1

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

LICEUL TEHNOLOGIC MESERII I SERVICII BUZU





PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICRII
PROFESIONALE NIVEL 3


PROFILUL: SERVICII
DOMENIUL: ECONOMIC
CALIFICAREA PROFESIONAL: TEHNICIAN N ACTIVITI
ECONOMICE


NDRUMTOR:CHIRANA ION

ELEV:BUNEA MIRELA
GEORGIANA


2014

2


Indicatorii privind aprecierea eficientei activitatii de
asigurare
Pentru stabilirea si calcularea rezultatelor financiare obtinute de
asigurator, dar si pentru a aprecia eficienta asigurarii din punct de
vedere al asiguratilor se utilizeaza o serie de indicatori.
Pentru asigurator se calculeaza indicatori care se refera la:
- efecienta economica propriu-zisa
- cantitatea si calitatea muncii desfasurata de personalul din
asigurari
Eficienta economica propriu-zisa se apreciaza prin urmatorii
indicatori: rata daunei; costul relativ al activitatii de asigurare (costul la
100 lei in incasari totale); cheltuieli la 100 lei din venitul net; rata
venitului net
1. Rata daunei reprezinta raportul exprimat in procente (%)
dintre platile pentru despagubiri sau sume asigurate si primele de
asigurare incasate. Formula de calcul este:
R
d
=
D ( S
a
)
100
P
D despagubiri; S
a
sume asigurate; P prime
Cand R
d
este mai mica, asta inseamna ca primele de asigurare
au fost mai mari decat despagubirile acordate de asigurator. Cu cat
creste R
d
cu atat ea reflecta o situatie nefavorabila pentru societatea
de asigurare.
3

2. Costul relativ al activitatii de asigurare se calculeaza ca un
raport intre cheltuielile totale efectuate cu activitatea de asigurare si
incasarile totale rezultate din primele de asigurare si alte surse.
C
a
=
Ch
t

100
I
t

Cind indicatorul este subunitar sau mai mic de 100 activitatea de
asigurare este eficienta. Pot aparea si situatii cand cheltuielile sunt mai
mari decat totalul primelor incasate si acestea se regasesc in cazul
asiguratorilor noi aparuti pe piata sau cand frecventa si indinderea
pagubelor in perioada analizata a fost anormal nefavorabila.
3. Cheltuieli la 100 lei (1 leu) venit net se calculeaza raportand
diferenta dintre totalul cheltuielilor si totalul despagubirilor sau sumelor
asigurate platite de asigurator pe parcursul unui an la diferenta dintre
totalul incasarilor si totalul cheltuielilor
Ch
1 leu, 100 lei
V
n
=
Ch
t
- D (S
a
)
100
I
t
- Ch
t

4. Rata venitului net se calculeaza raportand diferenta dintre
totalul veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate pe o anumita
perioada la totalul veniturilor
R
vn
=
I
t
- Ch
t

100
I
t

R
vn
exprima cat ii mai ramane asiguratorului din veniturile
realizate dupa efectuarea cheltuielilor necesare.
Exemplu: O societate de asigurari a inregistrat la sfarsitul anului
urmatoarele rezultate financiare:
- total prime de asigurare incasate 120.000 RON
4

- total despagubiri platite 95.000 RON
- total cheltuieli privind constituirea si administrarea fondului de
asigurare 23.000 RON
- venituri financiare 15.000 RON
Ch
t
= Ch
adm
+ D = 23.000 + 95.000 = 118.000
I
t
= P + V
fin
= 120.000 + 15.000 = 135.000
R
d
=
D (S
a
)
100 =
95.000
100 = 79,16%
P 120.000
C
a
=
Ch
t

100 =
118.000
100 = 87,40%
I
t
135.000
Ch
1
leu, 100
lei
V
n

=
Ch
t
- D
(S
a
)
100 =
118.000 -
95.000
100 =
23.000
100 = 135,29%
I
t
- Ch
t

135.000 -
118.000 17.000
R
vn
=
I
t
- Ch
t

100 =
135.000 - 118.000
100 = 12,59%
I
t
135.000

Cantitatea si calitatea muncii desfasurata de personalul din asigurari
1. Numarul mediu de asigurari contractate de un lucrator din
domeniul muncii de achizitie se calculeaza ca un raport intre numarul
total al asigurarilor facultative de bunuri, persoane si raspundere civila
si numarul lucratorilor care se ocupa cu incheierea de asigurari
N
ac
=
A
c

L
a

L
a
- numarul lucratori din domeniul de achizitie; A
c
- asigurari
contractate.

5

2. Suma medie asigurata apreciaza rezultatele obtinute in
cadrul asigurarilor de viata si se calculeaza ca un raport intre totalul
sumelor asigurate si numarul total al contractelor de asigurare
incheiate
S
ma
=
S
at

N
ci

(asigurari de viata)
N
ci
- numarul contractelor de asigurari de viata incheiate
3. Prima medie incasata de un contract se calculeaza pentru
toate tipurile de asigurari insa este semnificativa pentru asigurarile de
persoane si se obtine raportand totalul incasarilor din prime la numarul
total de contracte de asigurare incheiate
P
m
=
P
t

N
c

N
c
- numarul de contracte; P
t
- total incasari din prime
4. Productivitatea muncii unui lucrator din asigurari se obtine
raportand incasarile din primele de asigurare la numarul total de
lucratori
W =
P
t

L
t

L
t
- total lucratori; P
t
- total prime asigurate
5. Gradul de cuprindere in asigurare se calculeaza ca un raport intre
totalul bunurilor (persoane) asigurate si totalul bunurilor (persoane)
asigurabile.

6

G
ca
=
n
100
N
n numarul de bunuri asigurate; N numarul de bunuri asigurabile
Ex: n autovehicule asigurate, locuinte asigurate N autov
asigurabile, locuinte asigurabile
Exemplu: O societate de asigurari inregistreaza la sfarsitul
anului urmatoarele rezultate:
- numarul asigurarilor contractate in decurs de 1 an 1.200
- numarul lucratorilor care se ocupa cu incheiere de asigurari 20
- total incasari din prime de asigurare 325.100
- contracte de asigurare incheiate 800
- numarul total de lucratori 25
- pentru asigurari de viata se mai cunosc:
- sume asigurate total 15.100.000
- numarul total contracte de asigurare incheiate 2.500
N
ac
=
A
c

=
1.200
= 60
L
a
20
S
ma
=
S
at

=
15.100.000
= 6.040
N
ci
2.500
P
m
=
P
t

=
325.100
= 406,375
N
c
800
W =
P
t

=
325.000
= 13.004
L
t
25

7


INDICATORI DE EVALUARE SI ANALIZ A
EFICIENEI ECONOMICE A PLANURILOR DE AFACERI

Pentru a putea realiza o evaluare corect i eficient a unui
proiect de investiii, trebuie identificai toi parametrii de efort i efect. n
acest sens, exist dou modaliti principale de abordare a analizei
eficienei investiiilor:

Principiul economic, care se bazeaz pe capacitatea investiiei
de a crea valoare i de a fi rentabil, pe baza rezultatelor sau fluxurilor
financiare pe care le genereaz;

Principiul financiar, care se bazeaz pe aceeai considerente,
ns ia n considerare toate aspectele legate de investiie, inclusiv cele
de finanare.

Indiferent de modalitatea de abordare, patru concepte
fundamentale ghideaz analiza unei investiii:

Capacitatea acesteia de a crea valoare pentru ntreprindere i
pentru acionari;

Rentabilitatea acesteia, definit prin capacitatea de a genera
rezultate n urma efortului;

Termenul de recuperare a investiiilor, care se dorete a fi ct
mai mic;

Riscul, care de asemenea trebuie s fie ct mai mic.

8

Eficiena economic este o categorie economic complex ce
nu poate fi msurat prin intermediul unui singur indicator. Un
fenomen, un proces economic va fi caracterizat de un numr mai mare
sau mai mic de indicatori, n funcie de gradul sau de complexitate,
nefiind exclus posibilitatea ca, n cadrul aceleiai variante, unii dintre
indicatori s fie favorabili, iar alii nefavorabili. n aceste situaii se
impune dublarea calculelor economice de o analiz economic
corespunztoare.
n evaluarea eficienei economice a investiiilor se utilizeaz
sistemul de indicatori de eficien economic a investiiilor. Acesta
cuprinde urmtoarele grupe de indicatori, dup cum urmeaz:
a) Indicatori cu caracter general;
b) Indicatori de baza;
c) Indicatori economici specifici.

a) Indicatori cu caracter general
Prima grup de indicatori contribuie la formarea unei imagini
globale asupra condiiilor concrete de eficien economic n care se
va realiza i va funciona obiectivul de investiii. Acetia sunt:

Capacitatea de producie exprim producia maxim ce poate
fi obinut ntr-o perioada de timp, n condiii normale de funcionare a
capitalului fix, de utilizare a resurselor umane i materiale i a unui
anumit coeficient de schimburi;

Numrul de salariai Acest indicator trebuie cunoscut din faza
de proiectare, el stabilindu-se n corelaie cu producia, productivitatea
muncii i coeficientul de schimburi. Totodat, indicatorul amintit trebuie
cunoscut n structura, pe categorii de personal;

9

Costul de producie trebuie cunoscut att la nivelul ntregii
producii realizate, ct i la nivelul fiecrui sortiment de producie n
parte, ca i pe unitatea de produs;

Profitul efectul net urmrit de oricare ntreprinztor. Prin
intermediul profitului, ntreprinztorul asigur premisele necesare
pentru creterea capitalului fix. De asemenea, firmele au posibilitatea
s calculeze unul dintre cei mai importani indicatori, rata profitului
(calculat ca raport ntre profit i cifra de afaceri), care arat ce
capacitate are aceasta de a produce profit;

Productivitatea muncii care arat producia ce poate fi
realizat pe un lucrtor sau pe ora. Poate fi calculat n uniti fizice
sau n uniti valorice. Formula de calcul este w = Q / L, unde:

w productivitatea muncii;

Q producia exprimat fizic sau valoric;

L numrul de lucrtori sau uniti de timp de munc.

n economia de pia, cel mai important indicator de eficien
economic este rentabilitatea, profitabilitatea, dat de rata rentabilitii.
Exist mai multe formule de calcul: r = (P / C) x 100, unde:

r rentabilitatea;

P profitul obinut;

C costul de producie.


10

b) Indicatori de baza
Acetia sunt proprii analizei eficienei economice a investiiilor i
constituie cea mai important grup de indicatori pentru adoptarea unei
decizii de investiii.
Volumul capitalului investit (It) Acest indicator economic
reflect efortul economic total pentru realizarea unui anumit obiectiv de
investiii. Indicatorul amintit se calculeaz astfel: I
t
= I
d
+ I
c
+ M
o
+ C
s
, n
care :
I
t
- volumul total al capitalului investit;

I
d
- volumul capitalului destinat investiiilor directe;

I
c
- volumul capitalului destinat investiiilor colaterale;

M
o
- necesarul de mijloace circulante;

C
s
- cheltuieli suplimentare (legate de pregtirea cadrelor,
supravegherea lucrrilor etc.).

n efortul investiional total al unui ntreprinztor intr valoarea
investiiei directe, reflectat prin devizul general, investiiile colaterale,
cheltuieli referitoare la dotarea iniial cu mijloace circulante precum i
cheltuieli suplimentare efectuate de ntreprinztor. n ceea ce privete
materializarea propriu-zis a investiiilor, aceasta se concretizeaz n
capitalul fix activ, ct i n capitalul fix pasiv.

Durata de realizare a lucrrilor de investiii

11

Durata de funcionare a investiiei

Termenul de recuperare a investiiei - Este un alt indicator
sintetic de eficien economic a investiiilor care exprim corelaia
dintre efortul de capital investit, pe de o parte, i efectul obinut sub
forma profitului anual, pe de alta parte. De exemplu, pentru o investiie
noua vom avea raportul dintre valoarea investiiei i profitul mediu
anual.
c) Indicatori economici specifici

Randamentul economic al investiiilor Ca i formula de calcul avem:

randamentul economic = (profit total/investiie) 1

Valoarea actualizat net (VAN sau Net Present Value NPV)
reprezint, din ce n ce mai mult, un criteriu esenial n departajarea
proiectelor de investiii. Astfel, dac prin procedee de actualizare se
aduc n prezent toate cheltuielile, veniturile, profitul viitor i se compar
ntre ele, aceasta nseamn practic aplicarea regulii VAN.

Formula de calcul general a valorii actualizate nete este:




unde: Chi cheltuielile iniiale ale investiiei
ra rata de actualizare
VRn valoarea rezidual net
CF cashflow-ul din anul j
12

Dac valoarea actualizat net este mai mare dect zero
aceasta nseamn c totalitatea cashflow-urilor viitoare vor putea
acoperi cheltuiala iniial; restul (valoarea VAN) se constituie ca un
supraprofit. La VAN zero rezult o remunerare a creditorilor i
acionarilor n integralitate; din contra, ntreprinderea nu mai
beneficiaz de niciun reziduu de rentabilitate; ea a acionat gratuit, fr
nicio remunerare proprie (sub forma unui disponibil pentru autofinanri
ulterioare). Dac VAN este mai mic dect 0 proiectul se respinge,
motivul fiind dat de faptul c profiturile viitoare nu acoper cheltuielile.
Criteriul VAN conduce la ideea c, dintre o serie de proiecte de
investiii, se alege acela care are o valoare actualizat net maxim.


13

BIBLIIOGRAFIE


1. Bonta D. - Management, Ed. Tehnopress, Iai, 1999;
2. Dubois P. L., Jolibert A. - Marketing, teorie i practic, Ed.
Economic, Bucureti, 1994;
3. Florescu C., Balaure V. - Marketing, Grupul Academic de
Marketing i Management, Bucureti, 1996;
4. KotlerPh., Armstrong G. - Principiile marketingului, Ed. Teora,
Bucureti, 2001;
5. Munteanu V. -Marketing, Ed. Fundaiei Chemarea, Iai, 1996;
6. Ni C., Popescu M. - Dicionar de marketing i de afaceri, Ed.
Economic, Bucureti, 1999;
7. Prutianu t. - Comunicare i negociere n afaceri Ed. Polirom,
Iai,1998;
8. Purcrea T., Franc I. V. - Marketing, Ed. Expert, Bucureti,
1992;
9. Petru ,,Managementul marketingului Editura Tehnopres;
10. Colecia revistei Tribuna economic, 2000 2004; Consilier
vnzri, Ed. Rentrop& Straton, Bucureti, 2003.



14

Cuprins

1. Indicatorii privind aprecierea eficientei activitatii de asigurare .........2
1.1. Rata daunei ...............................................................................2
1.2. Costul relativ al activitatii de asigurare ......................................3
1.3. Cheltuieli la 100 lei (1 leu) venit net ..........................................3
1.4. Rata venitului net .......................................................................3
2. Cantitatea si calitatea muncii desfasurata de personalul din
asigurari ...........................................................................................4
2.1. Numarul mediu de asigurari contractate de un lucrator din
domeniul muncii de achizitie .....................................................4
2.2. Suma medie asigurata ..............................................................5
2.3. Prima medie incasata de un contract ........................................5
2.4. Productivitatea muncii unui lucrator din asigurari .....................5
2.5. Gradul de cuprindere in asigurare..............................................5
3. Indicatori de evaluare si analiza a eficientei economice a planurilor
de afaceri7
3.1. Principiul economic...7
3.2. Principiul financiar 7
4. Grupe de indicatori ..8
4.1. Indicatori cu caracter general .8
4.2. Indicatori de baza 10
4.3. Indicatori economici specifici 11
5. Bibliografie12