Analiza unui discurs

Definitie
Discurs = Expunere, de obicei pe o tema politica, facuta in fata unei adunari;
cuvantare (frantuzism inv.) Tratare in scris a unui subiect de natura stiintifica sau
literara Din fr. discours, lat. discursus. (Dictionarul explicativ al limbii romane
1!")
Context istoric
#cest discurs a fost rostit la data de " ianuarie 1$", in numele #dunarii %e&islative,
cu ocazia ale&erii lui #lexandru 'oan (uza ca domnitor al )rincipatelor *nite.
(uvantarea a fost tiparita mai intai in foi volante si apoi in +,upliment la nr. -$ al
.onitorului /ficial al .oldovei0, 'asi, -$ ian.1$".
Tematica
Discursul este centrat, evident, pe importantul eveniment istoric ce tocmai avusese
loc. Totusi, la o citire atenta, se observa existenta a doua teme distincte.
)rima parte a cuv1nt2rii (primele doua para&rafe) reliefeaza importanta istorica a
ale&erii noului domnitor. /ratorul subliniaza inca de la inceput ca #lexandru 'oan
(uza este primul domnitor moldovean ales de reprezentantii tarii si nu un fanariot
trimis de sultan, asa cum se intamplase in ultimii 1"3 de ani. Evenimentul marc4eaza
o relansare a autonomiei politice a .oldovei. )entru a da mai multa &reutate spuselor
sale, .i4ail 5o&alniceanu face apel la istorie. #stfel, maretia momentului, precum si
importanta demnitatii obtinute sunt reliefate prin evocarea fi&urii le&endare a lui
,tefan cel .are6 +)rin inaltarea ta pre tronul lui ,tefan cel .are, s7a reinaltat insasi
nationalitatea romana.0
)rima parte se 8nc4eie cu o serie de consideratii ale oratorului la adresa noului domn.
)rin cuvintele sale, .i4ail 5o&alniceanu incearca sa demonstreze le&itimitatea
ale&erii facute, sa demonstreze ca noul domn este demn de inalta functie ce ii este
incredintata6 +#le&andu7te de capul sau, neamul nostru a voit sa implineasca o vec4e
datorie catra familia ta, a voit sa7i rasplateasca san&ele stramosilor tai, varsat pentru
libertatile publice0.
)artea a doua a discursului dezvolta o noua idee, enuntata in finalul celui de7al doilea
para&raf6 0sa aratam lumei aceea ce toata tara doreste6 la le&i noua, om nou0.
#le&erea noului domn nu este doar o sc4imbare in plan politic, ci una semnificativa,
care trebuie sa antreneze puternice transformari in plan social, institutional, dar, mai
ales, in planul mentalitatii de conducator6 +fa ca le&ea sa inlocuiasca arbitrariul; fa ca
le&ea sa fie tare, iara tu, 9:; fii bland, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai
toti domnii trecuti au fost nepasatori sau rai.0
<oul tip de conduc2tor nu mai este compatibil cu tiparul fanariot; noul domnitor este
unul al intre&ii tari, nu umilul vasal al sultanului sau marioneta boierilor auto4toni6
+<u uita ca daca cinzeci de deputati te7am ales domn, insa ai sa domnesti peste doua
milioane de oameni= 0
<oile principii de conducere enumerate in discurs sunt inspirate din principiile
moralei crestine si din cele ale >evolutiei ?ranceze6 +?ii simplu, maria7ta, fii bun, fii
domn cetatean; urec4ea ta sa fie pururi desc4isa la adevar si inc4isa la minciuna si
lin&usire.0
Discursul se 8nc4eie cu traditionalele urari de bine la adresa noului domnitor. )entru a
spori insemnatatea cuvintelor sale, oratorul apeleaza din nou la exemplul istoric. De
aceasta data, persona@ul evocat este #lexandru cel Aun6 +)orti un frumos si scump
nume, numele lui #lexandru cel Aun. ,a traiesti dar multi ani, ca si dansul; sa
domnesti ca si dansul0
)entru a evita o banalizare a discursului, oratorul impleteste abil urarile de bine
adresate domnitorului cu cele adresate tarii; destinul conducatorului este acum strans
le&at de destinul tarii si binele sau esteBtrebuie sa fie binele tarii, bine care
culmineaza, in viziunea lui .i4ail 5o&alniceanu cu obtinerea independentei6
+CC>omania nu are alt ocrotitor decat pre Dumnezeu si sabia sa=0
Limbajul
.i4ail 5o&2lniceanu evita construc iile alambicate si cuvintele prea savante, scopul
sau fiind de a7si pune ideile in valoare si de a le face accesibile publicului (atat
demnitari cat si masele de cititori), ?razele sunt in &eneral simple, lipsite de insertii
inutile. ?iecare fraza este centrata pe exprimarea unei sin&ure idei, maxim doua
(rareori).)rincipiile si notiunile sunt le&ate in fraze prin intermediul enumerarilor. 'n
acest mod, c4iar daca devine ampla, constructia nu7si pierdedin claritate. >epetarea in
diverse forme (uneori mai amanuntite) a ideilor, are un dublu rol6 de7a lamuri
auditoriul, si, in acelasi timp, de7a7i fixa respectivele idei in memorie, de a7i atra&e
atentia asupra importantei lor.
'n ceea ce priveste vocabularul, acesta este adaptat scopului cuvantarii. /ratorul
opteaza pentru cuvinte simple, clare, familiare publicului lar&. ,copul discursului sau
este comunicarea unui mesa@ si nu etalarea propriei eruditii. #laturi de demnitari,
mesa@ul este destinat masei de cititori, cate&orie de public mult mai lar&a si diversa.
)entru acestia, un mesa@ ambalat in termeni prea pomposi ar fi devenit inaccesibil.
(a un aspect secundar, se remarca discret prezenta unor cuvinte in forma ar4aica6
+pre0 in loc de +pe0, +epo4a0 in loc de +epoca0 si exemplele pot continua.
,implitatea limba@ului ales mai are o cauza. <atura discursului nu este una rationala,
ci emotionala. <u este o inlantuire de ar&umente lo&ice, ci o exprimare desc4isa a
bucuriei, a sperantelor puse in aceasta noua domnie, vazuta ca inceputul unei noi
epoci in istoria tarii.(Este &raitoare in acest sens folosirea verbelor la modul
imperativ6 +fa ca le&ea sa fie tare0, +?ii simplu, maria7ta, fii bun, fii domn cetatean0).
.ai presus de idei si principii, acest discurs exprima sentimente, vrea sa
impresioneze la modul afectiv. /ri, transmiterea sentimentelor catre public necesita
cu precadere un limba@ simplu.
Tonul
Tonul este determinat in primul rand de publicul7tinta al discursului, de cadrul in care
va fi rostit. (adrul este unul oficial, iar publicul este compus din demnitari ai vremii.
#stfel, tonul este unul solemn, serios. 'nceputul discursului este unul declamativ,
pentru a sublinia ideea ce este expusa auditoriului. De altfel, tonul declamativ va fi
folosit de orator ori de cate ori va fi nevoie sa atra&a atentia asupra unei idei si sa
impresioneze publicul (+/, doamne= mare si frumoasa iti este misia=0 este doar un
exemplu).
#l2turi de public, un alt factor de influenta al tonului il constituie ideile si
sentimentele cuprinse in cuvantare. Dupa cum am aratat mai sus, natura discursului
este una emotionala, scopul sau este transmiterea, in ultima instanta, a bucuriei
&enerata de triumful politic romnanesc, a sperantei intr7un nou inceput. #ceasta
speranta, se re&eseste, dupa cum era si normal, si in tonul discursului.
Concluzii
#cest discurs este perfect adecvat momentului istoric. Evenimentele perioadei au
determinat o stare de euforie, de exuberanta in randul tuturor paturilor sociale. Este o
perioada in care latura afectiva devine predominanta. 'n simile conditii, un discurs
rational, lun&, bazat pe ar&umente si demonstratii ar fi fost inutil. <u era nevoie de
nici o demonstratie6 noua realitate era unanim acceptata ca un lucru bun. ,copul
discursului( dupa cum am mai spus) este altul6 de a induce sau de a accentua o stare
sufleteasca aparte in randurile publicului. Din acesta cauza, cuvantarea capata
caracteristici aparte6 este scurta( dureaza aproximativ trei minute), prezinta idei,
principii &enerale intr7un limba@ simplu si clar; astfel se elimina riscul de a plictisi
audienta. Efectul puternic al discursului este dat de simpla enuntare a ideilor, impuse
ca axiome. #r&umentatia lipseste. Daca ar fi existat, riscul ar fi fost dublu6 lun&irea
inutila a discursului si slabirea fortei propriilor afirmatii.D
)oten area efectului este realizata si prin folosirea de cuvinte c4eie menite sa
impresioneze6 +nationala0, +natie0, +le&e noua, om nou0, +fratie0 etc.
D (f. Eustave %e Aon7 +)si4olo&ia multimilor06 in cazul unui discurs, o afirmatie
insotita de prea multe ar&umente are efect invers decat cel scontat; spore te
ne8ncrederea publicului.