Marin F.

Georgeta Iulia
Psihologie
Anul II idd 2011/2012
Psihologia Personalitatii
Abordarea psihanalitica si cea fenomenologica
Freud ersus !ogers
Freud a definit instinctul ca fiind o repre"entare mental# a unui stimul de origine
intern#$ organic#. Instinctele sunt elementele de ba"# ale personalit#%ii$ for%ele motrice care
conduc comportamentul &i 'i determin# direc%ia. Instinctele sunt o form# de energie fi"iologic#
transformat# care leag# neoile corpului de dorin%ele mentale. Instinctul nu este o stare a
organismului$ ci mai degrab# este neoia corporal# (organic#) transformat# 'n stare mental#$
este dorin%a
*eoria lui Freud poate fi considerat# +homeostatic#, deoarece ea sugerea"# c# noi
suntem motia%i 'n a p#stra starea de echilibru fi"iologic$ sau balan%a$ de a p#stra corpul liber
de tensiuni Freud a grupat instinctele 'n dou# categorii- instinctele ie%ii (de supraie%uire-
+.ros,) &i instinctele mor%ii (+*hanatos,). Primele seresc scopul supraie%uirii indiidului &i
speciei prin c#utarea satisfacerii neoilor de hran#$ aer$ ap# &i se/uale. .le sunt orientate 'n
acela&i timp spre cre&tere &i de"oltare. .nergia psihic#$ manifestat# prin instinctele ie%ii$ este
libidoul. Acesta poate fi ata&at sau inestit 'n obiecte$ concept numit de Freud cate/ie. 0pre
e/emplu$ dac# '%i place colegul(a) de camer#$ Freud ar spune c# libidoul t#u este catectat spre
el sau ea. 1el mai important instinct de supraie%uire$ 'n concep%ia lui Freud$ este pulsiunea
se/ual#$ pe care o define&te 'n termeni generali. .l nu se refer# doar la erotism$ ci include
aproape toate comportamentele &i g2ndurile de pl#cere$ '&i descrie i"iunea ca l#rgind$
e/tin"2nd conceptul de se/ualitate.
In opo"i%ie cu instinctele ie%ii Freud a pus instinctele de distrugere sau instinctele
mor%ii. 3 component# a instinctelor mor%ii este agresiitatea$ dorin%a de moarte 'ndreptat#
c#tre sine sau alte persoane &i lucruri. Agresiitate ne 'ndeamn# s# distrugem$ s# cucerim$ s#
ucidem. Freud a a4uns la conclu"ia c# agresiitatea implic# o anumit# latur# se/ual# a naturii
umane.
Freud a de"oltat ideea de instincte ale mor%ii mai t2r"iu$ atunci c2nd interesul lui
pentru acest lucru deinise personal. Problemele sale fi"iologice &i psihologice$ c2t &i
cancerul$ s5au agraat$ a fost martor la m#celul din Primul !#"boi Mondial$ iar una din fiicele
sale a murit la 2rsta de 26 de ani$ l#s2nd 'n urm# doi copii. *oate aceste eenimente l5au
afectat &i re"ultatul lor a fost acela c# moartea &i agresiitatea au deenit teme ma4ore ale
teoriei sale. 1onceptul de instincte ale mor%ii s5a bucurat de o acceptare limitata$ chiar &i 'n
r2ndul discipolilor deota%i ai lui Freud.
In re"umat- toat# energia psihic# de care personalitatea are neoie$ este direct deriat#
din instincte7 acestea asigur# energia$ motia%ia &i direc%ia pentru toate laturile personalit#%ii.
0.Freud considera c# personalitatea cuprinde trei subsisteme ma4ore- incon&tientul$
precon&tientul &i con&tientul sau mai t2r"iu sinele partea biologica a personalit#%ii7 eul
partea psihologica a personalit#%ii7 supraeul partea morala a personalit#%ii$ contribu%ia
societ#%ii 'n formarea personalit#%ii.
Incon&tientul este nielul cel mai profund al psihismului uman. .l este sediul
dorin%elor &i actelor refulate (reprimate)$ al instinctelor se/uale$ al agresiit#%ii &i al neoilor
primare.
Precon&tientul con%ine toate g2ndurile$ informa%iile$ deprinderile care nu sunt 'n
pre"ent con&tiente$ dar care pot fi actuali"ate u&or 'n con&tiin%#. Acest niel al psihismului
ac%ionea"# ca un fel de 8filtru, care permite accesul 'n con&tiin%# doar acelor impulsuri &i
tendin%e care sunt acceptabile pentru ea.
1on&tientul este partea de la suprafa%# a aparatului psihic$ iar con%inutul lui este
repre"entat de un flu/ continuu de percep%ii$ sentimente$ informa%ii. Func%ia lui principal# este
de a r#spunde cerin%elor realit#%ii$ de a eita pericolul &i de a men%ine un comportament
acceptabil din punct de edere social.
0I9.:. (id5ul). Pentru Freud$ originea personalit#%ii este 0inele$ cel mai echi dintre
cele trei sisteme. 0inele cuprinde tot ceea ce este dat omului la na&tere. 0e supune principiului
pl#cerii$ ce i"ea"# ob%inerea rapid# a tr#irilor pl#cute$ urm#rindu5se astfel reducerea
disconfortului$ durerii &i tensiunii. 0inele '&i satisface pulsiunile prin procese primare$ care
constau 'ntr5un flu/ continuu de eenimente$ care cer o satisfacere imediata &i direct#. 0inele
este un re"eror al instinctelor$ for%e 'nn#scute$ cu tr#s#turi at2t fi"ice (organice)$ c2t &i psihice
(dorin%ele).
Freud considera cele trei componente ale personalit#%ii ca fiind re"ultatul libido5ului
definit ca +dorin%# fi"ic#,$ +tendin%# erotic#,$ +dorin%# se/ual#,$ +moti al ie%ii se/uale,.
.;: (ego5ul). 0e de"olt# din 0ine$ 'ns#$ spre deosebire de acesta$ .ul se supune
principiului realit#%ii$ care i"ea"# satisfacerea neoilor 0inelui 'ntr5un mod care sus%ine
autoconserarea. Fiin%ele echipate doar cu 0ine ar aea dificult#%i 'n supraie%uire.. .ul
func%ionea"# la un niel mintal mai 'nalt dec2t 0inele$ folosindu5se de procese intelectuale.
Acestea implic# opera%ii intelectuale precum- g2ndirea$ ealuarea$ planificarea$ luarea
deci"iilor. .ul men%ine leg#tura cu realitatea &i cu con&tiin%a$ dar nu este 'n totalitate con&tient.
.ul este mai degrab# o +arm#, a 0inelui dec2t o entitate independent#. Atunci c2nd orbea
despre rela%ia dintre 0ine &i .u$ lui Freud 'i pl#cea s# foloseasc# metafora +calului &i a
c#l#re%ului,- energia calului (0inele) trebuie controlat# de c#l#re%ul lui (.ul). :a ac%iunea
neoilor imperioase ale 0inelui$ .ul r#spunde uneori printr5o stare de an/ietate$ definit# ca o
stare nepl#cut# de disconfort emo%ional. .ul urm#re&te mic&orarea acestor st#ri de an/ietate &i
men%inerea controlului 0inelui prin mecanisme de ap#rare. Mecanismele de ap#rare prote4ea"#
personalitatea$ %in2nd 'n fr2u ideile inacceptabile care tind s# a4ung# la nielul con&tiin%ei. In
opinia lui Freud$ aceste mecanisme de ap#rare interin mai ales 'n nero"# (o form# de
an/ietate datorat# unui supracontrol al instinctelor).
0;P!A.;: (superego5ul). .ste re"ultatul unei interiori"#ri a normelor &i standardelor
impuse de societate. Ac%ionea"# 'n conformitate cu principiul moralit#%ii. 1a &i .ul$ se
de"olt# din energia 0inelui. 0upraeul colaborea"# la reali"area controlului asupra
impulsurilor 0inelui$ prin direc%ionarea energiei spre inhibarea instinctelor se/uale &i agresie.
1on%inutul fiec#rui 0upraeu este specific fiec#rei persoane &i re"ult# din introspec%ie$ un
proces prin care personalitatea se conformea"# normelor &i standardelor impuse de p#rin%i sau
de alte persoane (preo%i$ profesori)$ 'ncerc2ndu5se o identificare cu ace&tia. 'n cadrul
personalit#%ii$ 0upraeul poate fi o for%# relati independent# &i dominatoare. Poate ac%iona
'mpotria 0inelui &i .u5lui$ conform2nd e/cesi personalitatea la normele sociale. !e"ultatul
este repre"entat de tipurile de comportament an/ios precum &i de tendin%a de perfec%iune
total# 'n absolut tot ceea ce facem. Freud ede personalitatea ca un c2mp de lupt# interior$
unde lupt#torii sunt 0inele$ .ul &i 0upraeul. Aceste structuri duc o lupt# permanent# pentru
dominarea personalit#%ii. !e"ultatul este capturarea energiei unuia dintre cele trei sisteme de
c#tre celelalte dou#. 12&tig#torul poate folosi aceast# energie pentru scopurile proprii. Poate
e/ista &i un final temporar- alian%a a dou# dintre cele trei sisteme.
1ompara%ia celor trei sisteme ale personalit#%ii$ identificate de Freud se poate de
schemati"at astfel-
Freud consider# c# aceste trei instan%e care determin# personalitatea unui indiid se
afl# 'ntr5un permanent conflict- 0inele 'ncearc# s# ob%in# satisfacerea impulsurilor$ 'n timp ce
0upraeul stabile&te uneori standarde morale foarte 'nalte &i greu de atins. .ul este cel care
trebuie s# asigure echilibrul 'ntre cele trei tipuri de e/igen%e care 'i sunt impuse- de c#tre 0ine$
de c#tre 0upraeu &i de c#tre realitate. Pentru a se prote4a 'mpotria presiunilor e/ercitate de
0ine &i de 0upraeu$ .ul elaborea"# o serie de mecanisme de ap#rare- refularea$ negarea$
proiec%ia$ ra%ionali"area$ sublimarea.
Freud a presupus e/isten%a a cinci stadii secen%iale ale de"olt#rii personalit#%ii. Patru
dintre acestea sunt asociate cu "onele erogene$ suprafe%ele sensibile ale corpului de la care pot
fi ob%inute satisfac%ii instinctuale. In ordinea apari%iei lor$ ca "one focale$ acestea sunt- gura$
anusul$ penisul$ clitorisul$ aginul. Freud a presupus clitorisul a fi un penis 'n miniatur#$
deoarece ambele structuri sunt organe se/uale e/terne$ care dein erecte 'n timpul stimul#rii
se/uale. Freud considera +se/ul, (se/ualitatea) a cuprinde orice sentiment pl#cut asociat cu
stimularea "onelor erogene$ chiar dac# sau nu stimularea implic# gura$ anusul$ penisul$
clitorisul$ aginul. :ibidoul a fost folosit ca un termen substituent pentru satisfac%iile &i
dorin%a se/ual#7 care sunt de asemenea reflect#ri ale lui .ros$ instinctul spre ia%#. ;n
e/emplu de satisfacere ale libidoului 'n special de eliberare a tensiunii asociat# cu defeca%ia.
Fiind dat acest punct de edere asupra se/ualit#%ii este u&or s# edem de ce Freud s5a referit la
stadiile de de"oltare ca +psihose/uale,$ folosind termenul de se/ 'n cel mai larg sens$
deoarece c2tea stadii implic# organe$ de obicei$ priite ca +se/uale, si alt7 organe cu un sens
mai pu%in se/ual. <eclara%ia lui Freud- 8copilul este tat#l adultului, repre"int# credin%a sa
ferm# c# personalitatea de ba"# a fiec#rei persoane este stabilit# la 2rsta de cinci ani. Aceast#
idee este 'nr#d#cinat# 'n no%iunea lui Freud de determinism$ care las# pu%in spa%iu libert#%ii
personale.
0tadiul oral. Fa"a I. 'n timpul stadiului oral sau narcisistic (centrat pe sine)$ care 'ncepe
la na&tere$ actiitatea psihic# a organismului se focali"ea"# asupra neoilor gurii &i tubului
digesti$ inclusi limba &i bu"ele. +9arcis,$ figur# mitologic# greac# care &i5a "#rit imaginea
'ntr5o ap# &i s5a 'ndr#gostit de el 'nsu&i7 %elul lui .ros de ocrotire de sine este determinat de
producerea de energie$ posibil# prin hrana primit# 'n gur#. Independent de hran#$ mi&c#rile de
supt ale unui copii$ deasemenea$ 'l aproi"ionea"# cu pl#cere. +0ugerea degetului mare, arat#
c# pl#cerea c2&tigat# de la s2n sau sticl# este ba"at# nu doar pe gratificarea foamei dar &i a
stimul#rii membranei mucoasei orale erogene7 astfel sugarul '&i a 'nl#tura de"am#git degetul
mare$ de reme ce nu produce lapte.
Importan%a stadiilor 'n 'n%elegerea personalit#%ii adulte se manifest# 'n conceptul
freudian de +fi/a%ie,.0l#birea de"olt#rii 'ntr5un stadiu particular datorit# faptului c#
satisfac%iile potriite stadiului sunt frustrate$ duce la inesti%ia de energie a libidoului 'n acest
stadiu. 12nd sub stres persoana$ care are fi/a%ie denot# regresie$ are loc o retragere a
sentimentelor$ comportamentului &i a g2ndurilor caracteristic# stadiului de fi/a%ie timpurie
(soldatul sub foc strig# +MAMA,). Freud s5a referit la dou# tipuri de personalitate$ 'n rela%ie
cu fi/a%ia 'n stadiul oral.
*ipul de personalitate oral percepti# este deriat din pl#cerile copil#riei de a primi
m2ncarea 'n gur#. Persoanele cu aceast# tr#s#tur# stabilesc interrela%ii caracteri"ate prin
dependen%# fa%# de al%ii$ sunt psihologic$ creduli$ naii$ sugestibili. .ste ca &i cum ei ar fi
dispu&i +s# 'nghit#, orice. .i sunt de asemenea interesa%i s# primeasc# informa%ii &i cuno&tin%e
&i s# str2ng# bunuri materiale. Persoanele c#rora le plac foarte mult bomboanele$ dulciurile$
fumatul$ se/ul oral$ cei obe"i$ sunt deseori identifica%i 'n literatura psihanalitic# ca oral
receptii.
*ipul oral5agresi$ este deriat tot din pl#cerile copil#riei asociate gurii$ m2nc#rii &i
m2ncatului$ dar mult mai t#ios &i cu mai mult# folosire a din%ilor. Persoanele de acest tip
prefer# bomboanele tari &i pipele 'n locul %ig#rilor. .i sunt agresii 'n interrela%iile lor$ ca &i
cum ar mu&ca +m2inile care 'i hr#nesc,. Modul lor de a orbi este sarcastic &i argumentati.
0tadiul anal. Fa"a a II. 'n timpul stadiului anal (25= ani) gratificarea se/ual# apare c2nd
defeca%ia eliberea"# tensiunea unui intestin plin &i simultan stimulea"# anusul. ./ist# mul%i
oameni care toat# ia%a lor au un sentiment oluptuos$ priind defeca%ia &i descriu acest lucru
ca fiind departe de a fi ne'nsemnat. ;n aspect important al stadiului anal este antrenamentul la
toalet# (educa%ia pentru igien# personal#)$ care 'i implic# pe copii &i p#rin%ii 'n probleme de
interac%iune social# &i conflict. <in punct de edere al p#rin%ilor este controlul social- 8copilul
meu ar trebui s# mearg# la toalet# >? Punctul de edere al copilului pe de alt# parte este de
unul de putere- ar trebui s# fac ce reau eu,. <iferen%ele indiiduale sunt ar#tate 'n modul 'n
care p#rin%ii &i copiii r#spund la aceste 'ntreb#ri. ;nii p#rin%i sunt rigi"i &i preten%io&i a&tept2nd
ca 8copilul lor s# mearg# chiar acuma la toalet#,. Aceste interac%iuni pot conduce la o lupt# a
dorin%elor c2nd copilul e/perimentea"# conflictul &i presiunile sociale pentru a 8eolua, 'n
fa%a mamei &i tat#lui. Astfel de e/perien%e pot conduce la situa%ii iitoare$ de r#"r#tire asupra
altor figuri autoritare din societate. Pe de alt# parte unii p#rin%i sunt permisii 'n acceptarea
preferin%elor &i programului copilului lor ra%ion2nd faorabil la neoile personale ale
copilului- 8po%i s# stai c2t rei,$ 8suntem at2t de m2ndri,. Astfel de reac%ii pot creste po"iti
stima de sine.
Fi/a%ia 'n stadiul anal poate produce tipul personalit#%ii anal5retentie$ caracteri"at prin
am2narea satisfac%iilor anale p2n# la ultimul moment posibil7 indii"ii apar%in2nd acestui tip
de personalitate sunt foarte chib"ui%i. Alt# caracteristic# legat# de aceast# orientare include
'nc#p#%2narea. 'n contrast$ tipul anal e/pulsi reac%ionea"# 'mpotria 'ncerc#rilor celorlal%i
de a5i limita$ f#c2nd ceea ce or ei$ datorit# faptului c# 'n copil#rie au defecat c2nd &i unde au
rut. 1aracteristicile acestor oameni includ de"ordine$ stilul lor de ia%# adult# este murdar &i
negli4ent$ ei pot ar#ta distrugere agresi# &i i"bucniri emo%ionale.
0tadiul falie. Fa"a III. @n stadiul falie (A5B ani) satisfac%ia este primar c2&tigat# prin
stimularea penisului sau clitorisului (masturbare). 0tadiul falie este esen%ial pentru ideile
teoretice ale lui Freud din c2tea motie-
1) este unul din stadiile infantile ale de"olt#rii psihose/uale.
2) acum apar comple/ele legate de nelini&tea castr#rii &i inidiei c# reau s# o iubesc
pe mama a&a cum face el$ ar putea s# mi51 taie.
Pe de alta parte fetele manifest# un sentiment de inferioritate datorit# faptului c# nu
posed# organ masculin$ &i dorin%a de compensa%ie c# 'ntr5o "i or ob%ine unul al lor. .le '&i
blamea"# mamele pentru lipsa lor de penis- 8p2n# la urm# nu are nici ea unulC trebuie s#
g#sesc o cale s# am unul,. D#ie%ii reac%ionea"# la amenin%area imaginar# a castr#rii prin
acceptarea statutului dominant &i de putere a tat#lui. .i se identific# cu tat#l deenind 8ca
tata, de dragul siguran%ei. Asemenea animalelor$ b#iatul g2nde&te c# dac# a deeni asemenea
tat#lui s#u$ el a adopta caracteristicile masculine care sunt aparent pl#cute mamei$ astfel
superegoul este format ca un cod moral interior ba"at pe transla%ia tat#lui la tabuurile$ relele &i
drepturile societ#%ii. Formarea superegoului este pasul final 'n re"olarea comple/ului 3edip.
.&ecul 'n identificarea potriit# &i$ astfel$ e&ecul 'n re"olarea comple/ului 3edip are
implica%ii importante pentru personalitatea adult#$ masculin#. Masculul ca fi/a%ie 'n stadiul
falie poate deeni un <on Euan ca adult$ dedic2ndu5&i ia%a promiscuit#%ii se/uale 'n c#utarea
gratific#rii se/uale$ negate lui ca &i copil. Alternati$ el poate rata asumarea caracteristicilor
masculine datorate slabei identific#ri cu tat#l. !e"ultatul poate fi orientarea feminin# &i o
posibil# atrac%ie pentru b#rba%i. <ac# sentimentele libidoului sunt spre mam#$ primul obiect al
pl#cerii falice a copil#riei$ nu sunt eliminate 'n totalitate ele or r#m2ne ad2nc 'ngropate 'n
incon&tient fapt reali"at prin mecanismele de ap#rare ale egoului$ care operea"# automat &i
incon&tient.
Perioada de laten%#. Fa"a IF. 0e caracteri"ea"# prin absen%a "onelor erogene
dominante. :aten%a este o perioad# lini&tit# 'ntre 2rstele de 6 &i 12 ani 'n timpul c#reia copiii
'&i las# atrac%ia deoparte pentru p#rin%i &i dein de"interesa%i din punct de edere se/ual.
Instinctele libidoului$ c#ut2nd e/presie 'n continuare sunt reduse 'n intensitate sau mai ad2nc
'ngropate 'n incon&tient prin reprimare. .le sunt transformate prin sublimare un proces care
reorientea"# %elurile instinctuale 'n direc%ii noi$ care sunt mai acceptabile din punct de edere
cultural &i personal.
0tadiul genital. Fa"a F. 0tadiul final al de"olt#rii lui Freud$ stadiul dragostei se/uale
mature inclu"2nd sentimentele de afec%iune &i dorin%# 'ndreptate spre alt# persoan#7 'ncepe la
pubertate &i difer# de primele trei (pregenitale). <iferen%ele se 'n2rtesc 'n 4urul procesului
prin care un obiect eoc# o neoie (catharsis ob%inerea unei purific#ri$ o purga%ie care s#
descarce afectele patogene)$ acestea repre"ent2nd inestiri sau ata&#ri ale energiei libidoului
persoanei fie pentru obiecte reale 'n lumea e/tern#$ fie pentru imagini fante"iste 'ntr5o lume
interioar#. +.liber#rile, pregenitale sunt caracteri"ate de centrarea 'n sine a pl#ceri$ 'n contrast
pl#cerile genitale sunt 'ndreptate mai altruist spre altcea dec2t &inele cuia. Aceste energii
e/terne sunt repre"entate de dou# ideale psihoanalitice ale func%ionalit#%ii persoanei normale
mature- a iubi &i a munci7 satisfacerea cu succes a acestei %inte contribuie la 'ndeplinirea
felurilor instinctuale ale lui .ros. Persoanele incapabile de ata&amente psihologice or
manifesta 'n acest stadiu anormalit#%i 'n ceea ce prie&te desf#&urarea personalit#%ii.
@n ceea ce prie&te imaginea lui Freud despre natura uman# ne5o pre"int# sub un
aspect cam sumbru. 1hiar din contr#$ el sugerea"# c# 'n fiecare persoan# e/ist# o celul#
'ntunecat# 'n care se duce o b#t#lie continu#. 1ondamna%i la an/ietate$ la opunerea fa%# de cel
pu%in c2tea impulsuri care ne conduc$ noi e/periment#m tensiune &i conflict. 9e ap#r#m la
nesf2r&it de for%ele 0inelui care r#m2n mereu dispuse s# ne strese"e. *otu&i Freud recunoa&te o
uniersalitate 'n natura uman#$ 'n care to%i trecem prin stadiile de"olt#rii psihose/uale &i care
sunt motiate de acelea&i for%e ale 0inelui$ asigur2nd unicitatea personalit#%ii. .ul &i 0upraeul
au acelea&i func%ii pentru fiecare persoan# dar con%inutul lor aria"# de la o persoan# la alta$
deoarece ele sunt formate prin intermediul e/perien%ei personale 'n problema liberul arbitru
ersus determinism$ Freud ofer# o i"iune determinist#. Practic tot ce facem$ g2ndim$ is#m
este predeterminat de instinctele ie%ii &i mor%ii$ for%ele inaccesibile &i ini"ibile din noi.
Personalitatea este determinat# de interac%iunile care apar 'nainte de B ani$ 'ntr5un timp c2nd
controlul nostru era limitat. Imaginea lui Freud despre natura uman# pictat# 'n aceast# nuan%#
rece reflect# i"iunea sa personal# despre umanitate care se 'ntunec# cu 2rsta &i cu pierderea
treptat# a s#n#t#%ii
*eoria personalit#%ii elaborat# 1ari !ogers$ 'n 1GBG$ a constituit una dintre primele
prooc#ri reale la adresa abord#rilor psihanalitice ale personalit#%ii. !ogers
consider# c# aceste i"iuni asupra personalit#%ii sunt foarte limitate$ pre"ent2nd idei
foarte 'nguste 'n leg#tur# cu poten%ialul uman. Pentru teoreticianul psihanalist$ o
personalitate s#n#toas# este$ pur &i simplu$ una care a reu&it s# reduc# tensiunile dintre
p#r%ile sale distincte$ p2n# la un niel pe care 'l poate st#p2ni.
!ogers consider# c# e/ist# o parte mai bun# a personalit#%ii umane$ care se manifest#
prin n#"uin%a continu# spre cre&tere &i de"oltare$ 'n care oamenii sunt anga4a%ii 'n permanen%#
(dac# nu sunt tulbura%i sau sub tensiune). .l sus%ine c# fiin%ele umane au o necesitate
fundamental# de a5&i de"olta poten%ialul c2t mai mult posibil &i$ din actiitatea sa clinic#$
deduce c# probleme nerotice sau psihotice se de"olt# atunci c2nd acest aspect al
personalit#%ii unei fiin%e umane este 'n mod consecent reprimat. !ogers se refer# la acest
lucru folosind termenul neoie de auto actuali"are Hnecesitatea de actuali"are sau de reali"are
a poten%ialului propriu. <eoarece aceast# necesitate este at2t de important#$ !ogers sus%ine c#
ealu#m$ prin prisma ei$ toate e/perien%ele noastre de ia%#. ./perien%ele care ne 'ncura4ea"#
de"oltarea sunt cele pe care le percepem ca po"itie sau utile$ pe c2nd pe cele care ne inhib#
sau ne suprim# autoactuali"area le percepem ca negatie sau nepl#cute. <eoarece fiecare
indiid are capacit#%ii &i tendin%e diferite$ fiecare '&i elaborea"# propriul set de alori specifice$
care sunt$ deseori$ similare cu ale altora$ chiar dac# nu perfect identice.
3 alt# diferen%# 'ntre i"iunea lui !ogers &i abordare psihanalitica ale personalit#%ii
este c# acesta percepe personalitatea ca o unitate coerent#$ &i nu 'mp#r%it# 'n sec%iuni sau p#r%i
separate. .l '&i centrea"# teoria pe ideea 8sinelui,$ deoarece$ 'n lucrul cu pacien%ii s#i$ a
constatat c# ace&tia aeau idei foarte clare 'n priin%a 8eurilor lor interioare,$ pentru care
psihologul a propus denumirea de concept de sine$ &i c#$ deseori$ erau tulbura%i de
comportamentele care nu se potrieau cu ideile lor. 89u 'n%eleg$ nu5mi st# 'n fire s# fac asta,$
ar fi o remarc# tipic# pentru acest tip de an/ietate. 1onceptul de 8sine, este fundamental 'n
teoria lui !ogers asupra personalit#%ii. .l a descoperit c# mul%i dintre pacien%ii s#i aeau o
imagine a aceea ce doreau s# fie (&inele ideal)$ foarte diferite de felul 'n care credeau c# sunt
'n realitate. 1u c2t &inele ideal era mai diferit de &inele real$ cu at2t pacientul se sim%ea mai
an/ios &i mai nefericit. Aceast# discrepan%# 'ntre &inele ideal &i cel real este deseori eident# la
persoane care sufer# de boli digestie. In cartea sa$ Gr#simea este o problem# feminin#$ 0usie
3rbach sus%inea c# bolile digestie$ cum ar fi bulimia &i anore/ia neroas#$ apar ca urmare a
importan%ei acordate frumuse%ii &i "elte%ii 'n societatea occidental#. Femeile sunt continuu
sub presiunea imaginii felului 'n care ar trebui s# arate$ iar respectul lor de sine este legat de
succesul pe care 'l au 'n hr#nirea &i 'ngri4irea altora. Preg#tirea m2nc#rii este$ &i ea$ o cale de
e/primarea a personalit#%ii. 1ei care sufer# de anore/ie au deseori imagini corporale
anormale$ consider2ndu5se gra&i atunci c2nd sunt e/trem de slabi. 'n parte$ terapia lui 3rbach
const# 'n modificarea imaginii de sine a suferin"ilor$ pentru a aduce imaginea sinelui ideal
mai aproape de &inele real.
1ealalt# necesitate a personalit#%ii umane pe care !ogers a eiden%iat5o
este necesitatea pre%uirii. .l sus%ine c# orice fiin%# uman# trebuie s# fie pre%uit# de alte
persoane$ pre%uire care s# se manifeste fie prin dragoste$ afec%iune sau chiar simplu respect.
Pentru c# este orba$ 'ntr5ade#r$ de o necesitate$ &i nu de un element f#r# de care s# ne putem
descurc#$ este foarte important ca omul s# g#seasc# aceast# pre%uire &i$ 'n unele ca"uri$ acest
lucru poate deeni at2t de important$ 'nc2t s# interfere"e cu neoia de autoactuali"are. <up#
!ogers$ 'n aceste condi%ii$ indiidul 'ncepe s# aib# probleme.
In general$ cei din 4ur au tendin%a de a condi%iona pre%uirea de un comportament
8adecat,. 1u alte cuinte$ ei admir# o persoan# dac# aceasta se comport# 'ntr5un anumit fel.
Aceasta 'nseamn# c# fiecare persoan# &tie care sunt tipurile de comportament care pot &i care
nu pot c2&tiga pre%uirea celorlal%i. Aceste idei sunt cunoscute sub denumirea de condi%ii de
alorare &i sunt foarte importante 'n ghidarea comportamentului indiidual$ deoarece ele
conduc indiidul spre tipurile de comportament aprobate de societate. 12nd aceste condi%ii de
alorare impun indiidul s# ac%ione"e pe c#i cu totul opuse comportamentului de
autoactuali"are apreciat po"iti de persoana respecti#$ atunci apare amenin%area$ pentru c#
necesitatea de autoactuali"are a indiidului este amenin%at#. Aceasta produce an/ietate$
deoarece omul deine con&tient (chiar dac# acest lucru nu5i este foarte clar) c# e/ist# o lips#
de concordan%# 'ntre ac%iunile &i alorile sale.
<atorit# amenin%#rii produse de aceast# neconcordan%#$ indiidul de"olt#mecanisme
de ap#rare$ care prote4ea"# &inele de confruntare cu situa%ia real#. Aceste mecanisme de
ap#rare sunt de dou# tipuri- negarea (adic# refu"ul de # admite c# e/ist# re5o neconcordan%#)
&idistorsionarea(adic# falsificarea sau modificarea amintirii e/perien%ei nepl#cute$ pentru a
deeni mai pu%in amenin%#toare). <e aici se pot de"olta uneori probleme psihice serioase$
de&i ma4oritatea persoanelor utili"ea"# pu%in aceste mecanisme de ap#rare 'n ia%a cotidian#.
!ogers a #"ut personalitatea ca pe un fel de 8masc#, pe care o folosim 'n raport cu
alte persoane$ 'n ia%a cotidian#. .l afirma c# este important faptul ca aceast# 8masc#, s# fie
similar# 8sinelui interior, real$ pentru c#$ 'n ca" contrar$ omul ar fi considerat drept un
pref#cut. <ar chiar dac# personalitatea se potrie&te cu &inele interior$ nu este totu&i identic#$
&i fiecare fiin%# uman# este singura care &tie cum este pe din#untru.
<up# !ogers$ de"oltarea unei personalit#%i s#n#toase presupune ine/isten%a
conflictelor 'ntre 8condi%iile de alorare, &i imboldul l#untric de autoactuali"are$ deoarece
pentru ma4oritatea indii"ilor e/ist# cel pu%in una sau dou# persoane$ 'n decursul ie%ii$ care le
ofer# opre%uire necondi%ionat#. 1u alte cuinte$ indiidul &tie c# e/ist# cinea$ sau a e/istat
cinea 'n trecut$ care %ine la el indiferent de comportamentul s#u. Pre%uirea necondi%ionat# este
deosebit de aloroas#$ pentru c# eliberea"# indiidul de necesitatea de a c#uta tot timpul
aprobarea social#$ d2ndu5i 'n schimb libertatea de a5&i e/plora talentele$ 'nclina%iile &i
capacit#%ile. 1u alte cuinte$ oamenii '&i pot e/prima necesitatea de autoactuali"are f#r# s#
aib# gri4# de de"aprob#rile sociale pe care le5ar putea produce.
!ogers insist# c# ma4oritatea$ dac# nu to%i pacien%ii s#i nerotici$ aeau p#rin%i care nu
le5au dat copiilor lor sentimentul puternic de a fi iubi%i &i aprecia%i 'n mod absolut$ 'n schimb
le5au condi%ionat 'ntotdeauna dragostea de 8buna purtare,. Acest lucru$ aprecia el$ a transmis
copilului mesa4ul c# nu era iubit deloc &i c# p#rin%ilor le5ar fi pl#cut$ de fapt$ un alt copil$
ideal$ care s# nu fie niciodat# obra"nic. Prin urmare$ ace&ti copii au crescut cu n#"uin%a de a fi
admira%i de al%ii$ negli42ndu5&i 'n acest timp autoactuali"area. Astfel de persoane tind s# aib#
standarde ridicate de comportament$ foarte nerealiste$ altfel spus$ conceptul lor de sine ideal
nu se mai corelea"# deloc cu &inele real

Dibliografie-
1. AtIinson !.$et al.$ (2002)$ ,Introducere 'n psihologie,$ ol II$ partea a FI$ .d *ehnic#$
Ducure&ti
2. Allport G.J.$ (1GK1)$ 80tructura &i de"oltarea personalit#%ii,$ .<P$ Ducure&ti
3. <afinoiu I.$ (2002)$ +Personalitatea. Metode calitatie de abordare. 3bsera%ia &i
interiul,$ .d.Polirom$ Ia&i
4. MattheLs G.$et al.$ (200B)$ ,Psihologia personalit#%ii. *r#s#turi$ cau"e$ comsecin%e,$
.d.Polirom$ Ia&i
5. M#rgineanu 9.$(1GGG)$ ,Psihologia persoanei,$ .d.Mtiin%ific#$ Ducure&ti
6. !#dulescu5Motru 1.$ (200=)$,1urs de psihologie,$ Ducuresti
7. Nlate M.$(1GGO)$ 8.ul &i personalitatea,$ .d.*!.I$ Ducure&ti
8. P4elle :.A.$Niegler <.E.$ (2001) 8PersonalitQ. *heories.Dasic assumptions$ research
and applications,$ .d.Piter$ 0anIt5Peterburg
9. !aigorodcIi <.(red.) 1GGG$ 8Psihologia personalit#%ii.1restoma%ie,(rus). Fol 1 &i 11$
.d.Dahrah$