ANATOMIA APARATULUI VIZUAL(ANALIZATORULUI)

Analizatorul vizual este format din trei subsisteme:

- subsistemul periferic : globul ocular si anexele sale
- subsistemul de transmitere a imaginei vizuale
- subsistemul de integrare si raspuns a imaginei vizuale
SUBSISTEMUL PERIFERIC DE RECEPTIE
GLOBUL OCULAR
- ax anteroposterior de 24mm, situat intr-o cavitate numita orbita, invelit in capsula lui Tenon
care il separa de grasimea orbitara.
- este sediul celulelor fotoreceptoare ce au rolul de a transforma energia luminoasa din spectrul
vizibil (radiatia cu lungimea de unda de 400-00nm! in impulsuri nervoase ce vor fi transmise
spre cortex.
- embriologie: dezvoltarea globului ocular incepe in ziua a 22-a de viata intrauterina.
"in punct de vedere anatomic, cuprinde trei straturi:
# Stratul fibro! extern, de invelis, format din:
- Cor"## $ este o membrana transparenta, avasculara, foarte bine inervata de prelungirile
nervilor ciliari% corneea are rol de protectie si mediu refrigerent. &orneea are un rol
fundamental in refractia oculara, asigurand 4' de dioptrii din puterea totala de 0 de dioptrii a
oc(iului. )rosimea corneei scade de la periferie (*mm! spre centru (0,mm!. "iametrul
orizontal (**mm! este putin mai mare decat cel vertical. &orneea este formata din ' straturi:
epiteliul, membrana +o,man, stroma, membrana "escemet, endoteliul.
- S$l#ra $ ocupa cele 2-. posterioare ale stratului fibros al globului ocular. /a are rolul de a
prote0a continutul globului ocular si de a mentine forma oc(iului. Are culoare alb-cenusie si
este extrem de rezistenta, dura si inextensibila, fiind formata din tesut dens, fibros. 1a nivelul
polului posterior este perforata de catre filetele nervului optic ce parasesc globul ocular si tot
aici se gasesc orificiul de intrare si cel de iesire al arterei, respectiv venei centrale a retinei.
2clera este avasculara, dar este traversata de numeroase vase (arterele ciliare scurte si lungi,
venele vorticoase! si de numerosi nervi destinati uveei. )rosimea sclerei este minima in zona
de insertie a musc(ilor drepti (.00 3! si maxima la nivelul canalului scleral al nervului optic
(*000 3!.
- Li%bul $l#ro&$or"##a" $ este zona de tranzitie intre corneea transparenta si sclera opaca.
4rin bogatia vascularizatiei sale asigura aportul nutritiv a corneei avasculare. 1imbul
sclerocorneean este o zona importanta atat din punct de vedere anatomic, pentru ca aici
dreneaza umorul apos din oc(i, cat si din punct de vedere c(irurgical, pentru ca este locul de
abord c(irurgical in interventiile pe glob ocular desc(is.
' Stratul (a$ular, uveea $ este compusa din trei parti anatomice si functionale distincte)
- Iriul $ formeaza partea anterioara a uveei, fiind situat inapoia corneei si inaintea cristalinului.
Are aspectul unei diafragme care delimiteaza camera anterioara a oc(iului de camera
posterioara. 5n centrul irisului se gaseste pupila, un orificiu cu diametrul de .-' mm, usor
descentrat infero-nazal, care are rolul de a regla cantitatea de lumina ce patrunde in oc(i. 4rin
pupila, umorul apos circula liber din camera posterioara in cea anterioara. 2troma iriana
contine fibre musculare netede, orientate circular, dispuse predominant in 0urul pupilei,
inervate de parasimpatic, formand sfincterul irian. 4e fata posterioara, in contact cu epiteliul
pigmentar, se gasesc fibre musculare netede, orientate radiar, inervate de simpatic. 6ata
posterioara a irisului este foarte pigmentata, impiedicand patrunderea luminii in afara orificiului
pupilar.
- Cor*ul $iliar $ reprezinta partea mi0locie a uveei si se intinde de la radacina irisului pana la
7ora serrata8% are o grosime de ' mm. /ste format din:
- 9usc(iul ciliar $ situat in profunzimea corpului ciliar, in contact cu sclera, cuprinde fibre longitudinale
si fibre circulare. &and se contracta, reduce tensiunea fibrelor zonulare si antreneaza o crestere a
curburii cristalinului, crescandu-i puterea de refractie. Acesta este procesul de acomodatie a
cristalinului.
- 4rocesele ciliare $ sunt reprezentate de :0-;0 plici vizibile in camera posterioara, centrate pe cate
un capilar, care au rolul de a secreta umorul apos.
1
- Coroi+a $ se intinde de la punctul de emergenta a nervului optic pana la ora serrata. /ste un
strat bogat vascularizat si intens pigmentat, 0ucand rolul de camera obscura pentru oc(i.
&oroida este situata intre sclera si retina si cuprinde stratul coriocapilar care asigura o bogata
vascularizatie. Arterele ciliare lungi si scurte, ramuri ale arterei oftalmice, patrund in oc(i dupa
ce traverseaza sclera la nivelul insertiei musc(ilor drepti si, la nivelul polului posterior, in 0urul
nervului optic. /le se divizeaza intr-o retea foarte bogata de capilare situate in contact cu
retina, fara a o penetra. Aceasta retea furnizeaza suportul nutritiv portiunii externe a retinei
(epiteliu pigmentar, fotoreceptori, strat plexifor extern!. <enele vorticoase asigura drena0ul
sanguin spre venele orbitare si, apoi, spre sinusul cavernos. 9embrana +ruc( este o retea de
fibre elastice si de colagen care separa membrana bazala a epiteliului pigmentar de cea a
capilarelor coroidei.
- Trab#$ulul $l#ro&$or"##a" $ situat in ung(iul irido-corneean, este format dintr-o retea de
oc(iuri care se stramtoreaza dinspre suprafata spre profunzime si intervine in evacuarea
umorii apoase din camera anterioara. =moarea apoasa traverseaza aceste oc(iuri spre
canalul 2c(lemm (dispus circular in profunzimea limbului sclero-corneean!, iar apoi, prin
intermediul venelor apoase, catre 0onctiunea cu venele episclerale.
# Stratul "#r(o, retina $ alcatuieste stratul intern al globului ocular, fiind situata intre coroida si
corpul vitros. >etina se insera la nivelul orei serrata pe corpul ciliar si se continua cu nervul optic.
2tructura (istologica a retinei permite receptionarea excitatiilor luminoase si transmiterea lor catre
centrul cortical vizual. >etina are *0 straturi:
- E*it#liul *i,%#"tar - este format dintr-un monostrat de celule bogate in melanina. &elulele
epiteliului pigmentar sunt solidare cu membrana bazala, parte a membranei +ruc(. 4rin fata
interna, epiteliul pigmentar este in contact cu articolele externe ale fotoreceptorilor. /piteliul
pigmentar are un rol optic (melanina absorbind razele luminoase ce au strabatut stratul
fotoreceptorilor si impiedicand o noua excitare a celulelor fotosensibile prin radiatie reflectata
difuz! si un rol metabolic (intervenind in sinteza si regenerarea pigmentului vizual si in
metabolismul articolelor externe ale fotoreceptorilor!.
- Stratul $#lulul#lor fotor#$#*toar# $u $o"uri i bato"a# $ fotoreceptorii cuprind conuri,
sensibile la culoare, predominand in zona maculara, si bastonase, sensibile la intensitati
luminoase scazute, predominand in periferie. 6otopigmentul vizual din conuri si bastonase, in
urma interactiunii fizico-c(imice cu un foton vizibil, este izomerizat si genereaza o
depolarizare, un influx electric ce va fi transmis spre celulele ganglionare si, apoi, spre cortex.
=lterior, pigmentul va fi regenerat la nivelul epitelilui pigmentar.
- M#%bra"a li%ita"ta #.t#r"a
- Stratul "u$l#ar #.t#r" $ este format din nucleii celulelor fotoreceptoare. Acest strat lipseste la
nivelul foveei.
- Stratul *l#.ifor% #.t#r" $ este format din 2 zone: o zona externa, formata din axonii celulelor
fotoreceptoare si o zona interna, care contine sinapsele dintre fotoreceptori si celulele bipolare
si orizontale (celulele orizontale au rol de amplificator de semnal al campului receptor!.
- Stratul "u$l#ar i"t#r" $ contine :
- corpurile celulare ale celulelor bipolare (dendritele lor fac sinapsa cu celulele fotoreceptoare,
iar axonii cu celulele ganglionare!,
- celulele orizontale (interconecteaza fotoreceptorii!,
- celulele amacrine care produc neurotransmitatori $ )A+A, dopamina.
- Stratul *l#.ifor% i"t#r" $ contine conexiunile dintre celulele bipolare, amacrine si
ganglionare.
- Stratul $#lul#lor ,a",lio"ar# $ fiecare celula ganglionara primeste aferente indirecte de la
*00 de celule cu bastonas sau de la .- celule cu conuri ( in regiunea foveala, unei celule
ganglionare ii corespunde un singur con!.
- Stratul fibr#lor "#r(oa# $ este format din prelungirile axonale ale celulelor ganglionare.
- M#%bra"a li%ita"ta i"t#r"a
&elulele bipolare asigura legatura intre fotoreceptori si celulele ganglionare.
&elulele ganglionare, prin intermediu axonilor, permit transferul informatiei prin nervul optic spre
cortex.
2
1a nivelul retinei, in partea centrala, se gaseste papila nervului optic, care corespunde locului de
iesire a nervului optic din globul ocular, precum si locul de intrare, iesire a arterei, respectiv venei
centrale a retinei. Trunc(iurile vasculare centrale, la emergenta din papila, se divid in 4 ramuri, 2
temporale (superior si inferior! si 2 nazale (superior si inferior! pentru a asigura vascularizatia retinei.
Aceasta circulatie este de tip terminal. Temporal de papila, se gaseste macula lutea, care contine
numai conuri si care ofera cea mai buna valoare a functiei vizuale diurne, colorate.
N#r(ul o*ti$ $ este format din convergenta axonilor celulelor ganglionare care traverseaza sclera la
nivelul lamei criblate. 5n nervul optic, axonii sunt mielinizati si nu au putere de regenerare.
Co"ti"utul ,lobului o$ular cuprinde :
- Critali"ul $ este o lentila biconvexa, situata intre iris si corpul vitros. /ste mentinut in pozitie
printr-un sistem de fobre care constituie zonula ?inn. &ristalinul este un mediu refringent,
transparent. &ristalinul contribuie la procesul de acomodatie prin capacitatea de a-si modifica
raza de curbura a suprafetelor sale (bombare si turtire!, aducand astfel imaginea vizuala pe
suprafata retinei, indiferent de pozitia obiectului in spatiu.
- Cor*ul (itro - este o substanta gelatinoasa care ocupa spatiul cuprins intre fata posterioara
a cristalinului si peretele globului ocular. &orpul vitros are un rol important in mentinerea
formei globului ocular.
- Ca%#ra a"t#rioara $ este un spatiu situat intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a
irisului.
- Ca%#ra *ot#rioara $ este cuprinsa intre fata posterioara a irisului si fata anterioara a
cristalinului.
Ambele camere sunt umplute de umoarea apoasa, un lic(id transparent secretat de catre procesele
ciliare in camera posterioara, care a0unge in camera anterioara prin orificiul pupilar. "aca umoarea
apoasa se acumuleaza in exces in camera posterioara, prin bloca0 pupilar cu sinec(ii iriene
posterioare (in iridociclite!, se poate produce glaucomul secundar.
ANE/ELE GLOBULUI OCULAR
# Pl#oa*#l#2unt formatiuni musculo-cutanate mobile, asezate inaintea globului ocular, pe
care il acopera si il prote0eaza. 6ata anterioara, convexa a pleoapelor este cutanata, iar fata
posterioara, concava este con0unctivala si se muleaza pe globul ocular. Anterior, cele doua pleoape,
unite la extremitati prin comisurile interna si externa, delimiteaza un spatiu liber, fanta palpebrala, prin
care se evidentiaza polul anterior al globului ocular. 4leoapele se termina prin marginea ciliara, unde
se insera cilii. 1a baza cililor se gasesc glandele sebacee ?eiss si 9eibomius si glandele sudoripare
9oll. 5nflamatia acuta a glandelor sebacee produce or0eletul extern sau intern, iar inflamatia cronica,
salazionul.
# Co"0u"$ti(a $ este o membrana mucoasa care acopera fata posterioara a celor 2 pleoape
si partea anterioara a globului ocular, prezentand . portiuni:
@ &on0unctiva palpebrala $ captuseste pleoapele
@ &on0unctiva bulbara $ acopera partea anterioara a globului ocular pana la limb.
@ &on0unctiva fundurilor de sac $ reprezinta zona de trecere intre con0unctiva bulbara si cea
palpebrala.
1a nivelul con0unctivei se poate produce (iperemia con0unctivala (inrosirea con0unctivei! care necesita
diagnosticul diferential al oc(iului rosu. Aiperemia con0unctivala poate fi:
- periferica $ in fundurile de sac con0unctivale, este de culoare rosu desc(is si este datorata unei
con0unctivite.
- perilimbica, peric(eratica $ in 0urul corneei, este de culoare rosu-violaceu si este datorata unei
iridociclite sau atacului de glaucom.
# A*aratul la$ri%al $ se compune din 2 parti:
@ Aparatul secretor $ este reprezentat de glanda lacrimala orbito-palpebrala si de glandele lacrimale
accesorii con0unctivale.
@ Aparatul excretor $ este format din punctele lacrimale, canaliculele lacrimale, sacul lacrimal si
canalul lacrimo-nazal care dreneaza lacrimile in meatul nazal inferior.
1acrimile, secretate de glandele lacrimale in mod continuu sau intermitent (la stres, emotii!,
umecteaza corneea si se elimina prin aparatul de drena0 in fosele nazale.
# Mu$1ii %otori ai ,lobului o$ular $ sunt in numar de : musc(i striati, din care actioneaza
asupra globului ocular.
3
4atru musc(i drepti au o directie antero-posterioara.
"oi sunt oblici (marele si micul oblic!.
>idicatorul pleoapei superioare cu directie antero-posterioara.
Toti musc(ii in afara micului oblic, se insera pe un tendon comun (?inn! in varful orbitei, iar anterior pe
sclera.
9usc(ii extrinseci ai globului ocular au rolul de a mentine globii oculari in pozitie paralela (ortoforie!
astfel incat imaginea sa se formeze pe cele 2 macule
# Orbita $ este o cavitate osoasa de forma unei piramide care contine: globul ocular, musc(i, vase,
nervi, capsula Tenon.
SUBSISTEMUL DE TRANSMITERE A IMAGINII VIZUALE
# N#r(ul o*ti$ $ este perec(ea a-2-a de nervi cranieni. /ste format din axonii celulelor ganglionare
retiniene, care traverseaza lama ciuruita a sclerei, orbita, canalul optic si patrund in cavitatea
craniana.
# C1ia%a o*ti$a $ este situata in saua turceasca, deasupra (ipofizei. 1a nivelul c(iasmei are loc
incrucisarea partiala a fibrelor nervului optic.
# Ba"+#l#t#l# o*ti$# $ pornesc de la c(iasma, incon0oara pedunculii cerebrali si se termina in corpii
geniculati laterali.
# Ra+iatiil# o*ti$# (Gratiol#t) - sunt formate din fibre vizuale care merg spre aria striata a lobului
occipital si se termina in 0urul scizurii calcarine, dupa ce au trecut prin partea posterioara a capsulei
interne.
SUBSISTEMUL CENTRAL (CEREBRAL) AL ANALIZATORULUI VIZUAL
/ste situat in cortexul lobului occipital, campul *: +rodmann. Aici are loc transformarea excitatiei
luminoase in senzatie vizuala. &ampul *: +rodmann este interconectat cu campurile *; si *B.
&ampul *; are rol motor si intervine in motilitatea oculara si in localizarea obiectelor. &ampul *B are
functie vizuo-gnozica.
SEMIOLOGIA CLINICA
2imptomele subiective si functionale care impun o consultatie oftalmologica sunt urmatoarele:
*. Anomalii vizuale:
metamorfopsii : afectare maculara, vitreoretiniana
(alucinatii vizuale: - fotopsii, fosfene - modificari la nivelul 0onctiunii vitreoretiniene
-micropsii, macropsii, figuri, imagini colorate $ afectarea cailor optice intracraniene
miodezopsii : - afectiuni vitreene
- 0onctiunea vitreoretiniana
- sistemul vertebro-bazilar
cercuri colorate in 0urul surselor de lumina : - afectare corneeana, glaucom
diplopie - binoculara - paralizii ale musc(ilor oculari extrinseci
- monoculara $ cornee, cristalin, macula
discromatopsie $ eritropsie, cianopsie, cloropsie, xantopsie : cristalin, vitros, retina
(emeralopie, nictalopie $ sistem mezoscotopic
amputatii, ingustarea campului vizual : glaucom, afectiuni de pol posterior, cai optice.
2. Anomalii morfologice:
deformarea sau-si tumefierea pleoapelor.
(iperemii : in patologia con0unctivei, corneei, uveei, glaucom, cu valoare diagnostica prin
diferentierea intre (iperemie pasiva superficiala si profunda.
inegalitatea fantei palpebrale :- tulburari de motilitate palpebrala
- exoftalmia
- enoftalmia
- pseudoptoza inflamatorie
(eterotropie legata de oculomotricitate
lacrimare $ in patologia aparatului lacrimal, cornee, pleoape, uvee.
anomalii pupilare $ anizocorie in patologia irisului, cai nervoase
- oc(i de pisica amaurotic
- leucocorie in patologia cristalinului, vitros, retina.
4
inegalitate pupilara in glaucom, afectiuni iriene, midriaza amaurotica, anizometropii, afectiuni
nervoase cu interesarea simpaticului si parasimpaticului prin paralizii sau excitatii
.. 2emne ma0ore
5mportant in patologia oculara : asocierea a doua simptome : scaderea acuitatii vizuale, durerea.
5nterogatoriul trebuie sa defineasca : modul de instalare, intensitatea, topografia, caracterul uni
sau bilateral, contextul izolat asociat si evolutia.
a! 2caderea acuitatii vizuale :
- i2olata : evoca : - o patologie vasculara retiniana, afectare maculara sau a nervului optic daca este
rapida si unilaterala.
- o tulburare de refractie : cataracta, glaucom, afectiuni ale cailor optice daca este progresiva si
bilaterala.
- spasme vasculare retiniene sau tulburari in circulatia arteriala cerebrala daca este intermitenta.
- ao$iata : - scaderea acuitatii vizuale poate fi asociata cu : roseata sau-si dureri oculare : - afectiuni
corneene, uveite, glaucom.
- alterarea campului vizual ( glaucom, afectiuni ale retinei, nervului optic (papilite, nevrite!, afectiuni
ale cailor optice intracraniene, cortex vizual.
b! "urerea :
- o$ulara : izolata - evoca afectiune palpebrala, con0unctivala, corneeana
se asociaza cu secretie lacrimala si are caracter superficial: senzatie de corp strain, arsura.
- evoca o uveita sau cresterea tensiunii oculare% durere profunda C-- (emicranie.
- "#(ral,ia +# ti* tri,#%i"al - afectiuni ale nervului optic, spatiu periorbitar
- asociata cu eruptie cutanata papulo-veziculoasa in zona zoster oftalmica si izolata in nevralgia de
trigemen sau in context oculoinflamator in afectiuni corneene, uveite, glaucom.
& $#fal##a )- bitemporala : (ipertensiune arteriala sau arterita temporala
- suborbitara in bara $ tulburari de convergenta, vicii de refractie, efort de acomodatie
- in casca $ context neurologic sau-si digestiv.
5