Atomul e un sitem complex alcatuit din mai multe particule ionice

sau neutre astflel incat atomul sa fie neutru din punct de vedere
electric.
Razele catodice sunt un flux de electroni incarcat cu electricitate
negative deviat de campul electric sau magnetic care produce
fluorescent unor substante.Sunt de natura corpusculara.
Razele anodice sunt formate din ioni pozitivi proveniti prin
ionizarea atomilor din metalul care constituie anodul cat si a
moleculelor gazului din tubul de descarcare.sunt deviate de un
camp magnetic in mod invers razelor catodice.
Razele X sunt radiati nedeviate de campul electric si se mai
numesc roentgen.mecanismul formari razelor x poate fi
interpretat astfel:energia cinetica a electronilor care lovesc
anticatodul se transforma in fotoni x si in parte in
caldura.propietati:impresioneaza placile fotografice si
filmele,produc fluorescent unor substante ,ionizeaza gaze,nu
au sarcini electrice,nu patrund pin placi metalice groase,trec
prin material opace pentru lumina lemn carton placi.
Radiatile Alfa sunt nuclee de heliu(cu masa 4 si sarcina+!
ce se obtin prin dezintegrarea radioactive a radiului.viteza de
propagare e "#$ pana la "#"% din viteza lumini se
orienteaza catre polul negativ al unui camp electric .
Radiatile beta sunt un flux de electroni incarcat cu
electricitate negativa .se orienteaza in sens opus radiatiilor
alfa. &e propaga cu o viteza aproape egala cu viteza lumini.
Radiatiile gama sunt de natura electromagnetica
asemenatoare radiatiilor x . se propaga cu o viteza egala cu
viteza lumini.Au aceleasi proprietati ca si razele x au o
lungime de unda mai mica decat razele x si o putere de
penetratie mai mare decat razele x, nu se propaga niciodata
libere ,ci alaturi de radiatiile alfa sau beta.
'fectul fotoelectric consta in emiterea unui flux de electroni
de cate un strat metalic de potasiu sau cesiu sub actiunea
unui flux luminos.Aceste efecte scot in evident faptul ca
electronul este o parte component a atomului. &e pune in
evident intr(o celula fotoelectrica prevazuta in interior cu un
catod ) si cesiu *s si un anod sub forma de inel din platina.
'fectul termoelectronic consta in emiterea unui flux de
electroni de catre un metal adus in stare de incandescenta.
+ostulatele lui bohr:
": 'lectronului in miscarea sa in ,urul nucleului ii sunt
premise numai anumite orbite denumite orbite stationare in
care nici nu absoarbe , nici nu emite energie , energia fiind
cuantificata.
: 'lectronul emite sau absoarbe energie atunci cand face
saltul de pe orbita inferioara pe orbita superioara sau invers
aceasta stare poarta denumirea de stare excitata a atomului.
*onditia de cuantificare a orbitelor eliptice: electronului in
miscarea sa in ,urul nucleului ii sunt premise numai acele
orbite eliptice al caror moment cinetic de rotatie raportat la
intreaga orbita este un multiplu intreg al constantei lui plan).
-umarul cuantic principal ia valori (n(! de la " pana la .,
arata felul stratului in curs de completare , numarul perioadei
din care face parte elemental si semiaxa mare a elipsei.
-umarul cuantic secundar(l! ia valori de la $ la n(" si arata
felul substratului in curs de completare si semiaxa mica a
elipsei.
-umarul cuantic magnetic arata orientare planului orbitei pe
directia campului magnetic.
-umarul cuantic de spin s/"# rotatia electronului in ,urul
nucleului coincide cu rotatia electronului in ,urul axei proprii.
Radioactivitatea naturala a elementelor este proprietatea
elementelor de a emite in mod spontan radiate invizibile care
impresioneaza placile fotografice , produc fluorescent unor
substante si ionizeaza gazele.
0ezintegrare alfa : daca un element radioactiv emite o
particulara alfa atunci rezulta un alt element radioactiv cu o
masa mai mica cu 4 unitati si sarcina mai mica cu unitati.
0ezintegrarea beta: daca un element radioactiv emite o
particulara beta atunci rezulta un alt element radioactiv cu o
masa neschimbata si cu o sarcina mai mare cu o unitate.
1nvelisul electronic al atomului:totalitatea electronului care
graviteaza in ,urul nucleului formeaza invelisul electronic al
atomului.
+rincipiul de excluziune al lui +auli: intr(un atom nu pot
exista electroni care sa aiba cele 4 nr cuantice identice . ei
difera cel putin printr(un nr cuantic.
Regula lui 2und: completarea cu electroni a orbitalilor se
face in asa fel incat sa existe un numar maxim de electroni
necuplati.
3egea periodicitati elementelor: proprietatile fizico(chimice
ale elementelor sunt functii periodice ale numarului de ordine
sau radacina patrata a frecventei radiatilor emise este o
functie liniara a numarului de ordine.
'lectropozitivitatea este proprietatea elementelor de a pierde
electroni si a se transforma in ioni pozitivi.
'lectronegativitatea este proprietatea elementelor de a
capta electroni si a se transforma in ioni negative . creste si
scade in grupe si perioade in sens invers electropozitivitati.
'nergia de ionizare este energia necesara pt transformarea
elementelor in ioni. &cade in grupele principale si creste in
perioade odata cu cresterea nr atomic.
3egat chim sunt intramoleculare (leg ionica covalenta!si
intermoleculare (legat de h! :
3egatura ionica: se formeaza prin transfer de electroni de la
un atom la alt atom cu scopul formari unei configurati stabile
de octet sau legatura care se formeaza intre ioni de sarcini
electrice contrarii.
3egatura covalenta: se formeaza prin punerea in comun a
electronilor necuplati din partea tuturor atomilor cu scopul
formari unei configurati stabile de dublet sau octet.
3eg cov nepolara:se formeaza intre atomi identici in care
centrul sarcinilor electrice pozitive coincide cu central
sarcinilor electrice negative.
3eg cov polara: se formeaza intre atomi diferiti in care
centrul sarcinilor electrice pozitive nu coincide cu centrul
sarcinilor electrice negative in acest caz perechea de
electroni pusa in comun este atrasa spre elemental mai
electronegativ. .
3egatura coval coordinativa se formeaza cu o pereche de
electroni de la un singur atom.atomul sau ionul care cedeaza
perechea de electroni neparticipanti se numeste donor iar
atomul sau ionul care accepta aceasta pereche de electroni
se numeste acceptor .Astfel atomul de azot este donor iar
ionul de h4drogen este acceptor.
3egatura de hidrogen este mai scurta decat fortele vander
5aals dar mai lunga decat leg covalente. *onditiile formari:
atomul de hidrogen trebuie fie legat la un atom x si sa
interactioneze cu o pereche de electroni neparticipanti ai
unui atom si de asemenea puternic electronegativ.
+roprietatile legat ionice si a compusilor ionici:
3egatura ionica nu este o legat rigida fiind de natura fizica,
compusi ionici au un caracter salin separandu(se sub forma
de cristale, compusi ionici au puncte de fierbere si de topire
ridicate, nu conduc curentul electric decat in topitura sau
solutii apoase , sunt solubili doar in solvent polari.
6eoria mechanic cuantica a leg cov:
7etoda legaturilor de valenta(738!:considera ca legat cov
se formeaza prin suprapunerea orbitalilor atomici periferici
ocupati cu electroni necuplati in sensul cuplari spinilor
electronului.
7etoda orbitalilor molecular(797!:considera ca legat cov se
formeaza prin deformarea si contopirea orbitalilor atomici
periferici cu formarea unor orbital moleculari care apartin
tuturor nucleelor.
9rdinul de lagatura este dat de diferenta dintre numarul
perechilor de electroni din orbitali molecular de legatura si
antilegatura .
2ibridizarea este fenomenul de intrepatrundere a orbitalilor
atomici cu modificarea formei energiei si distributiei in spatiu
si formarea unor orbitali identici d.pct.de.vd. energetic
denumiti orbital hibrizi cu o reprezentare spatiala dupa o
directie de maxima simetrie .
2ibridizare de tip sp: este fenomenul de intrepatrundere al
unui orbital de tip s cu un orbital de tip p cu formarea a
orbitali identici din pct de vd emergetic denumiti orbital
hibrizide tip sp cu o reprezentare spatial digonala.
2ibridizare de tip sp: este fenomenul de intrepatrundere al
unui orbital de tip s cu orbitali de tip p cu formarea a :
orbitali identici din pct de vd energetic denumiti orbital de tip
sp cu o reprezentare spatial trigonala.
2ibridizare de tip sp::este fenomenul de intrepatrundere al
unui orbital de tip s cu : orbitali de tip p cu formarea a 4
orbitali identici din pct de vd energetic denumiti orbital hibrizi
cu o reprezentare spatial tetraeredica.
3egea lui ;uldberg <aage:
*onstanta de echilibru in functie de concentratii este data de
raportul dintre produsul cincentratiilor produsilor de reactie si
produsul concentratiilor reactantilor,concentratiei ridicate la
niste puteri care numai in anumite cazuri reprezinta
coeficienti stoechiometrici ai reactiei respective.
+rincipiul lui 3e *hatelier: daca asupra unui sistem aflat in
echilibru actioneaza un parametru extern echilibru se
deplaseaza in sensul diminuari influentei parametrului
respectiv.
p2(ul reprezinta logaritmul zecimal cu semn schimbat al
concentratiei ionilor de hidrogen sau hidroniu .
+ile electrice: sunt dispositive care permit transformarea
energiei chimice in energie elctrica. &unt formate din
electrozi metalici reunite prin intermediul unuia sau mai
multor conductorielectorlitici sau ionici.
'lectrozi de tip " sunt formati dintr(un metal aflat in contact
cu o solutie care contine ioni comuni cu ioni solutiei
respective.
'lectrozi de tip :sunt formati dintr(un metal aflat in contact
cu o sare a sa geru solubila si o sare solubila care contine
ioni comuni cu ioni sai greu solubili.
*oroziunea este fenomenul de distrugere a metalelor sau
alia,elor acestora sub actiunea chimica sau electrochimica a
factorilor din mediul incon,urator .
*oroziunea chimica:se refera la cazurile de coroziune
neinsotite de trecerea curentului electric (coroziunea
metalelor in solutiile de neelectoliti sau gaze uscate la
temperature ridicate!.
*oroziunea electrochimica:se refera la cazurile de coroziune
insotite de trecerea curentului electric prin solutie(coroziunea
metalelor in solutiile de electroliti!.
7etode de protective inpotriva coroziuni:galvanizarea
metalelor, metalizarea(consta in depunerea unei pelicule
subtiri a unui metal rezistent la coroziune pe un metal mai
putin rezistent prin pulvelizarea unui metal topit! , vopsirea
sau lacuirea metalelor, protectia catodica si anodica a
metalelor, introducerea unor infibitori (subst care reduc
procesul de coroziune!