ARTA SECOLULUI XX

Drumul spre abstract

Expresionismul
Dadaismul
Constructivismul
Suprarealismul
Pop-art
Arta contemporana


Artistii secolului XX au rupt legatura cu toate
traditile artei stabilite de catre generatiile
artistice precedente. Pentru a intelege lumea
moderna in intreaga sa complexitate,artistii au
lasat la o parte conventiile artistice anterioare
si s-au orientat spre abstract.
Drumul spre abstract
Cubismul
Pablo Picasso si Georges Braque au creat,in 1907, un stil
cu totul nou si anume cubismul. Inspirai de Paul Czanne, ai
au impartit realitatea in faete individuale.
In timp ce Czanne a optat pentru perspectiva
unidimensionala,cubitii,din contra,i artau subiectele din
diferite puncte de vedere si le contopeau intr-o forma.
Astfel,ei au distrus spatiul pictural bazat pe o
perspectiva centrala,care domina arta plastica inca din timpul
Renasterii. In locul ei, a aparut o contructie libera din punct de
vedere artistic , care se baza pe cunoasterea caracterului
lucrurilor.







Muntele
Saint-Victoire
(Paul Czanne)




Tablourile lui
Czanne se
caracterizeaza prin
structuri puternice,
linii calme si culori
amestecate fin.
Domnisoarele
din Avignion
(Pablo Picasso)




Aceasta pictura este
considerata astazi
lucrarea-cheie a
artei moderne, care
a pregatit drumul
spre abstract.
Futurismul
Pentru futuristii
italieni,dimensiun
ea timpului,viteza
si miscarea erau
foarte
importante.
In tabloul sau,
Umberto Boccioni
a adunat diferite
perspective si
faze ale miscarii.



Boccioni a
aplicat acest
principiu al
simultaneitatii
si in sculptura.
Fovismul

In pictura sa,
Dansul, Henri
Matisse a tratat tema
miscarii mai poetic
decat au facut-o
futuristii, cu inclinatia
lor spre aparenta
tehnica.
Matisse,fondator si
conducator al grupului
francez de artisti
poreclit fauves (fiare)
a creat lumi
pitoresti,indraznete,
de forme
clare,ritmice,in culori
intunecate, pure.

Expresionismul
Arta degenerata
In 1920, expresionismul a fost una dintre formele
artistice dominante in Germania.
Grupul de artisti die Brcke foloseau contururi ascutite,
asemanatoare gravurilor, culori intense si forme simplificate.
Tinerii pictori doreau sa se elibereze de normele unei societati
pe care ei o asemanau cu un cocon, folosind forme primitive
de pictura.
Grupul cunoscut drept der Blaue Reiter vedea arta tot
ca o modalitate de a face invizibilul vizibil. Ei au pus in prim-
plan spiritualul,sentimetul subtil pe care un tablou,asemenea
unei partituri spirituale il poate provoca, conferind lucrarilor
subiectivitate si spirit.


Scena de strada
la Berlin. Tabloul
este realizat de
Ernst Ludwig
Kirchner ,
reprezentant al
grupului die
Brcke.
Colaj,asamblaj,
ready-made

Aceste procedee
artistice au fost
propuse de artisti
expresionisti,apoi
fiind preluat si de
catre dadaisti.
Forma de arta
denumita colaj a
fost instituta de
Braque si Picasso
prin folosirea unor
decupaje din ziar in
compozitia
creatiilor.

Georges Braque- Le jour (1929)
Dadaismul

Curentul Dada a aparut ca o reactie a
expresionismului. Reprezentantii acestui curent criticau
raportarea la emotii a expresionistilor.
Dupa ororile Primului Razboi Mondial, acestia au vrut
sa creeze o arta provocatoare si vibranta. Critica lor era
indreptata impotriva societatii si a artei, insa nu aveau
neaparat un still propriu de a picta.Antiarta lor consta in
colaje,mulaje si colectii de obiecte banale, contrazicand toate
notiunile de pana atunci despre estetica artei.





De la articole banale
la obiecte de arta:
Fantana(ready-
made de Marcel
Duchamp)
Constructivismul


Constructivismul este o scoala de arta abstracta, care
foloseste doar formele geometrice clare.
Acest curent a luat nastere in Rusia la scurt timp dupa
Revolutia Bolsevica. Curentul a fost ifluentat de futurismul
rusesc si suprematismul pictorului Malevici.
Grupul olandez De Stijl folosea expresia arta
concreta pentru a demonstra lipsa elementului abract din
jocul geometric
Avangarda Rusa




Cu aceasta forma
de o simplitate
radicala, Malevici a
combinat reflectiile
despre timp si
spatiu.
Pentru el acesta
creatie exprima
senzatia pura.


Patratul negru-Kazimir
Malevici

De Stijl




Compoziie cu rou,
galben i albastru
(1921)
- Piet Mondrian
Suprarealismul


La fel ca si dadaistii, suprarealistii prezentau grotescul,
ilogicul si absurdul. Insa nu au criticat conceptul de arta
burgheza,ci au cautat adancimile contiintei.
Romantismul si simbolismul au fost un pilon pentru
dezvoltarea suprarealismului insa influentele decisive au
pornit din interpretarea psihologica a viselor al lui Sigmund
Freud.



Viziunile lui Dali,
pline de semne si
aluzii inexplicabile,
pareau imagini
aduse la lumina
zilei.




Persistenta memoriei
Salvador Dali
Figurile abstracte
ale lui Juan Mir
sunt vesele si
jucause. Liniile
fine, oscilante si
petele vii de
culoare provoaca
imaginatia.



Carnavalul Arlechinului-
Juan Mir












Realismul
american

Realismul este o
reactie contra
curentului
suprarealist. Adeptii
acestui curent si-au
indreptat atentia spre
realitate si au tratat-o
in mod veridic, dar si
critic.

Edward Hopper,
descrie, in picturi
tacute singuratatea
oamenilor din orasul
modern.


Pasari de noapte-
Edward Hopper
Realismul
socialist

Acest stil,
predominant in
U.R.S.S si prezent
in toate statele
blocului comunist,
avea ca scop
principal
idealizarea muncii
de tip socialist cu
scop de
propaganda.

Lucratori ai otelului-
V.Malagis (1950)


Dupa Al Doilea Razboi Mondial, abstractul a dominat
complet lumea artei. In anii 1960, noile piete artistice si-au
extins conceptul de arta.
Razboiul rece a impartit lumea in doua tabere
ideologice, fapt care a afectat arta post-belica,separand-o in
doua curente distincte. In contrast cu realismul socialist din
blocul comunist, artistii occidentali au produs creatii
libere,asociative, continuand stilul expresionistilor si al
suprarealistilor.
Pop-art

Pop-art a fost
reactia la arta
abstracta. Arta
trebuia sa descrie
din nou obiecte
reale.Creatorii pop-
art au folosit un
limbaj plastic
familiar, preluat din
industrile de
consum si de
divertisment.

POP art-
Gary Garyson
Expresionismul
Abstract
Practica artistica
predominanta in
SUA cuprinde
creatii vaste
incepand cu
picturile lui Kooning
bazate pe imagini
realativ reale, pana
la tehnica liniilor lui
Jackson Pollock.



Number 8- J. Pollock
Arta contemporana
Una dintre tendinte
a fost color field
painting, influentata
de constructivismul
clasic si de De Stijl.
Adeptii acestui
curent s-au
concentrat asupra
puterii sugestive a
culorii pure.




Barnette Newman
Practicantii stilului
hard edge
painting au creat
campuri de
culoare delimitate
clar, fara
semnificatie
superioara.




Frank Stella

Conceptul
minimalist a pornit
odata cu
renuntarea la ideea
sensului ascuns a
obiectului de arta
Arta conceptuala
este un derivat al
conceptului
minimalist si are in
centrul preocuparii
sale ideea nu
forma

Exemplu de arta
conceptuala



Incet ,dar sigur, arta de a picta si-a pierdut dominatia in
anii 70, odata cu aparitia artei conceptuale precum si a artei
fotografice si video.
In perioada postmoderna (secolul XXI) nu mai este
posibila incadrarea unei lucrari intr-un stil unic. Artistii au
tendinta de a imbina genurile, stilurile si tehnicile in functie de
creativitatea personala.

ARHITECTURA SECOLULUI
XX
Art Nouveau
Art Deco
Modernism
Postmodernism
Art Nouveau




Acest stil artistic se
inspira din natura,
caracterizat prin
prezenta motivelor
floral-vegetale
stilizate.




Casa Gallardo,Madrid
Spania
Art Deco

Art Deco
caracterizeaza
stilurile
arhitecturale ale
zgarie-norilor
construiti in anii
1920 si 1930.




Chrysler Building
Mondernismul

Mondernismul se
ghida dupa principiul
evitarii elementelor
decorative, ceea ce a
dus la o estetica
minimalista
uniformizata.
Postmodernism

Postmodernismul
respingea valorile
modernismului in
favoarea unor abordari
mai variate. Elementele
stilistice si decorative
au revenit.
Opera din Sydney este
un exemplu al abordarii
regionalismului critic
(arhitectura moderna
imbinata cu elemente
naturale sau nationale).
LITERATURA SECOLULUI
XX
Modernism
Traditionalism
Dadaism
Suprarealism
Realism socialist
Postmodernism
Modernismul


Modernismul apare n literatura secolului al XX-lea si
cuprinde toate acele miscari artistice care exprima o ruptura
de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori
curentul care le-a precedat. Desprins din miscarea simbolista,
modernismul a ncearcat sa puna de acord expresia artistica cu
viata moderna, cu sensibilitatea epocii si a contribuit la
mbogatirea mijloacelor de creatie artistica.

Traditionalism
TRADITIONALISMUL este o orientare literara din prima
jumatate a sec.xx a literaturii romane catre folclor si
etnografie, catre civilizatia rurala in tematica operelor literare,
concomitent cu respingerea culturii urbane moderne.
Are o latura beletristica, realizata prin texte literare si o
latura ideological, evidenta in scrieri teoretice, de tip socio-
politic, ambele referitoare la situatia economica si sociala a
societatii romanesti din primul sfert al sec. xx, cand s-a
constatat un conflict intre directia burgheza a dezvoltarii ei si
un traditionalism care nu admitea adaptarea la forme si
procese noi in viata sociala.

Dadaism
Generaia de artisti de dupa primul rzboi mondial,
confruntat pentru prima dat cu ororile unui rzboi care nu
dadea semne ca s-ar apropia de sfrsit a fost una din cele mai
radicale din istoria umanitatii.
Intelectualii, dezertorii, refugiaii politici, toti revoltatii
impotriva absurditatii acestui conflict, se reunesc n mod
regulat n jurul scriitorului romn Tristan Tzara, organizatorul
Cabaretului Voltaire", in Zrich, capitala Elveiei, pe atunci
stat neutru.
Vrnd sa raspunda absurdului prin absurd, ei si
manifesta revolta mai curnd prin provocare, dect prin idei
estetice.

Suprarealism
Curent literar i artistic aprut n prima jumtate a sec.
XX n Frana i rspndit ulterior n toate rile lumii, care pune
accentul pe activitatea spontan a imaginaiei i pe
exploatarea zonelor iraionalului n creaia artistic.
Spre deosebire de alte curente avangardiste care
propun disoluia textului, eliberarea de sintax i de logic,
fragmentarismul (dadaitii,futuritii),suprarealismul propune
principiul pur al un text suprarealist propune principiul pur al
plurisemantismului.
Realismul socialist



Motivele tipice ale literaturii din aceast epoc au fost
realizrile "eroilor construciei socialiste" i imaginea pozitiv
a comisarilor de partid. Muncitori din uzine, pioneri ai aviaiei,
marinari i - mai trziu - rani colhoznici erau prezentai ca
reprezentani ai tipului nou de "om sovietic".
Postmodernismul
n anumite privine, se poate spune c literatura
postmodern nu se raporteaz la cea modern, pe msur ce
i dezvolt sau rafineaz stilul i devine contient de sine i
ironic. mpreun, literatura modern i postmodern
reprezint o ruptur de realismul de secol XIX.
Sub raportul personajului, cele dou literaturi
exploreaz subiectivismul, renun la realitatea exterioar,
pentru a examina stri interioare de contiin (exemplu
modernist fiind fluxul contiinei n maniera Virginiei Woolf
sau a lui James Joyce.
CURENTE MUZICALE
CULTE ALE SECOLULUI XX
Impresionism
Expresionism
Neoclasicism
Impresionismul muzical
Curentul artistic al impresionismului s-a manifestat mai intai
in pictura. Maestrii Claude Monet, Edgar Degas, Auguste Renoir,
Pablo Picasso, Paul Cezanne sunt numai cativa promotori ai acestei
noi viziuni artistice. Denumirea ca atare a curentului a fost data de
criticul Lorris Leroy, care a pornit in aprecierile sale de la tabloul
Impresie rasarit desoare, semnat de Claude Monet. Esenta
acestei noi miscari artistice este exprimarea impresiilor imediate si
manifestarea unui interes deosebit pentru nuante, atmosfera,
fluiditatea senzatiilor, miscarea permanenta a acestora.
Claude Debussy este cel care a transferat aceste
particularitati in muzica. Pornind de la scari modale proprii
(pentatonice si hexatonice), tehnica sa de compozitie utilizeaza un
bogat limbaj armonic si timbral, in inedite combinatii. Acest lucru
conduce la crearea unui sistem de culori sonore, compatibil cu
irizarea cromatica a picturii impresioniste. Muzica lui Debussy poate
reda in acest mod impresiile, emotiile produse de elemente ale
naturii concrete: marea,norii, vantul.
Claude Debussy
Compozitor, pianist, dirijor si critic muzical, ClaudeDebussy s-
a remarcat destul de tarziu in viata muzicala a vremii lui. El a compus
foarte putin inanii de Conservator, nu avusese nimic dintr-un copil
minune, iar evolutia sa muzicala a fost extrem delenta, dar, poate
tocmai din cauza asta, ferma si decisiva. Momentul hotarator,
impulsul major, l-a constituit intalnirea, la Roma, cu Charles Gounod,
presedinte al juriului unui concurs in care Debussy(ce trecuse de 20
ani) castiga marele premiu pentru cantata Fiul risipitor.
Debussy este creatorul scarii hexatonale (cu sase sunete),
cea care ofera o atmosfera aparte muzicii pe care a compus-o. Este
autor al operei Pelleas si Melisande (pe un text al lui Maeterlinck),
al baletului Preludiu la dupa amiaza unui faun si Marea,
aloratoriului Martiriul Sfantului Sebastian (pe textul lui Gabrielle
dAnnunzio), schitelor simfonice Marea, Trei nocturne,
Imagini. A compus muzica de camera, muzica pentru pian (Coltul
copiilor).

Maurice Ravel
La 23 de ani compune Pavana pentru o infanta moarta, iar
in 1901Jocurile de apa il impresioneaza profund pe GabrielFaure,
profesorul de compozitie a lui Ravel, la Conservator.
Din creatia raveliana enumeram cateva titluri: Concertul
pentru manastanga (1931, compus la cererea pianistului Paul
Wittgenstein, caruia ii fusese amputatamana dreapta), Concertul
pentru pian in sol, cravet de coarde (1903), opera bufa
Oraspaniola (1911), partitura de balet Valsuri nobile si
sentimentale (1911), Trio cu pian(1914), geniala partitura de balet
Daphnis si Chloe (1911, scrisa la cererea lui Diaghilev,celebrul sef al
companiei Baletele ruse), Sonata pentru vioara si pian, Sonata
pentru vioarasi violoncel (1922), feeria muzicala Copilul si vrajile
(1926), Trei poeme ale luiStephane Mallarme pentru soprana si
ansamblul instrumental, Rapsodia spaniola, Bolero.

Expresionismul muzical
Curentul artistic al expresionismului a aparut in Germania la
inceputul secolului XX sise caracterizeaza prin puternica tendinta a
creatorilor de a exprima intr-un mod tensionat,spontan trairile interioare
(durere, spaima, uimire), de cele mai multe ori exacerbate, cu accent pe
subiectivitate si irational. Spiritul noncomformist si puternic contestatar ii
defineste pemarii expresionisti.
Expresionismul muzical se manifesta in doua mari directii: una,
cunoscuta drept coala dodecafonica (sau Noua Scoala Vieneza),
reprezentata de Arnold Schonberg, AlbanBerg, Anton Webern, cealalta
reprezentata de Igor Stravinski in perioada rusa. Muzica expresionista
exacerbeaza tensiunile emotionale si prezinta, cu extraordinara forta, de
foarte multe ori, latura agresiva, violenta a naturii umane. Toate acestea se
regasesc intr-un limbaj muzical in care melodia este fragmentata,
intensitatile sunetelor trec prin contraste violente disonantele sunt
prezente si puternice. Absenta ordinii impuse de sistemul tonal si
atractiiletonale, a dat nastere atonalismului. Compozitorii se orienteaza
catre instrumentele de percutie, pe care le foloseste de asa manira incat sa
se obtina o tenta grosiera a sunetului, ce vizeazazgomotul. Melodia isi afla
acum disocierea si dispare in masa sonora amorfa.

Arnold Schonberg

S-a nascut la Viena si este cunoscut drept creatorul Noii
coli Vieneze, adept fiind si promotor al dodecafonismului,
atonalismului si serialismului.Discipolii sai, Alban Berg si Anton
Webern, au dezvoltat si perfectionat acest sistem care a
directionat creatia compozitorilor de avangarda ai secolului al
XX-lea.
A fost profesor de compozitie la Viena,Boston, New
York si Los Angeles. Din creatia sa amintim opera intr-un act
pentru un personajAsteptarea (1909), opera Pierrot
Lunaire (1912),lieduri, piese pentru pian, Cvartet de
coarde,Varatiuni pentru orchestra (1928).

Neoclasicismul muzical
Ca o reactie la avangarda muzicala, mereu in cautarea
unor noi si revolutionare tehnicicompozitionale, a unor efecte
sonore socante si adeseori zgomotoase, unii compozitori s-
aureindreptat catre traditia melodiei si a formei clasice. In
acest sens, muzica franceza estemarcata de activitatea
componistica a reprezentantilor Grupului celor sase (din care
faceau parte Georges Auric, Francis Poulenc, Arthur
Honneger, Darius Milhaud), iar cea rusa deaceea a lui Igor
Stravinski, Serghei Prokofiev, Dmitri ostakovici, Aram Ilici
Haciaturian.Acestora li se alatura romanul George Enescu,
germanul Carl Orff, ungurul BelaBartok.

Igor Stravinski
Unul dintre reprezentantii de marca a muzicii
ruse,Stravinski s-a format la Universitatea din
SanktPetersburg, sub indrumarea lui Rimiski -
Korsakovn(orchestratie si compozitie), lucru ce i-a marcat
profund viitorul carierei sale. Serghei Diaghilev i-a fost alaturi
la realizarea frumoaselor balete Pasareade foc, Ritualul
primaverii, Petruska. Stravinski a mai scris Simfonia in mi
bemol, operelePrivighetoarea, Maura,
opera oratoriu Oedipus Rex, cantate, simfonii, concerte,
pieseinstrumentale camerale.

Carl Orff


Nascut la Munchen, compozitorul Carl Orff s-a inspirat
in creatia sa din muzica medievala.Activitatea sa componistica
a fost completata de cea de dirijat, muzicologie si pedagogie
muzicala. Inovator in genul liric, Carl Orff este cunoscut prin
opera Luna, dar mai ales pentru crearea cantatelor scenice
Caramina Burana, Catulli Caramina si Triumful Afroditei.

Bela Bartok
Compozitorul s-a nascut in Sanicolaul Mare. A studiat in
profunzime folclorul popoarelor din sud-estul Europei, creatia
sa fiind influentata de elemente ale folclorului maghiar,
romanesc,slovac, ucrainian, sarb, bulgar. Din creatia vasta si
diversa amintim opera Castelul printului Barba Albastra,
baletul Printul cioplit inlemn, Cantata profana pentru cor,
tenor solo, bariton solo si orchestra, suite de dansuri pentru
orchestra, Concert pentru pian si orchestra,diverse lucrari
pentru formatii camerale si pian(Allegro barbaro, Studii)
George Enescu
In creatia sa a fost ghidat de ideea de a crea un stil romanesc
reprezentativ, apeland la melosul popular romanesc si cel
bizantin.Enescu parcurge in etapele sale creatoare un drum care
porneste de la citatul cantecului popular, in stil rapsodic, pana la
crearea incaracter popular romanesc. Prima sa lucrare Poema
Romana a fost interpretata la Paris.Cele doua Rapsodii s-au
impus in timp in repertoriul universal, la fel si creatiile sale simfonice
si camarale: cele 3 Simfonii, Suitele pentru orchestra (Suita I cu
Preludiul launison, Suita Sateasca), Sonatele si suitele pentru
pian, Sonatele pentru pian si vioara(Sonata a III-a In caracter
popular romanesc), Impresii din copilarie, cvartetele, triourile si
monumentala sa opera Oedip l-au consacrat drept unul dintre cei
mai importanti compozitori ai secololui XX.