Introducere

Alegerea acestei teme de studiu s-a fcut pe baza unor criterii subiective, dar i obiective
dat fiind faptul c a putea evidenia poziia deosebit pe care o are turismul n structura
mecanismului economic, si rolul su activ n evoluia i modernizarea societii este necesar
n prealabil nelegerea, analiza i definirea principalelor trsturi ale acestuia, respectiv a
evalua locul pe care acesta l are n ziua de azi n complexul mecanism al fluxurilor
financiare.
Schimbrile continue din practica turistic au facilitat intensificarea cercetrilor cu
privire la coninutul i trsturile definitorii ale acestui domeniu, au cerut formarea unui cadru
metodologic unitar pentru nregistrarea i analizarea dimensiunilor efectelor pe care acesta le
produce.
nc din antichitate, populaia a urmrit dintotdeauna s i lrgeasc orizonturile
cunoaterii, cltorind cu scopul de a participa la !ocurile "limpice, precum i pelerina#ele la
locurile de cult ale vremii, sau staiuni cu ape termale. $u toate acestea nu putem face referire
la o circulaie turistic organizat. Spre sf%ritul &vului 'ediu, ns, se pare c turismul ia o
amploare semnificativ raportat la activitile anterioare, primele (circuite) atestate istoric
fiind cele ntreprinse de tinerii europeni care la terminarea studiilor luau parte la o cltorie
mai ampl cu scopul vizitrii marilor centre de atracie din &uropa, tot atunci apr%nd pentru
prima dat noiunile de (turism) i (turist)
*at c forma turistic pe cont propriu, se poate spune c a aprut cu mult nainte de cea
organizat+ totui se poate face referire la o industrie turistic n adevratul sens al cuv%ntului
de abia din perioada nceputului epocii moderne.
$ontinua activitate, profunzimea i dezvoltarea schimbrilor din toate sectoarele
economiei naionale i internaionale, precum i a societii n sine, se observ n evoluia i
interdependena ramurilor economice, n repoziionarea sectoarelor componente n
concordan cu necesitile procesului tiinific.
n condiiile dezvoltrii durabile a unei industrii, valorificarea superioar a resurselor
turistice se impune cu pregnan, ac n orice domeniu economic. Aceasta presupune at%t o
valorificare complex i eficient n contextul unui turism intensiv, c%t i o prote#are i o
conservare a valorilor turistice.
$unoaterea procedeelor de concretizare a cererii turistice, a cererii turistice, a
coninutului i particularitilor fiecrei forme, a determinanilor tipici i desfurrii lor,
,
precum i a congruenelor dintre acestea, prezint importan pentru definirea strategiei n
progresul turismului, pentru compunerea perspectivei unitare de circulaie a informaiilor i
luare a deciziilor, pentru integrarea n sistemul categorial internaional.
-otenialul natural i antropic este sursa unor variate forme de turism, care n condiiile
rii noastre sunt reunite ntr-o gam deosebit de larg i este bine cunoscut c faptul c
turismul, ca activitate economico-social este ncadrat n sfera serviciilor. .ealitile lumii
contemporane demonstreaz tendina creterii rolului serviciilor n viaa economic i social
a rilor dezvoltate. Are loc o cretere continu a ponderii acestora n totalul investiiilor i
forei de munc ocupate, fenomen ce reclam gsirea celor mai rapide ci i mi#loace de
sporire a rentabilitii serviciilor.
/intre activitile din sfera serviciilor, un rol important l #oac turismul. -rivit ntr-o
viziune sistematic, acesta poate fi considerat at%t ca sistem n raport cu ntreaga economie
naional sau cu sfera serviciilor, c%t i ca sistem care are ca subsistem toate organismele care
concur la desfurarea i realizarea activitii de turism.
0ipsa cunoaterii i analizei proceselor, interdependenelor i formelor ce apar n
industria turismului ca o consecin a dinamicii sale, poate duce la o dezvoltare necontrolat a
acestuia, implic%nd impacturi economice, socio-culturale i de mediu ncon#urtor grave+ din
aceast cauz pentru a minimiza nea#unsurile, societatea trebuie s creeze un ansamblu de
msuri i criterii pe care s fundamenteze perspectiva unui turism tiinific.
Aceasta este de fapt i obiectivul lucrrii i anume urmrirea printru-un stagiu de
practic la o agenie turistic a felului cum se aplic i se practic aceste noiuni de clasificare
a formelor de turism, i dac se poate vorbi n practic de un turism fundamentat tiinific.
1
1. Industria turistic
,., $oncepte etimologice i definitorii
/atorit creterii tot mai mare a importanei pe care o are turismul n ultimul timp a dus
inevitabil la creterea dorinei de a defini c%t mai clar i n form complet a acestui fenomen.
2rmrirea tiinific a acestui fenomen necesit luarea la n calcul a coninutului
economic i social pe care l are, schimbrile de care are parte continuu duc%nd implicit la
reformularea conceptelor cu care se lucreaz.
3urismul n linii mari apare ca un fenomen economico-social tipic civilizaiei
contemporane bine mpm%ntat n via societii i deci prin urmare influenat de cursul pe
care aceasta o are, care se adreseaz unor grupuri sociale largi rspunz%nd n totalitate
necesitilor acestora, turismul iese n eviden printr-un nalt dinamism at%t pe plan naional
c%t i internaional+ totodat datorit caracterului su de mas i prin coninutul su complex,
turismul antreneaz un potenial material i uman de o mare anvergur cu implicaii deosebite
asupra cursului evoluionar al economiei i societii i relaiilor interumane pe toate
nivelurile.
n ceea ce privete etimologia cuv%ntului (32.*S') acesta provine din termenul
englezesc (to tour)- a cltori, av%nd deci semnificaia de excursie, cu toate acestea cuv%ntul
de fa deriv de la unul francez (tour)- cltorie cu scop de agrement, de recreere, care la
r%ndu-i provine din greac (tournos) si din latin (turnus) pstr%nd semnificaia de circuit n
sensul de cltorie.
4enomenul datorit cruia un mare numr de persoane i prsete temporar locul de
reedin i devine , pentru o perioad consumatoare de bunuri i servicii n alte localiti
constituit de mult timp o atracie pentru cercettori observ%ndu-se c acest caracter de
consumator al vizitatorului sporete volumul veniturilor n zonele n care acesta se afl din
cauza faptului c turistul apeleaz pe l%ng serviciile tipice cum ar fi cazarea i la altele de
genul celor de comer sau de alimentaie sau de petrecere a timpului liber cu scopul de a
dob%ndi diferite obiecte i bunuri cu specific local, sau de a profita de facilitile specifice ale
zonei vizitate.
5
n turism se disting dou tipuri de relaii6
relaiile materiale care au loc atunci c%nd turitii apeleaz la anumite
servicii pltite
relaii imateriale 7intangibile8 (rezultate din contactul cu populaia
local, cu civilizaia cultura, tradiiile, instituiile publice etc. din ara vizitat)
,
3urismul, deci trebuie definit i urmrit n str%ns corelaie cu toi aceti factori mai ales
pentru c n turism i n activitile ce rezid din acesta se nasc relaii deosebit de complexe
ntre zona turistic i vizitator i chiar ntre turism ca ramur a economiei naionale i celelalte
capitole ale vieii publice cum sunt cele economice, culturale, financiare, politice etc.
/atorit transformrilor importante care au avut i au loc in cadrul economiei mondiale s-
a a#uns la creteri i dezvoltri semnificative in ceea ce privete venitul, retrasarea barierelor
comerciale i politice i de aici creterea cltoriilor i implicit a necesitaii de informaii cu
caracter turistic.
1
$u toate acestea mrirea numrului i diversificarea tipologic a structurilor, instituiilor i
persoanelor implicate n elaborarea, organizarea, i promovarea cltoriilor 7agenii de turism,
organizaii turistice, organizaii hoteliere, firme de transport etc.8 au accentuat i intensificat
cererea de informaii turistice fapt ce a dus inevitabil i n pai repezi la o supradimensionare
a surselor de date care utilizau concepte diferite+ din aceast cauz s-au remarcat dificulti i
probleme n cunoaterea i evaluarea produsului turistic i a fenomenului turistic i implicit i
n aceste cazuri se a#unge implicit la diminuarea posibilitilor de comparare internaionale
relevante i clare.
Astfel a devenit impetuos necesar gsirea unui sistem unitar i dezvoltarea unei
terminologii comune.
n ,995 $omisa de Statistic ":2 - sesiunea 1; s-a definit in mod oficial i intenional
noiunea de turism6
(Activiti desfurate de persoane pe durata cltoriilor i se#ururilor n locuri
situate afara reedinei obinuite pentru o perioad consecutiv ce nu depete un an
7,1 luni8 cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive)
/ezvoltarea turismului, integrarea sa n structura economiei moderne se reflect ntr-o
mbogire continu a coninutului su i o diversificare a formulelor de manifestare.
,
"scar Sna<, -etre =aron, :icoleta :eacu > Economia Turismului, &d. &xpert, =ucureti, 1??,
1
.odica 'inciu Economia Turismului, ,999
@
/easemenea participarea la micarea turistic a unor categorii sociale tot mai largi a
condus la apariia de noi forme, adaptarea lor permanent la cerinele turitilor i condiiile
cltorilor. $unoaterea modalitilor de caracterizare a cererii turistice a coninutului i
particularitii fiecrei forme in parte are o deosebit importan n definirea strategiilor
pentru dezvoltarea turistic.
" alta definiie acceptat pe plan mondial este aceea a profesorului elveian dr. A.
Bunzi<er
5
6 (3urismul este ansamblul de relaii i fenomene care rezult din deplasarea i
se#urul persoanelor n afara domiciliului lor, at%t timp c%t se#urul i deplasarea nu sunt
motivate printr-o stabilire permanent i activitate lucrativ oarecare.)
@
(2nii specialiti au reproat acestei definiii c este prea general , c nu exclude unele
forme de deplasri ce nu au scopuri pur turistice, generate de anumite fenomene social-
economice n defavoarea manifestrilor strict individualizate care i caracterizeaz, nainte de
toate pe turiti)
C
n concluzie pentru a defini sub orice form turismul, trebuie avute n vedere urmtoarele
caracteristici de baz6
sejurul are durat limitat
sejurul nu trebuie se devin reedin definitiv
deplasarea persoanelor n cursul cltoriei efectuate
sejurul ntr-o localitate din afara domiciliului a persoanei care se deplaseaz
$onferina :aiunilor 2nite asupra turismului i cltoriilor internaionale de la .oma
,9D5, a recomandat utilizarea termenului vizitator pentru a desemna (orice persoan ce
viziteaz o ar, alta dec%t cea n acre se afl reedina sa obinuit, pentru orice alt motiv
dec%t desfurarea unei ocupaii remunerate n interiorul rii pe care o viziteaz). Aceast
definiie acoper dou categorii de vizitatori6
turiti - vizitatori temporari ce stau cel puin 1@ de ore n ara vizitat i ale
cror motive de cltorie pot fi grupate n6 loisir, afaceri, familie, misiuni i reuniuni
excursioniti > vizitatori temporari ce cltoresc pentru propria plcere i stau
mai puin de 1@ de ore
5
"scar Sna<, -etre =aron, :icoleta :eacu > op. cit. pg. 1,
@
Bunzi<er A, Erapf > Allemeine !remdenver"e#rsle#re, Furich, ,9@1
C
"scar Sna<, -etre =aron, :icoleta :eacu > op. cit. pg. 1,
C
-ornind de la ideea c turismul se refer n principiu la cltoriile oamenilor, n afara
zonei de reedin, definirea coninutului acestuia aduce n prim plan aspecte cum sunt scopul
cltoriei, distana i durata deplasrii, precum i caracteristicile subiectului cltoriei,
respectiv ale turistului+ de aici i numrul mare al studiilor consacrate acestui domeniu
opereaz cu analiza intercorelat a categoriilor de (turism) i de (turist).
n ceea ce privete uurina turismului de a atrage turiti totul ine de capacitatea acestui
numit potenial6 potenialul turistic ansamblu de elemente naturale, cultural istorice i
economice care prezint anumite posibiliti de valorificare turistic sau o anumit
funcionalitate, adic este vorba de acele valori a cror punere n funciune n scopuri turistice
necesit lucrri de amena#are i echipare, investiii de capital i un volum important de
cheltuieli i munc uman+ potenialul turistic naional reprezint totalitatea resurselor
turistice pe care le ofer cadrul natural al .om%niei prin componentele sale6 relief, structur
geologic, condiii climatice, ape etc., potenialul antropic reprezint elementele cultural
istorice, tehnico-economice i serio-demografice ale rii noastre care prin valoarea lor
intrinsec intereseaz activitatea de turism i genereaz anumite fluxuri turistice.
Grile i popoarele lumii se nscriu peisa#ul turistic mondial prin anumite particulariti
naturale , economico-sociale, istorice, religioase, de limb care i las urma asupra
potenialului turistic de aici rezult%nd i nclinaia spre anumite forme turistice.
$ondiiile social-economice i mai ales cele financiare i tehnologice sunt determinate n
nivelul de valorificare a acestor resurse turistice indiferent de natura i nivelul de amena#are
atrag anual un numr nsemnat de turiti.
'ultiplele conexiuni ale turismului i implicaiile n viaa economic, social, cultural, i
politic, rolul su atractiv n societate, pe de o parte, i transformrile sale ca fenomen, pe de
alta, argumenteaz actualitatea preocuprilor pentru cunoaterea coninutului turismului i a
incidenelor sale, pentru descifrarea mecanismelor de funcionare.
n acest context se nscriu i eforturile specialitilor privind definirea, cu rigurozitate
tiinific, a sistemului categorial integrat turismului, a interdependenelor cu celelalte
componente ale economiei, de cuantificare a efectelor sale.
3urismul este n ziua de azi, prin coninutul i rolul su, un domeniu distinct de activitate,
o component de o importan maxim a viii economice i sociale pentru un numr tot mai
mare de ri ale lumii.
D
$c#imbrile importante din economia mondial au dus la creteri deosebite ale
produciei pe plan financiar% dar i la reduceri ale barierelor politice i comerciale dintre
ri au dus inevitabil la o evoluie exploziv a numrului de cltorii i a statelor ce iau parte
la circulaia turistic% intensific&nd comunicarea n acest domeniu i sporind nevoia de
informaii.
'n ultima perioada de timp% ca expresie a creterii fr precedent a rolului tiinei si
te#nicii% a transformrilor intr-un factor siur si de nenlocuit de prores si de prosperitate%
se contureaz un nou sector al economiei naionale% sectorul cuaternar ( al materiei cenuii )%
al cercetrii tiinificii si dezvoltrii tehnologiei, cunoaterii tiinifice. *e asemenea%
trebuie sa avem in vedere si faptul ca pe msura ce tiina si te#nica se dezvolta tot mai
puternic% impactul eneralizat al te#noloiilor avansate poate sa duca la distruerea rapida
a delimitrii tradiionale a muncii in sector primar% secundar% teriar% cuaternar% in munca
fizica si intelectuala% in munca productive si neproductiva. Acest aspect prezint importanta
deosebita pentru elaborarea si nfptuirea strateiei de dezvoltare a microeconomiei% pentru
msurarea si interpretarea eficientei acesteia.
Activitatea turistic este deci una deosebit de complex cu o multitudine de faete% cu
ncrctur economic important% aflat la intersecia mai multor ramuri i sectoare din
economie% toate acestea sindu-si reflectarea n varietatea punctelor de vedere cu privire la
coninutul noiunii de turism i a conceptelor adiacente.
Turismul s-a transformat ntr-o activitate care antreneaz de la un an la altul un
numr de persoane tot mai nsemnat de persoane mai ales datorit creterii tot mai
accentuate a numrului oamenilor de pe continente% mririi venitului i a duratei medie de
via pe cap de locuitor% modernizarea mijloacelor i cilor de transport - a infrastructurii
n spe -% extinderea automatizrii i informatizrii n industriile existente care a dus
inevitabil la mrirea timpului liber destinat relaxrii i recuperrii% micorarea numrului
populaiei din spaiul rural i deci evident de aici i creterea nivelului de urbanizare%
respectiv creterea radului de informaii la nivelului omului de r&nd.
0iberalizarea tranzaciilor internaionale cu servicii este importanta si pentru ca poate
contribui la difuzarea cunotinelor tiinifice, culturale, artistice, etc., dezvoltarea turismului
internaional si in general a tuturor categoriilor de servicii internaionale. Astfel, reducerea
barierelor comerciale conduce ca firmele de turism interne sa se confrunte cu concurena
internaional, iar preturile serviciilor turistice interne cu preurile internaionale. Aceasta va
obliga firmele la o alocare mai eficienta a resurselor si o specializare in conformitate cu
avanta#ele lor comparative. *ntr-un mediu liberal, ageniile de turism, hotelurile, unitile de
;
alimentaie vor fi determinate sa foloseasc productiv resursele iar consumatorii vor beneficia
de produse mai ieftine si corespunztor calitativ.
+a fenomen i activitate uman turismul reprezint o serie de particulariti care i pun
amprenta asupra oranizrii evidenei economice a sistemului informaional a procesului de
analiz i decizie, turismul este o activitate eteroen i n consecin corelaiile sale
constitutive sunt foarte numeroase% de asemenea el este o ramur de polarizare ce acoper o
serie de activiti at&t specifice c&t i activiti aparin&nd altor ramuri. Aceast
caracteristic se reflect n structura complex a sistemului de indicatori cu coninutul i
metodoloia concret de calcul i analiz a fiecruia.
Turismul mbin activitatea de comer extern i prestri servicii externe cu cea de comer
intern i prestri servicii interne.
$-a ajuns la concluzia c turismul este de fapt i poate deci fi considerat o marf
invizibil% un subiect de neociere n comerul internaional. -entru a putea atrae turiti o
serie de state au acordat vizitatorilor o am de facilitai pentru a putea cltori i a se putea
caza pentru perioade mai mari de timp cum sunt reducerile de tarife n cazul transporturilor
etc.% n final ajun&ndu-se la un turism activ de la unul care era pasiv% un rol deosebit n
dezvoltarea industriei turistice av&ndul leiferarea reimului anual de munc% a concediilor
pltite% ceea ce a influenat timpul liber.
-ractica turismului se amplific pe zi ce trece mai ales datorit tendinei de cretere a
nevoii de evadare, fapt impulsionat de accentuarea creterii bneti, practicrii cresc%nde a
turismului itinerant, remarc%ndu-se tendina de segmentare a turismului i astfel se
delimiteaz mai clar turismul de tineret, turismul adulilor i cel al v%rstei a treia fiecare av%nd
motivaii specifice i concepii proprii.
0a populaia care are o ocupaie se observ o tendin de segmentizare a concediilor cum
sunt cltoriile de evadare, concediile de odihn, turism de afaceri, etc. toate acestea fc%nd ca
ofertanii de turism s se confrunte cu clientel tot mai exigent care prezint o cerere
dezvoltat pentru un nivel de confort c%t mai ridicat.
/e cele mai multe ori turistul c%nd cumpr o vacan, achiziioneaz nu doar o gam de
servicii, ci i o anumit imagine i utilizarea unui mediu.
.rmrind coninutul i trsturile sale definitorii% turismul rspunde cerinelor unui
domeniu distinct de activitate% reprezent&nd% n tot mai multe state% o ramur important a
economiei.
*iversitatea activitilor ncorporate n coninutul prestaiei-industriei turistice ca i
prezena unora dinte ele n structura altor ramuri ale economiei% confer turismului
H
caracterul unei ramuri de interferen i sintez. *e aici rezult amploarea i complexitatea
leturilor dintre turism i celelalte componente ale economiei% toate acestea red&nd poziia
important pe care o are turismul n structura mecanismului economic i n industria de
profil% precum i rolul su activ n procesul de dezvoltare i modernizare a economiei i
societii.
,.1 3urismul ca ramur a economiei naionale
$reterea tot mai mare a volumului turistic i mrirea complexitii ofertei de servicii
turistice existente pe pia, au dus n timp la generarea i formarea unei adevrate (industrii a
cltorilor i turismului)ceea ce las lesne de neles faptul c s-a a#uns la o tratare a
fenomenului turistic ca o adevr ramur de sine stttoare a economiei naionale ntr-o plin
i continu dezvoltare, constituind o component a sectorului teriar.
3urismul pe toate planurile fie ele interne sau internaionale a nceput s devin o activitate
social economic n plin cretere i dezvoltare in raport cu civilizaia contemporan,
civilizaie modern i dinamic intr-o continu transformare i datorit (caracterului su de
mas), se adreseaz unor grupuri sociale mari-largi din punct de vedre numeric, rspunz%nd in
totalitate necesitailor si nevoilor pe care acestea le prezint, iar prin esena complex
antreneaz un mare potenial material i uman care duce cu siguran i implicit la interferene
ma#ore n evoluia i procesul economiei mondiale i naionale ca i n relaiile internaionale
existente+ totodat industria turistic stimuleaz i impulsioneaz celelalte ramuri ale
economiei naionale prin activitatea sa.
*ndustria cltorilor i turismului rm%ne o ramur de consecin, spre deosebire de alte
sectoare de prestri servicii, a crei cretere i dezvoltare n fiecare etap dat va fi
ntotdeauna intr-o str%ns legtur cu nivelurile i ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri
ale economiei naionale.
Agenii economici urmresc s satisfac dorine fizice i psihologice. Se vizeaz obinerea
de beneficii psihologice de pe urma unei cltorii, sau a unei afaceri ce are drept scop
ncasarea de profit.
D
$um trebuie sa fie alocate resursele rare cu elul de a satisface nevoile i
dorinele consumatorilor.
D
*oan $osmescu > Turismul% fenomen complex contemporan % Editura Economica% /001% p 2/
9
/e aici apar trei scopuri importante ale turismului6
;
maximizarea efectelor > primare i secundare > produse de investiiile turistice
asupra unei comuniti sau zone
maximizarea importanei experienei psihologice pentru turiti
maximizarea profiturilor firmelor ce genereaz bunuri materiale i servicii
turitilor
&xistena unei interdependene, a unor efecte indirecte ntre turism, respectiv dezvoltarea
sa i creterea economiei naionale este c%t se poate de clar av%nd n vedere antrenarea cererii
pentru a gam de bunuri i servicii, care ntr-o alt situaie nu ar fi fost create i date spre
v%nzare sau spre prestare.
Astfel aceste efecte indirecte au loc n cea mai mare parte n sectoarele de activitate
economic care asigur investiiile n baza tehnico-material a turismului.
Industria turistic este acea parte a economiei alctuit dintr-o sum de activiti sau mai
multe ramuri a cror funcie comun este satisfacerea nevoilor turitilor. /in industria
turistic fac parte sectoarele6
industria construciilor sau trusturile financiare care finaneaz aceast
industrie%care 3asiur investiiile n baza te#nico-material a turismului4
cele cultural artistice i manifestri sportive frecventate de turiti%
sectorul de activitate al industriei uoare i industriilor conexe are enereaz
amele de mrfuri solicitate de turiti
sectoarele de prestri servicii cu caracter eneral de care se bucur i turitii%
cum sunt transporturile n comun% pot% telefon% internet etc.
sectorul de activitate comercial% dezvoltarea reelei de uniti comerciale
destinate s satisfac cererea de mrfuri i produse necesare turitilor
sectorul locuin i alimentar care pun la dispoziie #oteluri% reedine% vase de
croazier% mrfuri aroalimentare % buturi pentru nevoile turitilor
sectoarele ce se ocup cu sistematizarea infrastructurii enerale-drumuri%
aeroporturi etc.
oranizatorii de cltorii5 aenii de voiaj i touroperatori
oranizatorii i administratorii destinaiilor5 oficii de turism naionale% reionale%
locale
;
idem
,?
Se remarc pe de o parte coninutul complex al industriei turistice i pe de alta,
interferena cu alte domenii ale economiei, ceea ce mrete dificultatea evalurii co exactitate
a dimensiunilor i aportului economic al acesteia.
3otodat datorit complexitii i naturii sale specifice, industria turistic nu poate fi
totdeauna i suficient definit n termeni de bunuri i servicii oferite ci mai degrab n tipuri
de consumatori i timp lucrat. /e cele mai multe ori turistul c%nd cumpr o vacan, cumpr
nu doar o colecie de servicii, ci i o anumit imagine, utilizarea unui mediu etc.
n ceea ce privete influena indirect asupra economiei naionale se pot enumera
urmtoarele6
efectele secundare ale investiiilor n industria turismului
efectul multiplicator al ncasrilor efectuate n industria turismului
ntotdeauna c%nd un obiectiv sau o zon turistic este creat i dat spre folosin, acesta
genereaz o cretere a economiei din zona respectiv i totodat asupra ntregii economii
naionale prin consumul de bunuri i servicii, cifrele de afaceri nregistrate i prin interferena
cu celelalte uniti, furnizori din acea zon.
Se observ n ziua de astzi c n zonele cu destinaie turistic mare, preul pm%ntului a
a#uns s creasc foarte vertiginos+aici putem aminti o analiz a economistului 0undberg care a
observat cu c%t este mai dezvoltat industria turistic ntr-o zon cu at%t mai mult urc costul
metrului ptrat de teren
H
- ntr-o zon slab dezvoltat din punct de vedere turistic, gradul de
investiie n pm%nt este doar de , I din totalul investiiei pentru hotel, iar n cazul unei zone
bine dezvoltate pe plan turistic, aceast valoare se mrete p%n la 1? I, conform teoriei sale.
'ultiplicatorul reflect volumul de activiti economice noi, generatoare de venituri care
circul n economie, cu toate c unele sectoare au legturi puternice cu alte sectoare dintr-o
economie i un mare efect de multiplicare, iar altele au o legtur mai slab i deci un efect
mai redus.
&ste c%t se poate de clar, deci c investiiile pentru crearea de centre turistice duce la
mrirea volumului v%nzrilor de bunuri i servicii i mai ales are pe l%ng acesta, o serie de
consecine auxiliare ce au i vor influena ntotdeauna economia naional6
(!enomenul este deosebit de complex % dac se are n vedere i faptul c% nc nainte de
darea n folosin a obiectivului turistic% lucrrile de investiii enereaz prin ele nsele% o
serie de venituri n industria construciilor i n industriile conexe.)
9
H
0undberg &./., Tourism economics% 6#on 7ile89$ons% /002% p. /:;
9
"scar Sna<, -etre =aron, :icoleta :eacu > op. cit. p. <=
,,
Analizele pentru msurarea incidenelor globale ale cheltuielilor turitilor strini asupra
unei economii naionale au denumit acest fenomen ca (efectul multiplicator al turismului)
Astfel, orice unitate monetar care a#unge pe piaa unei ri, i implicit n economia sa, o
stimuleaz pe aceasta din urm nu numai o singur data, ci n reprize succesive-intrrile de
valori de acest tip duc%nd la (efectul multiplicator al cheltuielilor turitilor)
,?
&xist ns posibilitatea existenei unei industrii dezvoltate a turismului, dar o srcie
accentuat a populaiei locale, dac nu exist legturi de interdependen.
*n ceea ce privete partea economic, ncasrile obinute de la turitii strini se pot numi
exporturi pentru rile receptoare de fluxuri turistice.
/at fiind faptul c finanele provenite din exterior rm%n i circul pe piaa centrelor
turistice destul de mult timp, fiind cheltuii si recheltuii de c%teva ori p%n s dispar complet
din circulaia economic respectiv !.'. EeJnes a denumit exporturile realizate din serviciile
turistice mpreun cu consumul de bunuri materiale, (in#ectri) pentru economie datorit
faptului c produc cheltuieli interne.
&conomitii au recunoscut c turismul este de fapt prin esena sa o (marf invizibil) i c
ncasrile financiare provenite de aici au acelai rol i importan ca i cele ce provin din alte
ramuri ale economiei cum este comerul, fapt ce a dus la includerea turismului n tratativele
de negociere care precedau ncheierea conveniilor naionale.
,,
3ot dup terminologia <eJnesian , banii imobilizai n economiile populaiei sau
destinai pentru plata impozitelor i pierd valoarea stimulativ de a fi cheltuii i sunt numii
(scurgeri) spre alte destinaii i deci cu c%t este mai mare volumul acestor scurgeri cu at%t
efectul multiplicator al turismului este mai redus.
/e aici si ideea c o cretere economic are loc numai n cazul n care (in#ectrile) sunt
mai mari dec%t (scurgerile)
3rebuie menionat c efectul multiplicator nu este o caracteristic numai a industriei
turismului ci i a altor ramuri economice unde se nt%lnesc relaii similare.
*ndustria turistic are o form unic, reprezent%nd un conglomerat, o concentrare foarte
mare a unui numr de uniti mici, acoperind o varietate de servicii6mici restaurante, moteluri,
case de oaspei, firme de transport etc. de aici i investiiile de capacitate redus, datorit
necesitilor de capital relativ mici ale acestor firme, i ritmul rapid al acestora fc%nd din
turism un domeniu nimerit pentru relansarea oricrei economii+ investiia primar din turism
determin alte investiii n sectorul teriar, implicit investiii n spaii hoteliere, centre de
alimentaie, zone comerciale etc.
,?
4ridgen !oseph /. > *imensions of Tourism% Educational 'nstitute /00<% p. /=<
,,
$ristureanu $ristina > Economia i politica turismului internaional% p. >?''
,1
&fectul multiplicator al turismului este redat ntr-o metod simplist prin repercusiunile
cheltuielilor primare ale turitilor in cadrul unei uniti turistice6 atunci c%nd un turist achit
nota de plat la o unitate de cazare, conducerea acesteia va utiliza banii obinui n a plti
diverse datorii sau investiii, iar creditorii vor cheltui la r%ndul lor banii pentru a-i achita
propriile datorii.
,1
n ceea ce privete ara noastr, turismul are i el un deosebit rol n economie ca i n
celelalte ri i deci o pondere important, dar cu unele deosebiri chiar semnificative n unele
cazuri dup cum urmeaz.
$onform statisticilor in ultimii ani n &uropa creterea medie anual a ncasrilor i a
sosirilor ntre ,9HH i ,99D s-a situat pe plan inferior celei mondiale-fenomen redus totui de
nregistrarea unei creteri n cazul unor ari din regiunea de est si central a &uropei cu ,5C I
7fa de @C I creterea la nivel de continent8 mrindu-i ponderea de la ,@,@ I n ,9HH la
15,H I n ,99D.
Turismul internaional al rilor europene centrale i de est
Anii
Sosiri turiti ncasri
Nr.
Sosiri
(mil.)
Variaie
anual
ondere !n tot.
"uropa
Total ncasri
#ld. $S%
Variaie
anual
ondere !n tot.
"uropa
1&'
'
5@,H 1,;H ,@,@ @,1D9 ,,,1@ 5,9
1&'
&
@1,H 15,?@ ,D,D @,9@H ,C,,H @,@
1&&
(
@D,; 9,?C ,D,@ @,H@9 -1 5,5
1&&
1
CC,5 ,H,5@ ,9,@ ;,@;@ C@,,5 C,1
1&&
)
D,,D ,,,@1 1?,1 9,C,; 1;,55 C,H
1&&
*
D9,1 ,1,@, 11,1 ,1,,HC 1H,?5 ;,D
1&&
+
;C,5 H,H? 11,9 ,C,D,? 1H,,, H,;
1&&
,
@C,D ?,5, 11,C ,H,,9, ,D,C5 H,;
1&& H,,H H,1H 15,@ 1C,,1D ,5,H, ,,,@
,1
"scar Sna<, -etre =aron, :icoleta :eacu > op. cit. p. @2
,5
-
1&&
.
;9,C -9,H; 11 1C,C;@ ,,;H ,,,;
1&&
'
;D,C -5,;, 1?,D 1C,@@@ -?,C, ,,,5
Sursa6 Statisticile ".'.3., ,999
Grile din &uropa n ceea ce privete aportul turismului n economia naional pot fi
grupate dup cum urmeaz
ri dezvoltate , care au un potenial turistic eminent foarte bine dezvoltat, dar din
pcate cu o ofert turistic diversificat,categorie din care face parte Kermania,
'area =ritanie, rile nordice etc. care au un sold negativ al balanei de pli
externe
ri dezvoltate care au un potenial turistic eminent foarte bine dezvoltat i cu o
ofert pe msur precum *talia, Spania, 4rana, Austria cu un aport pozitiv al
soldului balanei de plai turistice, avanta#os pentru economia intern
ri n curs de dezvoltare cu un potenial turistic acceptabil mai mult sau mai puin
i cu o ofert turistic destul de reuit i deci competitiv care este valorificat pe
piaa extern i cu un sold pozitiv al balanei6 $roaia 71?H mil.8, -olonia 7,,;;9
mil. 2S/8, 2ngaria 7,,@19 mil. 2S/8, 3urcia 7D,5;1 mil. 2S/8, -ortugalia 71,,,5
mil. 2S/8
.om%nia nu face parte ns din nici una din aceste criterii, av%nd statutul ei singular. &ste
o ar care nu are nc o industrie turistic bine pus la punct i deci prin urmare nu are cum
s se foloseasc de turism pentru a contribui la creterea sa economic i cu toate c are un
potenial turistic valoros nregistreaz un sold negativ al balanei de pli turistice.
n comparaie cu rile europene .om%nia se ncadreaz sub media general n ceea ce
privete soldul balanei turistice6 -1C; mil. 2S/, ncasri pe turist6 ,;H 2S/ fa de 5@D 2S/
n &uropa centrala, pondere ncasrilor din turism n export servicii6 5D,99 I, fa de C,,HD
I, ncasri pe locuitor 15 2S/, fa de ;1 2S/, iar ca pondere a realizrilor valutare n -*=,
cu ,,; I ara noastr se afla n ,99C, n urma ma#oritii rilor din aceast zon, n urma ei
fiind doar 0etonia-?,@ I i 2craina-?,1 I.
ncasrile valutare dei au avut un anumit avans mai ales n anii ,99@ i ,99C, soldul
balanei de plai turistice a suferit depreciere simitoare, de la un excedent de ,51 mil. 2S/ n
,@
,9H9, la un deficit de 1C; mil. 2S/ n ,99;, cele mai nsemnate scderi fiind consemnate
ncep%nd cu anul ,99D.
n anii ce au succedat numrul turitilor strini cazai n spaiile de cazare turistice din
.om%nia n perioada ,99;-,999 a continuat sa scad dramatic dup cum urmeaz6
micorarea volumului de turiti n anul /000 /A%1 B fa de /00@ i cu 1 B fa
de /001
ponderea turitilor strini cazai n structurile de primire turistic din Com&nia
este nc mic-/2 B din total
Turiti strini cazai !n /om0nia 1&&.11&&&
1&&. 1&&' 1&&&
Nr. 2 Nr. 2 Nr. 2
Total turiti
Nr.
C.;1D.9H
C
,??
C.CC1.?9
5
,??
C.,?9.@@
@
,??
2 ,?? L 9D,9 L H9,1 L
%in care strini
Nr. H51.;;C
,@,
C
H?9.9,5
,@,
D
;9C.,,1 ,C,D
2 ,?? L 9;,5 L 9C,C L
Sursa6 $:S, Turismul Com&niei, =reviar statistic, 1???
$onform statisticilor oficiale
,5
n .om%nia, n anul ,999clatoriile vizitatorilor strini au
fost de C.115,9 mii sosiri, nregistr%nd deci o cretere de H,, I fa de anul precedent,
ma#oritatea sosind din &uropa-9C,H I, dintre care aproximativ D? I din ri vecine6
.epublica 'oldova71;,9 I8, 2ngaria7,9,; I8, =ulgaria79,@ I8, 2craina7,9,; I8, 3urcia7C,@
I8 i ,@,; I din 2&.
Mizitele n strintate ale cetenilor rom%ni n anul ,999 au totalizat D.,;5,C mii plecri,
cu 9 I n minus n comparaie cu ,99H.
,5
$:S 6 'nformaii statistice operative% seria 3urism, nr. @, ,999
,C
3urismul poate contribui n mare msur la dezvoltarea durabil i n particular la lupta
pentru eradicarea srciei i la protecia i conservarea mediului natural, cultural i social.
3urismul este sectorul cu o creaie de ocupaii cu care mai mare pondere+conform
estimrii ".'.3. la ora actual pe mapamond, din fiecare opt persoane ocupate, una depinde
direct sau indirect de existena i dezvoltare industriei cltoriilor i turismului+ este deci
necesar ca acesta s fie durabil, altfel pre#udiciile activitilor turistice asupra mediului, care
vor avea un impact negativ asupra societii, vor tinde s distrug nsi baza pe care s-a cldit
prosperitatea acestui sector.
,.5 -rezentarea firmei -rosper 'eridian S...0.
4irma N-rosper 'eridianN se afla amplasata in municipiul *ai, str. Otefan cel 'are nr.
,$. :u are filiale.
Istoric,nfiinare,evoluie3
$ompania de turism N-rosper 'eridianN a fost nfiinata in anul ,991 prin voina d-nei
Ana "nic 7asociat unic8 si este persoana #uridica romana, av%nd forma de societate cu
rspundere limitata ala crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul societii.
*n toate nsemnele financiare sau contabile , conform articolelor precizate in statut, se va
folosi notaia S...0.
&ste o societate liceniata 7tour operator8 cu o echipa dinamica si motivata, care i
propune sa ofere soluii complete pentru vacante si calatorii de afaceri.
Agenia desfoar o activitate 3our "perator, fiind capabila sa ofere pe l%ng produsele
standard 7bilete de avion, asigurri8 si produse proprii , create si desfurate de profesioniti.
Astfel, misiunea firmei -rosper 'eridian este de anticipa s i satisface nevoile consumatorilor
oferind produse de calitate superioara si atractive in cadrul turismului intern si internaional.
"biectivul firmei este dezvoltarea fapt ce este in curs de realizare prin achiziionarea
unui nou sediu si sa devina lider pe piaa locala, iar datorita faptului ca turismul reprezint un
barometru al nivelului de trai in ultima perioada societile de turism s-au confruntat cu
situaii dificile 7criza economica, inflaie , devalorizarea monedei naionale, scdere puterii de
cumprare, migrri ale forei de munca8 conducerea a ncercat pe cat posibil sa contracareze
,D
efectele negative ale economiei astfel nc%t firma si tot odat calitatea serviciilor s nu aib de
suferit.
*n ceea ce privete obiectivele strategice se pot enumera urmtoarele in funcie de
importanta6 calitatea produselor, imaginea firmei, profitul, cota de piaa, condiiile de munca,
inovarea.
Obiectul de activitate:
Societatea comerciala N-rosper 'eridianN face parte din r%ndul acelor societi ce au ca
obiect principal de activitate turismul intern si internaional si prestarea de servicii6 rezervri
bilete de avion, excursii, transport autocar, rezervri de locuri de cazare in diferite staiuni din
tara si strintate, tic<eting rutier 7A30ASS*=8, tic<eting aerian 7E0', A*. 4.A:$&,
=.*3SB A*.AAPS, SA*SSA*., $SA, 0243BA:SA, 3A."', /A$ A*.8, organizri de
se#ururi , serii de odihna si tratament in staiuni montane si pe litoralul 'arii :egre, asistenta
turistica pt. obinerea de vize turistice, asigurare de ghizi, agroturism, dat fiind faptul ca
administratorul societii este si reprezentant Antrec *ai, consultanta si informare turistica.
*n ceea ce privete capitalul social subscris si vrsat de asociatul unic a fost in valoare de
,??.??? lei numerar si se divide in 1? pri sociale a C??? lei fiecare care ii aparin in
totalitate iar ma#orarea sau reducerea sa rm%ne la latitudinea asociatului.
Astfel ma#oritatea capitalului social s-a realizat din sume proprii si credite.
/easemenea, conform statutului acesta se mai poate realiza si din donaii, drepturi
publicitare, beneficii care sunt stabilite prin bilanul contabil.
&xerciiul financiar contabil ncepe la , ian. si se termina la 5, dec. cu excepia primului
an, c%nd a nceput la data nfiinrii societii.
*n ceea ce privete formele de proprietate, activele corporale, societatea nu deine dec%t
sediul amplasat in cadrul unui apartament la parterul unui bloc cu adresa mai sus menionat,
un autoturism $ielo, mobilier de birou, consumabile, un fax, un telefon, o imprimanta si un
computer+ active necorporale6 se pot enumera programele financiar contabile, programele
legislative,informatice etc. :u are alte forme de proprietate.
Evoluia principalilor indicatori3
,;
$ifra de afaceri a societii -rosper 'eridian in anul 1??, se ridica la suma de ,.@
miliarde de lei pe an din care s-au dedus cheltuielile uzuale si impozitul pe venit, rm%n%nd
profitul in valoare aproximativa de @?? milioane lei, veniturile societii av%nd ca origine
ncasrile din serviciile turistice, in principal.
*n al doilea an s-a nregistrat o cretere cifrei de afaceri cu CI, cheltuielile rm%n%nd
aproximativ aceleai, ca pe anul 1??5 sa se nregistreze o cretere cu nc D I fapt ce a dus la
planificarea deschiderii unui alt sediu in *ai in cursul anului 1??@.
/in nregistrrile contabile reiese ca rata rentabilitii economice7-rof. brutQ$ap.
perm.8a nregistrat si ea o cretere pe ultimii 5-@ ani, ca de altfel si rata rentabilitii
financiare7-rof.netQ$ap.propriu8
Astfel se s-a observat un trend cresctor al cifrei de afaceri ca urmare a consolidrii
poziiei pe piaa, iar sf%ritul fiecrui exerciiu financiar prezint o situaie buna a lichiditilor
datorita a ncasrilor imediate a serviciilor prestate.
Relaiile cu ediul e!tern:
Societatea nu este subordonata nici unei alte firme sau corporaii fiind de sine stttoare.
&ste insa agent autorizat al Atlassib printr-un contract de colaborare prin care -rosper
'eridian are c%tig ,? I din v%nzri.
/easemenea Ana "nic este reprezentant al Antrec .om%nia pe #udeul *ai.
*n ceea ce privete relaiile cu instituiile financiare agenia -rosper 'eridian are legturi
cu =anc -ost unde are deschise depozite in ."0 si &2. si cu =$. unde este contul 2S/.
-e l%ng instituiile bancare firma mai deine contacte cu 4inanele -ublice unde i
debiteaz impozitele si 3MA-ul.
-rincipalii furnizori sunt parteneri interni deintorii de baza materiala-cazare, deintorii
de transporturi 7aeriene, rutiere8 si parteneri externi 7hoteluri, agenii de turism8.
/aca firma ncearc si de cele mai multe ori reuete sa satisfac exigentele clienilor, nu
acelai lucru se poate spune despre partenerii mai sus menionai 7furnizorii de servicii8 care
nu au totdeauna un raport preQcalitate atractiv, iar uneori serviciile prestate au fost sub nivelul
ateptrilor.
*n cazul recidivei se ia msura renunrii la colaborare.
4aptul ca cererea nu depete nc oferta chiar in sezon, creeaz probleme si firmei si
partenerilor acesteia si astfel s-a adoptat ca soluie diversificarea activitii, dar -rosper
'eridian prin politica de preturi, calitatea serviciilor si seriozitate a reuit sa-si pstreze
clientela.
,H
Sistemul de liceniere a condus la o cretere a calitii produselor turistice, a seriozitii
si profesionalismului anga#ailor in aceste ramura si la reducerea nr. concurenilor de pe piaa.
-entru aciunile de avengur societatea colaboreaz si cu alte firme de turism din
.om%nia si din strintate din domeniul nchirierilor de autocare, utilizare ghizi autorizai,
rezervri de locuri la restaurante, prestri de servicii adiacente.
-iaa muncii se caracterizeaz printr-o migraie destul de ridicata datorata situaiei
economice actuale, dar si destul de consistenta in ceea ce privete gsirea forei de munca dat
fiind faptul ca sunt destui absolveni care caut un astfel de loc de munca iar piaa turistica
este in continua dezvoltare.
Organizarea firei6
Structura firmei este alctuita din asociatul unic Ana "nic, care este administrator, doi
ageni de turism 0ucica Svichiu, 'ihaela /oru si un contabil. Ana "nic este membru
A.:.3...&.$. i preedinte pe regiunea *ai.
$onducerea societarii este asigurat de asociatul unic care aproba bilanul contabil si
repartizarea beneficiilor, deasemenea administratorul stabilete drepturile si obligaiile
existente, decide cu privire la mrirea capitalului social sau scderea acestuia, cesiunea
prilor sociale, fuziune, diviziunea, sau fuzionarea respectiv lichidarea societarii.
Administratorul rspunde insa si de realitatea vrsmintelor efectuate, existenta
registrelor cerute de lege, etc.
$ultura manageriala a firmei este reflectata de misiunea de baza a firmei fiind orientata
in special spre funciile si stilul managementului, obiectul de activitate, atitudinea fata de
clieni, salariai, concureni, etica afacerilor, propria imagine.
&lementele sistemului de valori pe care -rosper 'eridian le pune in valoare sunt
creativitatea, seriozitatea, disciplina, mplinirea responsabilitilor, performanta,
autorealizarea, autonomia individuala, etc.
Stilul de management adoptat de echipa manageriala este cel democratic, permi%nd
participarea anga#ailor la stabilirea obiectivelor si repartizarea sarcinilor, promov%nd climatul
inovativ. Anga#aii sunt ncura#ai sa-si dezvolte ideile sa fie creativi, sa aib iniiativa si
autonomie in exprimare. $ompania de fata este o firma etica deoarece promoveaz prin
cultura manageriala un echilibru intre profit si etica, practic%nd un management moral.
"istee inforaionale utilizate de agenii turistici
,9
*n ceea ce privete sistemele informaionale in cadrul ageniei -rosper 'eridian, se
utilizeaz pentru elaborarea programelor turistice programe de stabilire a traseelor si a
lungimii acestora ca de exemplu Auto.oute, sistemele obinuite de editare text si un sistem de
rezervri online in sistem limba#-comanda.
4/5ANI5/A#A
'anagementul firmei este orientat spre respectarea principiilor privind importanta
clienilor si a calitii serviciilor oferite, respectarea prevederilor legale si a securitii
informaiilor interne, datoria fata de clieni si cointeresarea anga#ailor.
&chipa manageriala pregtete strategia pentru a concura cu liderii recunoscui pe piaa
turistica rom%neasca av%nd in vedere ca acetia dispun de un fond economic solid sau dein un
spri#in moral si material din partea unor firme 7asociai8 de turism recunoscute pe plan
mondial.
$a strategie organizaional -rosper 'eridian a apelat la strategia de cretere, de
extindere a activitii, mai exact a volumului de activitate ceea ce ar duce la creterea
v%nzrilor si deci si a ncasrilor.
Aceste creteri trebuie sa aib loc in domeniul de afaceri curent adic in cazul serviciilor
turistice, promov%nd pt. aceasta strategia concentrrii.
A%#INIST/AT4/
A%#INIST/AT4/
Agent turism
Agent turism
Agent turism
Agent turism
6onta7il
6onta7il
1?
.euita aciunilor ntreprinse depinde de modul in care managerul este capabil sa-si
creeze o echipa completa si competitiva. Oansele reuitei sunt direct proporionale cu calitatea
colaborator motiv pt. care se acorda o atenie sporita recrutrii noilor anga#ai. $a instrument
principal in meninerea personalului se apeleaz la recompense fie sub forma bneasca fie sub
forma excursiilor gratuite oferite acestuia.
Administratorul societii are mai multe responsabiliti cum ar fi ncheierea de
contracte, este agent de turism, rezolvarea de probleme administrative, ncheiere contracte,
coordonarea activitii din firma, etc.
Agenii de turism desfoar activitile coordonate de administrator, ncheie contracte
concep programe turistice i taie chitane, se ocupa cu plata impozitelor, de relaiile cu clienii
i in permanent legtura cu diferiii furnizori sau parteneri de afaceri pentru iniierea i
derularea programelor turistice i pentru a pstra mereu actualizat baza de date, evoluia
activitii comerciale a concurenei i evoluia pieei
1,
). Servicii turistice
1., $onceptul de serviciu
0a nivelul fiecrei tari, sistemul economic este format din ansamblul relaiilor economice
istoricete constituite, in cadrul unei economii naionale, intre instituii, organizaii si alte
elemente ale activitii economice, mpreuna cu mi#loacele si p%rghiile corespunztoare pe
care piaa le impune pentru desfurarea normala a vieii economice.
&conomia naional a unei tari poate fi mprit in trei sectoare de activitate6
,. Sectorul primar, care cuprinde agricultura, silvicultura, pescuitul si industria
extractive+
1. Sectorul secundar, care cuprinde ramurile prelucrtoare ale industriei si
construciile+
5. Sectorul teriar, care cuprinde transporturile si telecomunicaiile, comerul,
turismul, finanele si alte servicii.
:oiunea de sector teriar nu este o descoperire recent, nc din anii ,91?, Allen K. =.
4isher, fc%nd referire la statisticile australiene a vzut necesitatea unei delimitri a produciei
n primar, secundar i teriar, dup gradul de urgen al necesitailor de consum pe care le
satisfac aceste sectoare 6 foarte urgente i fr urgen deosebit.
,@
-rin forma sa de activitate turismul face parte din sectorul teriar mai ales datorit
diversitii, complexitii i eterogenitii serviciilor i caracteristicilor comune cu celelalte
activiti ale teriarului,.
4iabilitatea serviciilor constituie o problem vital pentru aprecierea calitii
prestaiilor. n termeni generali fiabilitatea reprezint nsuirea serviciilor de a fi oferite i
prestate nentrerupt, n succesiunea logic a consemnrii lor, orice rupere acestui lan logic de
prestaii provoac Rfire de ateptare), ori eforturi de substituire a unui serviciu turistic cu unul
diferit dar cu coninut similar.
'ult timp importanta activitii de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind negli#ate
de economiti si ncadrate in sfera neproductiva.
Aceasta stare de fapt s-a schimbat in ultimele dou - trei decenii, pe baza urmtoarelor
date6 numai serviciile pot crea locuri de munca in numr suficient pentru a rezolva sau limita
problema oma#ului+ sectorul teriar nu este ngrdit dec%t de reglementari,care sunt repuse in
discuie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internaionale+ oferta de servicii
,@
EconomicsCecord5 -roduction% -rinmar8% $econdar8 and Tertiar8% ,95,
11
difereniate si adaptate la cerere este un element esenial al competitivitii ntreprinderilor
oricare ar fi domeniul lor de activitate.
-reocuprile specialitilor de a depi relative rm%neri in urma a teoriei economice in
raport cu dezvoltarea rapida a sectorului serviciilor au nt%mpinat greuti mai ales in privina
definirii conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate, pe de o parte, de marea
eterogenitate a activitilor economice cuprinse in categoria de servicii, iar pe de alta parte, de
numeroasele accepiuni a termenului de serviciu in vorbirea curenta.
/efiniiile date variaz de la cele bazate pe un singur criteriu de difereniere intre
bunuri si servicii pana la cele detaliate care enuna c%teva caracteristici ale serviciilor.
'a#oritatea definiiilor accentueaz in principal ca serviciile sunt Ractiviti al cror
rezultat este nematerial si deci nu se concretizeaz intr-un produs cu existenta de sine
stttoare). /e exemplu, Asociaia Americana de 'ar<eting definete serviciul ca6
Ractivitatea oferita la v%nzare care produce avanta#e si satisfacii fr a antrena un schimb
fizic sub forma unui bun. $u toate acestea definiiile de genul celor de mai sus, sunt destul de
ambigue. Astfel exista foarte multe servicii care se concretizeaz in bunuri materiale cum ar
fi6 serviciile cinematografice editoriale, de informatica, alimentaie publica.
$%nd vorbim despre materialitatea sau nematerialitatea serviciului, trebuie clarificat
daca este vorba de activitatea propriu zisa, de suporturile sale si rezultate.
Serviciul ca act reprezint prestarea efectiva si pune in legtura activitatea
prestatorului, mi#loacele materiale ale prestaiei si obiectul serviciului, respective realitatea
materiala sau sociala de transformat sau modificat. *nteraciunea elementelor menionate si
faptul ca prestaiile de servicii au caracteristici spaiale si temporale le confer trsturi de
materialitate. Astfel ca si in cazul bunurilor materiale si in cazul serviciilor este nevoie de
mana de lucru, de capital tehnic si este necesar un beneficiar adic un client.
-rincipala diferen intre procesul de producie a serviciilor si cel fabricare a bunurilor
materiale rezida in faptul ca clientul 8ace parte din sistemul de producie.
/in punct de vedere al mar<etingului, ma#oritatea definiiilor accentueaz asupra
utilitilor, beneficiilor, avanta#elor, respective satisfaciilor pe care activitile de servicii le
procura consumatorilor.
/e asemenea, pornind de la o alta caracteristica principala a serviciilor si anume faptul
ca producia si consumul, utilizarea lor simultane, serviciile sunt private ca efecte ale muncii
sau ale aciunii unor factori 7condiii8 naturali. Astfel, in /icionarul Academiei de Otiine
$omerciale din 4rana serviciile sunt definite ca ansamblul de avanta#e sau satisfacii
procurate fie direct, fie prin folosirea unui bune care l-a achiziionat beneficiarul serviciului
7alimente, aspiratoare8, sau a dreptului de a-l utiliza.
15
/emersul de definire al serviciilor este dificil si pentru ca acesta are loc si in
interiorul ntreprinderilor productoare de bunuri materiale. Astfel, Bill 7,9;;8 definete
serviciile ca R schimbri in condiia unei persoane sau a unui bun, care sunt rezultatul
activitii, pe baza de comanda, a unei alte activiti economice).
/ificultatea de a distinge precis serviciile, printr-o caracteristica cu adevrat comuna a
adus pe muli specialiti la adoptarea unei de8iniii ne9ative astfel, serviciile sunt definite ca
fiind acele activiti economice care nu sunt nici producie industriala, nici minerit, nici
agricultura.
" ultima remarca se impune referitor la noiunea de Rsector al serviciilor) sau Rsector
teriar). Aceasta are doua accepiuni6 pe de o parte, ansamblul de Rmeserii) 7contabili,
secretare, v%nztori, etc.8 care se exercita in societi de servicii 7bnci, companii aerieneS8
sau in ntreprinderi industriale sau agricole+ pe de alta parte, ansamblul unitilor de producie
statistic izolate, a cror activitate principala consta in oferirea de servicii. Acest al doilea sens
corespunde noiunii statistice de ramura.
1.1 3ipologia serviciilor
Analiza structurii si tendinelor in evoluia serviciilor se bazeaz pe datele statistice
furnizate de numeroasele clasificri sau nomenclatoare, naionale si internaionale, ale
activitilor din economie.
$lasificrile statistice, naionale si internaionale ale serviciilor sunt importante
deoarece permit reflectarea stadiului dezvoltrilor economice, inclusiv prin comparaii la
nivelul tarilor sau pe categorii de tari, dar mai importanta di punct de vedere al implicaiilor
asupra masurilor de politica economica este desprinderea unor categorii de servicii dup
criterii specifice.
" prima grupare a serviciilor, dup sursele lor de procurare, le mparte in servicii
mar8a 7mar<et sau de piaa8 si ne1mar8a 7non-mar<et sau necomerciale8. Serviciile marfa
sunt cele procurate prin acte de v%nzare-cumprare, prin intermediul pieei, iar cele ne-marfa
ocolesc relaiile de piaa. *n aceasta a doua categorie sunt cuprinse serviciile publice dar si
cele furnizate de organizaii private non-profit sau pe care si le fac oamenii nii 7Rself-
service)8.
.eferitor la serviciile non-mar<et prestate de organizaii sau instituii non-profit, este
vorba de servicii religioase, de caritate, ale unor organizaii sindicale.
*n ceea ce privete raporturile intre Rself-service) si serviciile de piaa, relaiile sunt
complexe fiind influenate de o serie de factori ca6 apariia de bunuri si echipamente
1@
performante care Ra#uta) indivizii si familiile in Rautoproducia) de servicii, evoluia puterii
de cumprare a populaiei, schimbrile de ordin social etc.
0egata de aceasta clasificare este si structura serviciilor dup natura nevoilor
satis8cute in servicii private si servicii pu7lice.
Serviciile private sunt cele care satisfac nevoi particulare ale indivizilor sau familiilor,
iar serviciile publice sunt definite ca activiti organizate, autorizate de o autoritate
administrative centrala sau locala, pentru satisfacerea de nevoi sociale in interes pu7lic. -rin
interes public se nelege totalitatea intereselor exprimate de o colectivitate umana cu privire
la cerinele de organizare, convieuire, asistenta sociala, transport, etc. *n acelai timp, servicii
publice sunt considerate si acele activiti care se adreseaz unor nevoi individuale dar sunt
finanate de la bugetul statului 7 nvm%ntul public, sntatea publica, etc.8, cu meniunea ca
asemenea nevoi se afla la granie intre R individual) si Rsocial).
mprirea in Rprivat) si Rpublic) vizeaz, natura prestatorilor, serviciile private fiind
furnizate de societi sau organizaii private, iar cele publice fiind oferite de instituii,
organizaii publice.
$u toate ca, distincia intre servicii private si cele publice nu este at%t de clara, este
importanta prin implicaiile practice pe care le are asupra masurilor de politica economica,
at%t la nivel macro cat si la nivel micro-economic.
Astfel, concepii neo-liberale, care par sa c%tige din ce in ce mai mult teren, susin ca
privatizarea unui numr cat mai mare de servicii publice 7 ncep%nd cu transporturile, posta si
telecomunicaiile si sf%rind cu nvm%ntul, sntatea s.a.8 ar conduce la creterea eficientei
acestor activiti si a calitii prestrilor.
-e de alta parte relaiile de piaa si prestarea de societi private nu pot fi generalizate,
pentru servicii care satisfac nevoi cu caracter pregnant social si de care individul in sine nu
poate sa nu fie interesat 7contient8 cum ar fi6 aprarea si sigurana naionala, #ustiia, ordinea
publica, administraia publica, protecia mediului, asistenta sociala etc.
Astfel, un mare numr de servicii sunt publice in toate tarile cu economie de piaa
pentru ca exista intr-un anumit fel o gestiune publica R naturala) in opoziie cu una R
instituionala).
*mplicaii deosebite asupra organizrii, finanrii, gestiunii resurselor, tehnicilor de
mar<eting, tendinelor de evoluie, o au si categoriile e servicii structurate dup 7ene8iciarul
(utilizatorul) acestora. /in acest punct de vedere exista mai multe clasificri ale serviciilor.
" prima clasificare, mparte serviciile in intermediare si 8inale.
Serviciile intermediare 7 de producie, de afaceri, pentru ntreprinderi sau pentru
agenii economici si sociali8 sunt activiti care folosesc pentru producia bunurilor sau a altor
1C
servicii. *ntra in aceasta categorie6 stoca#ul, transporturile, distribuia, asigurrile si
reasigurrile, finanele, telecomunicaiile, dar si serviciile #uridice, contabile, de formare si
perfecionare profesionala.
Serviciile de producie, la r%ndul lor, dup locul unde se desfoar se clasifica in6
,. $ervicii interate ale ntreprinderii 7interiorizate8 cum ar fi cele de reparare si
ntreinere a utila#elor, de proiectare, de cercetare, de evidenta contabila si
financiara etc.
1. $ervicii de producie prestate de uniti specializate 7 externalizate8 ca de exemplu6
servicii de leasing, de mar<eting,de asigurri etc.
Serviciile 8inale sunt acelea care contribuie la satisfacerea nevoilor de consum ale
populaiei, fiind un element constitutiv al calitii vieii acesteia.
/up natura nevoilor satisfcute si modul lor de satisfacere, serviciile finale pot fi la
r%ndul lor.
,. Servicii pentru consumul individual al populaiei, obinute prin cumprare in
cadrul relaiilor de piaa sau prin R self-service)+
1. Servicii publice, care sunt finanate prin redistribuirea veniturilor Rsocializate) la
nivelul bugetelor centrale sau locale si se adreseaz unor nevoi sociale sau mixte
7 cu caracter at%t individual cat si social8. 0a r%ndul lor pot fi colective cum ar fi
armata, politia, protecia mediului etc. sau individualizate 7 personalizate8
nvm%nt, sntate, cultura s.a.
" clasificare a serviciilor are drept criteriu 8unciile economice !ndeplinite acestea,
funcii ce deriva din circuitul produciei sau sferelor reproduciei sociale. /up acest criteriu
serviciile pot fi6
*e distribuie5 transport% comunicaii% comer cu ridicata si cu amnuntul,
*e producie ( de afaceri)5 bnci% asiurri% contabilitate% publicitate,
$ociale ( colective)5 sntate% educaie% posta% servicii publice non-profit,
-ersonale5 casnice% #oteluri si restaurante% reparaii% nrijire personala.
Natura e8ectelor activitilor de servicii reprezint un alt criteriu frecvent utilizat de
clasificarea acestora. Astfel serviciile pot fi materiale si nemateriale.
Serviciile materiale sunt cele incorporate in bunuri dar si cele care vizeaz direct
producia materiala, cum ar fi6 transportul, distribuia, repararea si ntreinerea echipamentelor
industriale si casnice etc.
1D
Serviciile nemateriale nu se concretizeaz in bunuri materiale si nici transformri de
natura materiala, ele contribuind de regula, la satisfacerea unor nevoi spirituale ale indivizilor
sau a unor nevoi sociale, colective.
:atura, efectele activitii de servicii, influeneaz si posibilitile si modalitile de
comercializare a acestora.
/in acest punct de vedere, serviciile pot fi clasificate in6
Transferabile (comercializabile)
Detransferabile (necomercializabile)
Serviciile transferabile sunt cele care pot fi schimbate la distanta, incorporate fie in
bunuri materiale, fie cu a#utorul unui suport electronic sau de alta natura. Aceste servicii pot
astfel Rcalatorii) si chiar trece frontierele. &ste vorba de servicii editoriale 7ncorporate in
cri, reviste, ziare8, cinematografice si servicii care pot fi transmisibile prin folosirea unor
echipamente fizice 7servicii de telecomunicaii, transporturi, informatica8.
3ot in legtura cu modalitile de furnizare a serviciilor se afla si gruparea acestora in6
Servicii care necesita deplasarea productorului 7persoana fizica sau #uridica8
Servicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei 7turiti, studeni8
2n alt criteriu de clasificare a serviciilor este acela in funcie de raportul capital:
munca in procesul de producie a serviciilor. /up acest criteriu se disting+
Servicii care se bazeaz pe personal 7fora de munca mai mult sau mai puin
specializata
Servicii care se bazeaz pe echipamente 7mai mult sau mai puin mecanizate sau
automatizate8
2n numr important de clasificri ale serviciilor au drept criteriu de baza natura
prestatorului. Astfel, in concordanta cu 8orma de proprietate si modul de or9anizare a
prestatorilor de servicii, se disting6
Sectorul public6 tribunale, spitale, cazri, posta, scoli, etc.
Sectorul asociativ constituit din organisme de a#utor si asistenta6 biserici, muzee+
Sectorul privat6 companii aeriene, organismele financiar bancare si de asigurri,
etc.
/up momentul apariiei in sfera vieii economice exista6 servicii tradiionale si
servicii moderne.
-e l%ng clasificrile de mai sus exista alte numeroase posibiliti de structurare a
serviciilor dup criterii cum ar fi6 motivaia de cumprare, gradul de difereniere si
1;
personalizare a serviciilor 7servicii standard si servicii individualizate8, numrul de beneficiari
si multe altele.
*n ncheiere, trebuie subliniat ca multitudinea clasificrilor serviciilor demonstreaz
diversitatea tipologica deosebita a acestora si complexitatea funcionrii sectorului teriar.
1.5 -rincipalele grupe de servicii turistice i particularitile lor
&xprimat in general prin ansamblul activitilor, relaiilor si masurilor determinate de
organizarea si desfurarea cltoriilor de agrement sau in alte scopuri, turismul se manifesta
ca un fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai multor subdiviziuni
7 ramuri distincte8 ale economiei+ este vorba de activitatea din hoteluri si restaurante,
transporturi, agenii de voia# si tour operatori, etc., domenii anga#ate in principal in servirea
turitilor, ca si din telecomunicaii, cultura si arta, sport sntate si altele, implicate in mai
mica msura si indirect in aceasta privina.
$u privire la serviciile prestate de agenia -rosper 'eridian, conform statutului
activitile principale sunt dup cum urmeaz6
;@,@ - activiti de consultare pentru afaceri si management
;@H5 - activiti de secretariat, dactilografie , multiplicri, traduceri
D551 - activitatea ale ageniilor de turism si asistenta turistica
D551 - alte activitatea de servicii
*n ceea ce privete ponderea fiecrei grupe de servicii in total cifra de afaceri se poate
spune ca Ractivitile ale ageniilor de turism si asistenta turistica) se afla in proporie de 9C
I iar cea de alte Ractivitatea de servicii) in proporie de C I. $elelalte servicii dei sunt
trecute in statut nu se nt%lnesc in cazul societii de fata.
4irma este preocupata de dezvoltarea unor programe destinate unei clientele de elita
7misiuni economice, simpozioane, conferine8. *n calitate de organizator de activitatea turistice
interne si internaionale, datorita experienei acumulate, a volumului de activitate si a realizrii
de aciuni turistice cu participare internaionala compania a obinut o serie de succese
profesionale si se bucura de aprecierea beneficiarilor serviciilor oferite.
/intre facilitile pe care -rosper 'eridian le ofer se pot enumera6informaii prin
telefon sau e-mail, tarife confideniale si oferte speciale, reduceri pt. tineret si pensionari,
rezervri si confirmri gratuite, livrri gratuite a biletelor sau ofertelor pt. clieni,.
1H
3ehnologia folosita 7rezervrile on-line8, partenerii de afaceri, experiena anga#ailor si
atitudinea fata de clieni garanteaz calitatea serviciilor ageniei.
#specte ale stabilirii preurilor serviciilor:
$ompania -rosper 'eridian adopta o politica de pre variabila ceea ce favorizeaz at%t
agenia cat si clientul, consumatorul de servicii turistice.
$a prim aspect agenia are o politica in funcie de piaa si in plan secund o politica in
funcie de produs.
*n stabilirea politicii de pre firma de fata urmeaz o tactica dup cum urmeaz6
a8 alege obiectivul de pre7profitul maxim, cota de piaa maxima, etc.8.
b8 estimarea curbei a cantitilor prealabile pe care le va vinde la fiecare nivel de pre
posibil
c8 compania estimeaz variaia costurilor la niveluri diferite ale produciei rezultate, ale
experienei de producie acumulate si pentru oferta de mar<eting
d8 analizeaz ofertele concurenilor, preturile si costurile acestora
e8 alege o metoda de stabilire a preului
f8 in final se alege preul in%nd cont de factorii psihologici ai acestuia si de impactul
lui asupra clienilor.
Agenia poate folosi o categorie de adaptare a preului cum sunt adaptarea preului dup
criterii geografice, utilizarea rabatului si a bonificaiei de pre, folosirea preului promoional,
strategia preului difereniat, in cadrul creia firme va vinde acelai produs in mixul de
produse, care cuprinde stabilirea preturilor pentru linii de produse, atribute opionale,
componente de tarifare si pachete combinate de oferte.
*n preul produsului va intra ntotdeauna comisionul plus 3MA-ul acestuia.
Adesea firma se confrunte cu situaii in care este nevoita sa-si modifice preturile. "
reducere a preului ar pute fi determinata de capacitatea de producie excedentara, de scderea
cotei de piaa, de dorina de a domina piaa prin costuri mai sczute sau de recesiunea
economica.
0iderii de piaa care se vad atacai de concureni cu preturi mai mici pot alege sa-si
menin preul la acelai nivel sa ma#oreze calitatea perceputa a produsului lor , sa-si reduc
preul, sa-si ridice preul si totodat calitatea sau sa lanseze o linie cu pre sczut.
Amplasarea sediului in zona centrala, imaginea favorabila, clienii fideli de care
beneficiaz au dus la descura#area unora din competitori.
19
-entru prote#area avanta#elor competitive au fost adoptate strategii defensive care
vizeaz in principal micorarea riscului de a fi surprini de concurenta si meninerea unei
poziii competitive a firmei. -rincipalele cai de efectuare a acestor strategii sunt asigurarea
unor oferte variate, acordarea de reduceri pentru clieni, semnarea e contracte cu clauza de
exclusivitate, meninerea preturilor la un nivel sub cel al competitorilor.
/eci strategia firmei cu privire la calitatea si preul produselor pe care le elaboreaz este
ndreptata spre satisfacerea exigentelor clienilor chiar daca exista riscuri de pierderi.
*n stabilirea preturilor produselor si asigurarea unui raport calitateQpre atractiv firma a
dat dovada de o flexibilitate ridicata, av%nd capacitatea de a reaciona la schimbrile mediului.
$a parte integranta a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trsturi comune cu
cele ale celorlalte ramuri ale acestuia, dar se si individualizeaz prin specificitatea si
complexitatea coninutului sau, prin formele de concretizare si tendinele de evoluie.
articularitile serviciului turistic se pot sintetiza n felul urmtor6
caracterul nematerial al prestaiei,serviciul concretiz%ndu-se prin nt%lnirea
cererii cu oferta turistic
nestocabilitatea prestaiilor din domeniul turistic-sub aceasta idee conform
analistului =lan< 2el, nimic nu este mai perisabil din punctul de vedere al
ofertantului, dec%t o camer de nchiriat pentru o noapte sau capacitatea de
primire a unei sli de teatru, oferta acestora trebuind sa se v%nd sau s se
piard.
,C
coincidena n timp i spaiu a produciei i consumului lor-clientul trebuind sa
fie prezent fizic s consume produsul turistic,experiena neput%nd fi ambalat
i expediat
serviciile sunt inseparabile de persoana prestatorului-ele ncet%nd s existe
odat cu terminarea aciunii acestuia
serviciile turistice implic ntotdeauna o pondere mai mare de munc
serviciile turistice se individualizeaz la nivelul grupului sau persoanei
exist ntotdeauna un grad de sezonalitate
serviciul turistic este deosebit de eterogen
exist un numr mare de prestatori la elaborarea acestuia
,C
=lan< 2el, T#e +ommunit8 tourism 'ndustr8 'mperative% Menture -ublishing, *nc., State $ollege, :eT Por<,
,9H9, pg. ,C
5?
Av%nd ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor aprute, cu ocazia si pe durata
calatorilor, turismul poate fi privit, in coninutul sau, si ca o succesiune de servicii 7prestaii8,
cum sunt cele de organizare a voia#ului, de transport, de odihna si alimentaie, de recreere, etc.
" parte a acestora vizeaz acoperirea unor necesitai obinuite, cotidiene 7odihna, hrana8,
altele sunt destinate unor trebuine specific turistice si, respectiv, formelor particulare de
manifestare a acestuia 7agrement, tratament, organizarea cltoriilor8
rodusul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre
activitatea unei zone 7resurse8 si facilitile 7serviciile8 oferite comparatorului+ resursele vor
lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestrilor de servicii specifice
7gzduire, alimentaie, transport, agrement8. Se desprinde de aici importanta deosebita a
serviciilor, faptul ca in crearea si mai ales, in individualizarea produselor turistice accentul
cade pe servicii. &xperiena mondiala a demonstrat ca existenta unui patrimoniu turistic
valoros nu nseamn automat si un turism dezvoltat, deoarece resurse de excepie pot rm%ne
in afara circuitului economic, in absenta serviciilor care sa le pun in valoare, sa le fac
accesibile turitilor.
$oninutul particular al produsului turistic, modul sau de determinare demonstreaz nu
doar caracteristica a turismului de activitate prestatoare de servicii, dar si nota sa de
specificitate.
3urismul reprezint unul din domeniile teriarului, poate chiar singurul, unde se
opereaz cu servicii pure+ activitatea are un coninut complex, lu%nd forma unui complex de
elemente tangibile si intangibile, iar produsul turistic este unitatea organica a efectelor
resurselor, bunurilor si serviciilor. 3otodat, fiecare oponenta av%nd trasatori proprii,
mecanisme specifice de funcionare si intr%nd in proporii variate in alctuirea ofertei turistice,
influeneaz diferit realizarea efectului global, imprim%ndu-i o multitudine de forme de
manifestare.
Serviciile reprezint componenta dominanta si determinanta a ofertei turistice, partea
flexibila a complexului de activiti, elementul cel mai dinamic, iar caracteristicile acestora se
regsesc in forme specifice, in ntreaga activitate.
1.@ 'odalitile de clasificare a serviciilor turistice
&terogenitatea activitilor ce dau coninut produsului turistic, genereaz
numeroase probleme in abordarea unitara a ofertei, in evaluarea importantei fiecrei
componente, in elaborarea unor standarde de structura si calitate. Apare astfel, necesitatea
unor grupri ale serviciilor n categorii omogene, uor de identificat, localizat si comparat.
*ndustriei turismului i sunt caracteristice dou categorii principale de servicii6
5,
/. servicii leate de efectuarea cltoriei
:. servicii prestate la locul de sejur
ntr-o modalitate mai simpl de exprimare, cltoria turistic reprezint deplasarea
unei persoane, sau grup de persoane din ara de reedin sau dintr-o localitate n zona
turistic-staiunea preferat ca destinaie pentru vacan
Astfel, serviciile nglobate in coninutul produsului turistic pot fi grupate in funcie de
etapele principale din desfurarea unei calatorii, in servicii legate de or9anizarea voia;ului
si servicii determinate de se;ur. Serviciile care asigura cltoria sunt constituite in mare
parte de prestaiile oferite de ageniile de voia# si touroperatori 7publicitate-informare,
conceperea de produse la cererea expresa a turitilor, comercializarea vacantelor, faciliti de
plata8. Serviciile de se#ur sunt mai complex si au ca obiectiv satisfacerea necesitailor de
odihna, alimentaie si agrement ale turistului.
*n raport cu importanta in consum si motivaia cererii serviciile turistice pot fi6 de
7aza 7transport, cazare, alimentaie, tratament sau orice alta activitate ce reprezint chiar scop
primar al vacantei ca6 schi, v%ntoare, iahting8 si suplimentare 7informaii, activiti cultural-
sportive, nchirieri de obiecte8. -otrivit acestui mod de grupare, de altfel unul dintre cele mai
utilizate, serviciile de cazare si masa dein ponderile cele mai mari urmate de cele de transport
si agrement si apoi de cele suplimentare. .aportul general dintre serviciile de baza si celelalte,
variaz in funcie de coninutul formelor de turism practicate.
" alta posibilitate de clasificare a serviciilor folosete drept criteriu 8orma de
mani8estare a cererii si, modul de formare a deciziei de cumprare. /in acest punct de
vedere, se poate vorbi despre servicii 8erme 7transport, cazare8 anga#ate anterior desfurrii
consumului turistic prin intermediul ageniilor de specialitate si pentru care decizia de
cumprare este formulat in localitatea de reedina a turistului si servicii spontane, solicitate
in momentul intra in contact direct cu oferta 7de regula in locul de petrecere a vacantelor8.
*n funcie de natura relaiilor 8inanciare anga#ate intre prestatori si clieni, serviciile
turistice pot fi cu plata si 9ratuite. -restaiile gratuite, foarte diverse > gratuiti si scutiri de
taxe pentru copii, cursuri pentru nvarea unor sporturi > au drept scop stimularea circulaiei
turistice si asigurare accesului la vacante pentru unele categorii ale populaiei.
Serviciile turistice se mai difereniaz si dup cate9orii de turiti crora se adreseaz6
astfel, se poate vorbi servicii pentru turitii interni si servicii pentru turitii
internaionali.
/up natura lor, se poate face delimitarea intre serviciile speci8ice 7cazare,
alimentaie, transport, agrement8, determinate de desfurarea propriu-zisa a activitii
turistice si servicii nespeci8ice 7transport in comun, telecomunicaii, reparaii, prestaii
51
cultural-artistice8, rezultat a existentei unei infrastructuri generale, care se adreseaz at%t
turitilor cat si rezidenilor.
$ile si direciile diversificrii serviciilor turistice sunt numeroase ca efect al
complexitii acestora. /iversificarea se poate realiza prin antrenarea in circuitul turistic a
unor zone noi si alctuirea unor programe mai variate, in legtura cu fiecare dintre serviciile
de baza prestate, crearea de noi forme de agrement si servicii suplimentare.
1.C Servicii turistice de baz i suplimentare
*n categoria serviciilor de 7aza sunt incluse acelea la care turistul nu poate renuna
7transport, gzduire, agrement8 ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale 7odihna,
hrana8. /easemenea ele dein o pondere importanta in structura consumurilor turistice+ toate
celelalte prestaii sunt considerate suplimentare si vizeaz fie mai buna adaptare a prestaiilor
de baza la nevoile turitilor, fie ocuparea plcuta a timpului liber al vacantei.
Structura consumului turistic pe principalele 9rupe de servicii
5rupa de servicii onderea in structura consumului
3ransport
$azare
Alimentaie
Agrement
Alte servicii
)( < ), 2
= *(2
=*(2
1( < 1,2
, < 1(2
*n ordinea derulrii lor serviciile de baza ncep cu or9anizarea si realizarea
transporturilor. Acestea cuprind serviciul de transport propriu-zis, oferit in timpul cltoriei,
iar in cazul deplasrii cu mi#loace proprii > servicii de ntreinere si repararea acestora.
Serviciile de transport solicitate ntr-o cltorie au anumite caracteristici specifice ce
decurg din forma de organizare a cltoriei 7turism organizat, sau turism pe cont propriu8,
55
durata timpului necesar pentru parcurgerea distanelor i pentru opririle intermediare,
preferinele fa de condiiile oferite de diferitele mi#loace de transport.
Serviciile de transport nu pot fi stocate i constituie n consecin o ramur a
economiei naionale, cu scopul de a asigura desfurarea proceselor de producie i legtura
ntre resursele de materii prime, unitile de prelucrare i unitile de distribuie a bunurilor
materiale pe teritoriul rii.
Serviciile de cazare (9zduire) se refera la crearea condiiilor pentru odihna turitilor.
&le presupun existenta unor mi#loace de cazare adecvate 7hoteluri, hanuri, vile, csue8 si
dotrile necesare asigurrii confortului+ ele privesc deasemenea, activitile determinate de
ntreinerea si buna funcionare a spatiilor de cazare.
Serviciile de alimentaie (de restauraie) se nscriu, deasemenea, in categoria
prestaiilor de baza si au ca destinaie satisfacerea trebuinelor de hrana ale turitilor, dar si a
unor nevoi de recreere si distracie. &le se dezvolta in relaie cu serviciile de cazare sau
independent de acestea.
*n realizarea efectiva a acestor servicii trebui avuta in vedere adaptarea lor fiecrui
moment al cltoriei, specificului formelor de turism si particularitilor segmentelor de
turiti.
Serviciile de a9rement > acceptate ca prestaii de baza numai de ctre o parte a
specialitilor > sunt concepute sa asigure petrecerea plcuta, agreabila a timpului de vacanta.
&le sunt alctuite dintr-o paleta larga de activiti av%nd caracter distractiv-recreaional, in
concordanta cu specificul fiecrei forme de turism sau forma de se#ur. Serviciile de agrement
reprezint elementul fundamental in satisfacerea nevoilor turitilor modalitatea de
concretizare a motivaiilor deplasrii si capt un rol tot mai important in structura
consumurilor turistice.
Alturi de serviciile de baza, o contribuie in cretere la succesul aciunilor turistice
revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasc confortul vacantei, sa
stimuleze odihna activa, recrearea, fr a se substitui serviciilor de agrement. *n general, ele
au o pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar. $u toate acestea,
serviciile suplimentare reprezint o sursa deloc de negli#at de cretere a ncasrilor.
*ndiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii
suplimentare sunt6 de informare a clientelei turistice, de intermediere 7nchirieri, rezervri8, cu
5@
caracter special 7congrese, t%rguri si expoziii, festivaluri, v%ntoarea8, cultural artistice,
sportive, financiare, diverse.
Serviciile de in8ormare intervin in perioada de pregtire si anga#are a prestaiei
turistice av%nd un rol important in formare si concretizarea deciziei de cumprare, dar se
manifesta si pe parcursul desfurrii voia#ului. -rin coninutul lor trebui sa permit
cunoaterea rapida, complexa si de calitate a celor mai diverse aspecte legate de deplasare si
se#ur 7derularea programului pe zile, otariile mi#loacelor de transport, facilitai de pre,
condiii obligatorii de cltorie, oferta de prestaii suplimentare8.
Serviciile de informare intra in atribuiile tuturor organizatorilor de turism, cu
precdere in cele ale ageniilor de voia# si touroperatorilor. &le se realizeaz prin mi#loacele
clasice ale publicitarii scrise 7a fise plianta, brouri, cataloage8 sau orale 7anunuri consilierea
turitilor8.
Serviciile de intermediere sunt constituite de cele de rezervare de locuri 7in uniti
hoteliere, mi#loace de transport, la diverse manifestri cultural-artistice, sportive8 si cele de
nc#iriere a unor obiective de inventar pentru creterea confortului cltoriei sau pentru
distracie aparatura de gimnastica, echipament si material sportiv, #ocuri, etc.8+ tot in aceasta
grupa unii autori include si reparaiile, serviciile de comision si altele.
/in categoria serviciilor de intermediere, un rol deosebit au cunoscut in ultima vreme
cel de rezervare, prin introducerea si promovarea pe scara larga a sistemelor de rezervare
computerizata.7 $.S > $omputer .ezervation Sistems8 si mai recent a K/S > Klobal
/istribution Sistems8 care permit informarea, rezervare si achiziionarea rapida a locului. /e
mare interes, se bucura serviciile de nchiriere a automobilelor 7rent a car8, mai ales in
condiiile dezvoltrii unor reele internaionale de centre de nchiriere si conectrii la $.S.
Servicii cultural1artistice sunt g%ndite din perspectiva rolului recreativ distractiv si
educativ al turismului. &le au menirea de asigura ocuparea plcut, agreabila a timpului de
vacanta. /intre acestea pot fi evideniate ca fiind mai importante6
-articiparea la diferite spectacole sau evenimente
Mizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expoziii
Mizitarea unor obiective istorice culturale tiinifice,etc.
" meniune distincta se impune in legtura cu organizarea programelor 7excursiilor8
tematice, care au cptat o frecventa tot mai mare si o diversificare a subiectelor abordate.
Acestea au un rol formativ-educativ deosebit, mai ales c%nd se adreseaz elevilor si
studenilor, complet%nd in mod fericit cunotinele teoretice. "rganizarea acestora trebuie
5C
fcut cu gri#a astfel nc%t, sa nu fie afectata motivaia principala a vacanei 7tratament
balnear, cura heliomarina, schi8
Servicii sportive vin in completarea formelor consacrate ale agrementului si se
subsumeaz eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor condiii necesare unei
odihne active. Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se difereniaz in funcie de
pregtirea turitilor si pot fi de asistenta si supraveghere 7in cazul celor experimentai8 sau de
iniiere 7pentru nceptori8.
Servicii av0nd caracter special sunt determinate in ma#oritatea lor de natura
particulara a turismului si se asociaz unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. $a
urmare, ele se prezint intr-o structura diversa, printre cele mai importante numr%ndu-se6
Servicii tradiionale proprii turismului 7ghid, animator8
Servicii generate de forme specifice de turism 7organizarea de partide de
v%ntoare, de festivaluri, t%rguri si expoziii8+
Servicii de ngri#ire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice
proprietatea turitilor+
Servicii de asigurare a securitii turistului si de salvare in caz de pericol.
Servicii de cura si tratament 7alneomedical sunt prestaii suplimentare
n situaiile in care turistul i completeaz se#urul intr-o staiune 7motivat de odihna, cura
heliomarina, schi8 cu efectuarea unor tratamente simple 7gimnastica, <inetoterapie, aerosoli,
cure de ape minerale8, av%nd caracter preventiv. /e asemenea, serviciile de asistenta
medicale, prile#uite de astfel de situaii, fac parte din aceasta categorie.
Serviciile 8inanciare se refera la cele de asiurare a turistului, acoperind o gama
larga de situaii, da la starea de sntate la pierderea banilor sau baga#elor, precum si la
diverse tranzacii 7sisteme de plata, operaiuni bancare, schimb valutar8 si facilitai 7reduceri
de tarife, servicii pe baza de abonament, credite, etc.8.
*n categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse si alte prestaii precum6
comercializarea produselor in sistem RdutJ free), pstrarea obiectelor de valoare, efectuarea
diverselor comisioane.
0rgirea gamei serviciilor,de baza si suplimentare, oferite turitilor si creterea calitii
lor se reflecta pozitiv asupra activitii turistice, conduc%nd la mai buna folosire a bazei
materiale si forei de munca, la sporirea eficientei ntregii activiti. 3otodat, se impune
5D
sublinierea ca serviciile suplimentare au o contribuie suplimentara in a cest sens prin
prelungirea se#urului si a sezonului turistic, prin creterea ncasrilor medii pe zi-turist.
n urmtoarea schem vom prezenta structural serviciile turistice dup natura i ponderea
componentelor n ansamblul prestaiilor oferite
,D
6
,D
*oan $osmescu > op. cit. pg. ,CD
Serviciile turistice
Speci8ice
Nespeci8ice
Serv. de baz
3ransport
$azare
Alimentaie
3ratament
S
.

d
e

o
r
g
a
n
i
z
a
r
e

i

p
r
e
g

t
i
r
e

a

c
o
n
s
u
m
u
l
u
i

t
u
r
i
s
t
i
c
Serv.
complementare
*nformare
*ntermediere
Sportive
.ecreative
$ultural
artistice
/iverse
- Serviciul de
transport n
comun
- Serviciul de
telecomunicaii
- Serviciul de
reparaii-
ntreinere
- Serviciul de
igien
- Altele
5;
*. rincipalele 8orme de turism
5., $riterii de clasificare
3ot mai accentuata dezvoltare a turismului, acceptarea sa n structura economiilor
moderne i implicit n sfera nevoilor i consumului populaiei se observ ntr-o continu
mbogire a coninutului su i o diversificare a formelor de manifestare.
3otodat mrirea participrii la micarea turistic a unor categorii sociale tot mai
nsemnate, mpreun cu dezvoltarea cererii pe piaa de profil, au favorizat apariia unor noi
forme de turism i adaptarea lor la cerinele consumatorilor i condiiile cltoriilor.
0ume de astzi trece printr-o continu schimbare, mai accentuat pe zi ce trece. 'utaiile
care au loc n structura socio-profesional, n structura produselor i serviciilor antreneaz o
nou metamorfoz n ceea ce privete cltoria, hotelul i industriile aferente. 3oate acestea
i gsesc (reflexul) n dinamismul structurii formelor de turism n funcie de evoluia
diferitelor tipuri de turiti, cu disponibilitatea combinrii lor spre a rspunde c%t mai bine
purttorilor motivaiei turistice.
/ezvoltarea circulaiei turistice, participarea la micarea turistic a unor mase tot mai
largi, diversificarea motivaiilor care genereaz cererea au condus la multiplicarea formelor de
turism. /e aici a rezultat nevoia de a le clasifica dup criterii care s asigure grupri relativ
omogene.
/elimitarea formelor de turism este deosebit de important din punct de vedere teoretic si
practic i ofer elemente de fundamentare tiinific a deciziilor cu privire la dezvoltarea i
diversificarea ofertei turistice, alinierea ei la modificrile intervenite n structura cererii.
,;
0a fel ca i circulaia internaional a bunurilor substaniale, circulaia turistic cuprinde o
diversitate de produse, grupate n forme de turism-clase categoriile tipice activitii turistice.
$irculaia turistic de concretizeaz ctre anumite bazine turistice. 0a scar european rile
se mpart n dou mari grupe6 ri preponderent emitoare de turiti-rile nordice i ri
preponderent receptoare de turiti-cele sudice.
,;
$ristureanu $., Fadig .., =aron -. > +urs de economia turismului% Academia de Studii &conomice, =ucureti,
,9H1
5H
Aceste forme de turism s-au delimitat ca o rezultant a preocuprii de clasificare, dup
anumite criterii, a circulaiei turistice pornind de la complexitatea i eterogenitatea acesteia i
de la varietatea posibilitilor de acces a consumatorilor la produsul turistic.
/elimitarea clar a coninutului fiecrei forme de turism prezint importan pentru
identificarea comportamentului vizitatorului n materie de consum i cheltuieli i a
responsabilitilor i obligaiilor organizatorilor de vacane 7ageniile de voia# i touroperatori
n spe8 sau a prestatorilor de servicii cum sunt societile de transport, hoteluri, restaurante
etc.
n general forma de turism poate fi definit prin aspectul concret pe care l are asocierea
serviciilor de transport, de cazare, alimentaie i agrement care constituie produsul turistic,
precum i modalitatea de comercializare a acestuia.
&xist numeroase modaliti de clasificare a acestor forme de turism, conform experienei
internaionale, ntre acestea enumer%ndu-se urmtoarele6
motivul de cltorie
radul de mobilitate a turistului
oriinea sa
periodicitatea plecrilor n vacan
caracterul voiajelor
modalitatea de comercializare
n mod curent turismul de divide dup locul de provenien a turitilor n dou forme
generale6
turism naional 7intern8 > practicat de cetenii unei ri n interiorul granielor
sale
turism internaional 7extern8 > difereniat de primul prin vizitele cetenilor
strini ntr-o ar i prin plecrile cetenilor autohtoni n scopuri turistice n afara
granielor rii lor
Ambele forme de turism prezentate mai sus prezint un numr de particulariti, exist%nd
o interdependen care are ca scop promovarea n ansamblu a activitii turistice, fapt c%t se
poate de obinuit, pentru c se ofer aceeai baz material de primire at%t turitilor interni,
c%t i celor externi, vzui i tratai ca solicitani simultani de servicii turistice.
59
Astfel n funcie de locul de provenien sau originea turitilor, se disting dou forme
ma#ore 6
turism intern , practicat de populaia unei ri n interiorul granielor naionale
turism internaional care apare ca rezultat al deplasrii persoanelor n afara
granielor rii lor de reedin

4ormele fundamentale ale turismului
,H
3urismul intern i internaional reprezint dou forme de exprimare ale aceluiai fenomen,
raportul dintre ele fiind net n favoarea celui intern, cu valori diferite de la ara la ar. n cazul
rilor bogate din punct de vedere al patrimoniului turistic precum 4rana, *talia, Spania,
turismul intern deine ;?-H? I din totalul vacanelor, iar n ceea ce privete cele mai puin
dotate ca Kermania, "landa proporia turismului intern este ceva mai redus aproximativ D?
I 7n .om%nia raportul a fost de C? I8
,H
.odica 'inciu, op. cit. pg. ,H
3urism
emitor
3urism
receptor
3urism
intern
3. naional
3. interior
3. internaional
@?
2rmrind curentele turistice internaionale care se produc ntr-o zon delimitat ca
suprafa, se poate reda urmtoarea clasificare a turismului internaional6
turism receptor 7de primire sau pasiv8 care nregistreaz sosirile cetenilor
strini ntr-o ar dat, acetia av%nd domiciliul permanent n ara emitent.
3urismul receptor reprezint pentru ara primitoare o surs de ncasri valutare
deosebit de important
turismul emitor 7de trimitere sau activ8 reprezent%nd acea parte a turismului
internaional care nregistreaz plecrile cetenilor unei ri n strintate
.aportul dintre numrul plecrilor i cel al sosirilor de turiti n i din strintate
determin situarea unei rii ntr-o categorie sau alta , iar din punct de vedere economic
influeneaz aportul de valut al activitii turistice i implicit echilibrul balanei de pli.
#specte ale proovrii forelor turistice
'ar<etingul constituie termenul cel mai adecvat pentru a desemna piaa pe care se
situeaz firma si pentru a aciona in cadrul acesteia in vederea obinerii celei mai bune
comenzi posibil. Se poate spune ca mar<etingul constituie o modalitate de apropiere de
nevoile exprimate de clieni.
-entru obinerea informaiilor despre piaa firma apeleaz la sonda#e de opinie in r%ndul
clienilor fideli sau la instituii de profil. Sistemul informaional este destul de bine organizat,
iar in cadrul acestuia subsistemul mar<eting este in continua dezvoltare, firma fiind abonata la
reviste de specialitate internaionale.
-rincipalele categorii de beneficiari de servicii turistice sunt tinerii cu v%rsta cuprinsa
intre ,H-1D ani in special studeni si elevi, turiti de v%rsta a treia, intelectuali, profesori cu
pretenii mai ridicate, turitii strini.
.aportul calitateQpre este in ma#oritatea cazurilor factorul hotr%tor al atragerii
clienilor, la fel ca si garania morala a firmei, operativitatea si diversitatea serviciilor oferite.
Sfera de promovare este destul de larg i cuprinde instrumente variate de reclam cum
sunt6
- publicitatea prin mass-media care totalizeaz toate msurile cu a#utorul crora
societatea comercial ncerc s influeneze posibili clieni
- participarea la t%rguri i expoziii internaionale sau naionale specializate pe
teme turistice
- publicitate direct, cu a#utorul personalului care ine legtura cu fotii clieni
@,
-romovarea are deci un rol de maxim importan n cadrul ageniei deoarece produsul
turistic nu poate fi prezentat sub forma unui eantion de marf clientului i totodat nu poate fi
stocat n timp, fiind necesar comercializarea pe msura oferirii lui. /e aici reiese c politica
promoional, de comunicare trebuie s suplineasc toate aceste aciuni.
-uncte tari ale promovrii de mar"etin5 vechime in v%nzarea produsului turistic, relaii
si cunotine, parteneri vechi pe piaa de profil, contact permanent cu clienii, imagine firmei
de#a consolidata in r%ndul cumprtorilor, raport bun intre calitate si pre, oferte bine puse la
punct si atractive, capabile sa rspund ateptrilor clientului, promovarea atenta si detaliata a
ofertelor astfel nc%t cel care cumpra sa poat percepe toate avanta#ele de care ar beneficia
daca ar accepta o astfel de oferta, capacitatea de a-si dezvolta produsele, orientarea afacerii
spre toata piaa.
-uncte slabe5 costuri ridicate pentru gsirea informaiilor despre piaa, inacurateea
acestora, costuri ridicate pentru meninere clienilor fideli, legislaia turistica nc nepusa bine
la punct, migraia forei de munca.
Iniierea unui progra turistic pe baza forelor turistice practicate:
$lientul ocupa un loc foarte important in luarea deciziilor, pregtirea programelor
turistice fc%ndu-se in funcie de preferina sa, in limita posibilitii, si in cazul in care este
singur in cltoria sa+ in cazul grupurilor se urmrete un program dinainte stabilit fc%ndu-se
a#ustri pe parcurs dup dorina clienilor.
Astfel, se ia legtura cu firma responsabila cu cazarea si masa, transportorii pentru
stabilirea <ilometra#ului, se face analiza de pre, se realizeaz itinerariul cu preturi in funcie
de furnizorii de servicii.
-rogramul turistic bazat pe itinerarii este in general comercializat sub forma circuitelor
fcut pentru aproximativ @? persoane cu diferene de la caz la caz, adic in funcie de
prestatorii de servicii 7locuri de cazare libere, pre, zona turistica8.
*tinerariul se realizeaz mpreun cu sau de colaboratorii firmei 7ghizi sau profesori de
geografie, istorie care au funcie de ghizi8 si dup gustul, cererea clienilor si experiena
societii.

2nul din cele mai complexe i mai de importan ma#or criterii de clasificare a formelor
de turism este tipul de comercializare a vacanelor, de anga#are i de plat a prestaiei turistice.
@1
Astfel turismul poate fi6
neoranizat sau pe cont propriu
oranizat
mixt
Turismul neor9anizat, sau pe cont propriu nu presupune anga#area anterioar a unor
prestaii turistice. Mizitatorul hotrte singur destinaia, duratei deplasrii, perioadei de
realizare a acestora, mi#locul de transport, etc.
Aceast form este practicat n mod deosebit de turitii experimentai, automobiliti i de
persoanele cu venit mare, costul fiind superior celui din cadrul turismului organizat. n rile
cu o bogat tradiie turistic, unde exist de#a o bun infrastructur turistic i o informare
adecvat a vizitatorilor, turismul pe cont propriu reprezint cea mai nt%lnit form practicat+
n rile vest-europene aproximativ ;? I din fluxul turistic.
Turismul or9anizat a aprut la sf%ritul secolului al U*U-lea i a fost amplificat n mod
accentuat n epoca contemporan+ este o alternativ pentru persoanele cu venituri mici, care n
vederea unui consum turistic minim, achit un pre global unui comerciant care organizeaz
voia#ul.
Av%ntul turismului organizat are drept fundament avanta#ele pe care le prezint at%t
pentru organizator , care obine un profit din activitatea depus, c%t i pentru turiti, prin
nivelul de pre mult mai accesibil, ambiana pe care o creeaz, certitudinea consumului etc.
Se caracterizeaz prin anga#area anticipat a prestaiei, respectiv a tuturor sau a
principalelor servicii legate de cltorie i se#ur. Aceast anga#are se realizeaz prin
intermediul contractelor sau a altor tipuri de nelegeri convenite ntre turist i agenia de voia#
sau ali organizatori de vacane . n aceste nelegeri sunt nscrise serviciile solicitate i oferite,
condiiile de plat alte obligaii ale prilor implicate.
3otui mobilitatea sczut a turistului, c%t i rigiditatea cantitativ-calitativ i structural a
consumului, au determinat o anumit plafonare n evoluia acestei forme de turism i apariia
turismului semior9anizat care combin avanta#ele celorlalte dou.
n aceast situaie o parte a serviciilor 7mai ales cazarea i demipensiunea8 este anga#at n
prealabil, iar alte servicii sunt obinute direct pe msura derulrii cltoriei-servicii de
transport i agrement n spe.
@5
3oate formele turistice detaliate mai sus se adreseaz n mod echivalent grupurilor de
turiti sau persoanelor individuale+ ca urmare aplicarea lor n practic se exprim la r%ndul ei,
printr-o mare diversitate.
Sub aspectul avantajelor i dezavantajelor se pot sublinia urmtoarele aspecte6 turismul
organizat i cel semiorganizat ofer posibilitatea unei planificri a aciunilor anterioare
voia#ului, asigur%nd utilizarea raional a capacitii de cazare i mi#loacelor de transport, o
mai bun evaluare a resurselor de munc, inclusiv certitudinea ncasrilor.
3otodat cu a#utorul acestor forme se stimuleaz micarea turistic n ansamblu, se
atenueaz caracterul sezonier al manifestrii cererii. /in punctul de vedere al turistului,
opiunea pentru un se#ur organizat nseamn certitudinea primirii condiiilor de confort
promise, a serviciilor corespunztoare-respectiv o prioritate n obinerea acestora, buna
gospodrire a bugetului de vacan.
-rincipalele dezavanta#e ale turismului or9anizat i ntr-o anumit msur a celui
semiorganizat, ia form pentru organizatorul de vacane sau cel ce presteaz serviciile, n
ncasri pe zi-turist mai reduse datorit sistemului de faciliti practicate, cu obligativitatea
respectrii a condiiilor contractuale. n ceea ce privete turistul, solicitarea unui aran#ament
organizat i ngrdete libertatea de micare n sensul acceptrii i participrii la un program
ce nu rspunde n totalitate dorinelor sale i al ndeplinirii unor cerine legate de modalitile
de plat.
3urismul pe cont propriu reprezint n special pentru prestatorii de servicii avanta#ul
unor ncasri medii pe zi-turist mai mari ca urmare a eliminare a sistemului de reduceri dar i
diversitii serviciilor, mai ales cele complementare, cerute de turiti. Aceast form asigur
n acelai timp valorificarea mai bun a potenialului turistic, prin orientarea turitilor ctre
toate zonele de atracie, pentru vizitator fiind create condiii de organizare a vacanei dup
bunul plac, fapt ce duce la o mai bun mobilitate a cestuia precum i vizitarea unor mai multe
locuri intr-un spaiu mai scurt. 3otui exist i inconveniente care decurg din sezonalitatea
accentuat a manifestrii cererii i a exprimrii ofertei - de aici apare i o suprasolicitare n
anumite perioade a bazei materiale a turismului 7capaciti de cazare, alimentaie, agrement,
mi#loace de transport8 cu efecte negative asupra economiei. /in punctul de vedere al turistului
apare imposibilitatea satisfacerii cererii sau al satisfacerii ei la nivel redus. n plus aceast
ofert trebuie s acopere n paralel i cerinele turismului organizat, acesta av%nd de obicei
prioritate.
@@
$u toate aceste lipsuri > inclusiv preul mai ridicat - turismul pe cont propriu cucerete
noi segmente de consumatori fapt datorat dorinei tot mai puternice a vizitatorilor de cltori
individual, de a-i plnui singuri voia#ul, de nu fi obligai s respecte un program prestabilit.
/e asemenea creterea gradului de dotare cu automobile i echipament pentru turism ca i a
experienei turitilor acioneaz n sensul creterii ponderii turismului pe cont propriu.
-e de lat parte ns, creterea preocuprii organizatorilor de vacane pentru diversificarea
ofertei de programe, cu scopul elasticizrii acestora i apropierea de gusturile i preferinele
clienilor s-au, materializat n creterea interesului n materie de forme organizate, este drept
n ritm mai lent.
n cea mai mare parte agenia prosper 'eridian se ocup de comercializarea unui turism
organizat format din circuite n mare parte, cu o pla# a clientelei ntins pe toate categoriile
de v%rst, se#ururi, comercializate mai ales pentru persoanele de v%rsta a treia+ n cea mai mare
parte se#ur de durat medie.
Av%ntul turismului organizat are drept fundament avanta#ele pe care le prezint at%t
pentru organizator , care obine un profit din activitatea depus, c%t i pentru turiti, prin
nivelul de pre mult mai accesibil, ambiana pe care o creeaz, certitudinea consumului etc.
'obilitatea sczut a turistului, c%t i rigiditatea cantitativ-calitativ i structural a
consumului, au determinat apariia turismului semiorganizat care combin avanta#ele
turismului organizat i pe cont propriu. Aceasta este prezent n cererea simit de firm ntr-o
pondere mai redus fa de cea organizat, adresat persoanelor mai tinere ce doresc s
practice cltorii n scopul vizitrii familiei.
Ponderea tur. org. i semiorg. n vnzri 2004
60% 40%
10%
T. org. circuite
T. org. sejur mediu
T. semiorganizat
@C
-rosper 'eridian, urmrete s cuantifice valorile statistice obinute pentru o mai bun
analiz a evoluiei v%nzrilor, cu scopul de a putea planifica strategii viitoare cu privire la
cererea pieei i comercializarea de noi produse adaptate c%t mai bine gustului i preferinelor
potenialilor turiti.
/iversitatea ofertelor de servicii constituie o preocupare permanent pentru firma
analizat, deoarece aceasta are ca el s se menin i s de dezvolte pe piaa de profil.
Societatea folosete drept criteriu de clasificare a serviciilor 8orma de mani8estare a
cererii si, modul de formare a deciziei de cumprare. /in acest punct de vedere, se poate
vorbi despre servicii 8erme 7transport, cazare8 anga#ate anterior desfurrii consumului
turistic prin intermediul ageniilor de specialitate si pentru care decizia de cumprare este
formulat in localitatea de reedina a turistului si servicii spontane, solicitate in momentul
intra in contact direct cu oferta 7de regula in locul de petrecere a vacantelor8.
/iversitatea i calitatea serviciilor oferite au dovedit c sunt principalii factori cauzatori
de competitivitate i de aici depinde prosperitatea sau degradarea societii. -ractica
turismului se amplific pe zi ce trece mai ales datorit tendinei de cretere a nevoii de
evadare, fapt impulsionat de accentuarea creterii bneti, practicrii cresc%nde a turismului
itinerant, remarc%ndu-se tendina de segmentare a turismului i astfel se delimiteaz mai clar
turismul de tineret, turismul adulilor i cel al v%rstei a treia fiecare av%nd motivaii specifice
i concepii proprii.
0a populaia care are o ocupaie se observ o tendin de segmentizare a concediilor cum
sunt cltoriile de evadare, concediile de odihn, turism de afaceri, etc. toate acestea fc%nd ca
firma s se confrunte cu clientel tot mai exigent care prezint o cerere dezvoltat pentru un
nivel de confort c%t mai ridicat. -rincipala diferen intre procesul de producie a serviciilor si
cel fabricare a bunurilor materiale rezida in faptul ca clientul 8ace parte din sistemul de
producie
/up natura relaiilor 8inanciare anga#ate intre societatea -rosper 'eridian i clieni,
serviciile turistice apar ca pltite si 9ratuite. -restaiile gratuite, foarte diverse > gratuiti si
scutiri de taxe pentru copii, cursuri pentru nvarea unor sporturi > au drept scop stimularea
circulaiei turistice si asigurare accesului la vacante pentru unele categorii ale populaiei.
n concluzie, n relaia firm-client, comportamentul firmei, atitudine pe care aceasta o
are, modul de a aciona reprezint criteriile eseniale de apreciere a calitii serviciilor n
ansamblul lor, elemente care genereaz mulumirea i satisfacerea clientului+ serviciul prestat
de firm turitilor este cauza a doi factori6 unul calitativ, comportamental, care nu poate fi
evaluat obiectiv i care n anumite situaii poate avea un rol determinant i unul cantitativ cu
trsturi materiale ce poate fi, n schimb, evaluat ntr-o modalitate obiectiv.
@D
/eoarece mbuntirea calitii serviciilor i creterea productivitii firmei se afl mai
ntotdeauna ntr-o relaie invers, apare necesar desfurarea activitii ntr-o manier care s
asigure echilibrul ntre calitatea i cantitatea serviciilor prestate, echilibru ce se constituie ntr-
un obiectiv specific al utilizrii personalului.
-lanificarea, n general, n cadrul societii implic o abordare de sistem deschis i n
consecin, managerul firmei trebuie s ia n consideraie influenele mediului sub toate
aspectele lor. -recizarea se impune de la sine pentru c n condiiile unui mediu turbulent n
care i desfoar activitatea agenia de fa pot aprea n orice moment situaii dificile
determinante de influenele imprevizibile de mediu care impun corecii deciziilor
manageriale, chiar i n cazul unor procedee de rutin desfurate n lan.
" alt clasificare a turismului este cea dup 9radul de mo7ilitate a turistului. 3urismul
intern sau internaional poate s-i satisfac cererea de servicii turistice fie rm%n%nd un timp
cu durat variabil ntr-o zon turistic ceea ce adus la definirea noiunii de turism de se;ur>
cu un gard de mobilitate redus, fie sub forma unor de plasri continue, pe itinerare stabilite n
prealabil sau ocazional, cu opriri i rm%neri scurte n diferite localiti de pe traseele
traversate, ceea ce a dus la turismul itinerant, cu un grad de mobilitate ridicat.
Turismul de se;ur dup utilizarea timpului disponibil pentru cltorii se mparte astfel6
turismul de sejur scurt care cuprinde turitii ce se deplaseaz pe o durat scurt de
timp 7maxim o sptm%n8 reprezentativ este aici turismul de Tee<end
turismul de sejur mediu care cuprinde turitii a cror edere ntr-o zon nu
depete 5? zile, perioad ce coincide cu durata concediilor pltite. &ste cel mai
practicat, fiind unul de mas, lucru datorat disponibilitii de perioade limitate de
timp liber a populaiei, ns are un caracter sezonier accentuat
turismul de sejur lun este alctuit din cei ce au o durat de edere mai mare de 5?
zile. Aceast form turistic deine trsturi tipologice bine conturate pentru c
presupune c cei ce cltoresc au depit de#a v%rsta muncii active > pensionarii,
sau cei ce dein venituri ridicate i i pot permite s se bucure de perioade mai
lungi de vacan+ tot aici se poate integra ntr-o anumit msur i turismul de
tineret deoarece elevii, spre exemplu au vacane de mai mult de o lun
n cazul turismului internaional se desprinde i turismul de tranzit> noiune str%ns legat
de traversarea unor ri cu oprire sau fr pentru a a#unge la nite destinaii anumite.
@;
/eoarece turistul devine tot mai mobil se tinde ctre un turism de vizitare n acre
programul cuprinde vizitarea ntr-o singur vacan a mai multor localiti sau ri.
,9
/in punctul de vedere al frecvenei, se distinge turism continuu 7pe ntreaga perioad a
anului calendaristic+ turism balnear, cultural sau de afaceri8 i turism sezonier care se
mparte n6
turism de iarna care conine dou caracteristici distincte, dup motivul pentru
care se face deplasarea6 turismul pentru zpad i cel pentru soarele i cldura
cutat i n timpul iernii
turismul de var care are loc n perioadele calde ale anului. Se deosebete de
celelalte prin fluxuri masive cu o mare diversificare n ceea ce privete tipologia
turitilor i produselor turistice, av%nd ndeosebi un caracter de mas
turismul de circumstan este de obicei un turism localizat n timp i spaiu cu
fluxuri limitate ca durat generate de anumite evenimente specifice sau de diferite
festiviti
4olosind drept criteriu de clasificare tipul mi;locului de transport ce se utilizeaz n
efectuarea cltoriei, formele de turism se pot grupa n6
drumeie cuprinz&nd deplasrile pedestre cu scop recreativ i de nrijire a
sntii% excursiile montane etc.
turismul rutier cicloturismul% motociclismul respectiv automobilismul
turismul feroviar una din cele mai vec#i forme de cltorie practicate
turismul naval - croaziere% turismul nautic excursii cu caiac% brci cu motor pe
diferite trasee fluviale
turismul aerian practicat pe distane luni i foarte luni
n practica activitii turistice au aprut i sunt n uz din ce n ce mai des combinaiile de
diferite forme de transport tip (40P A:/ /.*M&), sau croaziere fluviale cu returnarea
turitilor pe cale aerian ce dovedete multitudinea mi#loacelor de transport.
Av%nd n vedere c turismul are mai tot timpul un caracter activ, el se practic n funcie
de anumite motivaii, de cele mai multe ori av%nd amprente tipic individuale.
,9
"s<ar Sna< > op. cit. pg. 51
@H
#otivaia este un criteriu deosebit de important n ceea ce privete departa#area formelor
turistice6
turismul de a9rement, practicat de cltorii care caut s profite de frumuseile
naturii, locuri i obiceiuri noi, etc., form ce se interfereaz cu turismul
cultural < atribut ce se poate oferi oricrei forme de turism care depete sfera
odihnei, distraciei sau sportului i trebuie s ndeplineasc trei condiii6 sa fie
determinat de dorina de cunoatere, s aib loc consumul unui produs cu
tipologie cultural, s presupun intervenia unui mediator > persoan,
document scris, material audio-vizual, care s pun n valoare, s realizeze
produsul cultural
turismul reli9ios ce const n pelerina#ele credincioilor la lcaurile de cult
turismul de odi?n i recreere, de refacere a psihicului i tonusului pierdut pe
perioada anului, pe fondul agitaiei urbane
turismul de tratament i cur 7alneomedical, practicat nc din antichitate
cu scop de refacere a sntii > sub prisma perioadelor viitoare, ca urmare a
creterii longevitii, aceast form de turism se va dezvolta considerabil, av%nd
ca obiect nu numai tratamentul balnear propriu zis, ci i tratamente profilactice
aplicate persoanelor active de v%rst medie i peste medie
turismul sportiv este o form a celui de agrement, pondera cea mai nsemnat
ocup%nd-o sporturile nautice de var, cele de iarn, pescuitul sportiv, dar i alte
manifestri sportive ocazionale.
2nii organizatori de turism includ n aceast categorie i voia#orii ce vin ca spectatori la
diferite spectacole sportive, de fapt turismul sportiv reprezint redarea unor posibiliti de
agrement pentru cei ce i petrec vacana ntr-o anumit zon.
" serie de forme de turism nu mai puin importante, dar mai puin nt%lnite sunt i cele ce
urmeaz
1?
6 turism de cumprturi < ce rezid n deplasrile ocazionale n alte localiti cu
dorina de a cumpra diferite produse, turismul te?nic i tiini8ic > se refer la vizitarea cu
caracter documentar a unor obiective industriale sau agricole etc.
n funcie de caracteristicile socioeconomice ale cererii i ale clientelei o clasificare a
formelor turistice se face n felul urmtor6
1?
'dem, pg. @?
@9
turism particular ce se refer la cei ce cltoresc pe cont propriu i este tipic
segmentelor de populaie cu venituri ridicate care au experien n domeniul
cltoriei i care sunt dispui s i asume anumite riscuri. Acetia ns manifest o
mai mare exigen n ceea ce privete calitatea i diversitatea serviciilor oferite,
identific%ndu-se chiar cu turismul de lux. Aceast form a luat proporii odat cu
dezvoltarea circulaiei turistice i reprezint acum mai mult de #umtate din
ntregul volum de activiti turistice.
turismul social mizeaz pe promovarea unui sistem de faciliti cum sunt
reducerile de tarife, acordarea de subvenii. -rin caracteristicile sale turismul social
asigur accesul la vacanele unor categorii defavorizate ale populaiei av%nd chiar
un rol de protecie social. " definiie a turismului social este prezentat de A.
Bunzi<er 6 (acel turism care se caracterizeaz prin faptul c este practicat de
cercuri cu putere de cumprare mic i c este facilitat prin prestaii cu totul
speciale, uor de recunoscut ca atare). Acesta ns, nu trebuie confundat cu
turismul de mas, el fiind doar integrat acestuia, piaa int fiind alctuit din
populaia care are venituri modeste, iar o parte a cheltuielilor sunt finanate de
sindicate, case de asigurri sociale etc.
turismul de tineret este o form particular a turismului social care prin
facilitile acordate acestui segment al populaiei ncura#eaz dezvoltarea
cltoriilor, cu scopuri instructiv-educative.
turismul de a8aceri i con9rese este un ansamblu de cltorii care sunt organizate
de companii i administraii publice n interes profesional pentru personalul
propriu.
2nul din principalele 8orme turistice comercializate de firma -rosper 'eridian este cel
de afaceri i de reuniuni dat fiind faptul c are o pondere mondial de circa 1?I din totalul
cltoriilor internaionale i aproximativ V din ncasri. Aceste forme sunt (prinse) de
activitatea turistica propriu-zis prin ideea c cei ce iau parte la ele i cei ce i nsoesc, pe
l%ng elul deplasrii, folosesc o varietate deservicii turistice, care sunt puse n v%nzare de
hotelieri i unitile de alimentaie, utilizeaz mi#loace de distracie i agrement cum sunt
spectacolele, de care beneficiaz i industria turistic fie direct, fie indirect, serviciile oferite
neput%nd fi evideniate separat de cele efectuate de aceast industrie.
S-a observat, n cadrul analizelor ageniei c, n mod firesc cei ce iau parte la
manifestri de acest gen, petrec o parte din timpul lor de deplasare i ca turiti propriu-zii
C?
art%ndu-i interesul i dorina n egal msur de a cunoate c%t mai multe informaii despre
ara i zona vizitat, de cele mai multe ori lu%nd parte i la excursiile cu caracter documentar,
oferite de firm de turism.
-entru a profita de prezena participanilor i n zilele de la sf%ritul sptm%nii, agenia
caut s ofere locuri de cazare cu reduceri n aceast perioad, ncheind contracte cu agenii
hoteliere care ofer astfel de beneficii.
4irma -rosper 'eridian a nregistrat ncasri medii pe ziQturist provenite de la clienii
participani la voia#ele de afaceri sau reuniuni fie n ara 7n general n staiunile de munte8 fie
n strintate mai nsemnate dec%t media veniturilor din turismul de mas, unele cheltuieli
fiind sczute din sponsorizri.
2n avanta# de pe care firma poate profita i o face, este lipsa sezonalitii n cadrul
turismului de a8aceri care contribuie la creterea gradului de ocupare a bazei materiale.
"fertele pentru cltoriile de afaceri sunt mprite ca i forma turistic de altfel n
externe i interne. $ele interne se adreseaz anga#ailor unei ntreprinderi i au ca scop
motivarea salariailor n ideea de a crete productivitatea muncii i mbuntirii
performanelor. Se comercializeaz sub forma seminarelor sau nt%lnirilor conducerii firmei
cu anga#aii, pentru cunoatere, pentru rezolvarea unor probleme sau mprtirea experienei+
aciuni de formare a personalului i actualizare a pregtirii, care au loc n afara ntreprinderii
n instituii specializate, n uniti hoteliere adecvate sau ntr-un cadru pur turistic+ cltorii-
recompens sau stimulent. $ele care au caracter extern au ca scop buna desfurare a
activitii i prosperitatea firmelor n ansamblul lor i se concretizeaz n deplasri cu caracter
profesional i participarea la t%rguri i expoziii, congrese, colocvii.
n ceea ce privete modalitatea de a comercializa turismul de afaceri, societatea de fa
nu are oferte n prealabil pregtite, ci le face la cererea clientului, dat fiind faptul c, numrul
de cereri este n general redus. n cazul unei cereri de acest tip, secretariatul firmei ia legtura
cu un furnizor de servicii de gzduire pentru conferine, fie din ar > un exemplu ar putea fi
hotelurile ce dispun de astfel de sli, sau alte centre comerciale cu spaii predispuse nchirierii
cum sunt unele restaurante, fie din strintate. Aceste nt%lniri au n general loc, conform
statisticilor firmei, n ar+ cele de mici dimensiuni consum%ndu-se n localitate, iar cele cu o
amploare mai nsemnat in%ndu-se n staiuni montane sau de litoral.
C,
*at un tabel statistic cu cererile pentru turism de afaceri din perioada 1??@ nregistrat n
cadrul firmei -rosper 'eridian6
20%
60%
13%
7%
25%
40%
20%
15%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
Pondere n vnzri
2003
Pondere n vnzri
2004
Ponderea tur. de afaceri n vnzri
T. a!aceri na"iona#
montan
T. de a!aceri na"iona#
#oca#
T. de a!aceri na"iona# $e
#itora#
T. de a!aceri interna"iona#
n continuare se mai pot meniona, tot dup caracteristicile socioeconomice ale cererii
i ale clientelei i6
turismul politic
1,
ia n considerare participarea la evenimentele politice nsemnate
sau la srbtori naionale. Afilierea la anumite ideologii poate fi, de asemenea, o
atracie pentru cltorie. Astfel o derivat de la forma politic este cea
guvernamental 7aproximativ D-HI din cltoriile internaionale sunt realizate de
oficialiti politice8
turismul ur7an se refer n general la petrecerea timpului liber sau a vacanelor n
orae pentru vizitarea acestora sau pentru desfurarea unor activiti diverse cum
sunt vizionarea de spectacole, expoziii etc. /atorit acestei accepiuni el are o
sfer de cuprindere extrem de larg i deci este destul de dificil de particularizat n
raport cu alte forme de turism. /e regul proporia turismului urban intern deine
cote superioare celui internaional. 0a toate acestea este necesar de adugat c
circa H?I din vizitele la ora reprezint turism urban pur iar 1?I este turism
complementar, vizitarea zonelor urbane fiind asociat altor forme de petrecere a
vacanei 7litoral, munte, circuite8.
1,
*oan $osmescu - op. cit. pg. D9
C1
turismul rural reprezint una din cele mai reuite soluii n ceea ce privete
armonizarea cerinelor turismului cu exigenele prote#rii mediului i dezvoltrii
durabile i se definete n sens larg prin dorina de a petrece vacana n mi#locul
naturii, de ntoarcerea la viaa i obiceiurile tradiionale. Se tie ns c sfera de
cuprindere turismului rural este destul de larg, iar acesta se refer la toate
activitile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate n mediul
rural, mi#locul de cazare fiind fie gospodria rneasc, fie echipamente turistice
generale cum sunt hanurile, hotelurile, popasuri. Agroturismul pe de alt parte este
mai strict din punctul de vedre al condiiilor ce se impun pentru petrecerea
vacanei i presupune ederea n locuina rneasc, consumarea de produse
agricole i participarea ntr-o anumit msur la activitile agricole specifice.
*ndiferent despre ce tip de turism este vorba, coninutul activitii turistice rurale se
circumscrie coordonatelor6 spaiu rural, locuitori ce pstreaz anumite tradiii,
obiceiuri i produse agroalimentare consumate de turiti cu prile#ul ederii n
gospodria rneasc.
$a reprezentant A.:.3...&.$. pe zona *ai, Ana "nic, administrator al ageniei -rosper
'eridian profit de aceast calitate pentru a aduce o gam mai diversificat i servicii de o
mai bun calitate i mai apropiate de gusturile clienilor n ceea ce privete aroturismul i
turismul rural.
Agroturismul este, se pare, pentru muli din turitii rom%ni una din formele preferate de
turism practicabile fr necesitile unor costuri ridicate i cu o satisfacie situat la un nivel
destul de ridicat, fapt datorat funciei ecologice pe acre aceast form turistic o deine.
n cazul ageniei la care s-a realizat studiul, s-a putut observa o pondere destul de
ridicat a acestei forme turistice, fapt determinat, evident, i de locul pe care firma l are,
datorit funciei administratorului mai sus amintit, n cadrul cltoriilor de acest tip.
"fertele pentru turismul agrar fac parte din principala gam de produse oferite pieei
turistice i se axeaz n special pe se#ururi la diferite pensiuni rurale, sau la ferme agroturistice
din ar.
*ndiferent de ofert, produsul oferit graviteaz n #urul unor caracteristici precum spaiul
rural-cu aspecte ce fac trimitere la aezri din punctul de vedere al dimensiunii, densitii
populaiei, structurii sociale, modului de utilizare a terenului, dar i la mi#loacele de cazare,
locuitori > anume populaia ca pstrtoare a unor tradiii, obiceiuri, dar i ca deintoare a
trenurilor , a echipamentelor de cazare i chiar ca ofertant de servicii, da fiind faptul c se
presupune ederea n locuina rneasc, consumarea de produse agricole i participarea ntr-
C5
o anumit msur la activitile agricole specifice, produsele > pe de o parte produsele
agroalimentare consumate de turiti cu prile#ul ederii n gospodrirea rneasc i, pe de lat
parte produsele turistice care nu sunt altceva dec%t atraciile ce motiveaz deplasarea turitilor.
3urismul rural reprezint una din cele mai reuite soluii n ceea ce privete armonizarea
cerinelor turismului cu exigenele prote#rii mediului i dezvoltrii durabile i se definete n
sens larg prin dorina de a petrece vacana n mi#locul naturii, de ntoarcerea la viaa i
obiceiurile tradiionale. Se tie ns c sfera de cuprindere turismului rural este destul de larg,
iar acesta se refer la toate activitile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp
determinate n mediul rural, mi#locul de cazare fiind fie gospodria rneasc, fie
echipamente turistice generale cum sunt hanurile, hotelurile, popasuri.
n graficul urmtor se prezint evoluia ncasrilor n ceea ce privete agroturismul n
cadrul ageniei din momentul numirii administratorului ei n funcia de sef A.:.3...&.$. *ai
20000000
2%000000
40000000
35000000
65000000
76000000
0
10000000
20000000
30000000
40000000
50000000
60000000
70000000
%0000000
&ncasri #ei
Evoluia ncasrilor - agroturism
'nu# 1(((
'nu# 2000
'nu# 2001
'nu# 2002
'nu# 2003
'nu# 2004
Se observ aadar o cretere semnificativ n ceea ce privete profitul, lucru datorat
satisfaciei clienilor cu privire la ofertele primite i pe viitor se anticipeaz o cretere a
interesului fa de turismul rural sub aciunea unor factori precum6 sporirea nivelului de
educaie, creterea timpului liber, dezvoltarea transporturilor i comunicaiilor mai ales n
zona 'oldovei, consecinele pozitive asupra sntii, creterea interesului pentru tradiii,
faciliti oferite.
$omparativ cu late forme turistice , considerate a fi mai mult sau mai puin moderne,
turismul rural este bine conturat n ara noastr, .om%nia nu numai c are un potenial turistic
C@
de excepie, ci i o bogat tradiie i experien n domeniu primele sate turistice fiind
organizate n anii ,9D;-,9DH.
11
$u toate acestea turismul rural are o dimensiune modest n
ara noastr, n privina at%t a vizitatorilor strini c%t i a celor rom%ni.
/in aceast cauz i av%nd n vedere avanta#ele acestei forme de turism, agenia
urmrete pe viitor o mai bun prezentare a ofertelor i o promovare pe msur a acestora n
afara rii cu scopul de a atrage c%t mai muli turiti din strintate, anticip%ndu-se o evoluie
pozitiv i dinamic a turismului rural rom%nesc.
n aceast situaie prezint o semnificaie aparte definirea satului turistic a caracteristicilor
i tipologiei acestuia. Satul turistic este o aezare pitoreasc situat teoretic ntr-un cadru
nepoluat, cu un bogat trecut istoric, care ndeplinete i funcia de primire i gzduire a
turitilor pentru petrecerile unui se#ur cu durat nedeterminat
15
, acest lucru petrec%ndu-se n
afara funciilor politico-administrative, economice, sociale i culturale pe care acesta le are.
/up caracteristicile geografice ale zonelor n care sunt amplasate i de categoria valorilor
turistice existente, satele turistice se grupeaz n6
- etnofolclorice
- de creaie artistic i artizanal
- peisaistice i climatice
- viti-pomicole
- pescreti i v&ntoreti
- pastorale
- pentru practicarea sporturilor de iarn
n funcie de tipul satului, se dezvolt dotrile turistice i activitile av%nd caracter
distractiv-recreativ.
Activitatea turistic are un pronunat caracter sezonier, datorit aciunii unor factori
naturali i sociali. /eoarece produsele turistice nu se pot stoca, rezult c n condiiile
sezonalitii activitile turistice, baza tehnico-material i fora de munc nu sunt utilizate
integral pe tot parcursul anului, ceea ce genereaz consecine economico-financiare.
11
.. 'inciu > op. cit. pg. H9
15
Otefan 'itrache, Masile 'anole, 4lorina =ran > Aroturism i turism rural% &ditura 4ax--ress, =ucureti,
,99D, pg. ,5
CC
Amploarea oscilaiilor sezoniere i frecvena lor de manifestare au consecine directe
asupra dezvoltrii turismului i eficienei acestuia, c%t i asupra altor ramuri ale economiei,
ramuri a cror evoluie se afl n interconexiune cu dinamica turistic.
Aceste consecine sunt simite i de agenia analizat n acest proiect. $ea mai
important variaie simit este cea a cererii de circuite i se#ururi. Aceasta fluctueaz n
funcie de sezon n urmtorul fel6
- iarna se manifest cerere pentru turism de se#ur n special n rile cu temperaturi
ridicate de ctre clienii de v%rsta a treia i n ri cu un potenial turistic de iarn de ctre cei
tineri i de v%rsta a doua, care sunt n cutare de turism sportiv i recreativ specific sezonului
rece. Grile cele mai cutate sunt &lveia, Grile :ordice, 4rana i nordul *taliei, iar pentru
clienii v%rstnici6 &gipt, 3urcia, Krecia i 'aroc pentru turism de odihn, curativ+
- vara exist o cerere general pentru ma#oritatea rilor &uropei, pentru circuite, mai
exact turism itinerar, dar i se#ururi n zone turistice cu caracter balnear.
/in punctul de vedere al frecvenei, n cadrul ageniei se distinge cerere pentru turism
continuu 7pe ntreaga perioad a anului calendaristic+ turism balnear, cultural sau de afaceri8 i
turism sezonier care se mparte n6
turism de iarna care conine dou caracteristici distincte, dup motivul pentru care
se face deplasarea6 turismul pentru zpad i cel pentru soarele i cldura cutat i
n timpul iernii
turismul de var care are loc n perioadele calde ale anului. Se deosebete de
celelalte prin fluxuri masive cu o mare diversificare n ceea ce privete tipologia
turitilor i produselor turistice, av%nd ndeosebi un caracter de mas
turismul de circumstan este de obicei un turism localizat n timp i spaiu cu
fluxuri limitate ca durat generate de anumite evenimente specifice sau de diferite
festiviti
Astfel de turism este cel practicat pe perioada toamnei c%nd firma nregistreaz cereri de
la turiti strini pentru se#ururi n zona 'oldovei sau a Mrancei cu scopul degustrii vinurilor,
lurii parte la srbtorile aferente i vizitrii mpre#urimilor. $azarea se face la diferite
pensiuni din mpre#urimi, oferindu-se servicii de transport i ghid turistic.

CD
n urmtorul grafic se prezint frecvena solicitrilor n funcie de sezonalitate
nregistrat n cadrul ageniei pe perioada anului 1??@6
ecvena solicitrilor !
0
20
40
60
%0
100
120
) )) ))) )* * *) *)) *))) )+ + +) +))
luna
!
T. sejur,iarn,soare T. sejur,iarn,z$ad T. itinerar-sejur,var,soare
3urismul privit ca fenomen sau exprimat sub forma cererii i consumului, nregistreaz, n
evoluia sa o serie de fluctuaii ce afecteaz ncasrile ageniei, dar i modalitatea de lucru >
activitatea ei. 2nele au caracter continuu, altele structural, fiind provocate de dinamica unor
factori de tendin sau de schimbri rapide i spectaculoase n domeniul tehnicii. -e de alt
parte exist unele ce au caracter alternativ, dator%ndu-se unor condiii naturale, modului de
formare a cererii sau unor situaii con#uncturale.
3oate acestea influeneaz activitatea personalului anga#at, pe anumite perioade unii dintre
ei, cum este contabilul, fiind nevoii s lucreze cu #umtate de norm.
n genere, n industria turistic, exist frecvent fluctuaii ale gradului de antrenare a forei
de munc, ceea ce necesit utilizarea personalului suplimentar ocazional pentru zile de
maxim intensitate turistic. -robleme ma#ore apar tot n cazul activitii sezoniere,
oblig%ndu-i pe agenii de turism s apeleze la detaarea personalului necesar n anumite
staiuni 7vara pe litoral, iarna la munte8, dar n cazul ageniei -rosper 'eridian nu s-au
nregistrat astfel de situaii, dat fiind numrul de personal redus.
C;
n ceea ce privete turismul urban societatea nu nregistreaz cereri prea mari. n ultimii
doi ani s-a confruntat doar cu dou contracte ncheiate care constau n oferirea de ghid pentru
grupuri ce doreau s viziteze oraul.

3ot n ceea ce privete formele de turism, se poate meniona c turismul reliios apare n
oferta ageniei nu ca ofert de sine stttoare ci ca integrat n circuite. Acestea sunt de obicei
lansate n perioada srbtorilor importante ale anului cum este $rciunul sau -atele+ piaa
int crei i se adreseaz este cea de peste 5C de ani. Asta nu exclude ali poteniali clieni de
v%rste mai reduse. "fertele includ n spe, pelerina#e la locurile sfinte din *srael, sau vizite la
mnstiri importante cum sun cele de pe muntele Athos.
n ceea ce privete turismul social, agenia nu are oferte proprii, ea lu%nd parte la aciunile
guvernamentale sau la alte aciuni cu statutul de partener sau reprezentant.
Agenia are de asemenea oferte pentru cltorii n rezervaia ecologic /elta /unrii i
deci o materializare a turismului ecoloic combinat cu cel rural, deoarece n aceste oferte este
cuprins i cazarea la diferite case dunrene cu specificul zonei+ totodat aici se integreaz i
croaziere pe fluviu i turismul sportiv 7pescuit8 i nautic.
$u toate acestea ns oferta turismului sportiv inclusiv cel nautic este cel mai bine
observat n cazul se#ururilor pe litoralul 'rii :egre, iar cel sportiv de iarn n cazul
se#ururilor montane, toate cuprinz%nd cazare la hoteluri din regiune i oportuniti de
participare la diferite festiviti sportive, un eveniment pentru care se manifest interes din
partea clienilor fiind Fiua 'arinei.
"rice forme de turism ar promova, agenia de turism depune eforturi importante pentru
cuprinderea n aciunile organizate i semiorganizate a unor noi categorii de persoane, tinz%nd
s lrgeasc gama itinerarelor i s diversifice confortul i serviciile turistice oferite. -entru
agenie formele organizate i semiorganizate de turism nseamn certitudinea unei cifre de
afaceri, n care cu un volum de munc pe msur se poate c%tiga o eficien sporit a
activitii care are loc.
-entru firma de fa, c%t i pentru altele servirea turitilor pe cont propriu se finalizeaz
cu profituri medii mai nsemnate pe ziQturist i, n acelai timp, cu ansa de a atrage interesul
acestora pentru mai multe servicii complementare, a cror oferire genereaz ncasri
suplimentare. n general, se poate presupune c turistul pe cont propriu este pregtit s fac
CH
fa unor astfel de cheltuieli suplimentare, care sunt aductoare de n casri mult mai mari
pentru prestatorii de servicii turistice n raport cu realizrile din formele turismului organizat.
'anifestarea imediat a cererii turitilor pe cont propriu se caracterizeaz printr-o
elasticitate mare de volum, durat, sezonalitate, sau grad de confort, ceea ce nu coincide de
fiecare dat cu oferta turistic, definit printr-o strictee pronunat , aceast ofert potenial
fiind de cele mai multe ori chiar diminuat, datorit nevoii de a mulumii n special cererile
turistice organizate sau semiorganizate, n cadrul obligaiilor asumate anticipat prin
intermediul contractelor ncheiate. 3oate acestea genereaz anumite nea#unsuri pentru clienii
pe cont propriu ei fiind obligai c%teodat s accepte condiiile impuse fr a putea alege ceea
ce se poate solda cu nemulumiri.
Agenia folosete tehnici de mar<eting i de promovare ca orice alt comerciant. n etapa
lansrii produsului turistic, s-a observat nivelul ridicat al cheltuielilor de mar<eting
comparativ cu v%nzrile ce se caracterizeaz printr-un volum sczut, ns intr-o continu
cretere. /e aceea este necesar o acordare de importan sporit aciunilor de promovare a
produsului i de contientizare, atragerea clienilor poteniali.
n aceast etap cheltuielile ntreprinderii cu prestatorii de servicii se situeaz la un nivel
mai ridicat datorit unei exploatri mai reduse a capacitilor de cazare i alimentaie, iar
volumul cererii este redus+ pe msur ce produsul e tot mai bine primit de consumatori se
observ o cretere rapid a v%nzrilor ceea ce duce la situarea ntr-o nou etap a ciclului de
via a formelor de turism oferite i anume cea a creterii.
$heltuielile de mar<eting se vor menine ridicate, ns n declin+ preul de v%nzare a
produsului se situeaz la un nivel moderat > agenia urmrind sa l menin astfel, deoarece o
scdere a acestuia ar putea conduce la o sporire brusc a cererii i la o supra solicitare a
capacitilor de cazare i alimentaie public, fapt ce nu este de dorit.
/in aceast cauz pentru a minimiza nea#unsurile, agenia ncerc s apeleze la un
ansamblu de msuri i criterii pe care se fundamenteaz perspectiva unui turism tiinific.
4irma -rosper 'eridian, i orienteaz eforturile i aciunile n direcia realizrii unor
servicii complementare i mbuntirea caracteristicilor calitative ale produsului.
n etapa de maturitate principalul scop al ageniei este meninerea avanta#ului competitiv
c%t de mult posibil, volumul v%nzrilor stabiliz%ndu-se, iar competiia devenind substanial.
n ultima etap, cea a declinului a ciclului de via a produsului se a#unge la o
restr%ngere a segmentului de pia cucerit anterior i implicit la o scdere a volumului
v%nzrilor, a elasticitii i cheltuielilor de mar<eting.
2n lucru particular care s-a remarcat este acela c agenia i creeaz singur
planificarea de mar<eting i metodele de promovare a formelor turistice pe care le
C9
comercializeaz, mai ales a circuitelor, se#ururilor i agroturismului, fr a apela la o firm de
consulting de profil, av%nd rezultate chiar peste ateptri, unul din cele mai bine v%ndute
forme turistice fiind cele ale turismului oranizat i anume circuitul i se#urul.
n condiiile actuale este absolut necesar funcionarea optim a ntreprinderii ca sistem
i respectiv a tuturor elementelor sale componente ca subsistem. n activitatea ageniilor
turistice, o astfel de funcionare presupune crearea condiiilor pentru creterea cantitative i
calitative a circulaiei turistice interne i internaionale, pentru mbuntirea serviciilor oferite
i deci pentru maximizarea veniturilor cu minimum de costuri, respectiv valorificarea total a
potenialului implicat de realizarea eficient a produsului turistic. ns o funcionare la astfel
de parametri necesit o conducere competent i dinamic. n realizarea ei un rol deosebit
fiind analiza economico > financiar, creia practica i-a oferit de#a coninut i caracter de
funcie a conducerii.
-iaa turistic evolueaz foarte rapid sub influena unui complex de factori, lucru ce
impune conducerii ageniei -rosper 'eridian s i concentreze eforturile asupra deciziilor
care vor defini obiectivele, strategia i tactica n perspectiva comercializrii formelor turistice.
-rin analiza economic sistematic, tematic i general la toate nivelele organizatorice
se identific modalitatea utilizrii resurselor pentru ca produsul turistic s fie realizat cu
eficien maxim ceea ce n esen reclam managementul performant.
-e baza ariei problemelor ce intr n sfera analizei economice se poate pe deplin spune
aceasta reprezint un instrument deosebit de eficace n consolidarea auto gestiunii economico
> financiare ca suport economic al acesteia.
Astfel analiza apare ca instrument indispensabil n procesul cunoaterii n orice
domeniu turistic, inclusiv cel al formelor de turism, deoarece permite stabilirea structurii
fenomenelor, a relaiilor de cauzalitate, a factorilor ce le genereaz, a legilor formrii acestor
forme turistice, ceea ce constituie suportul formulrii deciziilor i tipurilor de produse ce vor
marca activitatea pe viitor.
Agenia de turism este ca un organism social > economic complex compus din
subsisteme cu legturi dinamice ntre ele, fiecare dintre acestea constituind un veritabil cadru
operaional i de decizie. Analiza sistemului i a subsistemelor sale este influenat de o
multitudine de factori a cror aciune trebuie cunoscut pentru a asigura o funcionalitate
stabil i optim ntr-un mediu mereu variabil. Analiza diagnostic presupune luarea de msuri
operative menite s asigure echilibrul n dinamica sistemului pe linia unor rezultate
favorabile. $aracteristicile eseniale ale profitabilitii economice nu pot fi evideniate i
cunoscute dec%t prin intermediul unei analize amnunite a indicatorilor de profitabilitate
constituii ntr-un sistem complex. Acetia trebuie s aib la baz o abordare unitar
D?
sistematic care s permit pe de o parte caracterizarea fenomenului turistic n toat
diversitatea i complexitatea sa, iar pe de alt parte caracterizarea fenomenului turistic n toat
diversitatea i complexitatea sa, iar pe de alt parte, comensurarea real a aportului fiecrei
uniti la dezvoltarea economic de ansamblu.
$omplexitatea produsului turistic, particularitile ofertei i cererii turistice, au impus
folosirea unor indicatori noi, fie de completare a celor preluai din alte ramuri, fie de reflectare
a elementelor specifice fenomenului turistic.
2nul din cele mai importante scopuri urmrite de firm este eficiena economic.
&ficiena economic compar eforturile implicate cu efectele obinute+ de aici rezult
rentabilitatea. 2n aspect, propriu eficienei activitii firmei, plec de la necesitatea raportrii
acesteia la nevoile reale ale clienilor, la satisfacerea necesitilor individuale i colective ale
acestora. n acest context se pune problema corelrii rezultatelor economice cu asigurarea
accesului la vacane prin practicarea a c%t mai multe forme de turism, pentru categorii tot mai
largi ale populaiei, cu at%t mai mult cu c%t, dat fiind caracterul dominant imaterial al nevoilor,
poziia lor n ierarhia necesitilor, ele nu sunt totdeauna foarte clare, indivizii nu
contientizeaz pe deplin acuitatea lor.
-ractica a relevat c activitatea ageniei a cunoscut n ultimul an o dezvoltare accentuat
i extensiv, cuprinz%nd ma#oritatea categoriilor de forme turistice cu oferte care se adreseaz
n aceeai msur turismului intern i internaional. Se ncearc n continuare maximizarea
investiiilor pentru realizarea unor produse competitive pe pia prin nglobarea unor obiective
turistice i zone cu un potenial turistic reprezentativ n ofertele viitoare, iar valorificarea
bogatelor forme turistice ce pot fi practicate n ara noastr implic dezvoltarea unor programe
noi care s mbine unele forme turistice pentru o mai bun acoperire a preferinelor clientelei
i promovarea celor existente de#a pe pia.
Grile i popoarele lumii se nscriu n peisa#ul turistic mondial prin anumite particulariti
naturale, economico-sociale, istorice, religioase, de limb care i nsemneaz amprenta
asupra zestrei turistice de aici i nclinaia spre anumite forme de turism.
$ondiiile social-economice i mai ales cele financiare i tehnologice sunt determinate n
nivelul de valorificare a acestor resurse turistice+ atraciile turistice indiferent de natura i
nivelul de amena#are atrag anual milioane de turiti.
D,
*at c%teva zone turistice mondiale cu formele practicate
1@
6
"uropa
@
6 turism de circulaie cu valori culturale% odi#n% recreere 7:orvegia, Suedia,
*slanda - turism de tranzit,itinerant+ 'area =ritanie, Spania, *talia, Krecia > cur heliomarin,
de croazier+ 4rana > turism rural, speoturism, alpinism, turism nautic n Sud cur
heliomarin n Mest, turism uval i croazier pe Malea 0oirei+ Kermania, &lveia, Austria >
turism itinerant, speoturism, de tratament, turism de afaceri+ .om%nia, $roaia i tot litoralul
'rii :egre > turism de odihn, cultural, cur heliomarin, nautic, croazier, zona montan
$arpatic > turism de drumeie, speoturism, sportiv de iarn, cultural+ -olonia, =asarabia,
2craina > turism de croazier 7pe :ipru8 v%ntoresc, turism sportiv 7pescuit8, itinerant8+
Asia6 cultural-tiinific% odi#n% montan% reliios(6aponia% +#ina),
Asia #ic6 cultural% tiinific% reliios 73urcia > turism religios, de pelerina#,de odihn,
nautic+ Grile Arabe > religios, de cumprturi7s#oppin turism), de odihn+
Australia6 turism itinerant, ecoturism, turism cultural, odihn+
4ceania6 turism de recreere, croaziere, turism exotic, nautic, ecoturism+
A8rica6 fotosafari, ecoturism, turism de odihn, turism cultural+
America de Nord6 turism itinerant, de afaceri, cultural+
America de Sud6 turism itinerant, turism exotic, cultural, nautic, odihn.
5.1 Fonele de ntreptrundere ntre diferitele forme turistice
Analiza ntreptrunderii diferitelor forme de turism i a fluxurilor turistice a dus la
naterea unor discipline derivate. Aa a aprut geografia turismului ca o disciplin separat a
geografiei. $ombinat cu alte sectoare ale geografiei pe care se bazeaz de altfel, cum este
geografia economic, geografia turismului se ocup cu studiul raporturile dintre om i mediu
cut%nd s desprind interdependena esenial ntre complexitatea factorilor naturali i cei
creai de m%na omului, care caracterizeaz patrimoniul turistic ntr-o etap considerat i care
determin orientarea , volumul, intensitatea, durata afluxurilor turistice n contextul geografic
1@
M. Klvan > Cesurse turistice pe Terra% &ditura &conomic, =ucureti
L :ot6 fiecare ar n parte are formele turistice enumerate, plus cele generale care sunt prezente pe ntreg
continentul din care fac parte.
D1
al micro sau macrozonei turistice analizate. $oncluziile obinute pot servi la determinarea
liniilor directoare de dezvoltare a industriei turistice n perspective unor perioade viitoare.
4ormele de turism se afl n diferite proporii i n ara noastr i au fost grupate n funcie
de trsturile ce caracterizeaz cererea turistic. =ineneles aceste criterii de clasificare nu
sunt exclusive ci, din potriv, congruente.
$%mpurile de interferen devin i mai accentuate dac se analizeaz diversele forme de
turism n interdependena lor6 turismul de circulaie sau cel itinerant poate fi de agrement sau
de circumstan+ turismul sezonier poate fi de odihn de cur, de tratament sau turism sportiv.
'ai #os sunt exemplificate unele congruene ntre diverse forme turistice6
de se;ur < de var pentru soare, de iarn pentru schi, de repaus
sezonier > de iarn pentru soare, de iarn pentru zpad
itinerant - de agrement de circumstan
circumstanial > particular de agrement
de iarn > rezidenial de iarn pentru odihn, de var
sportiv > de var, de iarn
n funcie de aceste c%mpuri de interferen se stabilesc pentru fiecare form turistic
produsele turistice i serviciile adecvate, respectiv msurile de promovare. 'ai corect se
selecteaz acele argumente promoionale care se apreciaz c vor stimula turitii poteniali n
alegerea acelei formule de vacan n msur s corespund, c%t mai mult, preocuprilor lor
predirecionate 7hobbJ8 pentru timpul liber.
D5
6oncluzii
/ac din anumite motive exist o lips a cunoaterii i analizei proceselor,
interdependenelor i formelor ce apar n industria turismului ca o consecin a dinamicii sale,
poate duce la o dezvoltare necontrolat a acestuia, de aici rezult%nd impacturi economice,
socio-culturale i de mediu ncon#urtor mai puin agreabile+ astfel pentru a micora
nea#unsurile, societatea trebuie s creeze o serie de msuri i criterii pe care s stea la baza
realizrii perspectivei unui turism tiinific, iar datorit creterii tot mai mare a importanei pe
care o are turismul n ultimul timp a dus inevitabil la creterea dorinei de a defini c%t mai clar
i n form complet a acestui fenomen. 3urismul este n ziua de azi, prin coninutul i rolul
su, un domeniu distinct de activitate, o component de o importan maxim a viii
economice i sociale pentru un numr tot mai mare de ri ale lumii i de cele mai multe ori
turistul c%nd cumpr o vacan, achiziioneaz nu doar o gam de servicii, ci i o anumit
imagine i utilizarea unui mediu.
-rin urmare am ales aceast tem pentru lucrarea de diplom datorit faptului c
formele de turism reprezint unul din esenialele (ramuri) i principala modalitate de
manifestare ale fenomenului turistic+
2rmrirea tiinific a acestui fenomen necesit luarea la n calcul a coninutului
economic i social pe care l are, schimbrile de care are parte continuu duc%nd implicit la
reformularea conceptelor cu care se lucreaz.
2nul din cele mai importante locuri ocupate ntre activitile din sfera serviciilor, l are
turismul. -rivit ntr-o viziune sistematic, acesta poate fi considerat at%t ca sistem n raport cu
ntreaga economie naional sau cu sfera serviciilor, c%t i ca sistem care are ca subsistem
toate organismele care concur la desfurarea i realizarea activitii de turism. .ealitile
lumii contemporane demonstreaz tendina creterii impetuoase a rolului analizei manifestrii
turismului i a formelor sale n viaa economic i social actual.
/e-a lungul timpului participarea la micarea turistic a unor categorii sociale tot mai largi
a condus la apariia de noi forme, adaptarea lor permanent la cerinele turitilor i condiiile
cltorilor, iar cunoaterea modalitilor de caracterizare a cererii turistice a coninutului i
particularitii fiecrei forme in parte are o deosebit importan n definirea strategiilor
pentru dezvoltarea turistic i pentru agenia studiat.
D@
3urismul pe toate planurile fie ele interne sau internaionale a nceput s devin o activitate
social economic n plin cretere i dezvoltare in raport cu civilizaia contemporan,
civilizaie modern i dinamic intr-o continu transformare i datorit (caracterului su de
mas), se adreseaz unor grupuri sociale mari-largi din punct de vedre numeric, rspunz%nd in
totalitate necesitailor si nevoilor pe care acestea le prezint, iar prin esena complex
antreneaz un mare potenial material i uman care duce cu siguran i implicit la interferene
ma#ore n evoluia i procesul economiei mondiale i naionale ca i n relaiile internaionale
existente+ totodat industria turistic stimuleaz i impulsioneaz celelalte ramuri ale
economiei naionale prin activitatea sa.
S-a observat n urma practicii n cadrul ageniei, pe de o parte coninutul complex al
industriei turistice i pe de alta, intersectarea cu alte domenii ale economiei, ceea ce mrete
greutatea evalurii cu precizie a dimensiunilor i aportului economic al acesteia. $a parte
integranta a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trsturi comune cu cele ale
celorlalte ramuri ale acestuia, dar se si individualizeaz prin specificitatea si complexitatea
coninutului su, prin formele de concretizare si tendinele de evoluie
=anii circul n industria turistic poate mai mult dec%t n oricare alta datorit
interferenelor pe care aceasta o are cu celelalte ramuri economice+ dat fiind faptul c
finanele provenite din exterior rm%n i circul pe piaa centrelor turistice destul de mult
timp, fiind cheltuii si recheltuii de c%teva ori p%n s dispar complet din circulaia
economic respectiv !.'. EeJnes a denumit exporturile realizate din serviciile turistice
mpreun cu consumul de bunuri materiale, (in#ectri) pentru economie datorit faptului c
produc cheltuieli interne, pe de o parte, iar pe de alta, turismul poate contribui n mare msur
la dezvoltarea durabil i n particular la lupta pentru eradicarea srciei i la protecia i
conservarea mediului natural, cultural i social.

'ultiplele conexiuni ale turismului i implicaiile n viaa economic, social, cultural, i
politic, rolul su atractiv n societate, pe de o parte, i transformrile sale ca fenomen, pe de
alta, argumenteaz actualitatea preocuprilor pentru cunoaterea coninutului turismului i a
incidenelor sale, pentru descifrarea mecanismelor de funcionare.
n acest context se nscriu i eforturile specialitilor privind definirea, cu rigurozitate
tiinific, a sistemului categorial integrat turismului, a interdependenelor cu celelalte
componente ale economiei, de cuantificare a efectelor sale.
DC
-reocuprile specialitilor de a depi relative rm%neri in urma a teoriei economice in
raport cu dezvoltarea rapida a sectorului serviciilor au nt%mpinat greuti mai ales in privina
definirii conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate, pe de o parte, de marea
eterogenitate a activitilor economice cuprinse in categoria de servicii, iar pe de alta parte, de
numeroasele accepiuni a termenului de serviciu in vorbirea curenta. 'a#oritatea definiiilor
accentueaz in principal ca serviciile sunt Ractiviti al cror rezultat este nematerial si deci
nu se concretizeaz intr-un produs cu existenta de sine stttoare) pe de alt parte exist alte
numeroase posibiliti de structurare a serviciilor dup criterii cum ar fi6 motivaia de
cumprare, gradul de difereniere si personalizare a serviciilor 7servicii standard si servicii
individualizate8, numrul de beneficiari etc. 3urismul reprezint unul din domeniile
teriarului, poate chiar singurul, unde se opereaz cu servicii pure+ activitatea are un coninut
complex, lu%nd forma unui complex de elemente tangibile si intangibile, iar produsul turistic
este unitatea organica a efectelor resurselor, bunurilor si serviciilor. 3otodat, fiecare
oponenta av%nd trasatori proprii, mecanisme specifice de funcionare si intr%nd in proporii
variate in alctuirea ofertei turistice, influeneaz diferit realizarea efectului global,
imprim%ndu-i o multitudine de forme de manifestare.
/in analiza evoluiei ageniei, cu toat insuficiena datelor statistice detaliate, se pot
desprinde dou mari tendine tipice turismului n general6 o dat, preocuprile i eforturile
firmei de a cuprinde un numr tot mai nsemnat de cltori n circuitele pe care le promoveaz
i a doua dorina cltorilor de a face voia#e independent n vacan, tendin care va evolua
continuu.
-ornind de la ideea c turismul se refer n principiu la cltoriile oamenilor, n afara
zonei de reedin, definirea coninutului acestuia aduce n prim plan aspecte cum sunt scopul
cltoriei, distana i durata deplasrii, precum i caracteristicile subiectului cltoriei,
respectiv ale turistului+ de aici i numrul mare al studiilor consacrate acestui domeniu
opereaz cu analiza intercorelat a categoriilor de (turism) i de (turist). 4ormele de turism se
afl n diferite proporii i n ara noastr i au fost grupate n funcie de trsturile ce
caracterizeaz cererea turistic. =ineneles aceste criterii de clasificare nu sunt exclusive ci,
din potriv, congruente.
/elimitarea formelor de turism este deosebit de important din punct de vedere teoretic si
practic i ofer elemente de fundamentare tiinific a deciziilor cu privire la dezvoltarea i
diversificarea ofertei turistice, alinierea ei la modificrile intervenite n structura cererii. Grile
i popoarele lumii se nscriu n peisa#ul turistic mondial prin anumite particulariti naturale,
DD
economico-sociale, istorice, religioase, de limb care i nsemneaz amprenta asupra zestrei
turistice de aici i nclinaia spre anumite forme de turism.
$ondiiile social-economice i mai ales cele financiare i tehnologice sunt determinate n
nivelul de valorificare a acestor resurse turistice+ atraciile turistice indiferent de natura i
nivelul de amena#are atrag anual milioane de turiti.
Analiza ntreptrunderii diferitelor forme de turism i a fluxurilor turistice a dus la
naterea unor discipline derivate. Aa a aprut geografia turismului ca o disciplin separat a
geografiei. $ombinat cu alte sectoare ale geografiei pe care se bazeaz de altfel, cum este
geografia economic, geografia turismului se ocup cu studiul raporturile dintre om i mediu
cut%nd s desprind interdependena esenial ntre complexitatea factorilor naturali i cei
creai de m%na omului, care caracterizeaz patrimoniul turistic ntr-o etap considerat i care
determin orientarea , volumul, intensitatea, durata afluxurilor turistice n contextul geografic
al micro sau macrozonei turistice analizate. $oncluziile obinute pot servi la determinarea
liniilor directoare de dezvoltare a industriei turistice n perspective unor perioade viitoare.
4ormele de turism s-au delimitat deci ca o consecin a clasificrii dup anumite criterii a
circulaiei turistice plec%nd de la complexitatea, dinamismul i eterogenitatea acesteia i
implicit de la varietatea posibilitilor de acces a clienilor la produsul turistic.
$a idee de subliniat este aceea c, agenia -rosper 'eridian, ca de altfel ma#oritatea
societilor de acest gen urmrete practicarea i promovarea principalelor forme turistice ca
apar ca produse de interes general pentru o multitudine de consumatori, ncerc%nd s se axeze
pe cele mai populare dintre ele, tocmai pentru beneficiul obinut astfel-dorind s aib o
eficien c%t mai sporit.
&ficiena n turism, implicit n cadrul ageniei -rosper 'eridian este privit printr-un
spectru complex i se exprim printr-o gam de date statistice, urmrind s surprind
complexitatea activitii pe fiecare an, rezultatele obinute pentru fiecare form de turism
practicat, precum i efectele directe i indirecte.
Agenia urmrete n general linia formelor turistice oranizate, mai puin
semioranizate% adresate persoanelor de v%rsta a treia i cu venituri medii, n spe turism
itinerant i de sejur.
" propunere pe care personal o gsesc realizabil i de bun augur este cea prin care s-ar
putea folosi o strateie de difereniere i anume s se axeze i pe realizarea de itinerarii
destinate numai tineretului cu obiective mai apropiate preferinelor acestora, cu circuite care
s cuprind atracii turistice specifice (studeneti) i mai puin cele de ordin istoric sau
D;
religios. Acest obiectiv ar putea aduce un segment care nu are acoperire momentan dec%t cel
mult prin ofertele campaniilor diferitelor promoii ai unor comerciani care ofer oportuniti
de voia# n zone specifice tineretului cum este zona turistic *biza sau altele de acest gen ,
unde au loc evenimente atractive precum concerte, pentru acest segment de pia aciuni
sportive etc. precum i dezvoltarea de late produse turistice noi rom%neti de nivel
internaional, bazate pe valori turistice culturale i antropice, cu precdere n zonala de munte
care s includ cltorii individuale i activiti speciale > mai exact asigurarea unui turism cu
specific rom%nesc , care reflect trsturile locale i regionale.
3otui agenia dorete o extindere pe pia prin dezvoltarea unor forme de turism mai
puin urmrite de clieni, cel puin pe plan intern adic atragerea de turiti strini pentru
turismul rural care este n curs de dezvoltare n .om%nia.
" promovare mai agresiv ar fi binevenit dat fiind faptul c din ce n ce mai mult
concurena este mai pronunat, iar diversificarea produselor bazate pe forme turistice n
dezvoltare cu certitudine pe termen lung cel puin, poate duce la o cretere semnificativ a
profitabilitii.
4irma are totui o modalitate de analiz destul de bine pus la punct, prin (statisticizarea)
i consemnarea evenimentelor importante, fapt ce demonstreaz nelegerea fenomenului
turistic prin observarea dinamicitii acestuia cut%nd practicarea unui turism fundamentat
tiinific.
Kraie acestor lucruri se pot selecta acele trsturi promoionale care se consider c vor
stimula turitii poteniali n alegerea acelei formule de vacan n msur s se potriveasc c%t
mai mult preocuprilor lor predirecionate pentru timpul liber i astfel se va putea face n
cadrul ageniei o modernizare i dezvoltare a produsului turistic aa nc%t firma s se poat
diferenia de alte societi similare.
Activitatea turistic este deci, una deosebit de complex cu o multitudine de faete, cu
ncrctur economic important, aflat la intersecia mai multor ramuri i sectoare din
economie, toate acestea gsindu-si reflectarea n varietatea punctelor de vedere cu privire la
coninutul noiunii de turism i a conceptelor adiacente.
DH