
100.000 m3 de
ramblee. Suprafata celulei va fi de aproximativ 40.500 m'. Celula va avea o capacitate totale
de aoroximaiiv 780.000 m3, din care 73o.0OO m3 vor fi capacitatea de eliminare.
Capacitatea
totaldt de degeuri
pentru cete trei celule
-va
fi de 2.335.000 m3, iar
capacitatea totald de eliminare va fi de aproximativ 2'190'000 m' .
sistemul de cdptugire a noului depozit include
(de
jos p6n6
sus): cdptugeala cu clea,
geomembrana, geotextil, strat de nisip, strat de drenaj.
invelis de argild
- baza gi pe4ile laterale ale depozitului de degeuri consta dintr-un
strat mineral, care satisface cerinlele
privind permeabilitatea
9i
grosimea cu un efect
combinat in ceea ce
priveste protejarea solului, apa subterand
gi apa de suprafala,
echivalenti cel
putin
cu k s 1,0 x 10-' m/s, grosime
>
1,0m.
invelis geosintetic
-
membrana
polimer -
tipul de membrani
polimer selectatd este
pElD,
deoarece are o rezistenta chimica mai mare in comparalie cu maioritatea altor tipuri de
membrane polimer gi are
proprietdti lizice care
pot rezista la cele mai
presiuni privind
depozitul de degeuri. Grosimea membranei polimer va fi de cel
pulin 2 mm.
Geobrtil
-
este utilizat
pentru protejarea invelisului
polimer impotriva ruperii
9i
uzurii
in timpul lucrdrilor de instalare
gi impotriva deteriordrilor cauzate de
particulele din stratul de
drenaj. Geotextilul este un geotextil nelesut din
polipropilene rezistent impotriva razelor UV,
polietileni sau
poliester care
poate rezista la expunerea la soare timp de minimum 2 ani.
Greutatea
geotextilului este de
> 1 000
g/m'.
Strat de nlslp
-
este utilizat,
pe langa geotextil, pentru protejarea inveligului
polimer
impotriva ruperii gi uzurii in timpul lucrdrilor de instalare
9i
impotriva deteriordrilor cauzate de
particulele
din stratul de drenaj. Stratul de nisip este alcdtuit din
particule mai mici de 0,08 m.
Grosimea stratului este de cel
putin
0,10 m.
Stratul de drenaj
- grosimea
stratului de drenaj este de 50 cm, iar materialele utilizate
sunt din
pietrig calibrat, firi a fi drenat, fArd conlinut de argile sau ndmol. Continutul de
materiale organice
(CaCOg) este sub 20%.
Nivelarea
9i
compactarea - degeurile descercate sunt imediat nivelate gi
compactate. Pentru compactare se utilizeaze utilaje de tip compactoare cu role din o!el.
Acoperirea
periodici -
se realizeaze pentru a
preveni apari,tia mirosurilor neplecute,
imprdstierea de catre vAnt a degeurilor usoare, proliferarea insectelor, a
paserilor, precum gi
pentru
a conferi depozitului un aspect relativ estetic. Materialul folosit
pentru acoperire
poate
fi pemant obignuit
(eventual de la excavdrile efectuate
pentru amenaiarea depozitului) sau
degeuri inerte de materiale de construclie concasate.
4. LUCRARICONEXE
Infrastructura necesara
pentru
functionarea corespunzatoare depozitului cuprinde:
Intrarea
princiPali
-
ingridire;
-
Cabina de
pazS - construclia
podului de c6ntirire;
-
Podul de cintdrire
- instalat la poarta de intrare gi echipatd cu un terminal
extern de cAntdrire
pentru inregistrarea tuturor datelor gi^informaliilor necesare. Capacitatea
indicativa este de 60 t
9i
mdrimea sa de aproximativ 55 m'
;
-
Zona de
prelevare de mostre
-
este localizatd dupa
podul de cAntdrire
9i
este
utilizati
pentru prelevarea de
probe pentru
a identifica daci degeul ar trebui sau nu sA intre
in unitatea centrald de management al degeurilor. Suprafala este de aproximativ 80 m'.
-
Cladirea administratiei
-
unitatea
pentru personal este de sine statetoare,
localizate intre zona de tratare a degeurilor
9i
poarta. Unitatea acoperd nevoile de
administrare ale depozitului
gi ale staliei de sortare
gi Tlt/l B simplS/stalia de compostare.
Clddirea administrativd acopera o suprafali de circa 350 m';
-
Clidirea de intretinere
-
incinta este
planificate pentru func,tionarea obignuiti a
depozitului la fel ca
Qi
a staliei de sortare s,i statiei simple MBT de compostare si este
localizat; aproape de zona de tratare a degeurilor. Clidirea de intrelinere acoperi o
suprafata de 300 m2. Clddirea va include faciliteli ca spatiu de lucru, garaj, depozit,
platou de
spelare a camioanelor;
-
Parcare
pentru personal
9i
vizitatori;
Drumuri interne;
-
Drumul de acces
-
pe
un drum de aproximativ 1.905 m se realizeazd accesul
camioanelor cu
gunoi in incinta centrald
pentru managementul degeurilor. Drumul este
previzut
cu un sens
pe
direcfie, cu o ldlime totald de 6 m
9i
cu
ganluri laterale care
preiau
ape
pluviale;
-
Sistemul de sPilare al rotilor;
-
Zona de
proteclie impotriva incendiilor
- localizati in perimetrul depozitului;
-
Sistemul de lupta impotriva incendiilor
- conectat la rezervorul de apa
corespunzetor, cu un volum suficient care este monitorizat astfel incet si asigure rezerva de
incendiu.
5. uilLlrATl
5.1. ALIMENTARE CU APA
-
din forajul ce se executd in baza Studiului
hidrogeologic gi face obiectul unui alt act de reglementare din
punct de vedere al gospoderirii
aperor.
Pentru calculul necesarului de apd menajeri s-a considerat un numar de maximum
88 oersoane
-
utilizatori de ape, cu un debit specific conform STAS 1478190 de 75llomlzi,
rezultAnd astfel un debit zilnicmediu de 6,6 m3/zi
10,076
l/s), respectiv de 1650 m3/an.
Pentru consumul tehnologic de apd, constituit din spilare
pardoseli hale, sp6lare
roti autovehicule, se folosesc spalitoare sub
presiune, care au un consum de api de
0,13
-
2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 2,7
(250 zile
pe
an).
mtzi (o,ost l/s), respectiv 675 mslan
debit zilnic mediu de 9,3 m3/zi
Consumul anual mediu va fi de
Pentru consumul total de ape a rezultat astfel un
(0,1 1
ys]
9i
un debit maxim zilnic de 12,09 m"zi (0,14 l/s).
2325m".
Reteaua de alimentare cu api va fi realizata din
leava
PEID Dn100 mm.
5.2. EVACUAREAAPELOR UZNTE
in urma activitdtilor de
prelucrare
9i
eliminare finali a degeurilor menaiere,
pe
amplasament vor rezulta mai multe categorii de ape uzate:
- levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat
pe fundul spaliului de
depozitare
(format din apa con,tinute de degeuri
gi apele meteorice care se infiltreazi
prin
degeuri);
- ape uzate menajere
provenite de la grupurile sanitare ale clddirilor administrative
gi
cu folosinle similare;
-
ape uzate tehnologice
9i
de la spilarea
platformelor tehnologice;
- ape uzate
provenite de la spdlarea autovehiculelor.
a) Levigatul
produc[ia
de levigat cuprinsd intre 39,80
-
62,38 m32i
pentru celula 1, intre 60,63
-
1 13,63 m3/zi
pentru celula 2
9i
intre 50,00
-
80,45-m'/zi
pentru celula 3.
Cantitatea maxima de levigat - 118,15 m"lzi, are loc cdnd celulele 1
9i
2 sunt
pline,
iar celula 3 este in tuncliune.
Levigatul, colectat intr-un tanc de egalizare cu un volum de cel
pulin 850 m", este
trecut
prin
unitatea de
prefiltrare de unde ajunge in unitatea de osmoza inverse. Tratamentul
de
preiiltrare consti in 2 filtre. Unitatea de osmoza inversi include 2 linii de osmozd inversa
in i
pas,i (care lucreazd in mod simultan),
permilAnd ca
procedura de curdlare sd nu implice
stoparea intregului
Proces.
b) Apele uzate tehnotogice
9i
apete de spilare de la obiective de
pe
ptattormele tehnologice
(ape uzate inclustriale)
- provin de la spilarea autogunoierelor
9i
a
platformelor gi spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, staliei de compostare,
atelierului
mecanic, zonei de alimentare cu carburanli.
Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice
9i
organice
precum
9i
de
substante organice dizolvate
9i
pot fi impurificate cu produse petroliere'
batorita conlinutului
ior, aceste ape sunt colectate
gi direc.tionate cdtre bazinul de
stocare levigat, apoi cdtre stalia de epurare din incintd. Dupa epurare, apele uzate epurate
sunt evacuite in'bazinul de retentie ape uzate epurate
gi apoi evacuate in valea Starcovat,
afluent al
pArAului Gelug.
Bazinul de retenlie ape epurate are capacitatea de 250 m3'
Apa rezultatd din spilarea
pardoselilor zonelor de receplie, sortare si expeditie
degeu uscat, receplie
gi sortare degeu umed, zona maturare
9i
expedilie compost, este
colectate
prin
intermediul unor
guri de scurgere
gi este conduse la o retea exterioara de
canalizare realizatd din tuburi PVC cu Dn 16 cm
9i
Dn 20 cm.
Re,teaua deverseazd apele colectate intr-o sta.tie de
pompare prefabricati tip dmin
din PEID echipat5 cu electropompe submersibile
pentru apa uzate (1 +1)
9i
sunt
pompate
orintr-o conducte din PEID PN6 de 63mm in bazinul de stocare a levigatului,
9i
epuratd in
cadrul statiei de ePurare.
c) Apete uzate menajere
provenite de la grupurile sanitare
.
ale clidirii
administrative
$i
cu folosinle similare sunt colectate
gi direclionate cdtre bazinul de levigat, de
unde sunt direclionate catre stalia de epurare
9i
apoi evacuate in bazinul de retentie ape
epurate
9i
apoi evacuate in valea Starcovat, atluent al
pArAului Gelug.
Debitul de ape uzatd ca urmare a consumului de ape
pentru nevoi igienico-sanitare,
tehnologice gi ape de spalare este:
- Quz
zi med =
1 1
,05
m'/zi
=
0,1 3 l/s;
_
euz
zi max =
1 4,36 m"
lzi =
0,17 lls;
-
Qu,
ora, .a, =
1
,60
m3/h
=
0,44 l/s'
Debitul total de ape uzate: Quz
zi max
=
132,51 m3/zi
=
1
,53
l/s.
STATIA DE EPURARE este
proiectat5 pe principiul epurarii
prin procesul osmozei
inverse.
Tratarea levigatului si a apelor uzate se rcalizeaze cu ajutorul echipamentelor
speciale, modulare, care sunt selectate ca funclie a fiecarui caz specific.
Stalia de tratare a levigatului include urmetoarele unitati:
-
rczeNor de echilibrare
levigat
-
un bazin in care se stocheaza levigatul
Si
apele
uzate inainte de a fi pompate catre sta,tia de epurare;
-
unitate de Pre{iltrare;
-
unitate de separare;
-
unitate osmoza invers6;
-
rezetvot de colectare a apelor epurare.
Atat levigatul, cat gi apele uzate menajere gi tehnologice, sunt colectate intr-un
rezervor de echilibrare a levigatului cu un volum de 850 m3.
Unitate de
pre-filtrare - levigatul impreuni cu apele uzate colectate sunt conduse la
unitatea de
prejiltrare,
urmatd de unitatea de separare, iar de aici la unitatea osmoza
inverse. Tratarea cu
pre-filtrare
conste in doua filtre de nisip. Unitatea osmozd inverse constd
din 1-linie
-
3-pasi-osmoza
inverse
(funclionand simultan), ceea ce
permite folosirea
procedurii
de cuiatire feri necesitatea de a opri intregul
proces. Apele uzate colectate care
intra in sistem vor fi filtrate cu filtre de nisip. Doue carcase de filtrare
permit delinerea uneia
in functiunea gi a celeilate in standby. O
pompd centrifugald curela un filtru datoriti funcliei
de spdlare cu apa
proveniti din rezervorul cu apd curatai in timp ce celelalt se afle in
funcliune, iar unitSlile de tratare funclioneazd continuu.
lJnitatea de separare
-
de la filtrele cu nisip, apele uzate sunt conduse intr-o unitate
de separare unde are loc indepdrtarea amoniacului.
In statia de separare a amonlaculul'
continutul de amoniac va fi astfel indepenat din levigat gi transformat apoi intr-o solulie salina
de dmoniac.
pentru
a cureF apele uzate, fluxul este distribuit in partea- superioata a coloanei
de separare. Aerul este intiodus deasupra capetului coloanei, condus in contraflux la levigat,
iar amoniacul este indepertat din lichid. Apele uzate
preluate de
pe fundul coloanei au
continut scdzut in amoniac.
Apele uzate curdtate sunt
pompate afare cu
pompa de
descdrcare.
Valoare
pH-ului la iegire este ugor mai scazuta decdt la intrare. Coloana
funclioneaza
9i
in condilii de
presiune atmosferice. Straturile compacte sunt realizate din
polipropilena
9i
sprijinite cu o bar6 de sprijin realizati din
polipropilend. Distribuirea lichidului
bste aiigurata
printr-un distribuitor continuu care este realizat din
polipropilenS. Turnul de
separare este echipat cu un dispozitiv de eliminare a lichidelor. Intreaga instalatie este
montatd oe un container.
Unitatea de osmozd inversd
-
apele uzate sunt conduse la unitatea de osmozd
inverse. inainte de a fi trimise la unitatea osmoza inversi, anti-detartrantul
9i
acidul sulfuric
sunt adeugate
pentru a impiedica detartrarea membranelor
9i
pentru a corecta valoarea
pH-
ului. Aoa uzatdL brut6 trece
prin
filtrele cartusului de 10 mm
(rata de filtrare) ca
pas final al
f iltrarii
pentru
a
proteja membranele impotriva cantitililor mari de solide suspendate. O
pompd conectatd in
paralel asigure
presiunea necesard de funclionare
pentru procesul de
osmoza inversd. Prin pompele avansate, cu dispozitiv de accelerare, centrifugale de inalta
presiune, este asigurat la suprafata membranei un flux transversal ridicat. Parametrii
principali ai apelor uzate, cum ar fi temperatura,
presiunea, conductivitatea s,i pH-ul vor fi
controlate automat de PLC. Unitatea de osmoza inverse este un sistem complet automatizat,
care
poate fi pornit
9i
oprit
prin intermediul semnalelor externe
precum senzorii de nivel in
9
amonte
gi aval de sistem. Apele uzate sunt operate la o presiune de 20-50 bari. Presiunea de
functionare depinde de nivelul de
poluare
a membranelor gi va fi reglat de fluxul mdsurat in
conducta de colectare a
permeatului. Reglarea
presiunii cu supape de control a motorului
mentine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilitd de 60-65o/o. Pentru a trata
levigatul brut cu un sistem de osmozd inversd, va fi aplicatd o membrand cu o bard de
distantare mai mare
pentru a impiedica blocarea membranei. Concentratul din acest stagiu
va fi descdrcat inapoi in depozitul de degeuri.
Permeatul din acest stagiu
poate fi utilizat ca apa cu ratd
pe
depozitul de de;euri sau
poate fi descdrcat in emisar dupa o reglare finali a
pH-ului cu o solulie diluatd de hidroxid de
sodiu. De asemenea,
permeatul este necesar pentu curelarea interna a sistemului.In timpul
Orocesului de oSmozd inversa, un Strat anorasat Se va forma
pe membrane Ca urmare a
compugilor organici din levigat. Cand fluxul de
permeat este incetinit de straturile ancrasate
de
pe
membrane, un ciclu de curdlare este necesar
pentru a indeparta ancrasarea si
pentru
a reface
performantele
membranelor.
Ca urmare a utilizdrii unui sistem cu 2 linii, nu este necesard oprirea complete a
funclionirii normale a staliei. Doar o singuri linie
poate fi opritA
9i
supusi
procedurii de
cur6iare in timp ce celelalt continui sd funclioneze. Solulia concentratd din sistem a liniei de
curaiat este indepartate, iar permeatul este transferat intr-un rezervor de curelare intern. Se
adaJga substanla de cure,tare chimicd, iar aceaste solulie se inc6lze.?te
9i
circuld in sistem
pentru a indeparta straturile ancrasate
gi detartrate de
pe membrane. DYPd curetarea acestei
iinii, aceeagi
proceduri de curilare
poate fi efectuate de cetre cealaltd. DupA terminarea
ambelor
proceduri,
ambele linii
pot
functiona din nou conform
procesului normal.
Rezeruorul de colectare ape uzate epurate
-
apa tratate din unitatea de osmoze
inversd este consdusd la rezervorul de colectare a apei epurate. Rezervorul are dimensiuni
suficiente
pentru a colecta apele epurate din ultimele 3 zile. Pe baza calculelor
privind
proiectarea, rezervorul are un volum efectiv de 250 m''
Parametrii de calitate ai
permeatului
sunt controla,ti automat
pe principiul
conductivitetii. Acesta nu poate fi evacuat din bazinul de stocare ape epurate, decAt daci
indeplineste condiliile de calitate impuse.
Apele epurate colectate in bazinul de colectare sunt
pompate
9i
descercate
in final
orin intermediul conductei de descdrcare in Valea Starcovat.
Valea Starcovat.
5.3. EVACUAREA APELOR PLUVIALE
Apele
pluviale colectate de
pe supraJata
platformelor tehnice gi parcdri sunt captate
prin sistemul de canalizare
pluviald cu
guri de scurgere si rigole'
Apa
pluviali provenitd de
pe suprafala celulei de depozit nr. I este colectate
prin
intermediul a trei sisteme, astfel:
-
colectarea apei meteorice
provenita de
pe suprafala exterioara a digului aferent
celulei de depozit se face
prin intermediul
ganlurilor de
pdmAnt amplasate la baza acestuia;
-
colectarea apei meteorice drenate de
pe
suprafata interioare a celulei de depozit,
reprezentand apa cu
potenlial contaminat
(levigat) se face
prin intermediul stratului de drenaj
gi a conductelor de drenaj;
colectoare de canalizare a levigatului,
provenit din zona interioara a celulei de
depozit.
Apele
pluviale colectate
prin canalele deschise din zona e)derioare a digului
perimetrai aferent celulelor de depozitare, de
pe acoperiguri, a drumurilor de serviciu
-9i
spatiilor verzi sunt evacuate, dupa ce sunt trecute
prin separatorul de
produse petroliere, in
'10
valea Starcovat, afluent al
pArAului
Gelug.
.aproximativ
100 m fali de depozitul de degeuri.
In emisar sunt evacuate apele
pluviale
degeurile. Pentru colectarea apelor meteorice
efectuate urmdtoarele lucreri:
- rigole pe marginea interioari a bermelor,
-
rigole pe marginea interioari a coronamentului digurilor perimetrale,
-
rigole perimetrale la baza digurilor perimetrale.
Apele pluviale infiltrate prin masa de degeuri sunt preluate prin
sistemele de drenare
gi colectare de pe pantele
9i
de la baza celulelor, urmAnd a fi tratate ca levigat.
Dupa inchiderea finalS a depozitului, apele din
precipitatii
colectate prin
sistemul de
drenaj de suprafald, precum si cele rezultate din giroirea pe pantele
depozitului
-
ambele
categorii fiind considerate convenlional curate
-
sunt
preluate prin rigolele special
prevazute
gi apoi deversate in emisar.
Debitul maxim de ape pluviale
colectat va fi dei Qpruviarcarc,r
=
690,88 l/s.
5.4. INDICATORI DE CALITATE Al APELOR UZATE EVACUATE (Conditii
de
evacuare in Valea Starcovat, afluent al pArAului
Gelug)
Levigatul, apele uzate de tip menajer, apele
pluviale impurificate colectate din zona
depozitului
gi
apele uzate tehnologice (asimilabile levigatului) epurate, inainte de evacuare
(printr-o singura
gu16
de vdrsare) in emisarul natural, nu vor depigi limitele admisibile ale
indicatorif or de calitate stabilite conform HG 18812002 cu modificdrile gi
completirile
ulterioare
(NTPA
001):
indicator de calitate valoare admisi
Dll 6.5i8.5
susDensiitotale 35 mo/l
CCO-Cr 125 moll
cBo5 25 mq/l
azot amoniacal
(NH4')
2 mo/l
azotiti
(NOi)
1 mo/l
azotati
(NOs-)
25 mo/l
fostor total
(P)
1mo/l
substante extractibile cu solventi orqanici 20 mq/l
fenoli antrenabili cu vaDori de aoe 0.3 mo/l
fier total ionic
(Fe".
Fe") 5 mo,4
crom total
(Cf'
si Cf')* 1 mo,'l
cadmiu
(Cd")
O,2 mgl
manqan total
(Mn) 1 mo/l
cupru
(Cu")* 0.1 mo/l
plumb
{Pb'-)-
O,2 msll
zinc
(zn'-)'
0.5 mq/l
sulfuri
si
hidrogen sulfurat
(Sr'')
0,5 mg/l
reziduu filtrat la 105'C 2000 ms/l
Alti indicatori de calitate nespecificati, se vor incadra in limitele maxime admise de
NTPA-001 aprobat
prin H.G. 352t2005. in funclie de natura degeurilor se vor stabili limitele
indicatorilor gi
conform HG 351/2005
precum gi frecvenla de monitorizare a indicatorilor de
calitate ai apelor uzate epurate inclusiv a
puturilor
de monitorizare.
5.5. MONITORIZAREA CALITATII APELOR FREATICE
Sistemul de monitorizare a depozitului de degeuri cuprinde urmetoarele componente:
-
sistem de monitorizare levigat;
-
volum, compozilie levigat, compozitie levigat tratat- in perioada
operationala
si in perioada post
-
inchidere;
sunt prevdzute 5 puncte de prelevare probe levigat (conform plangei
anexate documentatiei);
-
sistem de monitorizare a aoelor subterane:
Valea Starcovat se afla la o distantd de
din amolasament care nu vin in contact cu
din zona de depozitare sunt
prevezute
a fi
'Il
-
nivel, compozitie;
-
pentru verificarea gi
depistarea eventualelor degraddri ale sistemului de
izolare la depozit s-a
prevezut
un sistem de monitorizare format din trei
puturi de observatie, amplasate doud in aval
gi
unul in amonte de depozit;
monitorizarea calitSlii apei freatice se va face prin prelevdri de apd din cele
trei foraje de control
9i
efectuarea de analize chimice
pentru urmdtorii
indicatori:
pH,
CCOCT, CBOs, NHa*, NOg-, sulfati, cloruri, metale
Si
alte
elemente care se vor considera necesare;
-
sistem de monitorizare a apelor de suprafald: sunt
prevazute doue
puncte de
prelevare probe
ape de suprafala
(conform plangei anexate documentaliei);
-
sistem de monitorizare a biogazului;
-
sistem de monitorizare a instalatiilor.
Avizul de
gospodirire a apelor se emite cu urmatoarele conditii:
-
Proiectantul instalaliilor de epurare este responsabil de atingerea
parametrilor de
calitate ai efluentului statiei de epurare, in condiliile unei exploatdri corespunzatoare a
aceslela.
-
Avizul de
gospodarire a apelor nu exclude obligatia obtinerii
9i
a celorlalte
avizelacorduri de la unitatile care au in administrare in zona obiective a ceror
functionare ar
putea
fi afectate de realizarea investitiei
propuse'
-
Dupd definitivarea solutiilor alese
gi dimensiondrile sistemului de epurare a levigatului,
a apelor uzate tehnologice
9i
fecaloid-menajere se va transmite la A.N."Apele
RomAne"
gi la A.B.A. Banat completarea documentaliei cu descriea tehnologiei,
parametrii
9i
caracteristicile tehnico-constructive ale acestor Sisteme de epurare.
-
Efluentul staliei de epurare
proiectate inainte de utilizare in scop tehnologic ca si apa
conventional curatd se va supune in mod obligatoriu dezinfectiei
-
Realizarea forajului de alimentare cu apa se va executa numai dupa obtinerea
actului
de reglementaie din
punct de vedere al
gospodaririi apelor, conform
prevederilor
legale.
-
in cazul in care se va constata nerespectarea
(depSgirea) valorilor indicatorilor de
calitate specificati in tabel, autoritatea de gospodirire a apelor igi rezervd dreptul de a
Solicita titularului
gisirea variantei tehnice optime
pentru a inlStura sursa de
poluare.
-
Realizarea lucrarilor la Celulele de depozitare,
inclusiv a lucrarilor de etansare a
fundului depozitului, se vor executa in perioadele de timp cand nivelul hidrostalic al
apelor freatice va fi sub adancimea maxima a
gropii obligatoriu in teren uscat.
-
in oerioada de executie a luCrarilor Se vgr lua toate masurile care se impun
pentru
eviiarea
poluarii
apelor subterane
9i
de suprafala,
pentru protectia factorilor de mediu,
a zonele apropiate
9i
se vor lua masuri de
prevenire
9i
combatere a
poluarilor
accidentale.
-
Beneficiarul are obligatia anunlarii A.B.A. Banat cu 10 zile inaintea inceperii lucririlor.
-
se va respecta strategia nationala sj planul national de
gestionare a degeurilor
precum gi legislalia in domeniul degeurilor:
prevederile ordinului 95/2005
privind
stabilirea criteriilor de acceptare gi procedurilor preliminare de acceptare a deqeurilor
la depozitare si lista nationala de degeuri acceptate in fiecare clas6 de depozit de
degeuri, HG 349/2005
privind depozitarea degeurilor, ord.75712004
pentru aprobarea
Normativului tehnic
privind depozitarea degeurilor.
12
-
Receptia lucrarilor ascunse de la Centrul de management al degeurilor Lupac se va
face numai in prezenta delegatului de la AN Apele Romane
-
Administratia Bazinala
de Apa Banat.
-
Suprainallarea depozitului
peste
cota de umplere
prevazute in documentatie este
interzisd.
-
Este interzis6 evacuarea de ape uzate neepurate din gi de
pe suprafata depozitului in
ape de suprafatd sau subterane.
-
La terminarea lucrarilor se vor degaja eventualele resturi de materiale rezultate de la
executia lucrarilor
propuse.
-
Pentru inchiderea depozitului se va solicita un aviz de g.a. separat, in baza unei
documentatii tehnice intocmita conform
prevederilor
Ordinului 79912012 al MMGA de
cdtre un oroiectant certificat de Ministerul Mediului.
-
in situatia in care se modifica lucrarile s,i
/sau
caracteristicile acestora, beneficiarul va
solicita aviz de
gospodarire a apelor modificator.
-
Beneficiarul va informa
publicul privind intentia sa referitor la investilia
propusi,
conform
prevederilor Ordinului M.M.G.A. nr. 104412005
Prezentul aviz nu se refera la stabilitatea
9i
rezistenta lucrarilor
propuse.
La ounerea in functiune a obiectivului, beneJiciarul este obligat, in conformitate cu
prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificdrile
gi completarile ulterioare, s5 solicite
organelor de gospodarire a apelor, emiterea Autorizatiei de
gospodarire a apelor'
Avizul de
gospodarire a apelor igi mentine valabilitatea
pe toata durata de realizare a
lucrarilor, dace executia acestora incepe la cel mult 24 de luni de la data emiterii
9i
daci sunt
respectate
prevederile inscrise ?n acesta; in caz contrar avizul igi pierde valabilitatea.
Nerespectarea
prevederilor prezentului aviz atrage raspunderea administrativd dupe
caz,
precum
9i
rispunderea civili sau
penald conform
prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996
cu modificdrile
9i
completarile ulterioare.
Documentatia tehnicd inaintata, vizata spre neschimbare de cdtre autoritatea de
gospodarire a apelor face
parte integranta din
prezentul aviz.
ILIE
DIRECTOR D.M,R.A.
dr. ing. DlQgos CAZAN
[\A
K-
D,M.R.A., S,A,A.G.A.
intocmit: dr. ing. lrina STATE
\N/ z
\U
SEF SERVICIU
ing. Daniela.SACUlU
(
I
kn^-,1.'7
13