Aplicarea metodelor sociologice si statistice in teza de licenta

1metoda de interviere
2esantionarea ca metoda sociologica
3statistica in cercetarea RI
4metoda de content-analiza si metoda invent analiza
Subiectul1)
Interviul
1. Caracteristici generale
Termenul este imprumutat din limba engleza si semnifica in limba romana una dintre cele
mai obisnuite si normale activitati umane comunicarea! discutia! transmiterea de informatii"#ar
interviul nu este o simpla discutie ci si o metoda de investigatie stiintifica aplicata in cunoasterea
uni fenomen din domeniul social"Astfel! el dobandeste valente noi si deosebite interviul
$urnalistic! convorbirea medic- pacient! profesor-student"
Rezulta ca interviul este comparabil cu intrevederea! discutia! dialogul dar nu se confunda
cu nici unul dintre acestea"Argumentele acstei afirmatii sunt
1" oamenii se intalnesc nu doar din ratiunea de a sc%imba informatii ci si pentru
simpla placere de a se vedea! de a fi impreuna
2" nu orice conversatie se constituie intr-un intreviu! &intr-o conversatie rolul de
emitator-receptao se sc%imba frecvent! fara a e'ista un conducator de discutie! un sens care
directioneaza informatia)
3" nu intotdeauna prin dialog se pot obtine informatii&e' ce zi frumoasa! Intr-adevar)
4" in interogatoriu! informatiile sunt obtinute prin permisiune si constragere
e'terioara! pe cand in interviu intervine placerea oamenilor de a-si e'pune parerea si libertatea de
e'presie
Clasificarea interviului
(odalitatile de clasificare ale interviului sunt vaste! avand la baza o multitubine de
criterii"Astfel avem
) prima clasificare distinge
Interviul de opinie si de personalitate foloseste te%nici intensive si e'tensive de
cercetare
interviul de documentare foloseste te%nicile e'tensive
Al doilea grupa$ se refera la
1" #upa genul convorbirii
interviu fata in fata
interviu prin telefon
2" #upa gradul de liberate acordat cercetatorului in formularea intrebarilor
interviu structurat
interviu nestructurat
interviu semistructurat
3" #upa numarul de participanti
interviu individual
interviu de grup
Al treilea grupa$ se refera la
1" #upa continutul comunicarii
interviu de opinie sau personalitate
interviu de documentare
2" #upa calitatea informatiei obtinute
interviu intensiv
interviu e'tensiv
3" #upa gradul de libertate al cercetatorulu
interviu clinic
interviu de profunzime
interviu centrat&focalizat! g%idat)
structural
4" #upa repetabilitatea convorbirilor
interviu unic
interviu repetat
*" #upa nr persoanelor implicate
interviu personal
interviu de grup
+" #upa statusul socio-demografic al persoanelor
interviu cu diverse categorii demografice&copii! tineri! maturi)
interviu cu personalitati&persoane defavorizate)
," #upa modalitatile de comunicare
interviu fata in fata
interviu telefonic
-" #upa functia pe care o indeplinesc in investigatie
interviu de preanc%eta
interviu de coanc%eta
interviu postanc%eta
In limba romana! termenul de interviu reprezinta un neologism provenit din limba engleza
&intervie.-intrevedere! intalnire)! fiind utilizat deopotriva in $urnalistica si in stiintele socio-
umane"&(adeline /ra.itz! (etodes des scientes sociales! 0aris!#alloz! in 1%elcea S" 2224!
p"143)
#efinim interviul de cercetare ca o te%nica de obtinere! prin intrebari si raspunsuri a informatiilor
verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea
stiintifica a fenomenelor socio-umane"
Interviul se bazeaza pe comunicarea verbala si presupune intrebari si raspunsuri ca si
c%estionarul &scris)"
1onvorbirea reprezinta elementul fundamental in te%nica interviului! intrevederea nu este
obligatorie" 4tilizarea acestuia in cercetare trebuie sa conduca la stabilirea relatiilor dintre
variabile! la testarea ipotezelor"
-interviul presupune intrevederea dar nu se confunda cu aceasta5
-nu e'ista interviu fara convorbire! dar nu orice conversatie constituie un interviu5
-interviul reprezinta mai mult decat un dialog pentru ca nu intotdeauna dialogul are ca scop
obtinerea de informatii5
-interviul nu poate fi confundat cu interogatoriul pentru ca acesta din urma evoca obligatia
interlocutorului de a raspunde! constrngera e'terioara" #in contra interviul presupune libertatea
de e'presie a personalitatii! c%iar bucuria oamenilor de a-si spune cuvantul! de a-si face publice
opiniile" &Tratat de psi%ologie sociala! Roger #aval et al"13+,!121 in 1%elcea S" 2224! p"1*2)
Interviul este6 o conversatie-interactiune intre un cercetator &cineva7o persoana care doreste sa
obtina informatii) si un informant &cineva7o persoana care probabil are informatiile importante si
necesare pentru a gasi raspunsul la problema de cercetare ) 6 &8erger! A! A! 2222! (edia and
1omunication researc% (et%ods-An Introduction to 9ualitative and 9uantitative Approc%es!
Sage 0bl" in 1%elcea S"! 2224! p1*2)
Se recomanda utilizarea anc%etei prin interviu :cand trebuie studiate comportamente dificil de
observat pentru ca se desfasoara in locuri private! cand se cerceteaza credintele si atitudinile!
nee'istand documente scrise despre acestea" 6&Stace; ("!13,2! (et%ods of Social Reserc%"
)'ford0ergamon 0ress5 in 1%elcea S"! 2224!p" 1*1)
Interviul poate fi de tip e'plorator! de identificare a variabilelor si relatiei dintre variabile acesta
putand constitui insrumentul principal de recoltare a informatiilor in vederea testarii ipotezelor
sau de obtinere de inforematii suplimentare"&<red =" >erlinger!13,3! <oundation of 8e%avioral
Researc%-editia a doua- =e. ?or@ Aolt! Rine%art and Binston5 in 1%elcea S"! 2224! p1*1 )
II"Tipuri de interviuri si criterii de clasificare
In literatura de specialitate consacrata interviului ca te%nica de cercetare se intalnesc diferite
criterii de clasificare si anume calitatea informatiilor obtinute! gradul de libertate al
cercetatorului in abordarea diferitelor teme si formularea intrebarilor precum si in sc%imbarea
sau respectarea succesiunii lor5 repetabilitatea convorbirilor! numarul persoanelor participante5
statusul social- demografic al acestora5 modalitatea de comunicare5 fuctia implinita in procesul
de investigatie"
#in punctul de vedere al continutului comunicarii se poate face distinctie intre interviul de opinie
si interviul documentar"
#upa domeniul abordat politic! economic! social! cultural etc"
1alitatea informatiilor depinde foarte multi factori" Intre acestia durata convorbirii ofera serioase
garantii privind nu numai volumul informatiilor dar si calitatea lor"
In functie de gradul de libertate al cercetatorului in alegerea temelor de investigatie in ceea ce
priveste formularea numarul si succesiunea intrebarilor interviurile pot fii&/ra.itz (" 1332!
(etodes des sciences sociales" 0aris #alloz in 1%elcea S"! 2224! pp1*+!1*,)
1" Interviul clinic
2" Interviul in profunzime
3" Interviul cu raspunsuri libere sau g%idat
4" Interviul centrat sau focalizat
*" Interviul cu intrebari desc%ise
+" Interviul cu intrebari inc%ise
&1%elcea S"! 2224! p"1*+)
II"1"Interviuri nestructurate
=ondirectivitatea se bazeaza pe insturarea unui climat particular! in patru dimensiuni acceptarea
neconditionata a celuilalt! neutralitatea binevoitoare! autenticitatea si empatia" 1limatul se
dovedeste a fi un un aspect essential"&Abric C1! 2222! p"*4)
Interviul clinc reprezinta forma e'trema a interviului nestructurat si ilustreaza cel mai bine
specificul interviului nondirectiv" Acesta a fost propus ca te%nica de investigatie psi%oterapeutica
&de 1arl Rogers)" Dl urmareste sa spri$ine efortul pacientului de constientizare a sentimentelor
sale confuze! care ii provoaca teama"
Interviul clinic nu se utilizeaza numai in scop terapeutic! ci si pentru psi%odiagnoza! pentru
orientarea profesionala sau in activitatea de asistenta sociala in vederea cunoasterii personalitatii"
In cercetarea socio-umana interviul clinic este utilizat de multe ori cu scop e'plorator! in faza
initiala a investigatiilor pentru gasira acelor informatii care sa orienteze demersul de cercetare"
Subiectul 2)
0rin esantionare se urmareste realizarea unei cercetari reprezentative prin studierea numai a unei
parti din universul cercetarii! care alcatuieste o colectie statistica de unitati"
0opulatia - reprezinta totalitatea unitatilor simple sau comple'e care formeaza obiectul cercetarii"
Dsantionul - reprezinta o parte sau un numar de elemente ale populatiei totale"
Dsantionarea - este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populatii intregi!
interogand doar cativa indivizi din aceasta"
4n esantion bun
- ofera posibilitati de determinare a numarului de subiecti necesar5
- specifica probabilitatea ca fiecare individ din populatie! sau fiecare subiect din universul
cercetarii sa poata fi inclus in esantion5
- da posibilitatea estimarii erorii de esantionare5
- permite determinarea gradului de incredere pe care-o putem avea in estimarile populatiei
esantionului"
Reprezentativitatea este o calitate esentiala pe care esantionul trebuie sa o aiba" Da consta in
capacitatea esantionului de a produce cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din
care este e'tras"
<actori care determina sau influenteaza marimea esantionului
- omogenitatea populatiei! adica gradul in care indivizii sunt asemanatori cu referire la
caracteristicile comunitatii studiate5
- metoda de esantionare5
- timpul! banii si personalul5
- numarul categoriilor prin care vor fi analizate datele5
4n esantion este o parte aleasa a populatiei astfel incat studiul realizat asupra ei sa genereze
concluzii valabile pentru intreaga populatie"
TI04RI #D DSA=TI)=ARD
Dsantionarea simpla aleatoare - este procedura cea mai simpla in sensul ca nu presupune operatii
prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selectiei" Indivizii componenti ai esantionului
sunt alesi uniform si cu o probabilitate identica pentru fiecare"
D'ista doua proceduri de esantionare simpla aleatoare
1" 0rocedura loteriei sau a Etragerii la sortiE
Acest procedeu consta in e'tragerea dintr-o urna a unor bile sau $etoane identice reprezentand
elementele populatiei5 se e'trag bile sau $etoane pana se obtine esantionul de marimea proiectata"
Acest procedeu are doua variante
- cu reintoarcerea bilelor sau $etoanelor &sonda$ repetat)5
- fara reintoarcerea bilelor sau $etoanelor &sonda$ nerepetat)5
In practica! deoarece este greu de confectionat bile sau $etoane elementele populatiei se
inregistreaza pe cate un cartonas"
Acest procedeu este indicat in cazurile in care se cerceteaza populatii mai restranse"
2" 0rocedeul tabelului cu numere intamplatoare
Acest tabel se alcatuieste cu a$utorul unei masini de amestecat numere &randomizatoare)"
0rocedeul e o varianta de selectie probabilistica" 4tilizarea tabelelor cu numere aleatoare consta
in e'tragerea din cadrul populatiei a unitatilor ale caror numere de ordine stabilite printr-o
numerotare prealabila! au fost citite dupa o anumita ordine din tabelul numerelor aleatoare"
Tabelul numerelor aleatoare contine 12 coloane si 122 de randuri &numerotate de la 1 la 12
respectiv de la 1 la 122)! deci e compus din 1222 de numere a cate 4 cifre! grupate cate doua"
1itirea numerelor se face de la stanga la dreapta si de sus in $os in ordine crescatoare a numerelor
de ordine ale coloanelor si ale randurilor"
Dsantionarea prin stratificare este o procedura probabilistica! care are la baza urmatoarea idee" Se
divide populatia dupa un criteriu A in s clase de efective =1! =2! """=s!
1. Esantioane Probabilistice: adica acelea in care membrii populatiei au
o sansa (probabilitate) cunoscuta de a fi selectati in esantion. Aceste
esantioane asigura reprezentativitatea statistica a datelor pentru populatia
aleasa si permit calcularea erorii de esantionare.

2. Esantioanele Non-probabilistice: apar in situatiile in care
probabilitatea sau sansa unui membru al populatiei selectate de a fi ales in
esantion nu poate fi determinata. Aceste esantioane nu asigura
reprezentativitatea datelor si eroarea de esantionare nu poate fi calculata.

Selectia arbitrara (Convenience samples): In acest caz esantioanele se
alcatuiesc din persoane alese arbitrar de catre operatorul de interviu sau
din persoane care se ofera voluntar.

Selectie Rationala (Judgment samples): Esantionarea se bazeaza pe
rationamentul sau pe presupunerea controlata a operatorului de interviu
ca respondentul reprezinta populatia de interes.

Selectia in ant (metoda bulgarelui de zapada): Esantionarea presupune
ca respondentii sa ofere numele altor respondenti care fac parte din
populatia de interes.

Esantionarea pe cote: Esantioanele au un numar precis de indivizi din
fiecare categorie de interes care trebuie c!estionati.
Subiectul 3)
0ractica a demonstrat cu prisosinFG cG Statistica reprezintG cel mai puternic mi$loc de cunoaHtere
socialG" =u e'istG domeniu al realitGFii cognoscibile In care statistica sG nu fie prezentG prin
metodele sale de investigaFie! prelucrare Hi analizG a informaFiei"
1erinFe de ordin practic au determinat concentrarea acestei HtiinFe! In special In domeniul social-
economic! de unde Hi denumirea genericG cel mai des IntJlnitG de KStatisticG social-economicG6"
Ln procesul definirii obiectului de studiu Hi al metodelor cu care opereazG! Statistica social-
economicG s-a divizat In douG mari secFiuni
- statisticG economicG! cu subramurile sale Hi care abordeazG cu predilecFie procesele economice
din societate5
- statistica socialG! organic legatG de prima! dar care pune un accent deosebit pe aspectele de
ordin social"
#acG statistica economicG cunoaHte actualmente o dezvoltare evidentG prin lGrgirea ariei de
investigare la nivel microeconomic! fGrG a negli$a aspectele macroeconomice ce servesc ca
fundament deciziilor In conducerea economiei naFionale! statistica socialG rGmJne tributarG
accentului pus pe aspectele macrosociale" =u trebuie sG se tragG concluzia cG Intre statistica
economicG Hi statistica socialG se poate face o delimitare strictG" #e cele mai multe ori! unul Hi
acelaHi proces are o laturG economicG Hi una socialG! uneori greu de separat Hi care derivG una din
alta" =umai abordarea concomitentG a aspectelor economice Hi sociale poate sG conducG la
cunoaHterea corectG a realitGFii Incon$urGtoare"
0e de altG parte! specificul unor procese Hi fenomene social-economice au condus la constituirea
unor subramuri ale statisticii economice sau sociale"
Referindu-ne la statistica socialG s-au constituit ca discipline de sine stGtGtoare
- statistica populaFiei5
- statistica muncii Hi asistenFei sociale5
- statistica sGnGtGFii5
- statistica gospodGriei comunale Hi de locuinFe5
- statistica InvGFGmJntului HtiinFei Hi culturii5
- statistica $ustiFiei Hi ordinii publice5
- statistica organizaFiilor politice! de masG Hi obHteHti"
Dnumerarea anterioarG nu are pretenFia de a fi e'%austivG" MiaFa socialG! e'trem de diversificatG!
a impus constituirea acestor ramuri ale statisticii sociale! iar procesul de clarificare Hi delimitare a
obiectului de studiu al fiecGreia este posibil sG continue In viitor"
Acestor ramuri ale statisticii sociale li se adaugG KStatistica nivelului de trai Hi calitGFii vieFii6!
disciplinG de sintezG care preia Hi trateazG In manierG proprie unele dintre cele mai importante
aspecte ale statisticii sociale"
3"1" SISTD(4N I=<)R(AOI)=AN L= STATISTI1A S)1IANP
1alitatea cercetGrii statistice depinde In mare mGsurG de acurateFea informaFiilor referitoare la un
anumit fenomen social-economic" Acesta este Hi motivul pentru care! de regulG se folosesc mai
multe surse de informaFii care! supuse unei analize critice pertinente! permit sG selectGm pe
acelea care se apropie cel mai mult de adevGr"
Ln Statistica socialG! datG fiind varietatea domeniilor abordate! utilizGm atJt surse de informaFii
aparFinJnd observGrii totale cJt Hi observGrii selective" 0e de altG parte! unele surse conFin
informaFii utile mai multor ramuri ale Statisticii sociale! In timp ce altele sunt strict specializate"
0rintre InregistrGrile totale folosite ca surse informaFionale In Statistica socialG amintim
- recensGmJntul populaFiei Hi locuinFelor15
- rapoartele statistice departamentale &surse cu caracter administrativ)5
- patrimoniul de bilanF al instituFiilor bancare! mutuale Hi de asigurGri5
- registrul agricol Hi cadastrul funciar5
- e'ecuFia bugetului de stat Hi a bugetului asigurGrilor sociale5
- indicatorii activitGFii 1asei de Dconomii Hi 1onsemnaFiuni5
- sistemul balanFelor economiei naFionale"
1 RecensGmJntul populaFiei Hi locuinFelor constituie cel mai adecvat Kcadru de eHantionare6
pentru o gamG diversificatG de cercetGri selective"2
InformaFii detaliate sunt oferite prin intermediul cercetGrilor selective permanente sau unice!
modalitate de observare care a devenit predominantG In etapa actualG"
0rintre cele mai cunoscute observGri parFiale! avJnd legGturi privilegiate cu Statistica socialG!
enumerGm
- Anc%eta statisticG anualG &structuralG) In unitGFile economico-sociale Hi care InregistreazG o
gamG largG de caracteristici referitoare la salariaFi5
- Anc%eta bugetelor de familie &A"8"<")! sursG de informaFii pentru toate ramurile Statisticii
sociale5
- Anc%eta statisticG asupra forFei de muncG In gospodGrii &A(I/))5
- 1ercetarea statisticG asupra preFurilor de consum5
- 1ercetarea selectivG privind preFurile produselor agro-alimentare vJndute pe piaFa FGrGneascG5
- 1ercetarea selectivG In unitGFile prestatoare de servicii5
- Anc%ete statistice In unitGFile comerciale avJnd ca obiect desfacerile cu amGnuntul5
- Anc%ete statistice specializate! departamentale! de o singurG datG sau cu caracter intermitent"
Mom prezenta mai detaliat douG dintre anc%etele statistice permanente! care se detaHeazG prin
utilitatea informaFiilor! relativ noi! avJnd In vedere momentul adoptGrii lor In sistemul anc%etelor
statistice Hi care au beneficiat de asistenFG calificatG din partea organismelor internaFionale! fiind
compatibile cu normele KD4R)STAT6" Dste vorba de KAnc%eta bugetelor de familie &A8<)6 Hi
KAnc%eta statisticG asupra forFei de muncG In gospodGrii &A(I/))6"
3"1"1" A=1ADTA 84/DTDN)R #D <A(INID &A8<) 2
)biectivele anc%etei
Anc%eta 8ugetelor de <amilie &A8<) asigurG informaFiile necesare pentru evaluarea veniturilor!
c%eltuielilor Hi consumului populaFiei"
#iversitatea ariei tematice a anc%etei permite realizarea unor analize aprofundate asupra situaFiei
economico-sociale a populaFiei Hi a gospodGriilor" InformaFiile colectate permit totodatG!
identificarea gospodGriilor Hi persoanelor defavorizate! pentru fundamentarea unor programe
adecvate de protecFie socialG"
Anc%eta rGspunde astfel! nevoilor prioritare de informare a utilizatorilor din domeniul social!
oferind elementele necesare pentru analiza modalitGFilor Hi a posibilitGFilor de ImbunGtGFire a
calitGFii vieFii populaFiei din RomJnia"
Sfera de cuprindere
Anc%eta s-a realizat pe un eHantion de gospodGrii! din mediul urban Hi rural! selectate In mod
aleator din toate $udeFele FGrii Hi din (unicipiul 8ucureHti"
Sunt cuprinse In cercetare gospodGrii din toate categoriile socio-economice salariaFi! patroni!
lucrGtori pe cont propriu In agriculturG &agricultori) sau membri ai asociaFiilor agricole
&agricultori din societGFile comerciale agricole)! lucrGtori pe cont propriu In activitGFi neagricole
&meseriaHi! comercianFi! liber-profesioniHti etc")! membri ai cooperativelor neagricole
&meHteHugGreHti! de consum Hi de credit)! Homeri! pensionari! alte categorii"
ApartenenFa gospodGriei la una din aceste categorii socio-economice se stabileHte pe baza
statutului ocupaFional principal declarat al capului gospodGriei"
Subiectul 4)
12) oferG o definiFie de Hase-parte de analizG a conFinutului Eanaliza de conFinut este o
summarising! analiza cantitativG de mesa$e care se bazeazG pe metoda HtiinFificG &inclusiv o
atenFie deosebitG obiectivitate! design intersub$ectivit;! a priori! fiabilitatea! validitatea!
generalitate! confirmatG! Hi testarea ipotezei) Hi nu nu poate depGHi cu privire la tipurile de
variabile care pot fi mGsurate sau conte'tul In care mesa$ele sunt create sau prezentate de Analiza
de conFinut sau te'tuale de analizG este o metodologie In HtiinFe sociale pentru a studia conFinutul
de comunicare" Darl 8abbie defineHte ca Estudiul Inregistrate de comunicaFii umane! precum
carti! site-uri .eb! picturi Hi legi"E
0otrivit #r" <arooQ Coubis%! analiza de conFinut este considerat o metodologie academice In
umaniste care te'tele studiate de autor! autenticitatea! sau sensul" Acest subiect urmG includ
<ilologie! %ermeneuticG Hi semioticG"
Aarold Nass.ell formulate la IntrebGrile de bazG de analizG a conFinutului E1ine spune ceea ce!
care! de ce! In ce mGsurG si cu ce efectR"E )ND Aolsti &13+3) oferG o definiFie largG a analiza
conFinutul ca Eorice te%nica pentru a face concluzii scrise In mod obiectiv Hi sistematic de
identificare specificate caracteristicile de mesa$e"E >imberl; A" =euendorf &2222! p"
4n pas In analiza este distincFia Intre dicFionar-bazG abordGri &cantitativ) Hi abordGri calitativ"
AbordGri dicFionar-bazG parametrizatG o listG de categorii din lista de frecvenFG de cuvinte Hi
repartiFia cuvintelor si categoriile lor respective de control asupra te'telor" Ln timp ce metode de
analizG cantitativG conFinutul In acest fel transforma observaFii de gGsit categorii In cantitative
date statistice! analiza de conFinut calitativG se concentreazG mai mult pe intenFionalitatea Hi
implicaFiile acesteia"
1alitativ! analiza de con inut pot implica orice fel de analizG In cazul In care conFinutul de
comunicare &vorbire! scris te'tul! interviuri! imagini""") este clasificate Hi clasificate" Na
Inceputurile sale! folosind primele ziare la sfJrHitul secolului SIS! analizG a fost fGcut manual de
mGsurare numGrul de linii Hi spaFiul dat un subiect" )datG cu creHterea de facilitGFile comune de
calcul! cum ar fi 01-uri! computer bazat pe metodele de analizG sunt In creHtere In popularitate"
RGspunsuri la open sa Inc%eiat IntrebGri! articole de ziar! partid politic manifestoes! InregistrGrile
medicale sau observaFii sistematice In e'perimente pot fi toate supuse analizG sistematicG de date
te'tualG" AvJnd conFinutul de comunicare disponibile In formG de maHinG poate fi citit te'tele!
datele de intrare este analizat pentru frecvenFe Hi codificate In categorii pentru construirea
concluzii" 0otrivit #r" >laus >rippendorff &13-2-2224)! Hase IntrebGri trebuie sG fie abordate In
fiecare analizG de conFinut datele care sunt analizateR
1um sunt ele definiteR
1are este populaFia din care sunt traseR
1are este conte'tul In raport cu care sunt analizate dateleR
1are sunt limitele de analizaR
1eea ce este obiectiv de concluziiR
Ipoteza este cG cuvintele Hi e'presiile menFionate cel mai adesea sunt cele ce reflectG
preocupGrile importante In fiecare comunicare" 0rin urmare! analizG cantitativG conFinutul Incepe
cu cuvJntul frecven e! mGsurGtori de spaFiu &coloana centimetri7inc% pentru ziare)! timpul
conteazG &pentru radio Hi televiziune de timp) Hi frecvenFele de cuvinte c%eie" 1u toate acestea!
analiza de conFinut se e'tinde mult dincolo de simplu cuvJnt conteazG! e'" cu rutine de cuvinte
c%eie In conte'tul cuvinte pot fi analizate In conte'tul lor specifice sa fie diferentiate" Sinonime
i omonime pot fi izolate In conformitate cu proprietGFi lingvistice de o limbG" Robert 0%ilip
Beber &1332) note Epentru a face concluzii valide din te'tul! este important ca regimul de
clasificare Incredere In sensul de a fi coerente persoane diferite ar trebui sG codul acelaHi te't In
acelaHi modE &p" 12)" Malabilitate! inter-coder fiabilitatea Hi intra-coder fiabilitate sunt supuse
eforturile de cercetare metodologice intens peste ani lungi &a se vedea >rippendorff! 2224)"
) distincFie mai este Intre manifest conFinutul &comunicare) Hi sensul ei latente" E(anifestE
descrie ce &un autor sau vorbitor) cu siguranta a scris! In timp ce sensul latentG descrie ceea ce un
autor destinate sG spun7scriere" Ln mod normal! analiza de conFinut pot fi aplicate numai pe
conFinutul manifest5 Asta este! cuvinte! propoziFii! sau te'tele ei InHiHi! mai degrabG decJt lor
semnificaFii"
#ermot (c>eone &133*) a subliniat diferenFa dintre analiza prescriptive Hi analiza desc%ise" Ln
analizG prescriptivG! conte'tul este un set de strJns definit de parametrii de comunicare &e'"
anumite mesa$e! subiect)5 analiza desc%is identificG mesa$ele dominantG Hi obiectul In cadrul
te'tului"
Ivent analiza(analiza evenimentelor..
Esantionarea Ln orice cercetare! o situatie ideala ar permite studierea Intregii populatii care
reprezinta obiectul de studiu al cercetarii" Lnsa! dar de cele mai multe ori acest lucru este
practic imposibil! motiv pentru care se apeleaza la esantionare" Dsantionarea consta In
selectarea unor unitati primare din populatia e'istenta! pentru a a$unge la un grup relativ
restrJns cu caracteristici statistice de reprezentativitate" 4n esantion reprezentativ trebuie sa
Indeplineasca cel putin doua conditii esentiale a" sa fie elaborat aleator! In conformitate cu
legile probabilitatii! ca mod de selectie b" gradul de eterogenitate al unitatilor primare incluse
In esantion &de obicei indivizi) sa coincida cu cel specific populatiei de referinta"
Procesul statistic se realizeazG prin parcurgerea a trei etape distincte
1" )bservarea! care constG din culegerea! Inregistrarea datelor statistice elementare"
2" 0relucrarea statisticG! care constG din
Sistematizarea datelor statistice elementare
1alculul indicatorilor statistici
0rezentarea datelor sub formG de tabele! serii statistice Hi grafice
3" Analiza Hi interpretare statisticG! care constG din
1onfruntarea Hi compararea datelor
Merificarea ipotezelor
<ormularea concluziilor asupra cercetGrii
<undamentarea calculelor de prognozG
Principiile metodologice prin care se particularizeaza metoda statisticii sunt exprimarea
numerica si observarea faptica.
- observarea faptica presupune obtinerea datelor asupra fenomenelor economico-sociale
prin masurarea! observarea si Inregistrarea unitatilor componente cu ceea ce are individual
fiecare" )bservarea faptica a elementelor se realizeaza acolo unde acestea e'ista si sub forma
In care acestea e'ista In momentul producerii lor"
- exprimarea numerica este impusa de faptul ca masurarea fenomenelor de masa nu poate
fi realizata numai sub forma atributiva" #e e'emplu! nu este suficient sa spunem despre o tara
ca este mica! trebuie sa precizam numeric ce suprafata! ce populatie etc" are tara respectiva"
<olosirea e'presiei numerice face posibil calculul indicatorilor prin care se caracterizeaza o
colectivitate! faciliteaza compararile si elaborarea modelelor privind evolutia fenomenelor"
(etoda content-analiza" (anifestarea individului In societate este motivata de o serie de
actiuni atIt latente cIt si desc%ise avInd la baza interesul" Astfel genialitatea umana si-a
modelat un indicator de descoperire a veridicitatii" Aceasta este o metoda sociologica numita
content-analiza! folosita pentru strIngerea datelor si analizei continutului" Ln ultimele 2 decenii
metoda sociologica data este Insusita si utilizata de acei reprezentanti ai stiintelor umanitare
&$uristi! istorici! $urnalisti! critici literari! politologi! psi%ologi! economisti! pedagogi! lucratori
sociali! culturologi! bibliotecari! etc") care sInt cointersati de stabilirea unor diagnostici
obiective In diversitatea comunicarii umane" #ar acest grad de intensitate a cercetarii prin
intermediul metodei eficiente content-analiza a pus sub semnul Intrebarii unele definitii
altadata larg acceptate si le-a rezolvat cu noi precizari fi'e" 4nul dintre sociologi! care a
contribuit cel mai mult la dezvoltarea te%nicii analizei continutului a fost 8ernand 8erelson!
care considera ca :Analiza continutului este te%nica de cercetare! care are ca obiect descrierea
obiectiva! sistematica si cantitativa a continutului manifest al comunicarii6"
Ivent-analiza" Analiza evenimentelor - o te%nica &numitG In mod diferit si analizG a datelor de
evenimente)! conceputa pentru a procesa informa iile care aratG cine spune sau ce face! ce
spune si ce face! In legGturG cu cine! i atunci cJnd el spune sau face ceva" (etoda data are
nevoie de 4 caracteristici subiectul care initiaza & cine)! subiectul de discutia&ce)! obiectul&in
legatura cu cine)! timpul si data evenimentului &unde)" (etoda de analizG eveniment se
bazeazG pe urmGrirea progresului i intensitatea evenimentelor! In scopul de a identifica
principalele tendin e In evolu ia situa iei din Grile individuale i In arena interna ionalG "