Você está na página 1de 20

1.

Aplicai un pansament rulant pe articulaia radiocarpal

La aplicare, bandajul se va ine n mna dreapt n aa fel ca captul liber s fie


inferior. Captul liber se aplic cu suprafaa exterioar pe suprafaa afectat,
fiind fixat cu mna stng. Apoi bandajul este rotit pe suprafaa corpului cu
mna dreapt, meninnd compresia uniform asupra esuturilor. Dou trei
ture ale bandajului trebuie s acopere complet cele precedente, pentru o fixare
sigur.
n procesul de aplicare, bandajul se va schimba periodic dintr-o mn n alta.
Bandajul va fi aplicat uniform, compresiv, dar nu tensionat. Bandajul aplicat
tensionat poate provoca dereglri de circulaie sanguin i ca consecin
complicaii ischemice. La aplicarea bandajului pe membre este necesar lsarea
liber a degetelor pentru supraveghere dinamic asupra circulaiei sanguine.
Fixarea sigur a pansamentului se va obine prin mrirea numrului de ture a
bandajului, dar nu prin aplicarea lui strns.
Bandajul n opt este optimal pentru regiunea radiocarpal i mn. Bandajul
se fixeaz n regiunea radiocarpal sau a mnii prin cteva ture circulare a
bandajului de lime medie. Dac bandajul se iniiaz din regiunea mnii, atunci
dup turele fixative el se orienteaz pe diagonal proximal, cuprinde regiunea
radiocarpal, se ntoarce la locul iniial, acoperind regiunea afectat. Numrul
de ture este condiionat de sigurana fixrii materialului de pansament.

Aplicai un pansament triunghiular pe cap


Bandajul dat este utilizat pentru fixarea materialului de pansament pe plgi n
regiunile frunii sau regiunii piloase a capului. Baza triunghiului este ndoit
formnd marginea bandajului de 5 cm
2.

Apexul bandajului se arunc peste cap n aa fel ca s atrne liber asupra


regiunii occipitale. Capetele bandajului triunghiular sunt trecute superior
pavilioanelor auriculare n sens dorsal, ncrucindu-se n regiunea occipital de
asupra apexului, trecute n sens ventral i se leag pe frunte.
3.

Aplicai un pansament triunghiular pe antebra

4.

Aplicai un pansament triunghiular pe umr

5.

Aplicai un pansament convergent pe articulaia cotului

6.

Aplicai un pansament divergent pe articulaia cotului

Aplicai un pansament triunghiular pe plant


Bandajul dat este utilizat pentru acoperirea traumatizrilor vaste ale plantei. Dup
aplicarea pansamentului pe plag, planta este aranjat n centrul bandajului
triunghiular. Apexul bandajului acoper planta pn la nivelul articulaiei talocrurale. Surplusul de bandaj este ndoit, capetele ncrucind-se i cuprinznd
planta, se vor lega pe partea anterioar a gambei.
7.

8.

Aplicai un pansament triunghiular pe mn


Bandajul dat este utilizat pentru acoperirea zonelor vaste de traumatism ale
mniilor. Dup aplicarea pansamentului steril pe plag, mna este amplasat
pe bandajul triunghiular n aa fel ca partea palmar a regiunii metacarpiene
s se afle la nivelul bazei bandajului.mn Degetele i partea dorsal a mnii
se acoper cu apexul bandajului pn la regiunea metacarpian. Surplusul de
bandaj este ndoit, capetele se rsucesc n jurul mnii i se leag pe partea
anterioar a antebraului.

Aplicai bandajul capelin


Bandajul capelin este un bandaj complex utilizat n cazul plgilor i
traumelor prii piloase a capului. Se folosete bandaj de lime medie, ce se
ncrucieaz cu o ligatur aplicat sub form de panglic pe regiunea parietal.
Dup fiecare ncruciare a bandajului cu ligatur, se schimb direcia turei din
din regiunea fronto-parietal pe regiunea occipital, crend o capelin.
9.

10.Aplicai bandajul cciulia lui Hippocratte


Bandajul cciula lui Hippocrates este un bandaj complex n caz de plgi i
traume a prii piloase a capului. Se ndeplinete prin intermediul bandajului
bipolar (bandaj rulat egal din ambele capete). Cu polurile contrapuse ale
bandajului se aplic ture ce se traverseaz perpendicular reciproc, periodic

ncruciindu-se n regiunile frontal i occipital. Bandajul obinut acoper


capul similar unei cciuli.

11.Aplicai un pansament n pratie pe nas


12.Aplicai un pansament n pratie pe brbie
O poriune de bandaj rulant poate fi utilizat pentru pregtirea bandajului pratie.
n acest scop, o fie de bandaj se va tia longitudinal din ambele pri, lsnd n
centru o poriune ntreag de lungime necesar. La ncruciarea capetelor
bandajului pratie n centru ei se formeaz o adncitur, care face posibil
acoperirea regiunilor proeminente ale . Bandajul pratie de obicei se utilizeaz
pentru fixarea pansamentului pe brbie sau la nas

13.Aplicai un pansament n pratie pe frunte

14.Aplicai un pansament rulant pe antebra

52.Selectai unguentele hidrofile i explicai sfera lor de utilizare

53.Selectai unguentele lipofile i explicai sfera lor de utilizare



: (, ),
(,
),

55.Apreciai indicele masei corporale la un bolnav cu masa - 84 kg i talia - 172 cm


i interpretai rezultatul
imc+.= 28.4
Indicele de masa corporala se calculeaza impartind greutatea exprimata in kg la inaltimea exprimata
in m la patrat: IMC = m / (h2)
m
[kg]
IMC[kg/m2] =
h2
[m2]

interpretarea IMC-ului
IMC

Ce inseamna

sub 18,5

subponderal

intre 18,5 si 24,9 greutate normala


intre 25 si 29,9

supraponderal

intre 30 si 34,9

obezitate clasa I

intre 35 si 39,9

obezitate clasa II

peste 40

obezitate morbida

57.Selectai preparatele pentru anestezia local prin badijonare. Numii sfera de


utilizare
Badijonare folosit n ORL i oftalmologie, const n badijonarea mucoaselor
respective cusoluie de cocain 5-10%;
72.Aplicai i nlturai o sutur de pe plag

73.Explicai pricipiile suturrii pielii, aponeurozei, intestinului i vasului sanguine


, , ,
.
. ,

.
. .
46 (, , .).
0,51 . ,
. . 0,81 ,
. ,
. ,
. - .
.
. ,
. , 1,52 ,
.
. -
. ,
. .
.
( ) .
.
, .
, ,
1,52 .
.
.
. 0,71 .

11,5 .
,
. .
( . ).
1.52
.
(). ,
. . 1
1,5 , ,
.
.
.
.
,

74.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile asistenei chirurgicale de urgen n


cazul asfixiei mecanice, provocate de corp strin n laringe
,
:
, -
,
- ;
.
, .
, -
, , .
,
.
, ,
.

75.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile abordului venos central prin tehnica Seldinger
Tehnica Seldinger implica introducerea unui fir ghid pe acul de punctie arteriala, indepartarea acului de punctie din
lumenul arterial cu pastrarea pe loc a firului ghid care va fi suportul de introducere a unei teci cu dilatator. Extragerea
ghidului scurt din teaca fixata la nivelul punctiei permite introducerea ulterioara in lumenul arterial a unor catetere de
diferite dimensiuni si forme, utilizate in abordarea selectiva a ariilor de interes diagnostic si terapeutic

76.Indicai reperele anatomice i demonstrai tehnica efecturii pericardiocentezei


Pregtirea pacientului:
Pacientului i se va explica necesitatea manevrei, obinndu-i-se acordul
pentru efectuarea punciei pericardice
Administrarea de Atropin 1 mg s.c., cu 20-30 min naintea punciei
(prevenirea reaciilor vagale, cu agravarea hipotensiunii arteriale, bradicardie sau
asistol)
Asigurarea unei linii venoase i instituirea perfuziei cu ser fiziologic
Combaterea anxietii, sedare, eventual anestezie de scurt durat cu:
Diazepam 5-10 mg i.v. sau Midazolam iniial 2 mg i.v. bolus n 30 sec (repetabil
pn la doz total de 0,07 mg/kg, fr a depi 1,5 mg i.v la vrstnic). Riscurile
anesteziei i.v. sunt reprezentate de detresa respiratorie acut prin mecanism central.
n cazul acestui accident, antagonizarea specific se va efectua prin administrare
rapid de Flumazenil 0,2 mg i.v., n 15 sec, apoi 0,1 mg i.v. rapid la fiecarea minut,
pn la reluarea respiraiei sau atingerea dozei maxime de 1 mg.
Monitorizare ECG i automat a TA
Poziie sprijinit, semieznd (45 fa de planul patului), ct mai
confortabil
Eventual oxigenoterapie pe sond/masc
Pregtirea cmpului operator, prin aseptizarea larg i repetat a
tegumentelor toracice i plasarea cmpurilor sterile operatorii

Sediul punciei
Va fi ales de ctre medic, n funcie de experiena acestuia sau riscul estimat
de ctre operator pentru eventuale accidente/incidente
Abordul propriu-zis va fi efectuat la 10 minute dup anestezia local cu
Xilin 1% a planurilor superficiale, cu ajutorul trocarului/canulei 16G montat la
seringa de 20 ml prin intermediul robinetului cu 3 ci
Progresia intrapericardic se va face lent, sub aspiraie continu, cu
urmrirea atent a derivaiei electrocardiografice de monitor i a aspectului
lichidului aspirat
Apariia aritmiilor sau modificarea aspectului fazei terminale ST-T a
complexelor de baz sugereaz leziune epicardic/miocardic i impune retragerea
uoar a acului
Apariia n sering a unui aspirat hemoragic impune uoara retragere a
acului, ntreruperea evacurii (prin nchiderea robinetului) i verificarea coagulrii
lichidului extras n eprubet (absena coagulrii dovedete proveniena aspiratului
hemoragic din pericard, iar coagularea acestuia demonstreaz aspirarea de snge
proaspt, deci un accident). Pentru verificarea provenienei lichidului (snge
circulant sau revrsat hemoragic) se poate i msura direct presiunea
intrapericardic manometric, prin intermediul robinetului.
Apariia de snge aerat anun neparea accidental a pulmonului.
Pe toat durata manevrei asistenta va supraveghea foarte atent bolnavul (TA,
puls, contien) i derivaia electrocardiografic de monitor.
Dup prelevarea probelor de lichid pericardic pentru examenele de laborator
i/sau evacuarea cantitii dorite, canula poate fi extras sau poate fi lsat pe loc,
cu fixarea la piele i nchiderea robinetului pentru repetarea ulterioar a manevrei.
Se va efectua pansament steril.

Variante tehnice de abord pentru efectuarea punciei pericardice:

Procedeul Marfan: abord epigastric, subxifoidian, la nivelul unghiului


dintre vrful apendicelui xifoid i rebordul costal stng. Acul se introduce la un
unghi de 45 fa de planul frontal, cu vrful acului orientat n sus i spre stnga
(spre vrful omoplatului stng). Tehnica este potrivit pentru pacienii cu torace
larg. Prezint riscul dilacerrii arterei toracice interne sau epigastrice superioare
sau al atriului drept.
Procedeul Dieulafoy: abord toracic apical, la nivelul spaiului V intercostal
stng, la jumtatea distanei (aproximativ 6 cm) dintre marginea stng a sternului
i linia medioclavicular. Acul se introduce perpendicular fa de planul frontal.
Tehnica este potrivit pentru pacienii cu torace ngust. Prezint riscul dilacerrii
arterei mamare interne i al ventriculului stng.
Procedeu Rendu: abord toracic apical jos, la nivelul spaiului VI intercostal
stng, la 8 cm de marginea stng a sternului. Acul se introduce perpendicular fa
de planul frontal. Evit riscul neprii arterei mamare interne.
Procedeu Roth: abord toracic parasternal drept, la nivelul spaiului V sau VI
intercostal drept, razant cu marginea dreapt a sternului, cu vrful acului orientat n
sus i spre stnga (spre vrful omoplatului stng).

77.Indicai reperele n selectarea locului punciei pleurale n caz de pneumotorace


i
explicai principiile tehnice ale toracocentezei
78.Indicai reperele n selectarea locului punciei pleurale n caz de hidrotorace i
explicai principiile tehnice ale toracocentezei
Scopul explorator al toracocentezei este de a pune in evidenta prezenta lichidului
pleural si recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativa si calitativa.
Acest tip de punctie are si un scop terapeutic ce consta in evacuarea lichidului si
administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala dupa spalarea cavitatii.
Medicamentele pot fi antibiotice sau citostatice.
Se recomanda toracocenteza in cazul bolilor inflamatorii, tumori pulmonare,
insuficenta cardiaca insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala.
Se va face punctie pleurala atunci cand cantitatea de lichid pleural depaseste un
litru si jumatate si exercita o presiune asupra inimii si plamanului, impiedicandu-le

sa functioneze normal
Nu se recomanda toracocenteza atunci cand exista tulburari de coagulare a
sangelui(hemofilie) si cand pacientul tine un tratament cu anticoagulante.
Locul punctiei se alege in functie de situatia si cantitatea de lichid pleural.

Daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul VII - VIII intercostal
pe linia axilara posterioara..
Daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, in zona stabilita
prin examen clinic
In cazul colectiilor purelente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de
nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea lor.
fistulizarea - aparitia patologica sau crearea chirurgicala unei fistule, adica
un canal care pune in comunicatie directa doua viscere sau un viscer si pielea.
Pregatirea punctiei
Pentru acest tip de punctie sunt necesare urmatoarele materiale: instrumente sterile
(2-3 ace de 10 cm lungime cu diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20-50 ml, seringa
de 5 ml si ace pentru anestezie, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane,
comprese), romplast, eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare (Dieulaloy sau
Potain), recipiente pentru colectarea lichidului, tavita renala
Totodata, se vor administra si medicamente precum cele tonice-cardiace, atropina,
morfina, solutiile anestezice.Pentru reactia Rivalta este necesar un pahar conic de
200 ml, 50 ml apa distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete.

Pacientului i se administreaza cu 30 minute inainte executie punctiei o fiola de


atropina pentru a preveni accidentele.Atropina scade excitabilitatea generala si a
nervului pneumogastric.Apoi se asaza in pozitie
sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scaunel, cu mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea opusa sau cu
trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flecate pe brate, cu mainile la ceafa,
coatele inainte.
Pacientii cu stare buna se asaza calare pe scaun cu spatar, antebratele fiind
sprijinite pe spatarul scaunului iar cei in stare grava se asaza in decubit laterak, pe

partea sanatoasa, la marginea patului.


Executia punctiei
- se face de catre medic, ajutat de 2 asistenti medicali si se desfasoara in salon sau
in sala de tratamente.
- asistentul 1 pregateste radiografia pacientului si isi spala si dezinfecteaza mainile,
iar asistenul 2 adiminstreaza o fiola de atropina cu 30 de minute inaintea punctiei,
asza musamaua si aleza pe masa punctiei si dezbraca toracele pacientului
- medicul stabileste locul punctiei iar asistentul 2 asaza pacientul in pozitia
corespunzatoare locului ales.
- asitentul 1 pregateste locul punctiei, printr-o dezinfectie de tip II si serveste
seringa cu anestezic
- medicul efectueaza anestezia iar cei doi asistenti servesc manusile chirurgicale,
campul chirurgical si supravegheaza pacientul si ii mentine pozitia corespunzatoare
efectuarii punctiei.
- medicul asaza campul chirurgical in jurul toracelui sub locul punctiei
- asistentul 1 serveste acul de punctie adaptat la seringa si dezinfecteaza locul
punctiei
- medicul executa punctia si aspira lichidul
- asistenul 1 preia seringa cu lichid si il introduce in eprubete,apoi serveste
medicului aparatul respirator
- in acest timp asistentul 2 mentine pacientul si il indruma sa-si retina tusea si este
atent la culoarea fetei si respiratie.
- medicul introduce solutiile medicamentoase iar asistentul 1 serveste seringa cu
solutie medicamentoasa in functiei de scopul punctiei.
- medicul retrage acul de punctiei iar asistentul 1 dezinfecteaza locul si il
comprima cu un tampon steril si aplica pansamen uscat fixat cu romplast.In acest
timp asistentul mentine in continuare pozitia corecta a pacientului si verifica
culoarea pielii si respiratia.
- dupa executia punctiei, pacientul este ajutat de catre asistenti sa se aseze in pat, ii
ridica membrele inferioare, scoate aleza si musamaua, inveleste pacientul.
79.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile tehnice ale toracostomiei (drenrii
cavitii pleurale)
c. c-c
2%
. ,
,

.


(. 110).

. , ,
.


( 5-6 ).

.



, ,
. 500800 .
, .

. ,


, , ,
.
,
.

. ,

,
, .
, 5% , (
1300-1500 ).
1000-1500
-
.

c c 2000-2500
c, c.
c c 2-3 c (
4500-5500 ).
c cc c c
c, c c c c c.
.
500-1000 ,
(1000 10 4%
500 ).

. -
(. 111).
8-10%
.
55-60%
.
,
.

c .

,
.


(
40-60 ) . ,
.

, ,
, ,
,
, ,
, , .


, .
,
- .

80.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile tehnice ale laparocentezei


0,25-0,5%
( )
I 2-2,5
( . 2-2,5 ).
.'

,
45
.
&
, ,
^ ,
, ,
10-15 . - 30-40
, -5 (
).
, 10
.. ,
.
: (
), ' ( ), (
), ( ), ( ),
( ).
.
, , ,
, -
.
,

""
( - ).
0,9%
( - 1000 , - 500 , 10 I ). (
10 ).
15 2 ( ,
,
, ).
2
,
, .
I 500 ,
,
20000-30000 I 3 ,
-
.

, ,
.
.

(
).

81.Demonstrai tehnica instalrii sondei nazogastrice

82.Demonstrai tehnica instalrii i extragerii sondelor pentru tamponad n caz de


hemoragie digestiv superioar din varice eso-gastrice
Tehnica efecturii (Sonda Sengstaken-Blakemore):- Explicarea manevrei
pacientului contient.- Evacuarea coninutului gastric cu o sond standard.Anestezie local a orificiilor nazale cu lidocain spray, 8-10pufuri.- Introducerea
sondei pe o narin, perpendicular pe planul feei,progresiune se efectueaz prudent
de-a lungul cloazonului na-zal.- Odat ajuns n orofaringe, capul pacientului este
flectat nain-te.- Pacientul nghite, zonda este mpins progresiv cu ocazia micrilor de deglutiie.- Sonda este introdus pe lungime prealabil determinat,
nprincipiu pn la al III-lea semn.- Verificarea bunei poziii a sondei se face prin
reflux de snge,de lichid gastric i prin auscultaie epigastric.- Se umfl balonul
gastric cu 100-150 ml aer sub control mano-metric.- Se trage sonda n aa fel nct
balonul gastric s fie la jonciu-nea esocardial.- Gulerul de fixare este adaptat la
orificiul nazal i meninut npoziie prin dou cardonae ataate fiecare la orificii
laterale ireunite posterior.- Balonul esofagian se umle la o presiune de 25-30 mm
Hg (60-80 ml aer) i se obtureaz.- Aspirarea sondei, apoi sifonaj (punga de
colectare situat de-cliv).- Controlul presiunilor se face prin intermediul
manometruluicare msoar i tensiunea arterial. Presiunea eficace pentru aasigura
o hemostaz este de 50-60 mmHg.- n caz c sngerare persist, greutatea ataat la
exterior asuprasondei va fi mrit.- Dac hemoragia s-a oprit, presiunea din
balonul esofagian sescade o dat la trei ore cu 5 mm Hg, pn la 25 mmHg.- La
fiecare 6 ore, balonul esofagian se golete timp de 5 min,pentru a evita leziunea de
decubit. - Dac hemoragia s-a oprit la o presiune intraesofagian de 25mmHg,
tamponamentul esofagian se continu pe o perioadde cel puin 12 ore, apoi se
elibereaz aerul din baloane. Balo-nul este meninut n poziia sa nc n
urmtoarele 4 ore i dacn timpul de supraveghere nu apare recidiv, sonda se
extragecu atenie.

83.Selectai instrumentele necesare pentru cateterizarea vezicii urinare la un


pacient brbat i femeie. Explicai tehnica efectrurii

84.Selectai necesarele pentru efectuarea tueului rectal i a anoscopiei. Explicai


tehnica efecturii i interpretai depistrile posibile.
Anoscopia
Este o modalitate de examinare cu ajutorul unui
instrument de mici dimensiuni, rigid, tubular, numit
anoscop sau speculum anal. Acesta este introdus cativa
centimetrii in interiorul anusului pentru evaluarea
problemelor canalului anal. Este folosita pentru
diagnosticarea hemoroizilor, fisurilor anale dar si a
unor anumite tipuri de cancer.

Você também pode gostar