Você está na página 1de 9

14.

PREGTIREA PREOPERATORIE I NGRIJIREA POSTOPERATORIE A


PACIEN ILOR
Pregtirea pacientului pentru opera ie are obiective specifice :
- restric ia aportului de alimente i lichide;
- pregtirea cmpului operator (suprafa a cutanat);
- recoltarea produselor pentru examene de laborator;
- efectuarea igienei personale i pregtirea psihic a bolnavului;
- asigurarea siguran ei pacientului dup administrarea medica iei preanestezice;
- pregtirea documentelor pacientului pentru opera ie: revederea semnturii
consim mntului chirurgical.
Pregtirea pacientului n ziua care precede opera ia :
se face o pregtire psihic a pacientului;
se administreaz la indica ia medicului sedative, hipnotice n seara dinaintea
interven iei pentru a asigura o odihn adecvat a pacientului n timpul nop ii;
igiena pacientului:
- se face baie, du sau toaleta pe regiuni, la pat, n cazul bolnavilor imobiliza i;
- se cur regiunea ombilical i zonele de flexie pentru a reduce riscul infec iei
prin flor cutanat.
!rearea cmpului operator:
- se epileaz zona de interven ie prin raderea pilozit ilor cu un aparat de ras individual,
pe o suprafa larg ("#$%# cm);
- se interzice folosirea cremelor depilatoare;
- se dezinfecteaz zona ras cu alcool medicinal sau betadin.
Supravegherea naintea opera iei const n :
- msurarea func iilor vitale: puls,&', temperatur, respira ie;
- se cntre te bolnavul pentru dozarea premedica iei i anestezicelor;
- se noteaz eventualele semne de infec ie de ci respiratorii sau apari ia menstrua iei la femei.
Investiga ia paraclinic va cuprinde obligatoriu:
- grupul sanguin i factorul (h,
- hemograma,
- glicemia,
- ureea i creatinina seric,
- ionograma sanguin,
- probele hepatice,
- factorii de coagulare,
- sumarul de urin,
- se efectueaz )!*-ul i radiografia pulmonar.
Se va goli intestinul terminal:
- se face clism n seara dinaintea i n diminea a interven iei chirurgicale n caz de
interven ie pe tub digestiv
- se administreaz un laxativ cu "% - %+ de ore naintea inter-ven iei, dac actul operator
nu se desf oar pe tubul digestiv i dac tranzitul bolnavului este normal.
Restric ia alimentar:
- se scade aportul alimentar oral cu o zi naintea opera iei;
37
- se sisteaz orice alimente (lichide, solide) de la orele %" naintea opera iei;
- se interzice fumatul sau consumul de alcool cu o sear nainte de opera ie.
Supravegherea i ngrijirea p!"pera"rie
Deosebim:
o perioad postoperatorie imediat, de la sfr itul opera iei pn la restabilirea strii de
con tien i a func iilor vitale (perioada de trezire a pacientului);
o perioad postoperatorie precoce care ncepe n momentul n care pacientul a fost
recuperat complet din anestezie pn la momentul externrii.
Obiective:
- restabilirea homeostaziei fizice si psihice;
- prevenirea i tratarea complica ilor postoperatorii imediate i precoce;
- managementul durerii.
Supravegherea postoperatorie imediat:
- se supravegheaz func iile vitale;
- se verific permeabilitatea i pozi ia cateterelor, a sondelor i tuburilor de dren.
Transportul de la blocul operator:
- se face pe targ, crucior, se evit mi crile bru te, se mena,eaz plaga, trusa de
perfuzie, tuburile de dren.
Supravegherea postoperatorie precoce
A. Se va !upraveghea p#aga:
- pansamentul s fie curat;
- se schimb pansamentul la %+ ore dup opera ie, iar dup - zile plaga poate fi lsat
liber dac evolu ia este bun;
- pansamentul se schimb precoce dac este umed sau dac pacientul prezint semne
locale sau generale de infec ie a plgii (febr, frison, congestie local), caz n care se
recolteaz secre ie din plag pentru examenul bacteriologic i antibiogram;
- se schimb me ele;
- se scot firele de sutur la #-. zile, n func ie de indica ia medicului i de evolu ia plgii;
- se supravegheaz racordul drenului la punga colectoare ce va fi men inut decliv;
- se scurteaz sau se ndeprteaz drenul la indica ia medicului.
$. Supravegherea %ur&ei 'e&ri#e:
- se msoar i noteaz temperatura pacientului;
- se combate frisonul prin nclzirea pacientului cu pturi suplimentare;
- se supravegheaz i se raporteaz semnele de hipotermie: somnolen , scderea
temperaturii rectale la -+--#

!, scderea &' i a pulsului;


- se raporteaz medicului orice cre tere patologic a temperaturii.
C. Supravegherea e#i(in)ri#r:
- la cei cu sond vezical / demeure se verific permeabili-tatea i racordul sondei;
- se gole te punga colectoare i se noteaz cantitatea de urin;
- la cei fr sond se urmre te reluarea spontan a mic iunilor la 0 - 1 ore postoperator;
- se verific prezen a globului vezical la cei care nu urineaz spontan;
- se anun medicul dac pacientul nu urineaz;
- se face sonda, vezical, n condi ii aseptice, dac bolnavul prezint glob vezical;
38
- se supravegheaz reluarea tranzitului intestinal pentru gaze a doua zi postoperator i a
patra zi pentru materii fecale, exceptnd pacien ii cu fisur anal sau hemoroizi, la care
defeca ia poate fi amnat pn la vindecarea plgii operatorii;
- n situa iile speciale, cand bolnavul nu i reia tranzitul intestinal:
se pune tub de gaze "#-%2 minute, maxim o or;
se face masa, abdominal, se pun supozitoare cu glicerin, se practic clisma
evacuatoare sau la indica ia medicului se administreaz un amestec litic (ser
fiziologic 3 plegomazin 3 propranolol).
*. Supravegherea a#i(en"a iei
4n cazurile obi nuite, de chirurgie curent, schema relurii alimenta iei este urmtoarea:
- n ziua opera iei: hidratarea parenteral cu solu ii prescrise de medic;
- dieta hidric n prima zi postoperator, dac bolnavul nu vars;
- dieta u or digerabil, a doua zi postoperator;
- dieta obi nuit, dup ce bolnavul a avut scaun.
E. +&i#i,area pera"u#ui
- se recomand mobilizarea precoce a operatului exceptnd cazurile cu interven ii
ortopedice la nivelul membrelor inferioare, coloanei vertebrale;
- se schimb pozi ia bolnavului din or n or n primele %+ de ore pentru a preveni
pneumonia dat de staz pulmonar sau atelectazia pulmonar;
- se solicit pacientului s execute mi cri active ale membrelor inferioare din or n
or sau se fac mi cri pasive ale articula iilor de la membre, masa,e, n sensul
circula iei venoase.
'pa constituie 0%5 din greutatea corpului la adult i peste 125 la copii. 6in aceast
cantitate, %$- se afl n interiorul celulelor, iar restul, de "$-, n vasele sanguine i spa iile
intersti iale.
'pa din organism men ine n solu ie o serie de sruri minerale. 7rurile minerale din ap men in
presiunea osmotic a lichidelor din organism, constituind una din condi iile fundamentale ale
vie ii celulare. 8evoia de ap a unui adult, n %+ de ore, este de %222-%#22 ml.
)liminarea apei din organism se face pe mai multe ci:
1-. REEC.ILI$RAREA .I*RO/ELE CTROL ITI C
- " - ",# l se elimin pe cale urinar;
- #22 - "222 ml se elimin sub form de perspira ie la suprafa a pielii;
- -#2 - #22 ml se elimin sub form de vapori prin plmni;
- "22 - %22 ml se elimin prin intestine (scaun).
9n aport insuficient sau o pierdere exagerat de lichide sau sruri minerale duc la stri
patologice de deshidratare, care pot interesa, n func ie de cauze, predominant sectorul intrasau
extracelular.
6ac aportul insuficient sau pierderile intereseaz apa i electroli ii n aceea i propor ie, se
vorbe te de deshidratare izoton. 'lteori se elimin apa n propor ie mai mare, vorbind de
deshidratare hiperton, iar cnd srurile minerale se elimin ntr-o propor ie mai mare se
vorbe te de deshidratare hipoton. 7cderea aportului de lichide i sruri minerale se produce
prin lips total sau par ial de ingerare, ca i n stri patologice grave:
39
- come;
- tulburri de degluti ie;
- spasme sau stenoze esofagiene sau pilorice;
- pierderi de lichide prin febr, transpira ii, vrsturi, diarei abundente.
Deshidratarea izoton apare n: vrsturi abundente, diaree, aspira ie gastric, fistule gastrice
sau
intestinale, paracenteze repetate, hemoragii masive.
Deshidratarea hiperton se realizeaz n cursul transpira iilor repetate, n polipnee, diabet
zaharat, insola ie, febr (predomin pierderea apei).
Deshidratarea hipoton apare n poliurii patologice, dup administrarea de diuretice, n
insuficien a corticosuprarenal.
idratarea i mineralizarea organismului trebuie raportate la cantitatea i la calitatea
pierderilor. :entru acest lucru trebuie stabilite cauza i mecanismul pierderilor de ap i de sruri
minerale. 'stfel, n caz de deshidratare izoton se vor administra solu ii de sruri minerale
izotonice. 6ac deshidratarea este hiperton, atunci aportul de lichide trebuie acoperit prin
solu ii glucozat hipotone, cu pu ine sruri minerale. 6ac, n schimb, deshidratarea este
hipoton, atunci trebuie asigurat un aport mai mare de sruri minerale prin lichide hipertonice.
Raia de lichide se stabile te dup pierderile de lichide raportate n %+ de ore. ;olumetric se
determin cantitatea de urin emis i lichidele pierdute prin vrsturi. 'sistenta va capta
vrsturile bolnavului ntr-un pahar conic gradat, va msura cantitatea de urin i va msura
tensiunea arterial a bolnavului.
!n deshidratrile grave" de gradul III" bolnavul pierde "25 din greutatea corpului su i mai
mult. 4n astfel de cazuri setea este extrem, turgorul tegumentar foarte diminuat, tensiunea
arterial foarte sczut, pulsul filiform, bolnavul este oligo-anuric, obnubilat i poate intra n
stare de com.
(estabilirea echilibrului hidro-electrolitic este o urgen maxim de ngri,ire a bolnavului.
*ravitatea este deosebit la copii, la vrstnici, la bolnavii hepatici, renali, cardiaci sau diabetici.
Su&!"an e u"i#i,a"e pen"ru rehi0ra"are i re(inera#i,are :
soluii izotonice de 8a!l (.,#< - =<) denumite i ser fiziologic;
bicarbonat de sodiu n solu ie aproximativ izotonic de ",+5;
lactatul de sodiu n solu ie izotonic de ",=5;
glucoza n solutie izotonic de +,.5. *lucoza se mai aplic i n solu ii de %2 i -25, #5 i
"25, fiind un bun ad,uvant ca diuretic, antitonic i ca substan cu o nalt valoare caloric;
soluii de #$l %5 sau .,+5 n solu ii de glucoz izotonic, n caz de pierderi mari de
potasiu.
C)i#e 0e hi0ra"are a rgani!(u#ui
!ile de administrare a lichidelor sunt: oral, intravenoas, duodenal, rectal, subcutanat,
intramuscular i intraosoas.
1. Ca#ea ra#) este cea mai comod i mai u oar cale. 8u se poate realiza n caz de
vrsturi, tulburri de degluti ie, stenoz piloric i esofagian. 'sistenta va supraveghea
bolnavul i va avea gri, ca pacientul s ingereze ntreaga cantitate de lichide prescrise.
>ichidele trebuie administrate zilnic i ritmic, la intervale precise n cursul zilei. (a ia de
lichide se va administra pentru corec ie n primele + ore. ? parte din lichide se vor
40
administra n stare cald, altele la temperatura camerei pentru a nu declan a reflexe
patologice.
1. Ca#ea in"ravena!) este singura cale ,udicioas pentru reechilibrarea hidrotonic i volemic.
@ntroducerea lichidelor n ven se poate face direct prin canule metalice fixate n ven,
prin canule de material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor care apoi se
retrag sau prin denudare de ven i fixare n ea a unei canule, care poate rmne pe loc
cteva zile sau chiar sptmni.
:erfuzia intravenoas, pictur cu pictur, poate fi utilizat n urm-toarele scopuri:
- n caz de tulburri hidro-electrolitice, pentru reechilibrare;
- administrarea medicamentelor n perfuzii continue i doze la care se urmre te un
efect prelungit;
- n scop depurativ, dilund i favoriznd excre ia din organism a produ ilor toxici;
- pentru corectarea proteinelor sanguine n caz de hipo i dispro-teinemie;
- pentru alimenta ia pe cale parenteral;
- pentru perfuzii de snge (transfuzii).
Instrumente: trusa pentru perfuzat solu ii ambalate original, benzi de leucoplast, mu ama
sau prosop steril puse sub membrul bolnavului, lichidul de perfuzat nclzit la temperatura
camerei.
%ccidente" incidente i complicaii:
a) Introducerea brusc a unei mari cantiti de lichide n circulaie poate
suprancrca inima, dnd semne de insuficien circulatorie, ca dispnee i dureri
precordiale. 7e ntrerupe imediat curentul de lichid i se continu pe un ritm lent
perfuzia. Aiperhidratarea manifestat prin tuse, expectora ie, nelini te, polipnee,
cre terea tensiunii arteriale se combate prin reducerea la minimum a ritmului de
hidratare, administrarea de diuretice (furosemid), cardio-tonice.
b) &mbolia gazoas apare prin ptrunderea aerului n curentul circulator ducnd la
apari ia de sincope cardiace. )a se previne prin expulzarea aerului din tub nainte
de intro-ducerea canulei n ven i ntreruperea perfuziei nainte de a se goli
lichidul din rezervor i tub. Bnuirea nesteril a aparatelor i a solu iilor de
perfuzie, sau utilizarea de solu ii cu substanCe piretogene dau na tere la frisoane.
7e va opri perfuzia, se vor administra antihistaminice, hemisuccinat, se schimb
att perfuzia ct i lichidul de perfuzat. >a nevoie se administreaz oxigen i se
nclze te bolnavul cu termofoare.
c) Revrsarea lichidului de perfuzie n esuturile perivenoase poate da na tere la
flebite sau, n cazul solu iilor hipertone, la necroze.
d) $oagularea s'ngelui n ac sau n canul se previne prin perfuzarea lichidului cu
o solu ie de heparin.
2. Ca#ea 0u0ena#)
'dministrarea ritmic a lichidelor pe cale intestinal poate fi asigurat pe sonda
duodenal. 'ceasta se va introduce pn n duoden i apoi se racordeaz la rezervorul
unui aparat de perfuzie, sau un alt rezervor cu scurgere interioar (tip irigator) cu a,utorul
unui tub de cauciuc pe parcursul cruia s-au intercalat un robinet sau un pretub reglabil i
un picurtor.
41
(obinetul se calibreaz n a a fel ca numrul picturilor s varieze ntre 02 i "22 pe
minut. >ichidele zaharate, nclzite la temperatura corpului se absorb foarte bine pe
aceast cale, a,ungnd imediat prin circula ie portal, n ficat.
4. Ca#ea re%"a#)
Aidratarea organismului pe cale rectal se face n condi ii excep ionale prin clisme, pictur
cu pictur. &ehnica este asemntoare cu administrarea solu iilor medicamentoase pe cale
rectal, necesitnd aceea i aparatur.
. :regtirea Di schimbarea patului
.
". :atul pacientului
a) !alitatile patului
E 7a fie comod
E 7a prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale pacientului, cat si
ale personalului de ingri,ire:
- lungime %m, latime 12-=2 cm, de la podea pana la saltea, 02 cm
- sa-i permita pacientului sa se poate misca in voie
E usor de manipulat si de curatat
E calitatile somierei (partea principala a patului)
- sa fie confectionata din sarma inoxidabila, puternica si elastica, bine intinsa
b) &ipuri de paturi
E pat simplu, cu somiera
E pat cu somiera mobila
E pat ortopedic F are cadranul somierei confectionat din mai multe bucati (-$+ bucati)
E pat universal F ptr tratament ortopedic cu somiera mobila
c) 'ccesoriile patului
E salteaua F confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucati din burete, material plastic F
care se curtata si se dezinfecteaza mai usor
E pernele F trebuie sa fie in numar de doua: una umpluta cu par de cal, iarba de mare si una din
burete, material plastic sau puf ; dimensiuni: ##cm $ .# cm
E patura F confectionata din lana moale, trebuie sa se poata spala usor
E len,eria F este bine sa aiba cat mai putine cusaturi; len,eria necesara F doua cearsafuri, doua
fete de perna, o aleza, musama;
- cearsaful sa fie dintr-o singura bucata cu dimens mari sa poata fi fixat sub saltea;
- musamaua F conf din cauciuc sau material plastic cu rol de a prote,a salteaua de diferite
de,ectii; dimensiuni:"#2cm $ ""2cm
- aleza F acopera musamaua , confectionata din panza va fi cu "#-%2 cm mai lata decat
musamaua ptr a o acoperi perfect
E fata de perna F confectionata din acelasi material ca si restul len,eriei; se va incheia cu snur in
partea laterala sau fara snur, cu deschizatura suprapusa;
E utila, auxiliar F spri,initor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau
sustinatorul de invelitoare;
%. :regatirea si schimbarea patului
:regatirea patului fara pacient
Bateriale necesare
E cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne;
)fectuarea
E se indeparteaza noptiera de langa pat
E se asaza un scaun cu spatar la capatul patului
E pe scaun se asaza, in ordinea intrebuintarii: len,eria curata, pernele, patura, impaturite corect
E cearsaful se asaza la mi,locul saltelei; se desface si se intinde o parte a cearsafului spre
capataiul patului, cealalta spre capatul opus;
E se introduce cersaful adanc sub saltea la ambele capete
7e executa coltul
E persoana asezata cu fata spre capatul patului;
E cu mana de langa pat, prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, prinde
partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, cu lungimea partii atarnate si o ridica
in sus pe langa saltea
E partea de cearsaf de sub marginea inferioara a saltelei se introduce sub saltea
E se lasa apoi in ,os partea de cearsaf ridicata
E se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei
E celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura
E se introduce apoi sub saltea toata partea laterala a cearsafului F incepand de la colturile
saltelei; se intinde bine cearsaful F sa nu prezinte cute
6aca este nevoie, se asaza musamaua si se acopera cu aleza.
E se asaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura; marginea cearsafului dinspre cap
se rasfrange peste patura.
E daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se indoaie
in lungime
E se asaza pernele introduse in fetele de perna curate
:regatirea patului cu pacientul in pat
7chimbarea len,eriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea generala a pacientului
nu permite ridicarea din pat.
?biectivele pentru pacient si asistenta:
E :acientul sa prezinte: o stare de bine; confort fizic si psihic; stare de igiena permanenta;
E :entru asistenta este o ocazie de: a comunica cu pacientul; de a-i da posibilitatea pacientului
sa-si exprime sentimentele, sa-si usureze starea sufleteasca; de a-l observa; de a-l mobiliza,
pentru a se preveni complicatiile; de a-i asigura conditii corespunzatoare de igiena, de relaxare
si odihna
E Baterialul necesar: acelasi ca si pentru pregatirea patului fara pacient, in plus: paravan, sac de
rufe, eventual - len,erie de corp curata si material pentru a spala pacientul daca s-a murdarit;
E Bediul incon,urator: evitarea curentilor de aer, asigurarea intimitatii, asigurarea masurilor
privind asepsia
E :acientul se informeaza asupra procedeului; se linisteste si se asigura ca manopera va fi facuta
cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri; i se solicita cooperarea
a) :rocedura (executia)
E :acientul poate fi intors in decubit lateral. @n acest caz, schimbarea len,eriei se face in
lungimea patului si necesita totdeauna doua asistente:
- cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a apatului;
- pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura;
- marginile cearsafului se desfac de sub saltea de ,ur impre,ur
E 'sezarea pacientului in decubit lateral spre marginea patului;
- asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar
mana stanga o introduce sub umerii lui, spri,inandu-i capul pe antebrat
- apoi, cu mana dreapta trage usor perna spre marginea patului; pacientul fiind de asemenea
deplasat usor in aceeasi directie;
- se asaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia
flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse
- din aceasta pozitie, se intorce pacientul in decubit lateral drept, spri,inandu-l in regiunea
omoplatilor si a genunchilor
- pacientul se mentine acoperit;
- asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la
spatele pacientului; sulul de len,erie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul len,eriei
curate
- pe ,umatatea libera a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite mai
inainte
- se intinde bine cearsaful curat pe ,umatatea libera a patului si se asaza o perna imbracata in
fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, spri,inandu-l in
regiunea omoplatilor si sub genunchi
E :entru a aduce pacientul in decubit lateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza la fel
ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept
E 7chimbarea cearsafului de sub patura
E :acientul poate fi asezat in pozitie sezand; procedura se efectueaza, de asemenea, de catre
doua persoane: una spri,ina pacientul, cealalta ruleaza len,eria murdara, asaza si deruleaza
cearsaful curat.
b) 7chimbarea alezei
7e poate executa dupa aceeasi procedura de miscare a pacientului, descrisa mai inainte, sau
folosind metoda urmatoare:
) ridicarea pacientului cu a,utorul umarului1b
)ste o metoda recomandata F cand este posibil de efectuat, deoarece produce o presiune
intraabdominala nesemnificativa fata de oricare alta metoda.
Betoda se efectueaza cu a,utorul a doua asistente:
- asistentele se asaza de o parte si de alta a patului, in dreptul bazinului pacientului
- asaza pacientul in pozitie sezand, dupa metodele cunoscute
- cele doua asistente isi apleaca coloana spre pacient, incearca sa-si largeasca baza de sustinere
prin departarea picioarelor, isi flecteaza usor genunchii
- asistenta din partea dreapta isi fixeaza umarul drept in axila dreapta a pacientului
- asistenta din partea stanga fixeaza umarul ei stang in axila stanga a pacientului, astfel incat
bratele pacientului sa se odihneasca pe spatele asistentelor;
- apoi asistentele incearca sa-si introduca antebratul cat mai mult sub coapsa pacientului.
- mana libera a asistentelor se spri,ina pe suprafata patului mai sus de pacient asigurand un
suport in momentul ridicarii
- la comanda uneia se incepe ridicarea pacientului ridicand treptat coloana vertebrala si
transferand greutatea pe piciorul aflat inpartea cefalica a patului
- in mom asezarii pacientului asistentele isi flecteaza din nou genunchii ,coloana vertebrala
coboara si aseaza pacientul confortabil
b%) cand pacientul nu poate sa coopereze
- asistentele deoparte si de alta a patului , se apleaca spre pacient, mentinand coloana dreapta si
cu baza de sustinere larga
- bratele din partea cefalica a patului se aseaza in ,urul spatelui pacientului cat mai aproape de
linia bazinului
- brael dinspre picioare se introduc sub sezutul pacientului, mainele asistentelor se unesc
- pacientul este rugat sa-si incruciseze bratele pe piept
- la comanda unei asistente se efectueaza ridicarea pacientului, ridicand treptat coloana
vertebrala si transferand greutatea spre piciorul situat spre partea cefalica