1

GRUPUL COLAR INDUSTRIAL CONSTRUCII DE MAINI

Prof. ndrumtor: Elev:
Motorga Pnzan Larisa-Diana
Cls. a XIV-a B


Media, 2014




2











Lucrare despre:

SUDAREA N MEDIU DE GAZ
PROTECTOR MIG/MAG











3








CUPRINS:




















4



ARGUMENT:
Prin sudare se nelege unirea, mpreunarea a dou obiecte, din materiale de
obicei metalice sau termoplastice, utiliznd cldura sau presiunea - cu sau fr
ajutorul unor materiale de adaos.
Atunci cand mbinarea este realizat n urma schimbrii de faz (topirii) a
materialului, procesul se numete sudare prin topire. Sudrii prin topire i este
specifica apariia unei zone denumite zona influenat termic (ZIT), n care pot
aprea modificri microstructurale ce conduc la reducerea rezistenei produsului
metalic sudat. Se recomand ca aceast zon sa fie ct mai mic pentru a nu
afecta proprietile mecanice ale celor doua materiale ce trebuie mbinate prin
sudare. mbinarea este asigurat de cordonul de sudur, care este un volum de
material solidificat care realizeaz continuitatea structurii cristaline a celor dou
materiale. Sudarea este o asamblare nedemontabila intre 2 sau mai multe
piese:prin nclzirea prin presiune sau prin oc.

Avantajele sudrii:
-pre sczut
-se pot realiza piese complexe
-nu necesit o pregatire foarte specializat
-se poate automatiata
-nu apare zgomote puternice

Dezavantajele sudrii:
-n zona carburatorului de sudur apar tensiuni interne care pot da nastere la
fisuri
-avem nevoie de aparate de sudur
-apar raze ultraviolete,atac corpul uman
-verificarea amigeni aparatului de sudur se face cu aparate speciale
-putem avea sudur de rezisten etanabil.
Lucrarea este structurat n 5 capitole i bibliografie.
Prin structura i coninutul tematic proiectul caut s mbine scopul informativ
cu cel formativ.





5



CAPITOLUL I Generalitati

1.1. Procedeul MIG/MAG

Acest procedeu este o mbuntire a procesului de sudare SEI (Sudarea cu
Electrod nvelit). Cu toate c procesul de sudare este asemntor, totui
aparatele de sudare precum i pistoletul de sudare se deosebesc semnificativ.
Diferena majora o const introducerea de gaz protector la locul sudrii care
nlocuiete nveliul electrodului. Gazul protector, cum reiese i din denumirea
lui, are rolul de a proteja zona de sudare efectiv (arcul electric i baia
metalic). Deoarece majoritatea metalelor reacioneaz cu aerul formndu-se
oxizi, care deterioreaz grav caracteristicile mecanice ale mbinrii, este necesar
ca n imediata vecinatate a procesului de sudare s nu fie aer. Acest lucru se
realizeaz prin intermediul gazului protector. Acest gaz poate fi de dou tipuri
MIG (Metal Inert Gas) sau MAG (Metal Activ Gas). Gazele inerte, de exemplu
Argonul, Heliul sau amestecuri ale lor se folosesc la sudarea metalelor i
aliajelor reactive cum sunt cuprul, aluminiul, titanul sau magneziul. Gazele
active se folosesc la sudarea oelurilor obinuite, de construcii sau nalt aliate.
n cazul proceselor de sudare MIG/MAG electrodul folosit este aa-numita
srm de sudur. Aceasta este mpins n baie de ctre un sistem de avans. n
vecintatea bii, nainte de contactul mecanic ea trece printr-o diuza de curent
de la care preia energia electric a sursei de curent necesar creerii arcului i
topirii materialului. Diuza de curent este poziionat n interiorul diuzei de gaz.
Astfel prin orificiul dintre cele dou diuze va curge gazul protector. Tensiunea
aplicat arcului electric este cu mici excepii continu, cu form de und
staionar sau pulsat Rata de depunere ajunge n aplicaiile industriale curente
la 3 - 4 kg/h. O evoluie nou a procedeului MIG-MAG este Procedeul
MIG/MAG Tandem dezvoltat de firma CLOOS (Germania) care a introdus
subprocedeul "MIG/MAG-TANDEM", ca pe o unealta tehnologica de mare
productivitate. Aceasta reprezinta o versiune flexibila si performanta a
procedeului de sudare MIG/MAG cu doua arce, la care cele doua sarme electrod
sunt avansate pe directii concurente, intr-o baie topita comuna. Pentru a permite
un transfer dirijat, cu un grad de stropire cat mai redus, cele doua surse de
sudare sunt sincronizate electronic. In acelasi timp parametri celer doua surse
pot fi reglati individual, astfel ca e posibil sa se sudeze de exemplu cu doua
diametre de sarma, sau chiar cu doua procedee diferite (normal si pulsat). Ca




6



rezultat se pot obtine cusaturi sudate avand o calitate deosebita, rate mari de
depunere si in acelasi timp o stropire redusa, toate acestea la viteze de sudare
care ating frecvent 3~4 m/min. La sudarea tablelor subtiri (2-3 mm) procesul
TANDEM poate asigura chiar viteze de pana la 6 m/min. La sudarea tablelor
medii/groase se pot obtine cote ale imbinarilor de colt de pana la 8 mm, dintr-o
singura trecere. Rata de depunere, de pana la 26 kg/h face din acest procedeu o
alternativa foarte avantajoasa la sudarea sub flux(UP).

1.1. Istoria sudarii MIG/MAG

Procedeul de sudare MIG/MAG a inceput sa se dezvolte incepand cu anul
1947, cand pe piata din SUA au aparut primele instalatii destinate acestui
procedeu. Pe atunci se numea sudare S.I.G.M.A, care era prescurtarea de la
Shielded Inert Gas Metal Arc
(poate fi echivalata cu sudarea MIG).

In anul 1952, inginerii rusi au folosit pentru prima data CO
2
(dioxid de carbon)
la sudare, astfel a luat nastere procedeul cunoscut astazi ca si sudarea MAG. In
scurt timp, acest procedeu s-a raspandit cu repeziciune in Europa vestica pentru
sudarea otelurilor nealiate si slab aliate.

Totusi, odata cu scaderea pretului la argon in anii `60, a inceput sa se utilizeze
si amestecuri de gaze, iar utilizarea acestora s-a extins tot mai mult de-a lungul
anilor. In prezent este posibila sudarea MIG/MAG la standarde de calitate
superioare si cu productivitate ridicata.

In decursul ultimilor ani, sudarea MIG/MAG a castigat o importanta tot mai
mare, nu doar pentru sudarea otelurilor de constructii nealiate si slab aliate, ci si
pentru sudarea aluminiului si a otelurilor inalt aliate datorita tehnologiei
arcului electric pulsat.

Datorita caracteristicilor speciale, cum ar fi: rata ridicata de depunere,
patrundere adanca, rentabilitate mare, manevrare usoara, mecanizare completa
etc., sudarea MIG/MAG ofera multe avantaje fata de alte procedee de sudare.








7



CAPITOLUL II Procedee si principii de sudare in mediu de gaz
protector

2.1. Procedee de sudare
Sudarea in mediu protector este termenul generic pentru toate procedeele de
sudare, la care baia de sudare si metalul ce se transfera in aceasta, sunt protejate
cu un gaz de protectie impotriva actiunii atmodsferei. Arcul electric arde vizibil
intre electrod si piesa.

Procedeele de sudare in mediu de gaz protector pot fi clasificate in functie de
tipul electrodului, a gazului de protectie si a arcului electric utilizat.

O prima clasificare se poate face dupa tipul electrodului. Astfel,
procedeele pot fi impartite in:
procedee cu electrod nefuzibil
si
procedee cu electrod fuzibil.

Electrodul nefuzibil sau permanent este fabricat din wolfram, de aceea
acest procedeu se numeste sudare in mediu de gaz protector cu electrod
nefuzibil in engleza gas tungsten-arc (GTA) welding.

In cazul sudarii cu electrod fuzibil acesta este in acelasi timp si unul din polii
arcului electric si material de adaos. Are aceeasi compozitie chimica sau foarte
apropiata de cea a materialului de baza. Acest procedeu se numeste sudare in
mediu de gaz protector cu electrod fuzibil in engleza gas metal-arc (GMA)
welding.

Aceste doua categorii se pot diferentia dupa gazul de protectie utilizat.

La procedeul de sudare in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil se
folosesc gaze inerte sau nobile. Termenul "inert" provine din limba greaca si
inseamna indiferent sau
lent in reactii. Dintre gazele nobile disponibile, la sudarea in mediu de gaz
protector inert cu electrod nefuzibil (WIG) se foloseste in principal argon
sau heliu, sau amestecuri ale acestora.

La sudarea in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil se folosesc atat gaze
inerte, cat si gaze active. De accea, se face deosebirea dintre sudarea in mediu




8



de gaz protector inert cu electrod fuzibil (MIG) si sudarea in mediu de gaz
protector activ cu electrod fuzibil (MAG).
O alta distinctie se face in functie de tipul de gaz de protectie utilizat - intre
sudarea MAGM, unde se utilizeaza amestecuri de gaze pe baza de argon cu
adaos de componente active, cum ar fi CO
2
si O
2
(cunoscuta si ca GMMA =
gas-mixture metal- arc welding) si sudarea MAGC, unde se utilizeaza dioxid
de carbon CO
2
tehnic (cunoscuta si ca GMA-CO
2
).

2.2. Principiul sudarii MIG/MAG

Arcul electric arde intre un electrod care se topeste (si care este in acelasi timp
material de adaos de sudare) si piesa de sudat. Gazul de protectie este fie inert
(MIG de ex. argon, heliu si amestecuri ale acestora), fie activ (MAG CO
2
,
sau amestercuri Ar cu CO
2
, si/sau O
2
) .

Se pot folosi si amestecuri de gaze cu 2, 3 sau 4 componente, ca de ex. dioxid
de carbon, argon, heliu si oxigen. De asemenea, se poate folosi chiar si dioxid
de carbon pur.

Schita prezinta principiul procedeului. Sarma electrod vine de la bobina si
este condusa prin rolele de antrenare la duza de curent. In marea majoritate a
cazurilor polul pozitiv este la sarma. Capatul liber al sarmei este scurt, astfel
incat se pot utiliza intensitati ridicate de curent, cu toate ca electrodul este
subtire.

Gazul de protectie iese dintr-o duza de gaz, care inconjoara electrodul
concentric si protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei. (Reprezentat in
Fig. 1)





9






Fig. 1
2.3. Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG (Fig. 2)





10




Fig. 2

1. Sursa de curent de sudare
2. Dispozitivul de avans la sarmei
3. Pachetul de furtune de legatura
4. Pistoletul de sudare manuala
5. Sistemul de racire
6. Butelia de gaz




2.4. Variante constructive





11



2.4.1 Sistem compact (Fig. 3)

dispozitivul de avans al sarmei este incorporat in sursa de sudura
distanta de la sursa la locul de munca este limitata de lungimea pistoletui
sarma este impinsa


Fig. 3

2.4.2 Sistem cu derulator separat (Fig. 4)

dispozitivul de avans al sarmei este exterior sursei de sudura
distanta de la sursa la locul de munca este data de lungimea pachetului de
furtune dintra sursa si DAS si de lungimea pistoletui
sarma este impinsa
Fig. 4
2.4.3 Sistem Push-Pull

sarma este trasa si impinsa
lungimea pistoletului poate fi mult mai mare
exista si in varianta compacta si in varianta cu derulator separat


CAPITOLUL III Tehnologie de executie a sudurii





12



3.1. Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG

Doar surse de curent continuu sunt utilizate la sudarea MIG/MAG, cu polul
puls la sarma - electrod (in care se folosesc sarme tubulare, la anumite tipuri de
sarme este necesar ca polul negativ sa fie la sarma).

Sursa de curent trebuie sa permita o reglare fina, pentru a permite obtinerea
unui set parametri optimi pe intregul domeniu de. In cazul unei instalatii cu
reglaj in trepte, pasul trebuie sa fie adaptat domeniului de curent corespunzator
instalatiei(de ex. 18 36 trepte la o instalatie de 300A). In cazul surselor de
curent mai sofisticate (cum ar fi sursele de curent cu invertor), puterea poate
fi reglata continuu (adica, fara trepte) cu ajutorul unui potentiometru.

La alegerea unei instalatii de sudare in mediu de gaz protector este important ca
sursa de curent sa aiba o putere de iesire suficienta. Pe placuta indicatoare sunt
prezentate datele tehnice ale instalatiei.

Durata activa (DA) a unei surse de curent este data in procente. In mod normal,
pe placuta indicatoare este data intensitatea permisa a curentului si tensiunea
corespunzatoare pentru o durata activa de 100% si respectiv 60%. La
interpretarea informatiilor trebuie tinut cont de durata ciclului care poate fi
5 sau 10 min si de temperatura mediului ambiant care poate fi 25 sau 40 C.
La susele FRONIUS informatiile se refera la o durata a ciclului de 10 min. la o
temperatura a mediului inconjurator de 40C.

Sursa de curent a carei placuta indicatoare indica 450A poate fi utilizata 100%
la 360 A.





13




Fig. 5 Fig. 6

Tipul de protectie al carcasei instalatiei de sudare este dat printr-o combinatie
de litere si cifre, de ex.: IP 23.

Literele IP provin de la International Protection si indica tipul de protectie.
Prima cifra indica protectia impotriva atingerii accidentale si patrunderii
corpurilor straine, iar a doua cifra indica protectia impotriva patrunderii apei.


Fig. 7

Protectie impotriva contactului electric IP 2x (nu patrund obiecte straine cu
12,5 mm) Fig. 7




14




Fig. 8

Testul de stropire cu apa IP x3 (apa care cade la un unghi mai mic de 60 nu patrunde) Fig.
8

3.2. Dispozitivul de avans al sarmei

Pentru un proces de sudare de calitate, un factor esential il constitue alimentarea
constanta si cu viteza uniforma cu sarma de sudare.
Motoarele utilizate la dispozitivele de avans sarma sunt motoare in curent
continuu fie cu stator bobinat fie cu cu magnet permanent (cele cu magnet
permanent sunt mai des folosite) sau motoare cu rotor disc. Aceste motoare
se caracterizeaza printr-o durabilitate ridicata.

In practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2 si 4 role. Sistemele cu 4 role
prezinta avantajul ca asigura alimentarea fara probleme chiar si in cazul in
care se folosesc aliaje de aluminiu sau sarme tubulare.
Viteza de avans a sarmei trebuie sa fie reglabila intre 1 si aprox. 22
m/min. (La aparatele pentru sudarea MAG de productivitate ridicata, trebuie
sa fie posibile viteze de avans de pana la 30 m/min.)





15




Fig. 9
Alimentarea corespunzatoare cu sarma este generata de diferite elemente
ale sistemului de alimentare.

Presiunea de apasare a rolelor de avans trebuie astfel reglata, incat
sarma - electrod sa nu se deformeze si/sau exfolieze, si totusi sa garanteze
alimentarea ireprosabila cu sarma.
Trebuie sa se utilizeze role de avans cu canal corespunzator diametrului
sarmei.
Diferite materialele de adaos necesita role de antrenare cu forme
diferite ale canalului:,

Canal trapezoidal, neted (Fig. 10):
Fe
CrNi
sarme pline din otel nealiat, slab aliat sau inalt aliat


Fig. 10

Canelura semicirculara, neteda (Fig. 11):
Aluminiu si aliajele sale
CuSi3
sarme din bronz




16




Fig. 11

Canelura semicirculara, striata (randalinata) (Fig. 12):
sarme tubulare din diferite aliaje


Fig. 12

3.3. Pistoletul de sudare

Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza efectiv operatorul sudor,
din aces motiv poate fi definit ca interfata cu instalatia de sudare. Multe
defecte si erori aparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare.
Manuirea cu grija a pistoletului garanteaza o functionare sigura a instalatiei de
sudare si reduce costurile de exploatare.

O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare manuale si cele
mecanizate. Pentru cabluri ale pistoletelor de pana la aprox. 4,5m, sarmele sunt
impinse, iar pentru lungimi mai mari ale cablurilor de legatura se utilizeaza
pistolete Push-Pull.

In cazul pistoletelor de sudare manuala, se face distinctie intre pistoletele cu
racire cu gaz si cele cu racire cu lichid de racire. In functie de domeniul
curentului de sudare si de durata activa, se alege tipul de racire necesar.
Pentru intensitati de curent de peste
300 A re recomanda utilizarea pistoletelor de sudare racite cu lichid de racire
(pentru o durata de viata mai mare, si un necesar mai mic de consumabile).

La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc in marea majoritate a cazurilor




17



pistolete de sudare racite cu lichid de racire. (Fig. 13)




Fig. 13



























18












Intensitatea curentului electric I
T
e
n
s
i
u
n
e
a

U
Diagrama tensiune curent
CAPITOLUL IV Caracteristici ale sursei de curent MIG/MAG

4.1. Caracteristica statica a sursei de curent MIG/MAG

La sudarea MIG/MAG se folosesc surse de curent cu caracteristica de
tensiune constanta (usor cazatoare).
La instalatiile cu reglaj in trepte, caracteristica sursei de sudare poate fi
selectata printr-un comutator in trepte grosiere si/sau fine. La sursele de
curent cu reglare continua, caracteristica se regleaza automat prin
intermediul unui potentiometru pentru puterea de sudare.

Caracteristica statica este caracteristica de incarcare a unei instalatii de sudare
(inregistrata punct cu punct, in stare stationara, in diagrama curent tensiune),
care rezulta atunci cand reglajele instalatiei raman neschimbate, dar se modifica
sarcina rezistiva ohmica.

Caracteristica statica este inclusa intre caracteristica statica minima (treapta de
comutare cea mai joasa) si cea maxima (treapta de comutare cea mai inalta).





















Domeniul arcului electric Fig. 14




16
13
10
7
4






19





Intensitatea curentului I (viteza atinsa de sarma)
T
e
n
s
i
u
n
e
a

U
Caracteristica arcului
electric
Domeniul caracteristicii
arcului electric
lung
mediu
scurt
4.2. Caracteristica arcului electric

Prin caracteristica arcului electric se intelege linia trasata in diagrama curent
- tensiune (diagrama U-I), prin unirea unui numar mare de valori ale
curentului si a tensiunii corespunzatoare. Fiecare punct al caracteristicii arcului
electric este inregistrat la aceeasi lungime a arcului electric, chiar daca puterea
obtinuta difera. Aceasta inseamna ca o caracteristica a arcului electric este
determinata experimental.

Domeniul caracteristicii arcului electric
Caracteristicile arcului electric obtinute pentru diferite lungimi ale arcului
electric se vor afla intotdeauna intr-un domeniu al caracteristicilor arcului
electric, care este limitat de caracteristica pentru arcul electric cel mai scurt si
de cea pentru arcul electric cel mai lung.

Domeniul hasurat este valabil doar pentru un material de adaos, un diametru de
sarma si un tip de gaz de protectie.


















Fig. 15








20



4.3. Defecte de sudare

Lipsa de topire (Fig. 16, fig. 17)

Fig. 16 Fig. 17


Lipsa de patrundere (Fig. 18, fig. 19)


Fig. 18 Fig. 19

Lipsa aliniere (Fig. 20)


Fig. 20

Revarsare (Fig. 21)

Fig. 21

Suprainaltare (Fig. 22)

Fig. 22




21




Ciupituri (Fig. 23)


Fig. 23

Sufluri. Pori (Fig. 24)


Fig. 24
Incluziuni zgur (Fig. 25, fig. 26, fig. 27, fig. 28)

Fig. 25 Fig. 26

Fig. 27 Fig. 28














22







CAPITOLUL V Siguranta la locul de munca (Norme SSM)

La sudare trebuie sa se tina seama de urmatoarele pericole:
incedii datorate imprastierii scanteilor
materiale nocive
zgomot
radatie optica
soc electric
manipulare incorecta

5.1. Pericule datorate zgomotului si radoiatiei optice

Unele procedee si aparate de sudare produc nivele ridicate de zgomot.


Intensitatea acustica peste 85dB(A) poate conduce la perturbari de auz. De
asemenea, zgomotul dauneaza si sistemul nervos al omului.

Masuri de protectie

- selectarea unor procedee care sa faca un zgomot cat mai mic posibil
- izolarea acustica a sursei de zgomot
- peste 85dB(A), protectie personala de auz

Arcul electric si baia de sudare provoaca pericole datoriata radiatiei
optice.

Caldura Lumina Raze ultraviolete
Ochii: opacitate orbire Fulgerare

Piele: ardere
ardere
Piele: ardere ardere





23



Masuri de protectie

- ochelari de sudura conform standardelor (DIN EN 169)
- scut de protectie
- masca de protectie

Fig. 29

5.2. Cauzele si efectele radiatiei optice

Arcul electric si baia de sudare emit radiatie vizibila si invizibila.
Intensitatea acestor radiatii depinde de:
Energia liniara
Dimensiunea arcului electric
Temperatura arcului electric
Distributia temperaturii

Efecte:
Radiatia ultravioleta este cea mai periculoasa pentru ochi.
Fulgerarea sudorului poate produce dureri de ochi, lacrimare, fobie de
lumina si umflarea ploapelor. Conjunctiva ochilor si in unele cazuri si cornea
sunt atinse.

5.3. Pericole datorate circuitelor electrice

1. Racord de retea defect (de ex. priza este scoasa / racord slabit)
2. Sursa de curent defecta (lipseste comutatorul sau capacul)
3. Cablu de curent, respectiv furtunul de legatura sunt defecte
4. Sarma-electrod
5. Clema de masa defecta
6. Cablu de retur a curentului de sudare defect

Toate lucrarile de intretinere trebuie efectuate pe surse de curent deconectate,
cu toate componentele descarcate electric, de catre persoane calificate pentru
aceasta!




24




Masuri de protectie:
Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele defecte trebuie
facute doar de un electricean specialist.
Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie efectuate doar de un
sudor calificat.
Echipament de protectie si primul ajutor
La lucrarile de sudare trebuie sa purtati imbracaminte care acopera corpul
suficient si care nu sunt murdarite cu materiale inflambile sau usor inflamabile.

Fara imbracaminte din fibre usor fuzibile, cum sunt nylonul sau perlonul!































25



BIBLIOGRAFIE:

www.cmmetal.ro
www.wikipedia.ro
www.rasfoiesc.com