Analiza Impactului Containerizarii Asupra Dezvoltarii Porturilor

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cuprins
Introducere 1
Capitolul I Transportul Maritim ..2
Rolul transportului maritim...2
Avantajele transportului maritim..3
Transportul containerizat...4
nele aspecte economice !
Capitolul II Rolul containerului in transporul maritim.."
2.1 #escrierea si clasi$icarea containerelor.."
2.2 Tipuri de containere11
2.3 %tandardizarea& tipizarea containerelor si paletizarea14
2.4 Re'uli de stivuire.2(
2.4.1 Re'uli de stivuire si amarare a mar$urilor in conainere. 23
2.4.2 Re'uli de stivuire si amarare a containerelor la )ordul
navei... 2*
2.4.3 Transporul mar$urilor periculoase in containere... 2!
2.* +ave specializare in transportul containerizat.2"
2.! Transportul containerizat com)inat..32
Capitolul III Rolul terminalului de containere in transport3*
3.1 ,-ploatarea terminalului de containere3*
3.2 Clasi$icarea si rolul terminalelor de containere3.
3.3 /rincipalele activitati des$asurate de un terminal de containere
3.3.1 Consolidarea mar$urilor in containere...30
3.3.2 %trippin'ul si deconsolidarea mar$urilor30
3.3.3 ,-pedierea containerelor complete.....4(
3.3.4 Alte activitati ale unui terminal de contianere...4(
3.4 tilizatorul de terminale de containere si riscurile ce pot
aparea in timpul trans)ordarii si antrepozitarii...41
3.4.1 Riscuri de pierdere si de avarie de conainere....42
Pagina 1 din 89
3.4.2 Riscul de construire si $inantare a unui terminal de
containere42
3.4.3 Acordul de $olosirea unui terminal de containere.....43
3.4.4 1)li'atiile operationale ale e-ploatantului unui terminal
de containere prevazute in acorduri si contracte.43
3.4.* 1)li'atiile utilizatorului de containere in persoana
companiilor maritime44
3.* Raspunderile e-ploatantului de terminal de containere4!

3.*.1 Tipuri de pierderi& avarii sau prejudicii care nu cad in
sarcina e-ploatantului de terminal de containere.4!
3.*.2 Raspunderea e-ploatantilor de containere...4.
3.*.3 2imitele raspunderii e-ploatantului de terminal de
containere...4.
3.*.4 Acoperirea riscurilor printr3o polita de asi'urare...4"
3.*.* #repturile de retri)uire a terminalelor de containere
si conditiile de plata...40
3.*.! Clauze care determina conditiile speci$ice de e-ploatare*(
3.*.. #urata contractului& conditiile de reziliere si competenta
jurisdictionala*1
3.*." Clauze speci$ice acordurilor de utilizare a terminalelor
de containere..*2
3.! Rolul calculatorului in terminalul de containere....*3
3.. Termeni $olositi in transportul containerelor..**
Capitolul I4 Impactul si importanta porturilor in dezvoltarea
tra$icului de containere.*.
4.1 /ortul maritim cel mai comple- nod de transport...*.
4.2 /lanul de dezvoltare al portului in viitorul apropiat..!3
4.3 +ecesitatea masurarii per$ormantelor activitatilor portuare si
de transport maritim..!0
4.4 /er$ormantele portuare .1
4.* Conditii de e$icienta....2
4.! ,$icineta economica a containerizarii in transportul maritim...3
Pagina 2 din 89
Analiza impactului containerizarii asupra dezvoltarii porturilor
I+TR1#C,R,
Istoria dezvolt5rii civiliza6iei aduce dovezi certe care demonstreaz5 c5 navi'a6ia a $ost
una dintre cele mai vec7i indeletniciri ale omului. 8nceputul navi'a6iei s3a produs cu c9teva
sute de mii de ani :n urm5& c9nd unul dintre str5mo;ii no;tri& pentru a sc5pa $ie de primejdia
animalelor s5l)atice& $ie de calamit56ile naturii& $ie pentru a3;i '5si un loc :n care s5 se poat5
7r5ni& a inc5lecat pe un )u;tean ;i a $ost purtat de apele r9ului sau& ;i mai departe :n lar'ul
m5rii de c5tre curen6ii marini. Acest act de curaj ;i poate& :n acela;i timp& de curiozitate
pentru el a constituit primul pas :n descoperirea unei noi activit56i care avea s5 devin5& ceea
ce numim noi ast5zi& navi'a6ia.
#ezvoltarea acestei activit56i& :ncep9nd de la )u;teanul de lemn sco)it p9n5 la nava
modern5 din zilele noastre& a reprezentat ;i reprezint5 mijlocul de comunicare :ntre oameni&
un mijloc de sc7im)uri sau modalitatea de a descoperi ;i a cuceri p5m9nturi noi.
,volu6ia navi'a6iei a $ost lent5 ;i calea maritim5 a $ost :ntotdeauna plin5 de primejdii
iar omul care3;i des$5;oar5 activitatea pe nav5 este lipsit de avantajele celui care i;i
des$5;oara activitatea pe uscat.
Pagina din 89
#ar& cu toate aceste riscuri si priva6iuni& marea l3a atras pe om& iar omul a c5utat s5 o
:n$runte ;i s5 o supun5. %e poate spune c5 navele actuale& dotate cu ec7ipamente de :nalt nivel
te7nic ;i care o$er5 un con$ort sporit& reprezint5 o concentrare colectiv5& :n scopul e$ectu5rii
transportului maritim :n deplin5 si'uran65 pentru om& nav5 ;i mar$a a$lat5 la )ord.
8n cadrul activit56ii comple-e speci$ice a transporturilor maritime& un loc de seam5 :l
ocup5 semnarea contractului& modul de amplasare al m5r$ii la )ord& ast$el :nc9t e-pedi6ia
maritim5 s5 se des$5;oare :n deplin5 si'uran65& mar$a s5 nu se deplaseze ;i s5 nu pericliteze
sta)ilitatea navei& :n orice $el de condi6ii meteorolo'ice ;i de starea m5rii. Apoi& mar$a s5 $ie
predat5 la destina6ie a;a cum a $ost :nc5rcat5.
+avele maritime au marcat o continu5 per$ec6ionare ;i modernizare :n pas cu
dezvoltarea te7nicii& iar transportul m5r$urilor pe mare a :nre'istrat o cre;tere an de an. 8ns5
opera6iunile de :nc5rcare ;i desc5rcare a m5r$urilor 'enerale la nave au r5mas pentru o
perioada :ndelun'at5 aproape nesc7im)ate< mar$a este ridicat5 de pe c7eu& )ucat5 cu )ucat5&
este trecuta peste copastie si co)or9t5 in ma'aziile navei unde este stivuit5 de c5tre doc7eri.
8n timpul acestor manipul5ri destul de lente& :n $unc6ie de natura m5r$ii ;i de am)alaj& se
:nre'istreaz5 avarii care duc de cele mai multe ori la mic;orarea valorii produsului
transportat.
Cap. I TRA+%/1RT2 MARITIM

1.1. R122 TRA+%/1RT2I MARITIM
Av9ntul economic :nre'istrat de societatea uman5 :n ultima perioad5 a implicat o
cre;tere $5r5 precedent a comer6ului mondial& a tra$icului de
materii prime de )az5 necesare industriei si a'riculturii c9t ;i a sc7im)urilor de
produse $inite industriale sau alimentare.
/articiparea activ5 la diviziunea mondial5 a muncii a impulsionat sc7im)urile de
valori materiale dintre 65rile a$late :n diverse zone 'eo'ra$ice& participarea con$erit5
reprezent9nd o necesitate a epocii moderne& o condi6ie care asi'ur5 pro'resul economic ;i
social al $iec5rei na6iuni.
Pagina ! din 89
2a realizarea circula6iei volumului imens de m5r$uri& :n cre;terea anual5 verti'inoas5&
transportului naval i3a revenit rolul de prim ordin at9t cantitativ c9t ;i ca operativitate ;i
aceasta numai pentru c5 transportul pe
ap5 este mai ie$tin& ci& mai ales& din cauza diversi$ic5rii surselor de rela6ii comerciale&
:nmul6irii num5rului de participan6i la aceste diversi$ic5ri ;i caracterul c9t mai comple- al
sc7im)urilor comerciale interna6ionale.
M5rile ;i oceanele $ormeaz5 o punte de le'5tur5 trainic5& e$icient5 ;i necesar5 :ntre
6arile lumii& mai mult dec9t at9t& 65rile continentale :;i dezvolt5 prin mari lucr5ri arti$iciale
re6eaua de ape naturale :n c5i navi'a)ile spre a prelun'i transportul pe ap5 c9t mai ad9nc :n
interiorul continentelor.
Ca urmare& $lotele maritime de transport au cunoscut :n perioada post)elic5 o cre;tere
verti'inoas5 a tonajului 'lo)al& :nso6it5 de diversi$icarea tipurilor de nave& de specializare ;i
de per$ec6ionare te7nico3constructiv5& tonaj unitar m5rit& cre;terea vitezei de mar;&
introducerea automatiz5rii :n $unc6ionarea instala6iilor de )ord& :m)un5t56irea condi6iilor de
munc5 ;i de via65 la )ord& cre;terea securit56ii navelor an'ajate :n e-pedi6ii maritime& :n orice
zone navi'a)ile ale oceanului mondial.
Cu toate pro'resele te7nice realizate :n celelalte tipuri de transport& navele r5m9n
principalul mijloc de transport :n comer6ul interna6ional. Acest $apt este deose)it de evident
dac5 se ia :n considerare volumul comer6ului mondial& dar ;i valoarea acestuia.
%itua6ia mondial5 a transporturilor maritime se caracterizeaz5 ast5zi printr3o mare
diversitate. Aceste m5suri de ordin te7nic& economic ;i juridic sunt cu at9t mai indispensa)ile
cu c9t caracteristice :n transportul maritim sunt distan6ele mari de parcurs& cantit96ile de zeci
si sute de mii de tone de mar$9 :ntr3un sin'ur transport& str9)aterea la un sin'ur transport a
mai multe zone climatice& care prin varia6ia condi6iilor meteorolo'ice& pe l9n'5
$aptul c5 supun nava unor solicit5ri mari de rezisten65 structural5 pot e-pune m5r$urile
$ie la de'rad5ri prin varia6ii mari de temperatur5& eventuale in$iltra6ii de ap5& $ie la deplasarea
:nc5rc5turii din cauza oscila6iilor& periclit9nd sta)ilitatea navei.
Ca activitate economic5& transportul maritim modern nu se poate limita numai la
m5suri privind realizarea renta)ilit56ii& condi6ie de alt$el
ireducti)il5& ci se impune ;i ca o necesitate o)iectiv5 a dezvolt5rii societ56ii umane :n
condi6iile 'eo'ra$ice& economice ;i politice concrete ale lumii ;i epocii noastre. 2a stadiul
actual te7nic atins de civiliza6ia uman5& nici un alt mijloc de transport :n a$ar5 de nave nu
Pagina " din 89
poate asi'ura tra$icul peste m5ri ;i oceane al procesului de produc6ie sau de trans$er al
produselor de la
produc5tor la consumatorul $inal& cre9ndu3se ast$el condi6ii ca transportul maritim s5
apar5 ca ra6ional ;i e$icace& dar nu lipsit de orice pro)lem5.
8n alte sectoare& ca de e-emplu cel al transportului m5r$urilor de c5tre navele de linie&
e$ectele sc7im)urilor de ordin zilnic& institu6ional& structural sau social au $ost at9t de
pro$unde& :nc9t practicile& tradi6iile ;i o)iceiurile de ordin vec7i sunt ast5zi perimate.
1.2. A4A+TA=,2, TRA+%/1RT2I MARITIM
A devenit a-iomatic $aptul c5 transportul pe ap5& :n 'eneral& este mai ie$tin ;i deci mai
avantajos dec9t transportul pe oricare dintre celelalte c5i de comunica6ie. 8n acest sens se
consider5 ca avantaje esen6iale ;i caracteristicile urm5toare<
3 este mijlocul cel mai economic& calculat $ie ca cost 'lo)al& $ie la ton5 transportat5&
dar mai ales la ton5>mil5? deci& avantajul iese :n eviden65 :ndeose)i pe distan6ele mari&
transoceanice?
3 dispune de o 'am5 $oarte variat5 de nave& clasice sau specializate& cu capacitate
unitar5 variind de la c9teva sute de tone dead@i'7t p9n5 la marile portcontainere de 12.(((
T, p9n5 la portcontainerele mici de c9teva sute de containere& ceea ce permite ca la o
sin'ur5 c5l5torie s5 se transporte mari cantit56i de m5r$uri& la distan6e de mii de mile marine&
$5r5 opriri :ntre portul de :nc5rcare ;i cel de destina6ie ;i cu viteze relative satis$5c5toare 12
31 +d.
3 permite transportul m5r$urilor aproape :n orice zon5 a 'lo)ului& inclusiv :n zonele cu
'7e6uri& $5r5 trans)ordare pe ap5 ;i :n condi6ii din ce :n ce mai )une de si'uran65?
3 $a65 de distan6ele mari de parcurs& uneori mii de mile marine& rutele de navi'a6ie
nevesit5 amenaj5ri pentru si'uran6a navi'a6iei relativ reduse comparativ cu transportul
terestru?
3 permite concentrarea :n punctele nodale& marile porturi maritime ;i mondiale& a
uria;e contit56i de m5r$uri de pe :ntinse zone continentale& 7interland al portului respectiv& pe
care le poate transporta :n dispersare radial5 pe cele mai variate rute maritime ;i oceanice?
Pagina # din 89
3 permite primirea :n acelea;i mari porturi maritime interna6ionale mondiale a altor
cantit56i masive de m5r$uri de toate cate'oriile& sosite de pe variate rute maritime si oceanice&
pe care le disperseaz5 radial& dup5
destina6ie& pe :ntrea'a zon5 a 7interlandului servit& cu at9t mai operativ ;i mai ie$tin cu
c9t le'5tura dintre portul maritim ;i zona continental5 se $ace si pe $luvii sau canale
navi'a)ile?
3 :n anumite :mprejur5ri poate constitui un mijloc de ec7ili)rare sau :m)un5t56ire a
)alan6ei de pl56i a 65rii respective.
8n condi6iile dezvolt5rii economiei mondiale a epocii contemporane precum ;i :n
perspectiva cre;terii :n ritm :nalt a volumului tra$icului naval ;i diversi$ic5rii e-cep6ionale a
sortimentelor de m5r$uri& at9t materii prime c9t ;i produse industriale de consum sau de
investi6ii te7nice& $lotele maritime ;i $luviale c9t ;i porturile au sarcini deose)it de mari care
au impus :n ultimul s$ert de secol realizarea de pro'rese te7nice constructive spectaculoase
at9t :n produc6ia de nave c9t ;i :n e-tinderea ;i modernizarea porturilor maritime si $luviale.
Acestea au cerut ;i necesit5 :n continuare inves6ii uria;e care nu se pot asi'ura dec9t
centralizat& la nivel na6ional sau c7iar prin cooperare interna6ional5. #in acest punct de
vedere& clasica a$irma6ie privind economicitatea transportului maritim tre)uie considerat5
prin raportarea la volumul de investi6ii& de valori e-trem de ridicate. #es$5;urarea or'anizat5&
si'ur5 ;i operativ5 a comer6ului maritim nu mai este :n epoca actual5 o pro)lema simpl5& ci
una e-treme de comple-5& deoarece realizarea avantajelor mai sus men6ionate& impune
numeroase ;i mari servitu6i 65rilor maritime.
8n concluzie& transportul maritim& ca necesitate o)iectiv5 a economiei na6ionale ;i
interna6ionale moderne& :;i poate p5stra avantajele numai printr3o just5 concep6ie ;i
or'anizare :n constuc6ia $lotelor ;i porturilor na6ionale& :n raport cu to6i $actorii determinan6i
ai renta)ilit56ii& actuali ;i :n perspectiv5& ;i nu se pot :n nici un caz determina just avantajele
dac5 nu se iau :n considerare ;i servitu6ile transportului maritim& care :n anumite :mprejur5ri
pot in$luen6a :n mod 7ot5r9tor renta)ilitatea& e$icien6a ;i uneori c7iar si'uran6a navelor&
m5r$urilor ;i ec7ipajelor.
1.3. TRA+%/1RT2 C1+TAI+,RIAAT
Pagina $ din 89
Transportul containerizat& :n conceptul modern& const5 :n :mpac7etarea ;i>sau
stivuirea m5r$urilor :n containere de dimnesiuni standardizate&
rezistente la transport& usor manevra)ile& cu mijloace speciale ;i transportarea acesora
din Bpoart5 :n poart5C.
Realizarea transport5rii m5r$urilor de la producator direct la consumator constituie& de
$apt& ra6iunea containeriz5rii. Cu ajutorul containerului ;i cu participarea mai multor cate'orii
de transport naval& $eroviar& rutier se realizeaz5 ceea ce se c7eam5 transportul m5r$urilor din
Bpoart5 :n poart5C.
%peciali;tii consider5 c5 zi de na;tere a transportului containerizat data de 20 aprilie
10*!& c9nd nava /ort +e@arD Ecoasta de est a %AF a plecat spre Gouston nava BIdeal HC& un
tanc petrolier modi$icat ;i adaptat& av9nd la )ord *" de containere pline& stivuite pe o punte
construit5 ;i amenajat5. A $ost pentru prima oar5 :n istoria comer6ului maritim c9nd s3a
:ncercat realizarea unui transport inte'ral pe uscat ;i pe mare. Ini6iativa apar6ine lui Mc2ean&
proprietar al unei mari :ntreprinderi de transporturi auto din %A& care a plecat de la ideea
separ5rii trailerului terestru& lun' de 3* de picioare& ast$el :nc9t partea :nc5rcat5 cu mar$5 s5
poat5 $i desprins5 de ;asiu ;i :nc5rcat5 pe nav5. Containerele au $ost :nc5rcate pe nav5 cu o
macara de c7eu special5& iar :n portul de destina6ie au $ost preluate de trailere ;i transportate
la primitor. /artea esen6iala a acestui transport de pionierat a constituit3o $aptul c5 printr3un
sin'ur contract de trasnport s3a realizat deplasarea m5r$ii de la dana :nc5rc5torului p9n5 la
depozitele primitorului.
Toate transporturile de m5r$uri :n containere e$ectuate :nainte de 2! aprilie 10*!& ;i au
e-istat multe& au constat :n trimiterea m5r$urilor :n port& stivuirea lor in containere& :nc5rcarea
containerelor pe nav5 dup5 care& la destina6ie se e$ectua desc5rcarea m5r$urilor din
containere& colet cu colet& ;i e-pedierea la primitor.
Revolu6ionarea transportului const5 :n introducerea sistemului inte'rat& potrivit c5ruia
mai multe cate'orii de transport naval& $eroviar& rutier sunt concentrate su) o e-ecu6ie
unic5& pe )aza unui sin'ur contract de transport. %e asi'ura :n acest $el un :nalt 'rad de
e$icien65 economic5 ;i si'uran65 a transportului.
Containerizarea moderna presupune noi $orme de or'anizare ;i de noi te7nolo'ii. 8n
anul 10*. compania /an Atlantic %teams7ip E mai t9tziu devenit5 %ea32and %ervice Inc.F a
instalat :n ma'aziile unei nave conven6ionale& celule pentru $i-area containerelor ;i a instalat
la )ord macarale speciale pentru :nc5rcarea ;i desc5rcarea acestora. #oi ani mai t9rziu au
Pagina 8 din 89
ap5rut companii de linie& cu nave celulare& $olosite :n e-clusivitate pentru transportul de
containere.
#atorit5 investi6iilor $oarte mari& mai t9rziu& prin anii ;aptezeci& companiile de
containere au $uzionat :n consor6ii. #e e-emplu& Cunrad EAn'liaF& Golland3American 2ine
E1landaF& %@edis7 Trans Atlantic E%uediaF si Compa'ne Ienerale Maritime EJrantaF au
$ormat toate :mpreun5& consor6iul Atlantic Container 2ine EAC2F. #e re'ul5& armatorii
individuali
dau navele lor cu c7irie acestor companii 'i'ant& care le utilizeaz5 :n serviciile proprii.
Jlota de transport maritim are $unc6ia principal5 de a asi'ura :n permanen65 un $lu- de
materii prime c5tre sectorul industrial productiv ;i de a deplasa apoi produsele $inite c5tre
pie6ele de des$acere ;i consumatori& :n timp util. Aceast5 mi;care continu5& :n am)ele sensuri&
reprezint5 o opera6ie comple-5 care asi'ur5 pro'resul ;i dezvoltarea economic5
mondial5.
/etrolul si produsele petroliere ocup5 primul loc :n privin6a transportului pe c5ile
maritime& urmeaz5 di$erite cate'orii de minereuri ;i apoi celelalte materii prime ;i produse
alimentare. %e apreciaz5 c5 $unc6ia vital5 a transportului maritim de aprovizionare a
economiei mondiale este realizat5 6in9nd seama c5 K din tonajul comer6ului interna6ional este
e$ectuat de nave care transport5 :n am)ele sensuri )unuri care reprezint5 !*L din valoarea
total5 de sc7im).
#in pro'nozele veri$icate an de an prin statistici& se apreciaz5 c5 :n anul 2((! se vor
transporta pe mare apro-imativ 1! miliarde de tone. n ast$el de volum al sc7im)urilor
comerciale necesit5 nave din ce :n ce mai per$ec6ionate& modernizate ;i specializate&
urm5rindu3se o renta)ilitate m5rit5. Aceast5 renta)ilitate se asi'ur5 printr3o sta6ionare c9t mai
mic5 a navelor su) opera6iuni de :nc5rcare sau desc5rcare& adic5 printr3o optimizare a
opera6iunilor de manipulare ;i deplasare a m5r$urilor. Mi ast$el s3a ajuns la concluzia
constituirii unit56ii de sarcin5 Eunitized car'oF& care poate $i de$init5 ca o :nc5rc5tur5 m5rit5&
de dimensiuni ;i 'reutate :n m5sur5 s5 $ie manipulat5 de mijloacele e-istente. nitatea de
sarcin5 asi'ur5 o manipulare :n $lu- continuu a m5r$urilor ;i concomitent cu crearea danelor
specializate ;i prin per$ec6ionarea instala6iilor ;i utilajelor portuare& s3a ajuns la ra6ionalizarea
;i optimizarea transportului maritim& care p9n5 mai :nainte prezenta o serie de caren6e.
Pagina 9 din 89
1.4. +,2, A%/,CT, ,C1+1MIC,
%tivuirea m5r$urilor :n containere reduce considera)il c7eltuielile de manipulare ;i
elimin5 pericolul sustra'erilor. C5r5u;ul nu r5spunde de condi6iile :n care se prezint5 mar$a :n
containere. 8nc5rcarea ;i desc5rcarea sunt mult simpli$icate ;i operative. M5r$urile sunt mai
)ine protejate& avariile $iind eliminate aproape :n :ntre'ime. %e realizeaz5 o protec6ie mai
mare ;i :mpotriva intemperiilor.
/rin containerizare& practic& :nc5rcarea m5r$ii s3a trans$erat la producator& iar
desc5rcarea la consumator& reduc9ndu3se :n $elul acesta costurile armatorului pentru
veri$icarea conditiilor m5r$ii la primire ;i predare. C7eltuielile cu pontajul sunt eliminate
complet.
8nc5rc5torul este r5spunzator pentru stivuirea corespunz5toare a m5r$urilor :n
conteinere. C5r5u;ul poart5 r5spunderea pentru aspectul
e-terior al containerului& pentru constatarea anumitor avarii& veri$icarea si'iliilor ;i
transportarea containerelor :n condi6ii corespunz5toare.
Reducerea timpului de sta6ionare a navei su) opera6iuni de :nc5rcare>desc5rcare&
consecin6a $aptului c5 mar$a este :nc5rcata ;i desc5rcat5 :n unit56i mari& iar terminalele
complet mecanizate& cu un inalt 'rad de productivitate& opereaz5 continuu& zi ;i noapte& c9t
nava se a$l5 la
dan5. #e asemenea& pozi6ionarea terminalelor& cu acces la tra$icul rutier ;i $eroviar&
elimin5 :nt9rzierile :n e-pedierea m5r$urilor la primitor. Acest aspect reprezint5 un avantaj
important ;i pentru :nc5rc5tor& care :ncaseaz5 contravaloarea m5r$ii :ntr3un timp mai scurt.
Containerizarea a :m)un5t56it su)stan6ial calitatea transportului& prin reducerea
cazurilor de avariere& pierderi sau sustra'eri pe durata acestuia.
2a :nceput& navele port3containere aveau o vitez5 pu6in sporit5 $a65 de celelalte nave&
avantajul principal al celor dint9i const9nd :n reducerea perioadei de :nc5rcare>desc5rcare.
Tendin6a $ireasc5 spre pro'res a ridicat pro)lema reducerii perioadei de mar;& )ine:nteles prin
sporirea vitezei. /rin justi$icarea economica a sporului de vitez5 tre)uia demonstrat avantajul
o)6inut prin m5rirea vitezei navei port3container s5 $ie raportat5 la sistemul de transport
inte'rat ;i evaluarea contri)u6iei acestuia la :ntre'ul sistem.
/re6ul de cost al navelor port3container& care au devenit mai mari& mai comple-e ;i
mai rapide a cunoscut :n a doua decad5 a containeriz5rii o escaladare 'reu de ima'inat.
Pagina 1% din 89
/entru acest motiv s3a pus cu acuitate pro)lema reducerii num5rului de nave necesare
men6inerii unei $recven6e
accepta)ile a voiajelor. 8n $inal& pentru ca transportul containerizat s5 supravie6uiasc5&
s3a ales ca solu6ie sporirea vitezei navelor ;i operarea acestora :n terminal $5r5 :ntrerupere& zi
;i noapte.
8ntre timp& te7nica construc6iei a realizat navele port3containere complet celulare& iar
:n e-ploatarea navelor ;i a terminalelor a $ost introdus5 pe scar5 lar'5 te7nolo'ia
computeriz5rii.
Investi6iile $oarte mari pe care armatorii le3au an'ajat :n construirea de nave port3
container& au tre)uit s5 $ie compensate prin veniturile suplimentare pe care acestea le aducea&
:n compara6ie cu navele conven6ionale de m5r$uri 'enerale.
#in calcule& pe )aza unei analize pur teoretice& rezult5 c5 o nav5 port3container
celular5& cu o capacitate de 3(.((( td@ Ecirca 2((( T,F& cu o viteza de 2* +d& transport5
:ntr3un an de zile o cantitate de mar$5 e'al5 cu cea transportat5 de *3! nave conven6ionale de
aceea;i capacitate d@.
1dat5 cu dezvoltarea transportului containerizat& au ap5rut noi rela6ii comerciale ;i de
transport& noi activit56i speci$ice& cea mai nota)il5 dintre toate acestea consituind3o noua
Bin$rastructur5C. Aceasta no6iune implic5 o 'am5 :ntrea'5 de sarcini ;i responsa)ilit56i pentru
armator& care e-plic5& cel pu6in :n parte& comple-itatea transportului containerizat& :n a c5rui
structur5 a intervenit& su) o $orm5 nou5& re6eaua a'en6ilor& e-peditorilor ;i
)roDerilor m5r$ii care reprezint5 c5r5u;ul maritim pe parcurusul terestru al m5r$urilor.
#epozitele de containere tre)uie s5 $ie ast$el alese :nc9t& :mpreun5 cu punctele satelit
de preluare ;i livrare& s5 $ormeze un sistem $le-i)il ;i e$iceint. %ta6iile de tran$er& localizate :n
punctele principale de intersec6ie a ;oselelor ;i nodurilor de cale $erat5 tre)uie s5 asi'ure :n
condi6ii optime& manipularea containerelor. Acolo unde codi6ia a impus3o& au $ost construite
terminale $eroviare de containere& unele dezvolt9ndu3se $unc6ie de necesit56i trans$orm9ndu3
se :n Bpool3uriC prin intermediul c5rora clien6ii3proprietari au posi)ilitatea s53;i ridice
containerele care ;i3au :ndeplinit misiunea.
8n s$9r;it& noua in$rastructur5 presupune e-isten6a unor $acilit56i pentru men6inerea
containarelor :n )un5 stare de $unc6ionare ;i pentru repararea lor& precum ;i asi'urarea
mijloacelor ec7ipamentelor ;i serviciilor prin care $iecare pool e$ectueaza suprave'7erea ;i
stocarea corespunz5toare a containerelor.
Pagina 11 din 89
Cap. II R122 C1+TAI+,R2I I+ TRA+%/1RT2
MARITIM
2.1. #,%CRI,R,A MI C2A%IJICAR,A C1+TAI+,R,21R
Multitudinea tipurilor constructive impune o clasi$icare a containerelor din punct de
vedere al dimensiunilor& al particularit56ilor de construc6ie ;i al destina6iei sau $olosirii lor.
Ca dimensiuni & containerele se :mpart :n <
aF containere mici sunt cele cu volumul interior de la 1mN ? $ormeaza trei cate'orii
distincte<
A de la 1mN la 1&2mN inclusiv?
O de la 1&2mN e-clusiv la 2mN inclusiv?
C de la 2mN e-clusiv la 3mN inclusiv.
Aceste containere pot $i universale 3pentru transportul m5r$urilor :n )uc56i3 ;i speciale
Emai ales pentru m5r$uri lic7ide ;i pulverulenteF.

)F containere mari cu capacitatea mai mare de 3mN. /ot $i universale sau speciale?
cele universale sunt de tip :nc7is sau desc7is. Containerele mari speciale sunt $olosite pentru
transportul m5r$urilor perisa)ile& iar cele de tip cistern5 pentru lic7ide si 'aze.
Pagina 12 din 89
8n cate'oria containerelor mari intr5 ;i containerele maritime.
#in punct de vedere constuctiv& se distin'< containere inc7ise Ecu pla$onF& containere
desc7ise E$5r5 pla$onF& containere demonta)ile ;i containere plia)ile. Aici sunt cuprinse ;i
containerele $a)ricate din diverse materiale E$ier& aluminiu& placaj& $i)r5 de sticl5 ;i
com)ina6iile acestoraF.
#ac5 se ia :n considerare modul lor de $olosire& containerele sunt< de uz 'eneral ;i de
uz special< cele de uz special se :mpart la r9ndul lor :n containere izoterme& containere
re$ri'erente& containere $ri'ori$ice ;i containere cistern5.
Cea mai utilizat5 este clasi$icarea din cadrul transportului maritim care :mparte
containerele :n cinci cate'orii<
containere pentru m5r$uri 'enerale ?
containere pentru m5r$uri solide :n vrac ?
containere pentru m5r$uri lic7ide Econtainere cistern5F ?
containere speciale cu izola6ie termic5 Ere$ri'erente ;i $ri'ori$iceF ?
containere plat$orm5.
Pagina 1 din 89
/entru o ma-im5 e$icien65 :n e-ploatare& proiectan6ii au avut :n vedere trei
caracteristici.
containerul s5 poat5 $i transportat de orice mijloc de transport adecvat& :n care scop
toate dimensiunile lui& precum ;i anumite piese au $ost standardizate?
containerul s5 poat5 $i trans$erat de pe un mijloc de transport pe altul& cu u;urin65 ;i
:ntr3un timp minim?
opera6iunea de trans)ordare a containerului :ntre mijloacele de transport s5 necesite
un consum minim de munc5.
8n construc6ia containerului principalele elemente standardizate pe plan interna6ional
sunt piesele de col6 care :ndeplinesc urm5toarele $unc6ii<
cotarea containerelor de utilaje special concepute pentru prinderea automat5 de
piesele de col6 superioare?
$i-area containerelor pe di$erite mijloace de transport cu piesele de col6 in$erioare?
stivuirea si'ur5 pe o :n5l6ime de p9n5 la ! nivele cu z5vorul du)lu care realizeaz5
cuplarea pieselor de col6 superioare cu cele in$erioare?
preluarea 'reut56ii e-ercitate de containere din nivelele superioare?
cuplarea a doua containere mici de 2(P & :ntr3unul de 4(P.
/iesele de col6 sunt simple& $oarte rezistente realizate prin turnare.
Pagina 1! din 89
2a un container se iau :n considera6ie ;i o serie de caracteristici de )az5 care se re$er5
la 'reut56ile distincte ;i anume<
masa )rut5 real5 este masa total5 a containerului ;i a m5r$urilor con6inute& dup5
umplere?
masa )rut5 ma-im5 este masa total5 a unui container plin care se admite :n $unc6ie de
rezisten6a sa?
:nc5rcarea real5 este di$eren6a dintre masa )rut5 real5 ;i ta6a containerului?
:nc5rc5tura util5 este masa ma-im5 a :nc5rc5turii?
ta6a containerului este masa acestuia $5r5 :nc5rc5tur5.
,-isten6a pieselor de col6 $i-ate din construc6ie la cote precise a impus construirea ;i
amenajarea corespunz5toare a mijloacelor de transport prev5zute cu dispozitive speciale de
$i-are a containerelor :n plan orizontal ;i vertical& ast$el :nc9t containerele au devenit
universale pentru orice cate'orie de mijloace de transport special construite.
#ispozitivele cu ram5 sunt pre$era)ile :ntruc9t reduc $or6ele orizontale din cadrul de
rezisten65 al containerelor. ,le sunt realizate $ie :n varianta cu ram5 distan6at5& $ie :n varianta
cu ram5 aplicat5 pe supra$a6a superioar5 a containerului.
#ispozitivele manuale de diverse tipuri necesit5 perioade relativ lun'i de timp pentru
opera6iile de cuplare3decuplare& cu un volum mare de manoper5 ;i un $actor de si'uran65 mic.
#e cur9nd :n aceste opera6iuni au $ost $olosite dispozitivele cu spreder care elimin5
toate aceste neajunsuri. %prederul EspreaderF este dispozitivul automat de co6are care des$ace
le'5tura dintre utilajul de ridicare ;i container. nele spredere pot roti containerul cu 3!(Q. 8n
prezent nu poate $i conceput5 manipularea containerelor :n terminale $5r5 e-isten6a
sprederelor. Aceste dispozitive sunt de trei tipuri< cu lun'ime $i-5& cu lun'ime varia)il5 ;i
$i-e. Cele cu lun'ime varia)il5 sunt< telescopice ;i cu )ra6e ra)ata)ile pe orizontal5. Tipul
spreder telescopic este des :nt9lnit ;i are dou5 variante< cu 'rind5 telescopic5 ;i cu cadru
telescopic.
2.2. TI/RI #, C1+TAI+,R,
Pagina 1" din 89
1r'aniza6ia Interna6ional5 de %tandardizare EI%1F este un or'an cu un rol de consilier
pe l9n'5 1r'aniza6ia +a6iunilor nite care are scopul de promovare a normelor pe scar5
mondial5 pentru $acilitarea sc7im)urilor de )unuri ;i servicii :ntre 65ri.
8n cadrul lucr5rilor de modi$ic5ri& Comitetul Te7nic I%1 TC 1(4 a :mp5r6it
containerele a$late :n e-ploatare 5n trei serii 5n $unc6ie de caracteristicile lor de )az5<
seria 13a cuprinde <
3containerele din clasele A&O&C si # cu mas5 )rut5 ma-im5 de la 1( tone Econtainerul
#F p9n5 la 3( tone Econtainerul AF?
3containerele din clasele , si J cu mas5 )rut5 ma-im5 de la * tone Econtainerul JF ;i .
tone Econtainerul ,F?

)F seria a 23a cuprinde containerele din clasele A&O&C si # cu mas5 )rut5 ma-im5 de .
tone& cu o :n5l6ime e'al5 cu !P1(.*C E 2&1 m F ;i cu l56imile ;i lun'imile di$erite?
cF seria a 33a cuprinde containerele cu o mas5 )rut5 ma-im5 mai mic5 de * tone.
Containerele din seria 1 se mai numesc ;i containere maritime sau transcontainere ;i
sunt destinate transportului pe mare cu nave speciale ;i pot circula ;i pe c5ile $eroviare ;i
rutiere. Containerele din seria a 23a ;i a 33a intr5 numai :n sistemul de transport $eroviar.
Containerele maritime din seria 13a sunt de dou5 tipuri dinstincte. 8n primul tip intr5
containerele denumite conventional 1A& 1O& 1C& 1#& 1,& 1J care au :n5l6imea ;i l56imea e'ale
cu "P E 2&43" m F iar lun'imea di$er5 E de la 4(P la *P F. Masa )rut5 ma-im5 a acestora variaz5
de la 3(&4"( tine la *&("( tone. 8n al doilea tip intr5 containerele denumite conven6ional 1AA&
1OO ;i 1CC& la care numai :n5l6imea di$er5 de primul tip& $iind de "P(!C E2&*01 mF. Celelalte
dimensiuni sunt identice cu primele trei containere. #imensiunile acestor 0 tipuri de
containere sunt ar5tate :n ta)elul de mai jos <
Pagina 1# din 89
#imensiunile e-terioare standard I%1 ale containerelor maritime
aF
:n5l6ime?
)F l56ime
? cF
lun'ime
1 A
1 O 1 C 1 # 1 , 1 J 1 AA 1 OO 1 CC
R B R B R B R B R
B
R
B
R B R B R B
" ((
" ((
4( ((
"
((
"
((
3(
((
"
((
"
((
2(
((
" ((
" ((
1( ((
" ((
" ((
! ((
"
((
"
((
*
((
"
((
"
((
4(
((
"
((
"
((
3(
((
" ((
" ((
2( ((
Masa )ruta Ein toneF
Pagina 1$ din 89
3(&4"( 2*&4(( 2(&32( 1(&1!( .&11( *&("(
3(&4"(
2*&4(( 2(&32(

,c7ivaletul in metri<
%PS 2&43" m? 2(P S !&((( m?
"P(!CS 2&*01 m? 1(P S 3&((( m?
4(PS 12&((( m? !P("CS 2&((( m?
3(PS 0&((( m? *PS 1&*(( m.
8n octom)rie 10.( s3a a$irmat la simpozionul Institutului de containerizare& c5 tipul de
container 1O va deveni o nou5 produc6ie standardizata. Ca ar'ument& s3a ar5tat c5 este
avantajos ;i :n transportul rutier deoarece pot $i transportate dou5 asemenea containere pe un
trailer cu dou5 ;asiuri de 3(P. Aceasta ar mari& dupa cum s3a ar5tat& e$icien6a
economic5 :n transportul rutier cu *(L Ecapacitatea ma-im5 practicat5 :n prezent :n
transportul rutier $iind containerul de 4(PF.
Containerul de 3(T este pre$erat de societ56ile en'leze& :ntruc9t acesta este elementul
standard $olosit :n transportul $eroviar )ritanic.
Av9nd :n vedere dezvoltarea produc6iei de nave specializate :n transportul
containerelor de 2(P si 4(P& este pro)a)il ca acest container de 3(P s5 poat5 c9;ti'a noi adep6i.
Cu toat5 insisten6a sistemului metric& la containere dimensiunile rotunde au r5mas tot
:n unit56i de m5sura en'leze& din aceast5 cauz5 se $olosesc e-presiile < containere de 2( de
picioare& containere de 4( de picioare etc.
#imensiunile interioare sunt standardizate numai la containerele de m5r$uri 'enerale.
Cel mai avantajos container este acela care la dimensiunile e-terioare standard& are un
volum interior ma-im ;i o 'reutate propie minim5.
Containerele care nu respect5 dimensiunile standardizate pe plan interna6ional& nu pot
$i transportate cu mijloace speciale.
#in punct de vedere al materialelor din care sunt construite se distin' containere
pentru m5r$uri 'enerale din aluminiu E1A& 1AA& 1OOF ;i metalice E1AA& 1O& 1C& 1CCF.
Pagina 18 din 89
Containere metalice desc7ise sunt de tipul 1AA si 1C. Containere izolante sunt de tipul 1AA
;i 1C& re$ri'erate 1AA ;i 1C ;i containere cistern5 1C.
2.3. %TA+#AR#IAAR,A& TI/IAAR,A C1+TAI+,R,21R
MI /A2,TIAAR,A
2a :nceput $iecare companie de nave port3containere opera containere de m5rimi
di$erite ;i utiliza mecanisme de manipulare ;i de :nc7idere distincte. 2ipsa standardiz5rii a
$acut imposi)il sc7im)ul :ntre companii& pe di$erite rute ;i zone 'eo'ra$ice ;i& mai mult& a
complicat pro)lema e-pedi6iei :n transportul intern terestru.
8n anul 10!1 Asocia6ia American5 de %tandardizare a adoptat dmensiunile
containerelor precum ;i& un an mai t9rziu& standardele de rezisten65 ;i pro)5 ale acestora.
8n anul 10!* standardele respective au $ost adoptate :n :ntre'ime de Oiroul
Interna6ional pentru %tandarde. %tandardele adoptate erau di$erite de toate tipurile de
containere e-istente la acea dat5 ;i se re$ereau numai la dimensiunile e-terne. lterior au $ost
$5cute recomandari ;i pentru dimensiuni interne.
8n accep6iunea I%1& un conteiner este de$init ca un articol al ec7ipamentului de
transport& cu caracter permanent& destul de rezistent pentru $olosiri repetate& special construit&
d9nd posi)ilitatea transport5rii
m5r$urilor cu unul sau mau multe mijloace de transport ;i av9nd o capacitate minim5
de 1mN.
/rin Oiroul Interna6ional pentru %tandarde s3a convenit& de c5tre marea majoritate a
c5r5u;ilor& ca dimensiunile standard ale containerelor s5 $ie 1(& 2( ;i 4( picioare lun'ime. 8n
prezent e-ist5 :n serviciul interna6ional containere cu urm5toarele dimensiuni standard
Esistem CI%F<
%IMO12 #IM,+%I+I ,HT,RI1AR, #IM,+%I+I I+T,RI1AR, I CA/.
G l 2 G l 2 EmNF

1A 2&43" 2&43" 12&((( 2&10. 2&33( 11&00" 3(&4"( !1&4
1AA 2&*01 2&43" 12&((( 2&3*( 2&33( 11&0"" 3(&4"( !*..
O 2&43" 2&43" 0&((( 2&10. 2&33( "&031 2*&4(( 4*&.
1OO 2&*01 2&43" 0&((( 2&3*( 2&33( "&031 2*&4(( 4"&0
Pagina 19 din 89
1C 2&43" 2&43" !&((( 2&10. 2&33( *&"!. 2(&32( 3(&(
1CC 2&*01 2&43" !&((( 2&3*( 2&33( *&"!. 2(&32( 32&1
1# 2&43" 2&43" 3&((( 2&10. 2&33( *&"(2 1(&1!( 14&3
1, 2&43" 2&43" 2&((( 2&10. 2&33( 1&."( .&11( 0&1
1J 2&43" 2&43" 1&*(( 2&10. 2&33( 1&2.3 *&("( !&*
/entru determinarea capacit56ii unei nave port3container ;i pentru eviden6ierea
statistic5 a tra$icului containerizat& s3a doptat :n :ntrea'a lume Bunitatea ec7ivalenta de 2(
picioareC& prescurtat T, ET@entU3Joot ,Vuivalent nitF& determinarea datelor e$ectu9ndu3
se prin rapoarte la capacitatea containerului de 2( picioare.
1dat5 recunoscut5 ;i acceptat5 necesitatea standardiz5rii& aten6ia a $ost :ndreptat5 spre
construirea unor containere c9t mai si'ure :n manipulare ;i transport. 8n acest scop se
procedeaz5 la proiectarea ;i construirea containerelor su) suprave'7erea re'istrelor navale.
Certi$icarea atestat5 de re'istru se re$era la securitatea :n manipulare& la transportul
interna6ional al mar$urilor su) si'iliu vamal ;i la protec6ia produselor a'ricole ;i alimentare
:mpotriva in$est5rii.
Condi6iile re$eritoare la securitatea :n manipulare sunt speci$icate :n Conven6ia
Interna6ional5 pentru %i'uran6a Containerelor& ;i au :n vedere urm5toarele tipuri de
containere<
containere :n scopuri 'enerale sau universale?
containere termice E$ri'ori$ice&termostatice&calori$ereF?
containere3tac sau cistern5?
containere vrac7iere?
containere plat$orma.
Testele la care sunt supuse containerele standardizate su) e'ida I%1 asi'ur5
:ndeplinirea constructiv ;i $unc6ional a normelor de re'istru. Atestarea :ndeplinirii normelor
respective este $5cut5 printr3un certi$icat ;i prin marcaj special aplicat pe corpul
containerului.
Containerele sunt con$ec6ionate din o6el& aluminiu& pre$a)ricate din lemn& sau o
com)ina6ie :ntre acestea. Containerele au puncte consolidate&
pe podea si pere6ii pentru amararea m5r$ii& ;i sunt prev5zute cu B)uzunare pentru
manevrarea lor cu $orDli$t3ulC.
Pagina 2% din 89
/unctele de rezisten65 a oric5rui container sunt& :n primul rand& podeaua ;i col6urile.
/ere6ii& u;ile ;i tavanul sunt de asemenea consolidate& dar consituie par6ile suscepti)ile
avarierii& mai ales c9nd containerele sunt :nc5rcate cu m5r$uri 'rele ;i dure.
#up5 mul6imea tipurilor de containere I%1& cel mai r5sp9ndit este containerul :n
scopuri 'enerale. Acesta& :n mod o)i;nuit& are o u;a la unul din capele& cu o tara relativ mic5&
un pre6 de cost accepta)il& put9nd transporta o 'am5 variat5 de m5r$uri.
Containerele cu acoperi; deta;a)il Eso$t topF au o u;a la unul din capete& suporturi
pentru acoperi; deta;a)il ;i o tend5 sau copertin5 pentru protejarea m5r$ii pe vreme rea.
nele containere din aceast5 cate'orie sunt $olosite :n :nc5rcarea m5r$urilor cu macarale
clasice de c7eu.
Containerele desc7ise lateral Eopen side containersF pot $i :nc5rcate prin am)ele p5r6i&
prev5zute cu tend5 sau copertin5 care se las5 :n p5r6i. Au u;a la unul din capete. %e $olosesc
in special pentru transportul m5r$urilor care necesit5 ventila6ie& cum ar $i& de e-emplu&
le'umele ;i $ructele.
Containerele tanc sau cistern5 sunt $oarte costisitoare. Au tara relativ mare. %unt
$olosite la transportul unei 'ame lar'i de m5r$uri lic7ide :n vrac. /ot avea ;i instala6ii pentru
:nc5lzirea m5r$ii.
/entru transportul m5r$urilor cu densitate $oarte mare se utilizeaz5 containerele semi3
:nalte& cu caracteristici asem5n5toare celor standardizate I%1 dar au :n5l6imea apro-imativ pe
jumatate.
8n transportul interna6ional al m5r$urilor containerizate& su) si'iliul vamal&
containerele tre)uie s5 corespund5 cerin6elor sta)ilite prin Conven6ia 4amala a Containerelor
ET7e Customs Convention o$ ContainersF care& :n esen65& prev5d urm5toarele<
aF imposi)ilitatea scoaterii sau introducerii m5r$urilor :n containere& $5r5 a l5sa urme
vizi)ile sau $5r5 ruperea si'iliului vamal?
)F si'iliile vamale s5 poat5 $i $i-ate simplu ;i e$icient?
cF containerele s5 nu con6in5 spa6ii t5inuite& unde s5 poat5 $i ascunse m5r$uri?
dF toate spa6iile pentru m5r$uri s5 $ie u;or accesi)ile inspec6iei vamale.
8ndeplinirea cerin6elor men6ionate asi'ur5 simpli$icarea controlului vamal ;i
accelereaz5 mi;carea tra$icului de containere.
8n ceea ce prive;te transportul produselor a'ricole ;i alimentare& containerele sunt
ast$el construite :nc9t s5 previn5 in$estarea ;i contaminarea ;i s5 asi'ure condi6ii
Pagina 21 din 89
corespunz5toare de :nma'azinare ;i transport& pentru a evita alterarea. #up5 $iecare $olosire&
containerele :n care s3au transportat produse a'ricole sau aliementare se spal5 ;i se
dezin$ecteaz5.
%tandardele prev5zute :n Conven6ia 4amal5 sunt& periodic& supuse revizuirii
interna6ionale 6in9ndu3se seama de dezvoltarea te7nic5 ;i de elementele noi& ce apar pe
parcurs.
Conven6ia Interna6ionala pentru %i'uran6a Containerelor& :nc7eiata la Ieneva :n 10.2&
prevede ca toate tipurile de containere s5 $ie testate& certi$icate ;i e-aminate asupra duratei de
$unc6ionare. Certi$icatul de si'uran65 EC%C %a$etU AprovalF ela)orat de autoritatea 65rii
respective& cuprinde urm5torele <
6ara ;i num5rul de apro)are?
data $a)rica6iei?
num5rul de identi$icare?
'reutatea ma-im5?
'reutatea ma-im5 a m5r$ii?
limita minim5 de rezisten65?
limita ma-im5 de rezisten65?
data primei veri$ic5ri?
iF data ultimei veri$ic5ri.
%olu6ia cea mai avantajoas5 pentru :m)un5t56ire a ritmului de :nc5rcare desc5rcare&
pentru evitarea avarierii m5r$urilor ;i lipsurilor din
con6inut a $ost '5sirea unor metode ;i mijloace care s5 asi'ure deplasarea ;i
manipularea unit56ii de sarcin5& care 'rupeaz5 mai multe :nc5rc5turi mici& $orm9nd un
ansam)lu omo'en u;or de manipulat cu utilaje adecvate EautostivuitoareleF.
Ini6ial acest deziderat a $ost :mplinit prin $olosirea :n aceste opera6ii a paletului care
nu este altceva dec9t o plat$orma de dimensiuni mici& con$ec6ionat5 cel mai adesea din dulapi
de lemn $i-ate la intervale de ni;te )are suport. /e aceast5 plat$orma se stivuiesc m5r$urile
'enerale cu caracter c9t mai omo'en& iar ansam)lul $ormat din palet ;i m5r$urile stivuite pe el
urmeaz5 opera6iunile ulterioare de ridicare la )ord& de stivuire :n ma'aziile navei ;i de
desc5rcare :n portul de destina6ie.
Pagina 22 din 89
8n timpul acestor opera6iuni mar$a r5m9ne pe palet& ceea ce duce la scurtarea duratei
de manipulare si evitarea avariilor. nele nave specializate :n transportul :nc5rc5turii
paletizate au $ost constuite cu por6i :n )ordaj care asi'ur5 :nc5rcarea orizontal5 a pale6ilor.
/ale6ii se construiesc din lemn& material plastic& aluminiu si permit manipularea lor cu
autostivuitorul de la uscat ;i :n ma'aziile navei.
/ale6ii au dimensiuni determinate de m5rimea& $orma ;i cate'oria m5r$ii transportate.
I%1 recomand5 * tipuri de pale6i cu dimensiunile<
1((( mm - "(( mm E4(C-32CF?
12(( mm - "(( mm E4(C-32CF tipul ,?
12(( mm - 1((( mm E4"C-4(CF tipul A?
12(( mm - 1!(( mm E4"C-!4CF?
12(( mm - 1"(( mm E4"C-.2CF.

#imensiunile standard ale pale6ilor
Tipul paletului B,C B+C
2un'ime 1&2( m 1&2( m
2atime (&"( m 1&(( m
Jrecvent $oliste in ,uropa An'lia& %A
Pagina 2 din 89
#intre ace;tia sunt cel mai des $olosi6i al doilea ;i al treilea tip care pot $i :nc5rca6i cu
autostivuitorul :n containere? pale6ii de tip , ocup5 circa .(L din spa6iul unui container& cu
l56imea e-terioar5 de 2&43" m E"PF ;i sunt pentru ,uropa& iar cei de tipul A ocup5 apro-imativ
"0L din spa6iul unui
container standard ;i sunt pentru An'lia& %A ;i America Central5. /ale6ii de tip A
sunt mai sta)ili ;i mai rezisten6i dec9t tipul ,.
8n unele porturi pot $i :nt9lni6i pale6i cu alte dimensiuni& nestandardizate? au o
construc6ie de dimensiuni care dau rezultate )une :n portul respectiv.
#upa constructia lor& paletii pot $i<
simpli E cu o $a65F?
)F du)li E cu dou5 $e6e cea in$erioar5 av9nd rolul de suportF?
cF reversi)ili E cu am)ele $e6e utiliza)ile ca suport de :nc5rcareF?
dF reversi)il5 cu aripi.
/entru anumite m5r$uri se $olosesc ;i pale6ii cu montan6i ;i pale6i3cutie E)o-palletF.
/aletizarea m5r$urilor este procedeul prin care o cantitate de mar$5 poate $i asam)lat5&
ca la pac7etizare& put9nd $i manipulate ;i deplasate ca
un sin'ur colet cu ajutorul utilajelor mecanice& :n vederea stivuirii :n ma'azia navei.
%tivuirea m5r$ii paletizate :n ma'aziile navei tre)uie s5 se $ac5 cu mult5 aten6ie&
asi'ur9ndu3se amararea pale6ilor cu mar$a ;i :nvelirea lor cu mu;amale sau cu $oi de
polivinilin.
n stivaj incorrect duce la avarierea m5r$urilor ;i respectiv la reclama6ii ;i preten6ii
din partea primitorului.
/aletizarea a redus durata de :nc5rcare>desc5rcare a navelor& a redus timpul necesar
pentru pontarea co6adelor cu mar$a& a simpli$icat opera6iile de predare3primire ;i ceea ce este
mai important pale6ii pot $i :nc5rca6i c7iar :n $a)rica de unde sunt transporta6i direct pe c7eu
$5r5 s5 $ie nevoie de manipul5ri suplimentare.
Containerizarea este procedeul de introducere a m5r$urilor :ntr3un container ;i
transportarea lui de la produc5tor la consumator& realiz9ndu3se transportul operativ din poart5
:n poart5.
Pagina 2! din 89
Containerul este o cutie de dimensiuni standard& de construc6ie special5 ;i su$icient de
rezistent5& care :i asi'ur5 o $olosire repetat5& cu piese de prindere solide ce3i permit o
manipulare u;oar5 si si'ur5& :n care intr5 o anumit5 cantitate de mar$5& u;or de introdus si de
scos. #in de$ini6ie se desprinde caracterul permanent al acestui utilaj intermediar de transport&
ro)uste6ea construc6iei sale ;i a pieselor au-iliare care3i asi'ur5 manipularea& deplasarea ;i
amararea. Are un volum de cel pu6in 1 mN E3*&* pcF.
rm5toarele ar'umente vin s5 con$irme avantajele transportului m5r$urilor :n
containere<
reducerea duratei de sta6ionare a navei :n port ;i :n consecin65 utilizarea mai e$icace a
navei si danei?
per$ec6ionarea procesului de trans)ordare a m5r$urilor care se $ace $5r5 pierderi ;i $5r5
manipul5ri repetate?
reducerea duratei scurse :ntre $a)ricarea produselor ;i darea lor in consuma6ie?
realizarea unei protec6ii mai )une a m2r$urilor :mpotriva consecin6elor ne$aste ale
vremii rele ;i :mpotriva $urtunilor?
reducerea c7eltuielilor de pontaj la :nc5rcare ;i la desc5rcare.
Ideea transportului m5r$urilor :n containere este vec7e& dar a devenit un procedeu
comun :ncep9nd cu anul 10*(. Avantul :nre'istrat de containerizare ;i de $olosirea
containerelor este unic in istoria transporturilor.
/ionierii containeriz5rii au $ost companiile americare %ea32and ;i Matson care ini6ial
au $5cut mari investi6ii :n trans$ormarea navelor& :n amenajarea terminalelor ;i :n construc6ia
containerelor. %ea32and a :nceput tranportul m5r$urilor :n containere :n anul 10!* :n 1ceanul
Atlantic de +ord. /u6in mai t9rziu a $ost or'anizat transportul containerelor :ntre coastele
estice ale Americii si ,uropa de 4est& $olosind :n aces scop trei nave& dintre care una era
trans$ormat5 :n nav5 portcontainer. %e transportau containere cu o lun'ime :ntre 2"P si 32P.
n moment important :n :ncurajarea ;i dezvoltarea transportului de m5r$uri :n
containere& a $ost adoptarea dimensiunilor interna6ionale standard de or'aniza6ia I%1
EInternational %tandards 1r'anizationF& la Moscova :n anul 10!..
Important de re6inut este $aptul c5 aproape 0(L din m5r$urile 'enerale transportate pe
mare se preteaz5 la containerizare cu mari avantaje. Av9nd :n vedere dezvoltarea rapid5 a
sistemului& :n ultimul timp& se apreciaz5 c5 :n viitor transportul m5r$urilor :n containere va
ca;ti'a $oarte mul6i adep6i.
Cu trei decenii :n urm5 :n opera6iunile portuare au $ost introduse autostivuitoarele
capa)ile s5 manipuleze mai multe colete 'rupate :ntr3unul sin'ur& cu o 'reutate de ordinul
Pagina 2" din 89
tonelor& s5 le deplaseze dintr3un loc :n altul ;i s5 le stivuiasc5 p9n5 la o :n5l6ime destul de
mare. 8n acela;i timp a ap5rut ;i necesitatea monodimension5rii coletelor :n ideea acceler5rii
:nc5rc5rii ;i desc5rc5rilor. /rin per$ec6ionarea din punct de vedere te7nic a
autostivuitoarelor& s3a urm5rit marirea capacit56ii de ridicare a acestora la 2*33( tone.
/aletizarea ;i containerizarea m5r$urilor& care se completeaz5& constituie ast5zi
te7nolo'ii de transport c5rora li se acord5 o importan65 deose)it5& at9t :n tra$icul intern& c9t ;i
:n tra$icul interna6ional& datorit5 multiplelor avantaje te7nice ;i economice pe care le o$er5.
/arerea speciali;tilor :n transporturi este $ormulat5 :n ideea c5 B$olosirea transportului
:n containere este mai 7ot5r9toare pentru comer6 ;i industrie dec9t a $ost :n secolul trecut
trecerea de la nava cu vele la nava cu a)urC. A$irma6ia se dovede;te vala)il5& av9nd :n vedere
dezvoltarea spectaculoas5 pe care a cunoscut3o aceast5 nou5 te7nic5 de transport pe plan
mondial.
n alt procedeu de realizare a :nc5rc5turii multiple a $ost $olosirea )arjelor
rectan'ulare de c9teva sute de tone care plutesc pe apa :nainte de :nc5rcare sau dup5
desc5rcare. %unt transportate de nave purt5toare de )arje& $iind manipulate cu cranice sau
elevatoare.
2.4. R,I2I #, %TI4IR,
Toate activit56ile des$5;urate la uscat& pe plat$orma portuar5 ;i :n terminal privind
:nc5rcarea ;i stivuirea containerelor la )ord& nu a)solv5 pe comandant de r5spunderea pe care
o poart5 :n mod unilateral ;i :n totalitate pentru si'uran6a navei proprii. #e aceea se cere din
partea o$i6erilor )ordului aten6ie ;i r5spundere pentru condi6iile :n care sunt preluate
containerele la )ord& not9nd $iecare nere'ul5 ;i ac6ion9nd :n cosecin6a. %e va urm5ri pozi6ia ;i
etic7etarea containerelor cu m5r$uri periculoase& si'uran6a m5r$urilor :n container Ec9nd poate
$i o)servat5F& controlul temperaturii Ela containerele $ri'ori$iceF.
1$i6erii tre)uie s5 se consulte permanent cu indica6iile de la uscat& pentru a $i la curent
cu ultimele in$orma6ii privind pozi6ia $iec5rui container :n car'o3planul 'eneral& cu 'reutatea
containerelor& datele privind sta)ilitatea navei& alte calcule necesare :nainte de plecare din
port.
Pagina 2# din 89
Containerele care sosesc la )ord $5r5 si'iliu sau lac5t& vor $i imediat veri$icate cu
reprezentantul :nc5rc5torului ;i se va solicita or'anul vamal pentru :ntocmirea unui act de
constatare ;i aplicarea unui nou si'iliu.
%tivuirea containerelor se $ace& de re'ul5& :n linie de la prova la pupa. #ispunerea
transversal5 poate produce neajunsuri :n cazul ruliurilor ample ;i violente& prin deplasarea
m5r$ii :n interior& $or6area u;ii ;i dispersarea con6inutului. C9nd este posi)il de ales& este de
pre$erat a;ezarea unui container de 4( picioare peste dou5 containere de 2( picioare ;i nu
invers. Ireutatea containerului este repartizat5 pe cele patru capete EcolturiF interioare& de
acest lucru tre)uind s5 6in5 cont la repartizarea 'reut56ilor pe punte. nele nave au pe punte
puncte special :nt5rite pentru pozi6ionarea containerelor.
Containerele desc7ise lateral nu vor $i stivuite la e-tremit56i& evit9ndu3se e-punerea
lor direct5 v9nturilor ;i intemperiilor.
Containerele cu animale vii vor $i :nc5rcate :n locuri u;or accesi)ile& pentru ca
ec7ipajul s5 poat5 des$5;ura :n condi6ii corespunz5toare activitatea de 7ranire& adapare ;i
cur56enie.
#e si'uran6a containerelor :nc5rcate pe punte raspunde nava& cu toate c5 nu armatorul
este interesat :n tranportul acestora pe punte. ,ste important ca toate le'5turile de amarare s5
$ie )ine :ntinse& dar nu $or6at ca s5 avarieze containerele :n punctele de prindere.
8n navele celulare containerele sunt a;ezate unul desupra altuia prin '7idaje& $5r5 s5
$ie nevoie de $i-5ri suplimentare. nele nave au '7idaje asem5n5toare ;i pe punte.
Containerele asezate unul deasupra altuia& $5r5 e-isten6a '7idajelor tre)uie s5 $ie amarate
si'ur prin cuplaje du)le& c7ei de :mpreunare& c9rli'e& s9rme prinse :n locurile indicate de
constructor. /orturile moderne sunt toate dotate cu terminale de containere& cu instala6iile&
mecanismele ;i utilajele necesare manipul5rii containerelor.
%copul $inal al transportului m5r$urilor :n containere& este sosirea m5r$urilor la
destina6ie :n cele mai )une condi6ii de conservare& neavariate& in timpul cel mai scurt posi)il
;i cu c7eltuieli de manipulare ;i transport
minime. /entru aceasta& o 'rij5 deose)it5 tre)uie acordat5 m5r$urilor :nc5 de la
introducerea lor in containere.
Containerele sunt manipulate :n interiorul terminalului& precum ;i de pe un mijloc de
transport pe altul& cu mijloace speciale. Containerele tip I%1 au practicate ori$icii pentru a
putea $i manipulate cu $orDli$t3ul.
Pagina 2$ din 89
2a stivuitorul propriu3zis s3a adau'at un dispozitiv special denumit Bpi''U3paDerC&
$olosit :n special pentru ridicarea containerelor de pe ;asiuri ;i :nc5rcarea>desc5rcarea lor pe
va'oane.

J1RW2IJT
/entru manipularea containerelor :n supra$a6a de manevra a terminalului ;i stivuirea
acestora pe vertical5 ;i orizontal5 se $olose;te ec7ipamentul denumit Bstraddle carriersC.
Pagina 28 din 89
%TRA##2, CARRI,R
Mul6i operatori pre$er5 $olosirea macaralelor ;i 6asiurilor sau trailerelor& acestea
permi69nd o manipulare mai $le-i)il5 ;i mai e$icient5 a containerelor pe c7eu ;i o adaptare
mai u;oar5 la mecanizarea proceselor te7nolo'ice. Acolo unde se $olose;te sistemul de
macarale& Bstraddle carriersC reprezint5 mijloace de completare.
Cu )une rezultate sunt $olosite trailerele cu auto3incarcator pentru manipularea
containerelor& in special la locul e-peditorului.
8nc5rcarea>desc5rcarea containerelor pe nav5 poate $i e$ectuat5 cu instala6ii de c7eu
sau mai rar& cu macarale montate pe nava port3container. /entru manipulare se $olose;te un
Bspreder cadruC& care se prinde de container ;i care permite introducerea sau scoaterea
containerelor din celulele navei. 8n mod uzual& sprederul este suspendat pe patru ca)luri ;i
Pagina 29 din 89
este prev5zut la $iecare col6 cu dispozitive adectave prinderii ;i $i-5rii containerului.
%prederul se cupleaza de partea superioara a containerului& asi'ur9nd ridicarea pe verticala a
$eic5rui col6. /oate $i manevrat direct de macara'iu sau vincier.
/entru ridicarea containerului se mai poate $olosi ;i o ram5 metalica solid5& cu patru
c9rli'e at9rn9nd vertical& care sunt introduse manual :n loca;urile practicate :n col6urile
superioare ale containerului. C9rli'ele se prind cu v9r$ul e-terior pentru mai mult5 si'uran65
;i pentru ca decuplarea s5 $ie mai u;oar5. Containerele mai mari nu se manipuleaz5 direct cu
c9rli'e. /entru aceasta se $olosesc spredere de di$erite tipuri.
/entru ca :nc5rcarea navei :n terminal s5 se e$ectueze cu ma-im5 si'uran65& adeseori&
:n practica& containerele sunt a;ezate pe plat$orma portuar5 potrivit a;a numitului pre3
car'oplan& copie a modului cum vor $i stivuite la )ord.
2a intocmirea pre3car'oplanului se 6ine cont de urm5torii $actori<
aF sta)ilitatea navei?
)F capacitatea d@?
cF rota6ia porturilor?
dF mi;carea containerelor 'oale?
eF pro'ramul pentru :nc5rcarea viitoare?
$F m5suri pentru :nc5rcarea corespunz5toare a containerelor cu m5r$uri periculoase?
'F m5r$uri a'a)aritice.
2.4.1. Re'uli de stivuire ;i amarare a m5r$urilor :n containere
2a stivuirea ;i amararea m5r$urilor :n containere& tre)uie respectate urm5toarele
re'uli<
:nainte de :nceperea stivuirii m5r$urilor :n containere se va $ace o inspec6ie asupra
st5rii te7nice ;i a cur56eniei acestuia?
m5r$urile vor $i stivuite :n container& dup5 un plan de :nc5rcare e-ecutat la scar5& :n
sec6iunea vertical5 ;i orizontal5?
reparti6ia m5r$urilor :n interiorul containerului va $i $acut5 pentru a evita de$ormarea
acestuia?
m5r$urile 'rele vor $i stivuite :n partea in$erioar5 a containerului& iar cele u;oare
deasupra celor 'rele?
Pagina % din 89
:n stivuirea m5r$urilor :n container se va $ace uz de )racuri& care pot prelua 'reutatea
m5r$urilor ;i le vor proteja totodat5? :n amararea m5r$urilor u;oare& $recvent se $olosesc saci
din cauciuc& um$la6i cu aer? ace;tia pot $i utiliza6i :n mod repetat ;i sunt de di$erite m5rimi? :n
acela;i scop se pot utiliza l5zi 'oale sau cutii din carton 'oale?
mar$a va $i asi'urat5 :mpotriva deplas5rii :n interiorul containerului < acesta este
prev5zut :n interior cu oc7e6i $olosi6i la amararea m5r$urilor? o aten6ie deose)it5 va $i acordat5
stivuirii m5r$urilor :n apropierea u;ii containerului?
)utoaiele care con6in m5r$uri lic7ide se vor stivui pe dou5 r9nduri de )racuri& pentru
protec6ia :mpotriva scur'erilor. #ac5 :n acela;i container sunt :nc5rcate ;i alte m5r$uri&
acestea vor $i stivuite deasupra )utoaielor pentru acela;i motiv?
stivajul pentru m5r$urile :n saci se va $ace altern9nd r9ndurile E pe lun'ime ;i pe
l56imeF? o mare operativitate este permis5 de mar$a paletizat5? $recvent se :nt9lne;te& :n
containere& mar$5 paletizat5& spa6iile 'oale r5mase $iind umplute cu m5r$uri :n saci& in scopul
$olosirii optime a spa6iului din interiorul containerului?
containerele care con6in m5r$uri periculoase vor avea aplicate etic7ete interna6ionale
corespunz5toare? $aptul c5 $orma e-terioar5 a containerelor& indi$erent de con6inut& este
aceea;i& $ace o)li'atorie scoaterea :n eviden65 a acelora care con6in aceste m5r$uri?
centrul de 'reutate al m5r$ii din container tre)uie p5strat c9t mai aproape de centrul de
'reutate al containerului? :n caz contrar& cei care manipuleaza containerul tre)uie aviza6i? :n
cursul transportului com)inat& containerul este manipulat cu di$erite tipuri de ec7ipament?
personalul care3l manipuleaz5 tre)uie s5 $oloseasc5 tipul de ec7ipament potrivit?
'reutatea m5r$ii din container nu tre)uie s5 depa;easc5 capacitatea ma-im5 a acestuia?
depa;irea 'reut56ii ma-ime poate duce la deteriorarea containerului ;i a continutului?
dac5 e-ist5 riscul ca mar$a s5 murd5reasca pere6ii containerului& se vor $arda pere6ii cu
materialul corespunz5tor E79rtie& plastic etcF? de alt$el& pe u;a $iec5rui container este
men6ionat5 :n scris o)li'a6ia primitorului de a inapoia containerul curat ;i apt pentru a putea
$i $olosit dinou?
m5r$urile alese pentru acela;i container vor avea proprieta6i $izico3c7imice
asem5n5toare& ast$el :nc9t s5 nu se contamineze?
dup5 stivuirea m5r$urilor :n container& u;ile sau tenda cauciucat5 care acoper5
containerul E:n cazul celor care se :ncarc5 prin partea superioar5F& tre)uie :nc7ise cu aten6ie ;i
si'ilate de c5tre %erviciul 4amal? acest si'iliu va $i des$5cut numai de or'anul vamal? vama
:;i rezerv5 dreptul ca& uneori& s5 veri$ice con6inutul containerului& cu o)li'a6ia de a aplica
dinou si'iliul?
Pagina 1 din 89
pentru ca stivajul din interiorul containerului sa nu $ie deranjat& 6n timpul manipul5rii
acestuia de la un mijloc de transport la altul& se va evita :nclinarea lui& precum ;i lovirea
containerelor din apropiere.
#up5 ce mar$a a $ost :nc5rcat5 si stivuit5 in interiorul containerului& :n vederea
transportului din poart5 :n poart5& acesta este transportat cu di$erite mijloace. /entru
protejarea containerului ;i con6inutului& :n timpul transportului va $i evitat5 deplasarea lui
prin $olosirea pieselor de col6 Eale sistemului I%1F.
2.4.2 Re'uli de stivuire ;i amarare a containerelor la )ordul navei
8n timpul e-ploat5rii navei portcontainer ;i :n special :n des$5;urarea opera6iunilor de
:nc5rcare>desc5rcare ;i transport& se recomand5 respectarea anumitor re'uli.
/rincipalele re'uli sunt urm5toarele<
la :ntocmirea planului de :nc5rcare Ecar'oplanF& se va urm5ri ca :nc5rcarea s5 :nceap5
cu containerele care au o 'reutate mai mare& cele cu 'reutate mai mic5 urm9nd s5 $ie
:nc5rcate pe covert5? :nc5 de la sosirea :n terminal& containerele sunt :mp5r6ite :n patru
cate'orii de 'reutate< mai u;oare de 1( tone& :ntre 1(31* tone? :ntre 1*32( tone ;i mai 'rele de
2( tone?
planul de :nc5rcare a containerelor pe covert5 tre)uie s5 prevad5 urm5toarele spa6ii de
acces :ntre stive<
spa6iul de acces al ec7ipajului de cel putin !1 cm :ntre stivele de containere ;i
$als)ord?
spa6iul de acces pentru inspectarea sistemului de amarare de cel pu6in .! cm :ntre
r9ndurile transversale de containere?
spa6iul de acces de cel putin .! cm pentru containerele ale c5ror parte superioar5 se
poate desc7ide& :n vederea ventila6iei m5r$ii?
planul de :nc5rcare a containerelor pe covert5 va 6ine cont de $aptul c5 instala6ia de
incendiu& tu)urile sondelor la tancuri ;i manevrele de covert5 tre)uie s5 $ie :n orice moment
accesi)ile?
containerele vor $i stivuite pe nav5 cu u;a spre pupa navei?
Pagina 2 din 89
orice nava portcontainer va avea un sistem de amarare a containerelor pe covert5& cu
instala6ii permanente ;i elemente ata;a)ile& proiectate pentru 'reutatea ;i dimensiunile
containerelor ce vor $i stivuite ;i transportate pe covert5?
sistemul de amarare a containerelor pe covert5 va $i prev5zut cu :ntinz5tori care s5
permit5 :ntinderea amarajului atunci c9nd acesta se sl5)e;te?
sistemul de amarare va $i ales :n $unc6ie de condi6iile meteorolo'ice din zonele de
navi'a6ie :n care se des$5;oar5 c5l5toria?
calculul rezisten6ei sistemului de amarare se $ace pentru :nc5rc5turi admise pe coverta
cu un coe$icient de si'uran65 e'al cu 3?
nava nu va putea p5r5si portul :nainte de a e$ectua calculul de sta)ilitate ;i asiet5&
precum ;i studiul cur)ei de sta)ilitate? numai :n momentul :n care comandantul navei este
convins c5 :n5l6imea metacentric5 este su$icient de mare pe toat5 durata c5l5toriei Eav9nd :n
vedere ;i consumul de com)usti)il p9n5 :n portul de destina6ieF& nava poate ie;i :n mare? la
portcontainerele din 'enera6ia a III3a& calculul inal6imii metacentrice se $ace cu calculatorul
de la )ord? :n timpul calatoriei& sta)ilitatea transversal5 poate $i oric9nd veri$icat5 cu ajutorul
calculatorului.
o aten6ie deose)it5 se va acorda m5r$urilor periculoase Eprev5zute :n codul IM#IF.
/lanul de :nc5rcare va indica pozi6ia e-act5 a containerelor care con6in aceste m5r$uri.
2.4.3. Transportul m5r$urilor periculoase :n containere
Introducerea containeriz5rii :n transportul m5r$urilor periculoase a dus la m5rirea
considera)il5 a securit56ii transportului. Containerele utilizate :n acest scop tre)uie s5 $ie
su$icient de solide pentru a rezista e$orturilor posi)ile impuse de condi6iile de transport. #e
asemenea ele tre)uie :ntre6inute corespunz5tor ;i apro)ate con$orm C.I. pt Containere %i'ure.
2a :nc5rcarea m5r$urilor periculoase :n containere se va 6ine cont de compati)ilitatea
lor reciproc5. #ac5 o partida de m5r$uti periculoase $ormeaz5 numai o parte din :nc5rc5tur5
containerului va $i ast$el amplasat :nc9t la desc7iderea u;ilor accesuia la aceste m5r$uri s5 $ie
li)er. Coletele care se :ncarc5 :n containere tre)uie e-aminate cu aten6ie iar cele care nu sunt
corect am)alate& marcate ;i etic7etate vor $i re$uzate.
8n cazul transportului containerizat de m5r$uri periculoase :nc5rc5torii au o)li'a6ia de
a eli)era un certi$icat de am)alare :n container din care s5 rezulte c5 acesta a $ost curat ;i
Pagina din 89
uscat :nainte de :nc5rcare iar coletele :nc5rcate corespund din toate punctele de vedere
transportului. #e asemenea se va men6iona c5 :n acel container nu au $ost :nc5rcate m5r$uri
incompati)ile.
Containerele cu m5r$uri periculoase vor $i etic7etate pe cele 4 laturi con$orm naturii
m5r$urilor con6inute cu etic7ete de 2*( - 2*( mm. %e va :ntocmi o list5 a m5r$urilor
periculoase con6inute :n containere precum ;i un plan de :nc5rcare din care s5 rezulte clar
care sunt containerele cu m5r$uri periculoase precum ;i amplasarea lor la )ord.
2a stivuirea containerelor 6nc5rcate cu m5r$uri periculoase reciproc incompati)ile se
vor aplica unele re'uli de separare.
2a stivuirea vertical5
Containerele :nc7ise sau desc7ise nu vor $i stivuite pe aceea;i vertical5 e-cept9nd
cazul c9nd sunt separate de o punte rezistent5 la $oc ;i ap5
C9nd o su)stan65 solid5 tre)uie stivuit5 departe de alt5 su)stan65 ea poate $i stivuit5
deasupra acesteia dar nu :n vecinatate ci la o distan6a oarecare cu condi6ia ca am)ele
su)stan6e s5 $ie dispuse :n containere inc7ise.
Acolo unde se impune o separare printr3un compartiment complet containerele vor $i
separate printr3o punte rezisten65 la $oc ;i ap5 ;i nu vor $i plasate pe aceea;i verical5.
2a stivuirea orizontal5
#eparte de 3 containerele :nc7iseEpe punte sau su) punteF nu au restric6ii nici :n plan
lon'itudinal nici :n plan transversal.Containerele desc7ise vor $i separate lon'itudinal printr3
un container neutru sau printr3un perete desp5r6itor rezistent la $oc ;i ap5. 8n plan transversal
containerele desc7ise vor $i separate printr3un spa6iu ec7ivalent cu un container.
%eparat de 3 Containerele :nc7iseEpe sau su) punteF ;i cele desc7ise Epe punteF vor $i
separate lon'itudinal printr3un container neutruEsau un spatiu ec7ivalentF sau printr3un perete
despar6itor rezistent la $oc ;i ap5. %epararea :n plan transvarsal se va $ace printr3un spa6iu
ec7ivalent cu 2 containere.
2a stivuirea su) punte containerele desc7ise se vor separa printr3un perete despartitor
rezistent la $oc ;i ap5.
Pagina ! din 89
%eparat printr3un compartiment complet 3 Containerele :nc7ise sau desc7ise pe punte
vor $i separate lon'itudinal printr3un container neutru. %epararea :n plan transversal se va $ace
printr3un spa6iu ec7ivalent cu 3 containere
2a stivuirea su) punte containerele :nc7ise se vor separa printr3un perete desp5r6itor
rezistent la $oc ;i ap5 iar containerele desc7ise se vor separa prin doi pereti desp5r6itori
rezisten6i la $oc ;i ap5.
%eparat lon'itudinal printr3un compartiment complet de interven6ie 3 Containerele
:nc7ise sau desc7ise pe punte vor $i separate printr3o distan65 de 24 m. 2a stivuirea su) punte
containerele :nc7ise se vor separa prin doi pere6i desp5r6itori rezisten6i la $oc ;i ap5 $ie printr3
un perete desp5r6itor rezistent la $oc ;i ap5 ;i o distanta total5 de minim 24 m :n care
containerele se vor stivui la nu mai putin de !.1 m de peretele respectiv.Containerele desc7ise
stivuite su) punte se vor separa prin 2 pereti desp5r6itori rezisten6i la $oc ;i ap5.
%pa6iile :n care s3au :nc5rcat containere ce con6in m5r$uri periculoase suscepti)ile de a
de'aja vapori to-ici se vor ventila corespunz5tor ;i nu se vor :nc5rca :n acela;i spa6iu cu
containerele $ri'ori$ice sau alte a're'ate care pot produce sc9ntei.
+avele portcontainer $olosesc sistemul celular pentru mar$5 de su) covert5 ;i sistemul
I%1 special de cuplare ;i amarare a containerelor pe covert5. 8n 'eneral& navele portcontainer
transport5 cca 1>3 din mar$5 pe covert5. Containerele transportate pe covert5 sunt e-puse la
intemperii& atmos$era marin5& v9nturi puternice& ploi& apa de mare am)arcat5 pe covert5&
soare tropical& '7ea6a etc. #in aceast5 cauz5& deseori se :nre'istreaz5 avarii. /entru a mic;ora
num5rului acestor avarii s3au c5utat di$erite solu6ii. na dintre acestea a $ost stivuirea tuturor
containerelor su) covert5. Aceast5 solu6ie :ns5& $ace nava neeconomic5. %3a 6inut seama de
aceste inconveniente ;i s3au proiectat ;i construit nave adapta)ile la ast$el de condi;ii.
1 alt5 solu6ie a $ost marirea rezisten6ei containerului la intemperii. +ici aceasta solu6ie
nu pare avantajoas5& deoarece ar rezulta un container prea 'reu& iar elementul lui caracteristic
e$icien65 economic5 :n trasportul com)inat ar $i compromis.
1 discu6ie asupra rezisten6ei containerului la intemperii poate $i purtat5 re$eritor la
materialele $olosite :n construc6ia acestuia.
Pagina " din 89
%arcina mic;or5rii num5rului de avarii la containerele :nc5rcate pe covert5 a revenit
proiectan6ilor navali& care au sta)ilit re'uli speciale de construire ;i dotare a navelor
portcontainere.
Aceste re'uli sunt completate ;i :m)un5t56ite la $iecare nav5 portcontainer care
p5r5se;te ;antierul naval.
2.*. +A4, %/,CIA2IAAT, 8+ TRA+%/1RT2 C1+TAI+,R,21R
/entru prima dat5 :n istoria ar7itecturii navale dimensiunile coletelor ce urmeaz5 a $i
transportate sunt cunoscute cu precizie ceea ce u;ureaz5 munca proiectan6ilor. /roiectul la o
nav5 portcontainer :ncepe cu num5rul de containere Eec7ivalentul a 2(PF pe care3l va
transporta nava& aceasta $iind ;i unitatea de m5sur5 caracteristic5 pentru aprecierea m5rimii
navei.
Mar$a pe care o transporta un portcontainer& la prima vedere& este omo'en5&
containerele av9nd dimensiuni standard. Cu toate acestea ele au un $actor de stivuire di$erit&
:n $unc6ie de $elul ;i 'reutatea m5r$ii pe care o con6in.
Acest element este de mare importan65 :n :ntocmirea planului de :nc5rcare Ecar'oplanF
al navei& :n vederea asi'ur5rii unei sta)ilit56i transversale ;i a unei asiete corespunz5toare.
8n prezent& navele care pot transporta containere& pot $i 'rupate :n cinci cate'orii<
+avele portcontainer cu structura celular5 Ecellular container s7ipsF specializate :n
transportul containerelor? este cea mai comun5 nav5 de acest tip $olosit5 :nc5 de acum
aproape 3( de ani. 2a :nceput majoritatea erau car'ouri ;i petroliere convertite pentru acest
'en de transport.
+ave tip Roll31n Roll31$$ Enave R13R1F& cu o mare supra$a65 a pun6ii li)ere& la care
:nc5rcarea se $ace pe orizontal5 prin prova sau pupa. +ava poate transporta va'oane de cale
$erat5& ve7icule rutiere& trailere6 cu ;asiuri & av9nd pe plat$ormele lor containere.
+ave tip < las7& sea)ee si )ocat& capa)ile s5 transporte containere de dimensiuni
standard ;i containere cu $lota)ilitate proprie E)arajeF& cu o capacitate de :nc5rcare intre 3((
"*( td@.
+ave de construc6ie com)inat5& cum ar $i portcontainere ;i roll3on>roll3o$$ care $ac
:nc5rcarea>desc5rcarea dup5 metoda deplas5rii orizontale pe ro6i& iar stivajul containerelor se
$ace :n structur5 celular5 a navei $olosind instala6ia de ridicare ;i manipulare a )ordului.
Pagina # din 89
+ave semi3portcontainere& sunt nave conven6ionale capa)ile s5 transporte un num5r
de containere pe covert5& pe capacele 'urilor de ma'azii ;i :n unele din ma'aziile navei
special amenajate pentru acest $el de transport.
Tipurile de nave ar5tate mai sus pot avea propulsie cu tur)ine& diesel& tur)ine cu 'az
sau propulsie nuclear5 Ese a$l5 :n studiuF.
AH,2 MA,R%W 3 "3(( T,
Cele mai mari portcontainere din lume<
Ou
ilt
+ame 2en't7
o.a.
Oeam T, 1@ners
2(
(*
M%C /amela 321.( m 4*.! m 02(( M%C>/anama
2(
(*
Colom)o
,-press
33*.(.
m
42.".
m
".*( Gapa'32loUd>IermanU
2(
(4
C%C2 ,urope 334.((
m
42."(
m
"40" C7ina %7ippin' Container
2ine
2(
(3
11C2
%7enz7en
322.0.
m
42."(
m
"(!3 11C2>Gon'Don'
Pagina $ din 89
2(
(3
A-el MaersD 3*2.1(
m
42."(
m
.22!
E"3((F
MaersD %ealand>#enmarD
10
0.
%overei'n
MaersD
34!.0"
m
42."(
m
!!((
E"(((F
MaersD 2ine>#enmarD
10
0!
Re'ina
MaersD
31".24
m
42."(
m
!(((
E.(((F
MaersD 2ine>#enmarD
10
0*
11C2
Gon'Don'
2.!.(2
m
4(.((
m
*344 11C2>Gon'Don'
10
01
Gannover
,-press
204.((
m
32.3(
m
4!30 Gapa'32loUd>IermanU
10
""
Marc7en
MaersD
204.12
m
32.22
m
43(( MaersD 2ine>#enmarD
10
"4
2ouis MaersD 2.(.((
m
32.3(
m
330(
E3.((F
MaersD 2ine>#enmarD
10
"1
JranD$urt
,-press
2"...3
m
32.2"
m
343( Gapa'32loUd>IermanU
10
.2
Gam)ur'
,-press
2"...(
m
32.2(
m
3(1( Gapa'32loUd>IermanU
10
.2
ToDUo OaU 2"0.32
m
32.2!
m
20!1 1C2 t7en /X1>IO
10
.1
WamaDura
Maru
20(.((
m
32.2(
m
2*(( +YW>=apan
10
.(
%UdneU
,-press
21..((
m
3(.*"
m
1!!* Gapa'32loUd>IermanU
10
!0
,ncounter
OaU
22..31
m
3(.*!
m
1*.2 1C2 t7en /X1>IO
Pagina 8 din 89
M%C /AM,2A 3 02(( T,
+ava M%C /AM,2A a $ost construit5 de %amsun' GeavU Industries ;i a $ost lansata
in anul 2((* & la ora actual5 $iind cea mai mare nava portcontainer din lume cu o capacitate
de 02(( T, ;i un ec7ipaj de 31 de oameni la )ord. Motorul navei a $ost conceput tot de
%ansun' GeavU Industries& acesta propuls9nd nava cu o viteza de 2* de noduri& la un consum
de circa 24" tone com)usti)il 'reu pe zi. +ava m5soar5 321 metri :n lun'ime & latimea de
4*&! metri& un tonaj )rut de 1(..2(( tone. +ava este su) pavilion /anama& apar6in9nd de
Mediterranean %7ippin' CompanU EM%CF.
2.!. TRA+%/1RT2 C1+TAI+,RIAAT C1MOI+AT
#up5 cum s3a mai ar5tat& ra6iunea containeriz5rii o constituie transportul m5r$urilor
Bdin poart5 in poart5C& de la produc5tor direct la consumator& prin $olosirea containerelor& cu
Pagina 9 din 89
participarea mai multor cate'orii de transport naval& rutier& $eroviar ;i uneori aerian. n
ast$el de transport& :n totalitatea lui& care se e$ectueaz5 av9nd la )az5 un sin'ur contract de
transport& poart5 denumirea de transport containerizat com)inat.
/ractic& 'ra6ie transportului containerizat com)inat& un :nc5rcator a$lat la mare
distan65 :n interiorul 65rii :;i :nc5rc5 m5r$urile la domiciliu& :n containere standardizate le
e-pediaza pe un trailer& va'on& )arj5 sau nav5 $luvial5 p9n5 :n portul maritim ;i mai departe
pe mare ;i din nou pe uscat& p9n5 la primitor& pe )aza unui sin'ur contract de transport ale
c5rui clauze apar5 toate p5r6ile implicate ;i sta)ile;te responsa)ilit56ile pentru :ntrea'a
perioad5 :n care m5r$urile se a$lt5 :n tranzit. C5r5u;ul care e$ectueaz5 primul se'ment al
transportului com)inat este denumit c5r5u; ini6ial. /e
)aza unei in6ele'eri preala)ile :ntre c5r5u;i ;i participan6i& c5r5u;ul ini6ial semneaz5 ;i
eli)ereaz5 un conosament& care devine o)li'atoriu pentru to6i
c5r5u;ii ;i care nu poate $i modi$icat $5r5 consim65m9ntul unanim al acestora.
8n transportul containerizat a devenit o practic5 standard ca :nc5rc5torul s5 stivuiasc5
mar$a :n containere ;i la terminale s5 aplice si'iliul. M5r$urile din containere :n mod o)i;nuit&
nu sunt supuse inspec6iei atunci c9nd sunt predate c5r5u;ului. #escrierea m5r$urilor
prezentate de :nc5rc5tor tre)uie s5 $ie clar5 ;i corect5& su) rezerva r5spunderii tacite :n $a6a
le'ii. 8n a$ara situa6iilor :n care containerul este luat :n primire :n condi6ii care eviden6iaz5
e-isten6a unor avarii& c5r5u;ul ;i :nc5rc5torul vor considera :ndeplinit5 clauza contractual5
potrivit c5reia containerul este B:n stare ;i condi6ie )un5C. /rimitorul este interesat s5 prezinte
:n detaliu orice avarie constatat5 la desc7iderea containerului ;i poate solicita :nc5rc5torului
s5 pro)eze ca avariile respective nu sunt consecin6a unei 're6eli de :nc5rcare.
/articipan6ii la transportul com)inat tre)uie s5 6in5 cont de carietatea re'ulilor ;i
le'ilor aplica)ile :n realizarea contractului acest aspect constituind unul din principalele
neajunsuri ale noului sistem de transport.
+e'ocierea unui contract uni$orm de transport com)inat& reprezint5 o procedur5
destul de complicat5. na din pro)lemele mai importante o reprezint5 sta)ilirea
responsa)ilit56ii pentru pierderi ;i avarii la m5r$urile
:nc5rcate :n containere. 8nc5rc5torul& :n cazul pierderilor :n tranzit sau primitorul& :n
cazul avariilor descoperite dup5 livrare& pretinde e-isten6a unei anumite persoane c5reia
tre)uie s5 i se adreseze reclama6ia. Jiecare c5r5u;3participant dore;te s5 evite implicarea :n
ast$el de reclama6ii& :n care nu e-ist5 o responsa)ilitate individualizat5.
Pagina !% din 89
8n situa6iile liti'ioase& c9nd nu se poate localiza responsa)ilitatea& se practic5 solu6ia
ca $iecare c5r5u; s5 contir)uie la desp5'u)ire propor6ional cu navlul :ncasat.
Tot mai multe opinii sunt de parere c5 viitorul containeriz5rii depinde de sta)ilitatea
unui transport com)inat )ine or'anizat. /entru realizarea acestui dezinterat& e$orturile tre)uie
concentrate spre rezolvarea urm5toarelor pro)leme<
standardizarea dimensiunilor containerului?
sc7im)ul E$5r5 rezerveF containerelor :ntre c5r5u;i?
sta)ilirea& :ntre6inerea ;i controlul depozitelor de containere prin intermediul unei
a'en;ii neutre ;i an'ajat5 in e-clusivitate pentru lucrul cu contaienere?
sta)ilirea unui contract uni$orm de transport& o)li'atoriu pentru to6i participan6ii& pe
)aza ne'ocierii ;i $ormul5rii :n comun a clauzelor?
reducerea ca num5r ;i comple-itate& a actualelor documente cerute pentru m5r$urile
:nc5rcate :n containere?
introducerea ;i utilizarea sistemului de lucru computerizat printr3o intreprindere
specializat5& c5reia to6i c5r5u;ii tre)uie s53i $urnizeze datele necesare?
colectarea ;i distri)uirea e$icient5 a containerelor de la ;i spre terminalele portuare&
realizate prin participarea tuturor par6ilor interesate?
re'uli uni$orme re$eritoare la responsa)ilitatea :n ceea ce prive;te starea containerelor
pe timpul c9t se a$l5 :n custodia unei anumite persoane?
convenirea asupra unei metode uni$orme de tratare ;i rezolvare a reclama6iilor.
/entru ca sistemul s5 $unc61ioneze e$icient& el tre)uie instituit ;i or'anizat :ntr3un
cadru optim& 6in9nd cont de necesitatea unui $lu- de m5r$uri intens ;i constant& de
pro)a)ilitatea pro$esional5 ;i puterea economic5 a $iec5rui c5r5u; participant& :nc5rc5tor ;i
primitor& de in$rastructura care tre)uie s5 $ie de un :nalt nivel te7nic ;i $unc6ional.
Revenind la pro)lema armatorului care introduce :n cadrul sistemului nave deose)it
de costisitoare& 'rija num5rul unu a acestuia tre)uie sa $ie e-ploatarea operativ5 a navelor
sale& reducerea turnusului la minim posi)il. Realizarea acestui deziderat este posi)il prin
$olosirea unor porturi )ine ec7ipate& cu terminale moderne ;i prin colectarea de m5r$uri
containerizate corespunz5tor capacit56ii navei ;i 'ata pentru :nc5rcare :nainte de sosirea
acesteia in port.
8n practic5 sunt destul de $recvente cazurile :n care nu toate containerele necesare
:nc5rc5rii complete a navei sunt disponi)ile :ntr3un sin'ur port. 8n ast$el de cazuri se pune
Pagina !1 din 89
:ntre)area < este mai )ine sa mer'i cu nava dintr3un port :n altul pentru completare& sau s5
colectezi toate containerele :n primul portZ #e re'ul5& dac5 num5rul containerelor :n
completare este mic ;i porturile apropiate& armatorul pre$er5 s5 :ncarce toate
containerele :n primul port. ,vident& o situa6ie contrarie impune varianta escalei navei :n al
doilea port. /entru $iecare situa6ie :n parte 7ot5r9rea este luat5 numai :n )aza unui calcul de
e$icien6a.
#atorit5 costului ridicat al navei port3container& armatorul dore;te s5 limiteze escalele&
:n m5sura :n care este posi)il& la un port pentru :nc5rcare ;i altul pentru desc5rcare. #in
aceast5 dorin65 s3a n5scut serviciul $eeder E$eeder serviceF. +ave de dimensiuni mai mici& de
re'ul5 costiere& construite special sau adaptate pentru a $i capa)ile s5 manipuleze containere
operativ ;i e$icient& e$ectueaz5 colectarea containerelor dintr3o zon5 'eo'ra$ic5 mai restr9ns5
;i le transport5 :n porturi de )az5 unde $ace escala nava port3container ;i apoi preia de la
aceasta containere pe care le disperseaz5 dup5 cum e cazul :n zone apropiate.
J,,#,R %GI/
+avele $eeder pot $i ac7izi6ionate de compania de nave port containere& sau :nc7iriate.
%e pare c5 a doua variant5 este pre$erat5 cel pu6in din dou5 motive< costul ridicat al navelor
port3container& care reduce su)stan6ial poten6ialul de investire a capitalului :n alte direc6ii& ;i
conducerea navelor& care :n activitatea de $eeder& cu speci$icul ei& este l5sat5 pe seama unor
e-per6i :n materie& av9nd drept consecin65 direct5 reducerea r5spunderii companiei de nave
port container.
Pagina !2 din 89
Cap. III R122 T,RMI+A22I #, C1+TAI+,R,
I+ TRA+%/1RT2 C1+TAI+,RIAAT
,H/21ATAR,A T,RMI+A2,21R #,
C1+TAI+,R,
8n ceea ce prive;te apartenen6a containereleor utilizate :n cadrul sistemului&
majoritatea armatorilor ;i3au :ndreptat privirile spre companiile specializate la construirea ;i
:nc7irierea de containere. 8n e$ortul acestora din urma& de a r5spunde solicit5rilor& s3a :nt5rit
pozi6ia containerelor de 2( picioare ;i 4( picioare. Companiile proprietare au :n$iin6at un
anumit num5r de depozite :n toata lumea& unde containerele pot $i predate la e-pirarea
perioadei de :nc7iriere.
#ezvoltarea depozitelor de tip Bpool3neutreC depinde de m5sura :n care practica
predominant5 :n prezent& respectiv aceea a containerelor proprietate a companiilor de
navi'a6ie sau :nc7iriate de acestea& pierde treptat teren. #epozitele Bpool3neutreC apar6in
companiilor specializate& proprietare de containere& care le :nc7iriaz5 companiilor de
navi'a6ie. Jiecare container este :nc7iriat de c5r5u; pentru un anume transport. 8n momentul
livr5rii m5r$ii ultimului primitor& acesta are o)li'a6ia de a noti$ica companiei de pool ;i a
solicita instruc6iuni. #ac5 primitorul $olose;te containerul pentru m5r$urile sale de e-port& va
$ace cunoscut acest lucru& elimin9ndu3se :n acest $el returneaz5 containerul 'ol.
+ecesitatea de$inirii drepturilor ;i o)li'a6iilor e-ploatan6ilor ;i utilizatorilor de
terminale de containere a ap[rut ca urmare a dezvolt[rii rapide a transporturilor containerizate
;i a :nmul6irii corespunz[toare a terminalelor de containere.
#in punct de vedere al drepturilor este necesar s[ se $ac[ distinc6ie :ntre no6iunea de
\conservare a containerelor\& respectiv activitatea de antrepozitare containere si \e-ploatarea
unui terminal de containere\& care este le'at[ de opera6iunile de tranzit al containerelor prin
terminal. In aceasta ultima situa6ie& $unc6ia de conservare nu este dec9t o activitate
complementar[ sau cone-[ la activitatea principal[.
#i$erite tipuri de terminaie :ndeplinesc di$erite $unc6ii. 8n majoritatea contractelor de
utilizare a containerelor se prev[d :ns[ condi6ii 'enerale de $olosire. #e re'ul[& terminalele
Pagina ! din 89
din porturi& respectiv de la danele portuare& se $olosesc :n principal de companiile maritime&
:n timp ce terminalele din interior sunt destinate $olosirii de c[tre companiile maritime c9t ;i
al6i utilizatori& cum ar $i operatorii de transporturi multimodale nede6in[tori de nave maritime
si tranzitarii o)i;nui6i.
#repturile ;i o)li'a6iile utilizatorilor de terminale de containere nu di$er[ numai de
tipul terminalelor& ci ;i de le'isla6ia na6ional[&
re'lement[rile& re'ulile ;i uzan6ele porturare& le'isla6ia vamal[ portuar[& condi6iile
'enerale de e-ploatare portuar[ a terminalelor de containere ;i condi6iile care se convin prin
contract :ntre e-ploatan6i ;i utilizatorii de terminale.
2iniile maritime pot :nzestra terminalele cu mijloace de manipulare moderne. Aceast[
cooperare aduce un avantaj liniilor de navi'a6ie maritim[& :ntruc9t :nc[rcarea>desc[rcarea se
realizeaz[ :ntr3un ritm e$icient.
1ric9t de )un[ ar $i 'estiunea unui terminal& este 'reu de a se evita toate riscurile care
pot apare :n timpul e-ploat[rii.
Reducerea riscului de a avea pierderi din e-ploatarea unui terminal se poate realiza
prin :nc7eierea de contracte cu liniile maritime contin9nd clauze de securitate ;i :nc7eierea de
contracte asi'uratorii cu utilizatorii pentru opera6iuni care nu sunt solicitate de companii
maritime& precum si realizarea de investi6ii care s[ reduca la ma-imum avariile care pot
interveni :n timpul manipul[rilor& antrepozit[rilor ;i e$ectu[rii stu$$in'ului.
Ca re'ul[& orice contract :ntre un terminal portuar ;i o linie maritim[ tre)uie s[
cuprind[<
3 enumerarea detaliat[ a presta6iilor care urmeaz[ s[ $ie realizate :n contul companiilor
maritime?
3 :nscrierea utilajelor ;i a instala6iilor de terminale portuare de containere?
3 modalitatea practic[ de realizare a presta6iilor care urmeaz[ a $i e$ectuate Es$era de
realizare a manipularilor ;i a altor serviciiF? .
3 o)li'a6iile utilizatorului :n privin6a e-ploat[rii terminalului de respectare a
re'lement[rilor ;i a condi6iilor de tranzitare prin terminalul de containere?
3 r[spunderea e-ploatantului de terminal de containere pentru pierderile& avariile si
alte pa'u)e produse de acest[ companiei de navi'a6ie maritim[?
3 pre6urile pentru serviciile acordate de terminaie& modul de e$ectuare a
pla6ilor& condi6iile de acordare de reduceri de pre6uri si suprata-elor
realizarea unor servicii cu prioritate EimediatF?
Pagina !! din 89
3 condi6iiie de tranzitare a unor containere cu mar$[ special[
Epericuloas[& cu re'im de temperatur[ etc.F?
3 durata ;i condi6iile de reziliere a contractelor?
3 jurisdic6ia aplica)il[.
1 e-ploatare e$icient[ a unui terminal se poate realiza :n cazul :n care e-ist[ un volum
minim 'arantat& prin contracte $erme& prin conven6ii 'enerale ;i mai ales prin servicii
prompte& de calitate& la pre6uri accepta)ile si $i-e pe o perioad[ de minimum un an de zile.
,ste necesar ca aceste terminale s[ posede instala6ii moderne& un personal cali$icat care s[
adapteze permanent dotarea material[ si tari$ele la evolu6ia pie6ei mondiale.
8n contracte se :nscriu clauze de revizuire si adaptare a pre6urilor in $unc6ie de cele
practicate de terminalele portuare de containere din zona respectiv[.
3.2. C2A%IJICAR,A MI R122 T,RMI+A2,21R #, C1+TAI+,R,
Clasi$icarea e-ploatan6ilor de terminale de containere
aF 3 8ntreprinderi pentru e-ploatarea instala6iilor de :nc[rcare> desc[rcare din danele
portuare $[r[ s[ pericliteze ;i activit[6i de 'rupaj EconsolidareF.
)F 3 8ntreprinderi pentru e-ploatarea instala6iilor de :nc[rcare>desc[rcare din porturile
care au si $unc6ia de a consolida containerele cu m[r$urile de parti6ii mici care tranziteaz[ prin
portul respectiv.
cF 3 8ntreprinderi de e-ploatare a unui terminal portuar polivalent care s[ asi'ure
opera6iuni de containerizare& inclusiv opera6iuni de stu$$in' si strippin'.
dF 3 Centrul portuar de consolidare containere& dar situat mai departe de dana de
operare.
eF 3 ,-ploatarea unui depozit interior de containere sau un centru de consolidare
containere situat :n interiorui unei 6[ri si le'at de port cu calea $erat[ ;i o re6ea rutier[& ;i
eventual si de o cale navi'a)il[ interioar[.
$F 3 ,-ploatant de depozit interior de containere 'oale& disponi)ile pentru a $i
e-pediate la :nc[rcare.
Pagina !" din 89
'F 3 ,-ploatant de terminal $eroviar de containere $olosite pe c[ile $erate pentru a $i
trimise la :nc[rcare sau cele primite pline pentru a $i transportate spre port sau alte destina6ii.
/ot e-ista terminale av9nd si alte $unc6ii dec9t cele enumerate& cum ar $i cur[6irea si
repararea containerelor.

T,RMI+A22 #, C1+TAI+,R, #, 2A AIII,A

3.3. /RI+CI/A2,2, ACTI4IT]Î #,%J]MRAT, #, + T,RMI+A2
#, C1+TAI+,R,
aF 3 Activit[6i des$[;urate de un terminal de containere situat la c7eiul de operare
3 :nc[rcarea>desc[rcarea containerelor pline sau 'oale la>din nav[.
3 instalarea& $i-area& scoaterea si de'ajarea de dispozitive Eca)luri& )are etc.F pentru
le'area si $i-area& aranjarea m[r$urilor in containere.
3 desc7iderea& scoaterea sau amplasarea capacurilor de )ocaperturi.
3 deplasarea containereior :n interiorul aceluia;i c7ei sau trans$erul acestora la un
alt c7ei.
3 manipularea containerelor $ri'ori$ice dup[ desc[rcarea lor de la nave sau :nainte de
inc[rcarea lor pe nave& inclusiv controlul si men6inerea re'imului de temperatur[ solicitat de
mar$[& )ran;area si de)ran;area acestora :n cazul mi;c[rii.
Pagina !# din 89
3 recep6ionarea& livrarea ;i trans$erul spre interiorul terminalului a containerelor pline
sau 'oale ;i>sau a materialelor cone-e.
3 desc[rcarea containerelor pline sau 'oale de pe ;asiuri& remorci& va'oane de cale
$erata ;i )araje sau :ncarcarea containerelor pline sau 'oale pe acelea;i mijloace de transport.
3 or'anizarea :nc[rc[rii ;i stivuirea containerelor pe nave.
3 inspectarea st[rii containerelor ;i a materialului cone- ca ;i a remorcilor& precun ;i
inspectarea si'iliilor ;i etic7etelor aplicate& :ntocmirea protestului la nava sau reclama6iei la
celelalte mijloace de transport atunci cand este cazul.
3 antrepozitarea temporar[ a containerelor de import pline :nainte de a $i predate
destinatarului sau predate la alte mijloace de transport ;i>sau a containerelor pline pentru
e-port :nainte de e-pediere& 6in9nd cont de perioada li)er[ de ta-are de depozitare $i-at[.
3 antrepozitarea containerelor 'oale :n $unc6ie de $lu-ul $iec[rui utilizator& capacitatea
terminalului ;i cerin6ele unei e-ploat[ri corespunz[toare.
3 antrepozitarea remorcilor& ;asiurilor :n condi6iile speci$icate prin contractele
detinatorii acestor mijioace sau sta)ilite prin re'ulamentul pu)licat.
3 e-ecutarea& la cererea companiilor maritime& de mici repara6ii la containere pentru a
le $ace transporta)ile pe mijloace auto.
3 primirea de conosamente& mani$este& recipise de c7ei ;i alte documente.
3 activitatea unui centru de 'rupaj situat :ntr3un terminal portuar de containere
3 primirea m[r$urilor desc[rcate din mijloacele de transport sau predarea mar$urilor <
:nc[rcate pe aceste mijioace :n con$ormitate cu cele :nscrise :n documentele primare.
3 stu$$in'ul ;i strippin'ul m[r$urilor :n>din containerele de 'rupaj E:nc[rcare >
desc[rcareF.
3 cur[6irea ;i spalarea containerelor :nainte de :nc[rcare.
3 antrepozitarea unor loturi de mar$a pentru un timp limitat dup[ e-pirarea timp3li)er
de ta-e de depozitare.
3 transportul containerelor 'oale sau pline :n>;i din centrul de 'rupaj.
3 stivuirea m[r$urilor :n containere.

3.3.1. Consolidarea m[r$urilor in containere
Pagina !$ din 89
/entru 'ruparea m[r$urilor de e-port terminalul realizeaz[ recep6ia loturilor con$orm
instruc6iunilor emise de client& pontarea& inspectarea Erezona)il[F mar$urilor ;i eli)erarea unei
recipise sau unui JCR dupa caz.
3 'ruparea m[r$urilor pentru containerizare con$orm instruc6iunilor primite de client.
3 ;ter'erea de pra$& cur[6irea containerului ;i transportul acestuia din parcul de
containere 'oale :n 7ala de stu$$in'.
3 returul containerelor pline :n parcul de containere sau& dupa caz& :nc[rcarea acestora
pe camion& va'on sau )arja.
3 stu$$in'ul m[r$urilor :n containere si includerea :n containere a listei cu m[r$uri
:nc[rcate& precum ;i a documentelor indicate de client.
3 $i-area separa6iilor necesare si :nc7iderea ermetic[ a u;ilor.
3 antrepozitarea m[r$urilor :nainte de stu$$in'& precum ;i a containerelor 'oale>pline.
3.3.2. %trippin'ul ;i deconsolidarea m5r$urilor
Activitatea de consolidare& deconsolidare ;i distri)u6ie const[ :n c9teva activit[6i
importante.
aF 3 desc[rcarea containerului intrat :n terminal pe camion& va'on sau )arja&
pozi6ionarea acestuia :n $a6a 7alei de strippin' sau transportul acestuia :n parcul de
antrepozitare la 7ala de strippin'.
)F 3 strippin'ul containereior& inclusiv pontarea ;i inspectarea rezona)il[ a m[r$ii ;i a
documentelor convenite.
cF 3 prezentarea m[r$urilor or'anelor vamale pentru eventuala inspectare ;i control.
dF 3 cur[6irea containerului desc[rcat ;i returnarea acestuia :n parcul de containere
'oale.
eF 3 e-pedierea partizilor de mar$[ destinatarilor nominati& inclusiv :nc[rcarea
partizilor pe autocamioane& va'oane sau )arje sj o)6inerea unui document de preluare de c[tre
carau;.
$F 3 antrepozitarea partizilor ;i a coletelor desc[rcate din containere& :naintea
e-pedierii& precum ;i a containereior pline si 'oale.
3.3.3. ,-pedierea containereior complete
Pagina !8 din 89
n terminal de containere des$[;oara& :n principal& activit[6ile le'ate de e-pedierea
containerelor complete ;i anume<
3 recep6ia containerelor complete pentru a $i e-pediate :n interior?
3 v[muirea containereior complete dup[ desc7iderea acestora& inclusiv desc7iderea
coletelor& ream)alarea& deplasarea containerelor :n sectorul nominat din parcul de containere
v5muite?
3 antrepozitarea containerelor complete?
3 :nc5rcarea containereior complete pe autove7icule& va'oane sau )arje pentru a le
transporta :n interiorul 6[rii.
3.3.4. Alte activitati ale unui terminal de containere
3 desc[rcarea containerelor din autocamioane& va'oane sau )arje& transportarea
acestora p9n[ :n parcul de antrepozitare& inclusiv controlul st[rii containerelor.
3 transportarea containerelor de la locul de antrepozitare la locul de :nc[rcare pe
autocamioane& va'oane sau pe )arje& inclusiv inspectarea st[rii containerelor.
3 alimentarea cu curent electric a 'rupurilor $ri'ori$ice :naintea strippin'ului sau
pentru stocajul m[r$urilor re$ri'erate :n spa6ii $ri'ori$ice& dac[ nu sunt :nc[rcate pe camioane
$ri'ori$ice ;i controlul temperaturii.
3 $urnizarea de servicii de antrepozitare a containereior unor societa6i de6in[toare de
containere.
Con$orm proiectului de conven6ie \+I#R1IT\& la de$inirea $unc6iilor nu se scoate :n
eviden6[& ca esen6ial[& $unc6ia de conservare a containerelor. 1 :ntreprindere de e-ploatare a
unui terminal de containere nu poate $i renta)il[ dec9t dac[ perioada de sta6ionare a
containerelor din
terminal este c9t mai scurt[& adic[ :n limitele perioadei li)ere de ta-are. Acest aspect
se re$era :n mod special la terminalele din porturi unde instala6iile de :nc[rcare>desc[rcare din
nave pentru a $i renta)il e-ploatate necesit[ un $lu- mare de containere. n terminal interior
poate $i $olosit part6al ;i pentru o antrepozitare de lun'5 durat[& dar :ntr3o asemenea propor6ie
s[ nu devina un depozit.
Activitatea terminalelor de containere are ca principal scop trans)ordarea m[r$urilor
containerizate sau containeriza)ile de la un mijloc de transport la altul.
Pagina !9 din 89
#esi'ur& acestea implic[ ;i activitatea de antrepozitare at9t a m[r$urilor& c9t ;i a
containerelor& dar principala activitate a unui terminal r[m9ne aceea de trans$er al mar$urilor
;i al containerelor de la o modalitate de transport la alta.
#e;i e-ist[ 'reut[6i :n de$inirea \:ntreprinderii de e-ploatare containere\& aceasta se
poate de$ini ast$el< orice persoana juridic[& alta dec9t c[r[u;ul care realizeaza& cu titlu oneros&
manipularea containerelor ;i m[r$urilor cu ajutorul unor instala6ii de :nc[rcare>desc[rcare
inaintea& :n timpul sau dup[ transport& $ie :n )aza unei conven6ii& $ie a prelu[rii :n \prise en
c7ar'e\ a containerelor ;i a m[r$urilor din m9inile unui :nc[rc[tor& unui transportator& unui
e-peditor sau oric[rei alte persoane :mputernicite de ace;tia :n vederea remiterii lor unei alte
persoane a)ilitat[ s[ preia livrarea.
8n o)iectul acestei :ntreprinderi intr[ deci activitatea de preluare a m[r$urilor& de
stocare& antrepozitare& :ncarcare& descarcare& stivuire& ancorare ;i de conservare a calit[6ii
containerelor& m[r$urilor& remorcilor sj ;asiurilor& :n e-clusivitate :n zona care este su)
controlul ei.
3.4. TI2IAAT1R2 #, T,RMI+A2, #, C1+TAI+,R, MI RI%CRI2, C,
/1T A/]R,A 8+ TIM/2 TRA+%O1R#]RII MI A+TR,/1AIT]RII
Majoritatea contractelor ;i a conditiilor re$eritoare la serviciile $urnizate de terminale
de containere numesc solicitatorii de presta6ii ca \utilizatori\. #iversitatea \:ntreprinderilor de
e-ploatare containere\ su) aspectul 'amei de presta6ii pe care le $urnizeaz[ $ac ca ;i
utilizatorii s[ di$ere sensi)il unul $a6[ de altul.
8n tot cazul& unele terminale $ac distinc6ie :ntre un \utilizator\ care este proprietar&
c7iria;& navlositor sau cel care e-ploateaza sau 'ireaza o nav[ ;i care $olose;te serviciile unui
terminal sj reprezentantul utilizatorului care& de $apt& este mandatarul sau su)contractantul
prin care se d[ ordin.
tilizatorii pot $i deci carau;i maritimi& antreprenori de transporturi multimodale&
tranzitari& :nc[rc[tori& destinatari& carau;i rutieri ;i $eroviari. 8n $apt& un utilizator de
containere poate $i orice :ntreprindere sau persoan[ care trans)ord[& :n )aza unui contract&
containere ;i m[r$uri printr3un terminal de containere.
Anumite terminale ;i anume acelea care :ndeplinesc ;i $unc6ia de depozit interior de
containere consider[ ButilizatorC orice persoan[& societate sau :ntreprindere care accept[
instruc6iunile ;i re'ulile sta)ilite de terminal pentru prestarea unor servicii cu suportarea
Pagina "% din 89
costurilor :n con$ormitate cu tari$ele acestora. Aceasta men6iune este important[ :ntruc9t
$iecare cate'orie de utilizatori implica ;i drepturi ;i o)li'a6ii di$erite $a6[ de B:ntreprinderile
de e-ploatare a unui terminal de containereC.
Aceste drepturi sj o)li'a6ii au la )aza urmatoarele<
3 2e'isla6ia na6ional[ Ecivil[ ;i comercial[F.
3 Re'ulamentele portuare.
3 zan6ele ;i cutumele portuare.
3 Condi6iile 'enerale ;i de e-ploatare sta)ilite de autorit[6ile portuare.
3 Conven6iile ;i re'ulile Interna6ionale ERe'ulile de la Ga'ac 4is)U& Codul maritim
international pentru transport de m[r$uri periculoase& Conven6ia TIR& Re'ulile de la Gam)ur'
;i Conven6ia cu privire la transportul multimodal interna6ional de m[r$uriF.
3 Condi6iile 'enerale de e-ploatare a terminalului de containere.
3 Condi6iile contractuale speci$ice convenite :ntre :ntreprinderea de e-ploatare a
terminaiului de containere ;i utilizatori.
3.4.1. Riscuri de pierdere ;i de avarie de containere
8n perioada manipul[rilor ;i antrepozit[rii :n terminale pot apare accidente care
avariaz[ containerele& m[r$urile ;i mijloacele de transport. #e asemenea& :n timpul
antrepozit[rii se pot produce sustra'eri de containere& m[r$urile pot s[ se umezeasc[ din
cauza unei proaste manipul[ri si stivuiri a containerelor :n terminale& sau datorit[ unor
inunda6ii& iar alte ori pot s[ se produc[ incendii. /ot apare reclama6ii ;i ca
urmare a stivuirii ;i $i-[rii proaste a m[r$urilor :nc[rcate :n containere la e-pedierile
consolidate. %unt situa6ii c9nd& datorit[ volumului mare de :nc[rcari>desc[rcari de
containere din nave ;i a unei proaste etic7et[ri a containereior& se produc e-pedieri eronate a
containerelor at9t la transportul maritim& c9t ;i la intern. #esi'ur& lista riscurilor poate $i
$oarte lun'[ si deci pierderile se pot ridica la multe milioane de dolari pe an datorit[
volumuiui mare de tra$ic. Asemenea accidente nu pot $i evitate complet& dar aceasta nu
:nseamn[ c[ nu tre)uie luate m[suri de limitare a lor at9t ca num[r& c9t ;i ca valoare. #e aici
;i necesitatea sta)ilirii unor clauze contractuale care previn unele reclama6ii din partea
utilizatorilor Esau prin ela)orarea unor condi6ii 'enerale de $olosireF. /rin contracte sau
condi6ii 'enerale este necesar s[ se delimiteze clar at9t s$era de cuprindere a r[spunderii& c9t
Pagina "1 din 89
;i limita valoric[ a raspunderii pe unitate de produs Econtainer sau D'F. #e asemenea& este util
s[ se $ac[ ;i o asi'urare a acestor riscuri care& atunci cand apar consecutiv pot s[ pun[
terminalul :n situa6ia de a nu $ace $a6[ $inanciar.
3.4.2. Riscul de construire ;i $inan6are a unui
terminal de containere
/entru a construi un terminal de containere& e$ortul $inanciar este $oarte mare. #up[
unele studii 1+& se apreciaz[ c5 un terminal portuar de containere ca s[ $ie e$icient ar tre)ui
sa ai)[ un tra$ic de .(.((( 3 "(.((( containere pe an.
n asemenea terminal ar costa :n jur de *(.(((.((( _ 6in9nd cont de $aptul ca o dan5
cost5 cca * mil._& iar un utilaj de manipulat containere (&*31 mil _. Av9nd :n vedere aceste
costuri ridicate& containerizarea :n 6[rile :n curs de dezvoltare se realizeaz[ :ntr3un ritm mult
mai lent $a6[ de 6[rile dezvoltate. Cu toate acestea& nici o 6ar[ nu3;i poate permite s[ :mpiedice
l[r'irea e-portului din cauza lipsei unui terminal de containere.
/entru stimularea sc7im)urilor& or'anismele interna6ionale mani$est[ interes deose)it
pentru $inan6area unor proiecte de terminale de containere purtate c7iar :n interiorul tarii.
Containerizarea impune e-isten6a unui num[r mare de containere care s[ corespund[
din punct de vedere te7nic standardelor intema6ionale& un sistem de or'anizare a transportului
acestora din>spre porturi& terminale :n interior& o re6ea de minidepozite c9t mai apropiat[ de
e-portatori si dotarea lor corespunz[toare.
3.4.3. Acordul de $olosire a unui terminal
/rincipalele drepturi ;i o)li'a6ii ale p[r6ilor<
#e;i prevederile contractuale :n contractele de $olosire a terminalelor de containere&
at9t a celor portuare& c9t si din interior& sunt $oarte diverse& o)li'a6iile si drepturile oscileaz[
:n $unc6ie de cel care este mai puternic& respectiv& e-ploatantul sau utilizatorul.
C+C,#& analiz9nd e-perien6a ;i respectiv condi6iile 'enerale ;i contractele unor
terminale care $unc6ioneaz[ de peste 1* ani a ajuns la concluzia ca la )aza activit[6ii tuturor
terminalelor e-ist[ trei tipuri de documente interdependente :ntre ele<
aF 3 Condi6iile 'enerale de acordare a serviciilor te7nice ;i comerciale.
Pagina "2 din 89
)F 3 Acordul Econven6iaF propriu3zis& :nc7eiat :ntre terminal si utilizator.
cF 3 Tari$ele aplica)ile pe $iecare 'en de presta6ii ;i modul de calcul.
Aceasta nu :nseamn[ c[ nu e-ist[ si alte prevederi speci$ice $iecarui terminal cuprinse
:n condi6iile 'enerale sau :n acordurile propriu3zise.
Aceste trei documente pot $i considerate ca un BAcord unicC& care se nume;te
BAcordul de $olosire a unui terminalC.
3.4.4.1)li'a6iile opera6ionale ale e-ploatantului unui terminal de
containere prev[zute in acorduri ;i contracte
aF 3 %e $i-eaz5 cadrul opera6ional al acordului :n sensul c[ terminalul de containere va
asi'ura un loc de acostare& care s[ permit[ respectarea 'ra$icului de escal[ a navei& dar s[ nu
supraa'lomereze terminalul ;i va asi'ura opera6iunile de :nc[rcare ;i stivuire pun9nd la
dispozi6ie utilajele pe care le enumer[ Ecazute de acordF.
)F 3 8n unele contracte se prevede un volum de :nc[rcare>desc[rcare de containere ;i
$acilit[6ile ce se acord[ pentru containerele 'oale.
cF 3 %e mai speci$ic[ $aptul c5 utilajele terminalului corespund normelor I%1& c[ e-ist[
spa6iu su$icient pentru a $ace $a6[ tra$icului indicat de armator sau e-peditor ;i c[ :n caz de
necesitate poate realiza stu$$in'ul sau strippin'ul containerelor complete sau consolidate.
dF 3 8n con$ormitate cu le'isla6ia na6ional[ sau a autorit[6ilor locale prin contracte se
precizeaz[ $aptul ca terminalele vor $urniza m9na de lucru ;i speciali;iit necesari $unc6ion[rii
utilajelor ;i care s[ asi'ure operarea :n )une condi6ii a navei.
eF 3 8n unele acorduri se prevede o)li'a6ia e-ploatatorului de terminal de a $urniza
in$orma6iile necesare cu privire la containerele 'oale ;i pline ale companiei maritime
respective :n vederea e-ploat[rii acestora cu e$icien6[.
$F 3 8n le'[tur[ cu acostarea se poate prevede $ie o clauz[ de operare cu prioritate& ceea
ce :nseamn[ practic tra'erea la dan[ imediat dup[ intrarea navei :n port& sau se include clauza
c[ nava se va opera :n $unc6ie de posi)ilit[6ile terminalului ;i respectiv :n ordinea de intrare :n
port. 8n unele cazuri se poate 'aranta operarea cu pioritate sau la intrarea navei :n port
condi6ionat[ de sosirea navei :n ziua presta)ilit[ prin 'ra$icul c[zut :n comun de acord sau
avizat[ :n mod si'ur cu 4" de ore :nainte de intrarea :n port.
Pagina " din 89
%e poate conveni sj o alt[ $ormul[ :n sensul c[ terminalul va pune la dispozi6ia
companiei maritime o dan[ de acostare ;i un num[r de macarale port3containere :ntr3o
anumit[ zi a s[ptam9nii de la orele " la orele 24 sau alte ore.
3.4.*.1)li'a6iile utilizatorului de containere :n persoana
companiilor maritime
aF3 8n porturile unde sunt mai multe terminale sau porturi concuren6ionale :n zon5 se
:nscrie& :n sensul o)6inerii unor condi6ii tari$are mai )une& o)li'a6ia de a $olosi e-clusiv
instala6iile ;i celelalte $acilit[6i ale terminalului& cu precizarea c[ numita companie maritim[
va utiliza numai
acest terminal Edin port sau din zona respectiv[F pentru opera6iunile de
:nc[rcare>desc[rcare containere sau stu$$in'.
)F 3 8n le'atur[ cu in$orma6iile ce sunt necesare terminalului portuar& compania
maritim[ se an'ajeaz[ s[ $urnizeze date E:ntr3un anumit termenF le'ate de num[rul
containerelor care urmeaz[ s[ :ncarce& con6inutul acestora& o)li'a6ia de a semnala orice
modi$icare cu privire la eventuala sc7im)are a pro'ramului de operare& in$orma6ii cu privire
la containerele de import sau tranzit necesare :ndeplinirii $ormalit[6ilor vamale& precum ;i
avizarea din timp a containerelor care urmeaz[ s[ descarce sau care vor sosi :n port pentru
operare& cu re'im de temperatur[ dirijat[ sau a celor care necesit[ precau6ii speciale de
antrepozitare ;i manipulare. #atele cu privire la :nc[rcare uneori nu sunt cunoscute de nav[ ;i
atunci vor $i $urnizate de a'entul s[u din port.
8nainte de tra'ere la dan[& compania maritim[ este o)li'at[ s[ $urnizeze o list[
separat[ cu containerele care dep[;esc 'reutatea normal[& indic9nd 'reutatea $iec[rui
container din aceasta cate'orie. #e re'ul[& :n contracte se prevede clauza c[ armatorul este
o)li'at sa prezinte mani$estul cu su$icient timp :nainte de acostarea navei pentru operare ;i s[
$urnizeze toate in$orma6iile necesare unei )une ;i corecte oper[ri a containerelor ce urmeaz[
s[ $ie :nc[rcate>desc[rcate.
cF 3 /entru a se evita unele discu6ii re$eritoare la alte aspecte care nu sunt cuprinse :n
acord sau contract& se include clauza c[ restul condi6iilor $ac parte din uzul portului ;i sunt
Pagina "! din 89
parte inte'rant[ din contract. 1 asemenea $ormul[ se aplic[ mai ales cand e-ploatantul de
containere este un su)contractant al terminalului& deci alt[ persoana dec9t proprietarul.
dF 3 8n majoritatea contractelor se include clauza potrivit c[reia compania maritim[ se
o)li'[ s[ $urnizeze pe c7eltuiala proprie materiale care s[ permit[ stivuirea corespunzatoare a
containerelor pe nav[.
eF 3 na din clauzele cele mai importante ale unei conven6ii ce se :nc7eie de terminal
cu utilizatorul :n persoana companiei maritime este 'arantarea c[ orice container propriu sau
'estionat de acesta& plin sau 'ol& este :n )un[ stare ;i poate s[ :ndeplineasc[ $unc6ia :n mod
corespunz[tor. Tot :n scopul evit[rii accidentelor se mai include ;i o prevedere potrivit c[reia
nu se pot a;tepta containere care nu corespund normelor I%1 Esau :n orice caz care pot $i
operate numai :n )aza unui aranjament specialF ;i c[ nu se va dep[;i limita de :nc[rcare a
containerului.
$F 3 Atunci c9nd transportul nu se e$ectueaz[ cu nave portcontainer& se stipuleaz[
$aptul c[ nava este ec7ipat[& iar compartimentele de containere sunt ast$el localizate :nc9t s[
se poata e-ecuta opera6iunile de :nc[rcare>desc[rcare& $[r[ 'reut[6i speciale.
'F 3 Timpul de tranzit prin terminal al containerelor care r[m9n :n 'estiunea
companiilor maritime se limiteaz[ la o anumit[ perioada rezona)il[. Acest lucru se re$er[ ;i
la m[r$urile sosite pentru consolidare sau strippin'. 8n majoritatea contractelor se prevede c[
perioada de tranzit a containerelor de import este de 33* zile& e-clusiv ziua e-pedierii. /entru
containerele 'oale se prevede un num[r ma-im de zile de sta6ionare $[r[ s[ se pl[teasc[ ta-e
de depozitare. #ac[ se dep[;e;te acest num[r& utilizatorul de containere va pl[ti o ta-[
special[ care s[ descurajeze antrepozitarea unui num[r mare de containere 'oale :n terminalul
portuar. /entru containerele de e-port& termenul li)er de ma'azinaj este $i-at la cca 1( zile cu
men6iunea c[& :n situa6iile c9nd $recven6a este mai mic[ ;i e-ist[ spa6ii disponi)ile :n terminal&
aceast[ perioad[ li)er[ de ta-are poate $i majorata p9n[ la 3( de zile.
8n cazul c9nd se dep[;e;te acest timp pus de acord se percep ta-e de ma'azinaj $i-ate
pe $iecare zi dep[;it[& separat pentru containerele de import& separat pentru cele de e-port.
,-ploatantui de terminal dore;te ca
timpul de tranzit al containerului prin terminal s[ $ie c9t mai mic. ,l nu este interesat
s[ des$[;oare o activitate de depozitare& ci de trans)ordare. #ar& :n lipsa de tra$ic& mai )ine
antrepozitare dec9t lipsa de activitate.
Pagina "" din 89
3.*. R]%/+#,RI2, ,H/21ATA+T2I #, T,RMI+A2,
#, C1+TAI+,R,
3.*.1 Tipurile de pierderi& avarii sau prejudicii care nu cad :n
sarcina e-ploatantului de terminal de containere
8n majoritatea contractelor e-ploatan6ii de terminale de containere re$uz[ s[3;i preia
responsa)ilitatea :n urmatoarele situa6ii<
3 incendii& e-plozii& $urt sau orice act de rea3credin6[& :n a$ar[ de pierderile sau
pa'u)ele produse ca urmare a unei ne'lijen6e imputa)ile e-ploatantului sau a'en6ilor s[i?
3 tul)ur[ri civile& 'reve& ocuparea terminalului de c[tre muncitori& oprirea muncii&
restric6ii de munc[ provocate direct sau provocate de cauze 'enerate de aceste $enomene?
3 $urtuni& ura'ane& cutremure& traznete ;i alte cazuri de $or6[ major[?
3 pa'u)e indirecte sau ap[rute ca o consecin6[ a acestora?
3 :nt9rzieri sau imo)iliz[ri :n livrarea m[r$urilor& e-clusiv :n situa6ia :n care se
dovede;te c[ aceasta :nt9rziere sau imo)ilizare este imputa)il[ e-ploatantului ca urmare a
unei ne'lijen6e?
3 proasta $unc6ionare a containerelor izoterme E$ri'ori$eceF? v
3 nee-pedierea& e-pedierea 're;ita& orice :nt9rziere :n e-pediere dac[ au alte cauze
dec9t ne'lijen6a e-ploatantului de terminal sau a a'en6ilor s[i?
3 orice delicte sau semidelicte comise de persoane cunoscute si necunoscute& altele
dec9t cele ale e-ploatantului terminalului sau a'en6ilor s[i.
%3ar putea concluziona ca e-ploatan6ii de terminale nu r[spund de pa'u)ele ;i daunele
provocate navelor& containerelor& ;asiurilor& va'oanelor de m[r$uri ;i persoanelor dec9t dac[
aceste prejudicii sunt rezultatul direct al unei ne'lijen6e sau 're;eli de care se $ac vinova6i ei&
personalul sau a'en6ii lor.
3.*.2 R5spunderea e-ploatan6ilor de containere
aF 3 Ca re'ul[ 'eneral[& e-ploatan6ii de terminale de containere sunt 6inu6i
r[spunz[tori de pierderile& pa'u)ele& avariile provocate navei sau materialului navei& c9nd
Pagina "# din 89
nava este ancorat[ la terminal& containerelor& din momentul :nceperii desc[rc[rii ;i p9n[ la
predarea acestora persoanei nominate& ;asiurilor& va'oanelor sau altor materiale apar6in9nd
carau;ilor& :n perioada c9t se a$la pe teritoriul terminalului& cu e-cep6ia cazurilor c9nd ace;tia
dovedesc c[ prejudiciile nu au avut loc ca urmare a ne'lijen6ei lor& ci s3au produs datorit[
instruc6iunilor date 're;it de c[tre utilizatori.
)F 3 ,-ploatan6ii de terminal sunt o)li'a6i s[ suporte orice pa'u)a sau :ndemniza6ie la
reclama6iile $[cute de ter6i contra companiilor maritime :n cazul deceselor sj v[t[m[rilor
corporale. #e asemenea& sunt o)li'a6i s[ r[spund[ de prejudiciile cauzate persoanelor
autorizate s[ intre :n terminal sau s[ urce la )ord de c:tre e-ploatantul terminalului cu
e-cep6ia situa6iilor c9nd se dovede;te c[ aceste prejudicii n3au $ost provocate din 're;eala sau
ne'lijen6a lor.
cF 3 8n ceea ce prive;te stivuirea ;i destivuirea containerelor pe nav[& majoritatea
contractelor prev[d clauze ca e-ploatantul de containere este 6inut r[spunz[tor de orice
pierdere sau pa'u)[& avarie sau prejudiciu su$erite de containerele de m[r$uri& precum ;i de
persoanele accidentate :n timpul ancor[rii& le'[rii sau a;ezarii :n nav[& ;i e$ectu[rii
stu$$in'ului de m[r$uri& dac[ acest lucru se dovede;te de c[tre compania maritim[ c[ a avut
loc datorit[ activit[6ii necorespunz[toare des$[;urat[ de terminal direct sau de mandatarii
acestuia. ,-ploatantul de terminal de containere
este scutit de responsa)ilitate dac[ acesta dovede;te c[ stivuirea Esau stu$$in'ulF
de$ectuoas[ s3a $acut ca urmare a respect[rii instruc6iunilor e-prese date de compania
maritim[.
3.*.3.2imitele r[spunderii e-ploatantului de terminal de
containere
2imitele de r[spundere sunt $i-ate de re'ul[ ca<
3 suma ma-im[ care se $i-eaz[ pe containere?
3 suma ma-im[ care se $i-eaz[ pe :nc[rc[tura de pe o nav[?
3 suma ma-im[ ce o poate acoperi e-ploatantul pentru avarii la o nav[ sau alt mijloc
de transport?
3 suma total[ a pa'u)elor pe care le poate suporta :n cazul unei serii de accidente
simultane datorit[ unui oarecare sinistru.
Pagina "$ din 89
Marea majoritate a terminalelor $i-eaz[ ;i limita minim[ a responsa)ilit[6ii $inanciare.
Aceast[ limitare se $ace :n scopul evit[rii unui num[r mare de reclama6ii $oarte costisitoare
pentru eviden6[ ;i rezolvare.
2imitarea r[spunderii e-ploatantului de terminal se re$er[ ;i la limita ma-im[ de timp
:n care un utilizator de terminal de containere poate $ace reclama6ie Etermenul de prescrip6ieF
;i timpul minim trecut de la producerea accidentului. Termenul de prescrip6ie se $i-eaz[ la
ma-imum un an de la producerea evenimentului& iar reclama6ia nu se poate $ace mai devreme
de 3( de zile.
/entru a u;ura rezolvarea $inanciar[ a reclama6iilor )ene$iciarului m[r$ii ;i ale
transportatorului& se includ $recvent :n contractele de utilizare a terminalelor clauze privind
limitarea r[spunderii la nivelul celui prev[zut :n contractul de transport. 8n aceast[ situa6ie&
)ene$iciarul poate ac6iona direct :n terminalul de containere pentru recuperarea pa'u)elor
produse.
3.*.4. Acoperirea riscurilor printr3o poli6a de asi'urare
#up[ cum s3a ar[tat& activitatea :ntr3un terminal de containere este $oarte variat[& la ea
particip[ un num[r mare de persoane& valoarea m[r$urilor& a containerelor ;i a mijloacelor de
transport care se '[sesc :n 'rija e-ploatantului de containere $iind $oarte ridicat[. #e aici
rezult[ num[rul ;i amploarea mare ;i complicat[ a riscurilor care tre)uie s[ $ie acoperite prin
poli6e de asi'urare& care se :nc7eie :ntre e-ploatantul de containere ;i casa de asi'ur[ri. n rol
important :n $i-area primelor de asi'urare :l au ;i limitele de r[spundere sta)ilite prin
contractele sau acordurile de utilizare a containerelor.
#e asemenea& la $i-area primei pentru poli6ele de asi'urare se 6ine cont de $elul
utilajelor $olosite ;i de vec7imea acestora. /rima de asi'urare in$luen6eaz[ pre6ul de presta6ii
;i deci competitivitatea.
,ste important de su)liniat ca :n %A e-ploatan6ii de terminale sunt o)li'a6i prin le'e
s[ asi'ure ;i s[ remit[ la cererea utilizatorilor certi$icate prin care s[ ateste c[ de6in poli6e de
asi'urare. Tipurile de asi'urare :n mod o)i;nuit cuprind<
3 o asi'urare contra accidentelor de munc[ similare cu cele prev[zute :n le'ile
na6ionale?
Pagina "8 din 89
3 o asi'urare cu privire la r[spunderea unui an'ajat al terminalului care poate $i
inclus[ :ntr3o Bpoli6[ 'eneral[ de r[spundere patronal[C?
3 o asi'urare multirisc pentru r[spunderea r[nirii& :m)oln[virii sau decesului unei
persoane?
3 o asi'urare care s[ acopere r[spunderea pentru o pa'u)[ :n caz de avarie a navei&
containerelor sau :nc[rc[turii.
Avantajul acestei prevederi este acela c[ asi'ur[ o indemniza6ie minim 'arantat[ a
p[r6ii lezate& independent de situa6ia $inanciar[ a e-ploatantului de terminal de containere :n
momentul accidentului sau e-ecut[rii unei decizii judiciare.
3.*.*. #repturile de retri)uire a terminalului de containere ;i
condi6iile de plat[
8n cadrul contractului :ntre e-ploatantul de terminal ;i clien6ii s[i este normal ca
drepturile de retri)uire ;i condi6iile de plat[ s[ ocupe un loc $oarte important. 2a )aza
raporturilor contractuale dintre cele dou[ p[r6i st[ Btari$ul de terminal de containereC care
poate $i adoptat ;i completat :n $unc6ie de necesit[6i.
1. 3 1 prima clauz[ este aceea prin care se stipuleaz[ c[ utilizatorul terminalului
EclientulF tre)uie s[ retri)uie e-ploatantului de terminal pentru serviciile prestate :n
con$ormitate cu tari$ele sta)ilite.
2. 3 Majoritatea contractelor con6in printre altele ;i o clauza prin care se de$ine;te clar
termenul ma-im :n care tre)uie s[ $ie e$ectuat[ plata Ecare poate $i de la . la 14 sau de la 2(
la 3( de zile dup[ prezentarea $acturilorF.
3. 3 8n unele contracte se prevede ca emiterea $acturilor tre)uie s[ $ie $[cut[ :ntr3un
termen presta)ilit Ecum ar $i ma-im o s[pt[m9n[F.
4. 3 8n unele situa6ii se prevede c[ :n caz c[ utilizatorul :nt9rzie plata& atunci acesta va
pl[ti o majorare de 2 L pe lun[ sau o $rac6iune de lun[& iar e-ploatantul are dreptul de a
re$uza operarea navei sau de a soiicita plata :n avans pentru $iecare nav[ care ar urma s[
acosteze la c7ei.
*. 3 ,ste aproape o re'ul[ 'eneral[ ca e-ploatantul de terminal s[ perceap[ de la
compania maritim[ anumite drepturi :n contul autorit[6ilor. 8n aceast[ situa6ie& e-ploatantul
este :n drept s[ solicite ca utilizatorul Ecompania maritim[F s[ remit[ :n avans aceste drepturi.
Pagina "9 din 89
!. 3 Aproape totalitatea acordurilor con6in clauze care stipuleaz[ c[ utilizatorul tre)uie
s[ retri)uie e-ploatantul de terminal pentru orice
serviciu neprev[zut :n tari$e ;i care a $ost $urnizat $[r[ s[ $i e-istat o cerere :n scopul
protej[rii navelor& instala6iilor navelor& containerelor sau m[r$urilor.
.. 3 Tari$ele se adapteaz[ permanent :n $unc6ie de situa6ia pie6ei. Aceast[ sc7im)are se
realizeaz[ :n )aza prevederii unui termen de vala)ilitate& de re'ul[ un an& sau a unei clauze c[
tari$ele pot $i revizuite cu condi6ia realiz[rii unui preaviz& de o)icei de cca trei luni dup[
anun6are. Aceast[ ultima $orm[ de revizuire a tari$elor este prev[zut[ s[ se e$ectueze& :n
special& :n situa6ia :n care se sc7im)[ salariile :n )aza contractului colectiv de munc[& se
mare;te pre6ul la ap[ ;i electricitate& se sc7im)[ re'imul impozitelor sau sistemul de asi'urare
pentru accidentele de munc[ ;i r[spunderea civil[.
". 3 neori se prev[d $ormule de modi$icare a tari$elor :n raport cu cre;terea salariilor
sau a altor elemente de costuri. Adaptarea tari$elor. prin aplicarea $ormulelor se $ace
semestrial sau anual. Aceste $ormule se aplic[ de re'ul[ la antrepozitarea& la suprave'7erea ;i
la :ntre6inerea containerelor $ri'ori$ice :nc[rcate.
0. 3 1 parte important[ a acordurilor tari$are o ocup[ a;a numita remunerare
suplimentar[& care de asemenea& di$er[ de la un terminal la altul. 8n 'eneral pentru aceasta se
aplic[ $oarte multe $ormul[ri& men6ion9nd de re'ul[ c7iar :n contract dreptul utilizatorului de
a ale'e una sau mai multe opera6iuni :n $unc6ie de conte-tul opera6ional ;i comercial :n care
poate $i $urnizat serviciul respectiv. Cele mai uzitate op6iuni sunt urm[toarele<
3 op6iunea pentru remuner[ri suplimentare sau speciale pentru lucrul de noapte& zile de
duminic[ ;i s[r)[tori le'ale& care $ac o)iectul unui tari$ separat?
3 :n cazurile c9nd terminalele $unctioneaz[ 24 de ore din 24 ;i ;apte zile pe s[pt[m9n[
se poate aplica un tari$ care s[ includ[ ;i aceste retri)uiri suplimentare.
Av9nd :n vedere costurile relativ ridicate practicate de terminalele de containere
pentru activitatea des$[;urat[ :n zilele de duminic[ ;i s[r)[tori le'ale& acestea nu or'anizeaz[
de re'ul[ munca :n aceste zile dec9t :n cazuri $oarte rare. #e aceea se aplic[ un tari$ $or$etar
pentru 24 ore din 24 pentru toate zilele s[pt[m9nii la care se adau'[ un procent :n plus la
tari$ul de )az[ pentru zilele e-ceptate.
1(. 3 /entru 'arantarea pl[6ilor la capitolul tari$e& e-ploatan6ii de containere :;i rezerv[
dreptul de reten6ie pentru serviciile $urnizate la m[r$uri ;i containere. #reptul de reten6ie se
re$er[ la containere& m[r$uri sau alte )unuri ale utilizatorului pe care le poate vinde pentru a3
;i acoperi total sau par6ial drepturile cuvenite.
Pagina #% din 89
,ste necesar ca v9nz[rile :n cauz[ s[ se $ac[ $[r[ a$ectarea altor drepturi ;i o)li'a6ii
ale utilizatorilor.
/[r6ile nu3;i pot asuma printr3un contract :nc7eiat dreptul de a dispune de m[r$urile
apar6in9nd unei ter6e persoane. n e-ploatant de
terminal& e-ercit9nd dreptul sau de reten6ie ;i deci de v9nzare a m[r$urilor& nu poate
trans$era proprietatea cump[r[torului :ntruc9t nu a $ost niciodat[ proprietar.
3.*.!. Clauze care determin[ condi6iile speciale de e-ploatare
8n $unc6ie de structura tari$ului de $olosire a unor containere speciale& e-ploatan6ii de
containere insereaz5 :n proiectele de contracte clauze speciale cu privire la operarea
containerelor $ri'ori$ice& m5r$urilor perisa)ile ;i a m5r$urilor nocive.
Aceste clauze speciale se pot re$eri la manipularea :nc5rc5turilor periculoase& la
procurarea unor trailere port3containere pentru containere cu supra'reutate& la manipularea
unor m5r$uri pentru care le'isla6ia din 6ara respectiv5 impune aplicarea unor norme de
si'uran6a sau la operarea unor m5r$uri de valoare ridicat5 pentru care e-ploatantul de terminal
tre)uie sa mani$este o 'rij5 deose)it5. /ractic acest 'en de m5r$uri m5re;te riscul ;i
responsa)ilitatea e-ploatantului de terminal de containere.
#e aici necesitatea includerii :n contractele de utilizare a terminalelor a unor clauze
care s5 o)li'e pe utilizatorul de containere<
3 s5 se con$ormeze le'isla6iei na6ionale ;i interna6ionale cu privire la transportul&
manipularea ;i depozitarea unor m5r$uri nocive ;i periculoase?
3 s5 o)6in5 autoriza6ia preala)il5 de a intra 6n terminal acest 'en de m5r$uri?
3 s5 indice clar natura m5r$urilor& limita de temperatur5 ;i condi6iile de e-plozie&
metodele de am)alare ;i alte detalii practice necesare?
3 s6 aplice clar pe containere etic7ete a'reate pentru $iecare $el de mar$5?
3 s5 desp5'u)easc5 pe e-ploatantul de terminal :n cazul apari6iei unor pierderi ca
urmare a nerespect5rii re'ulilor ar5tate.
/rin urmare& e-ploatantul de containere tre)uie s5 prevad5 :n acord \re$uzul de
operare\ atunci c9nd manipularea sau antrepozitarea unor :nc5rc5turi sau containere& :n
condi6ii normale de securitate& pericliteaz5 personalul sau )unuri ale terminalului. Aceasta
Pagina #1 din 89
stipulare nu tre)uie s5 $ie ar)itrar5 sau nerezona)il5& dar tre)uie s5 impun5 respectarea
securit56ii pu)lice.
3.*...#urata contractului& condi6iile de reziliere
;i componen6a jurisdic6ional5
Majoritatea acordurilor de utilizare a unui terminal prev5d ca durata de vala)ilitate o
perioad5 determinat5& care :ncepe la o anumit5 dat5 nominat5 ;i e-pir5 de re'ul5 la s$ar;itul
anului. Multe acorduri se :nc7eie
:ns5 pentru o durat5 nede$init5& dar :n care se prev5d clauze prin care am)ele p5r6i au
dreptul de a denun6a contractul cu condi6ia unui preaviz $i-at& care& :n 'eneral& este de trei sau
de ;ase luni sau p9n5 la o anumit5 dat5 :nainte de s$ar;itul anului.
%e :n6ele'e c5 e-ploatan6ii de teminale sunt interesa6i s5 :nc7eie acorduri EcontracteF
de lun'5 durat5& de re'ul5 pe trei sau cinci ani.
#esi'ur& acordul poate $i denun6at de una din p5r6i imediat :n caz de insolva)ilitate
sau de alt5 natur5 care $ace imposi)il5 respectarea prevederilor acordului. Cu toate acestea&
e-ploatantul are dreptul ;i dup5 rezilierea contractului s5 $ie remunerat pentru presta6iile
e$ectuate con$orm tari$uiui sau pre6urilor sta)ilite de comun acord. Cu c9t un e-ploatant de
terminal este mai puternic& cu at9t durata contractelor va $i mai mare& iar clauzele respective
mai diluate ;i viceversa.
#e;i :n marea majoritate a acordurilor de utilizare a terminalelor se :nt9lnesc
$ormul5ri diverse privind competen6a jurisdic6ional5& se insereaz5 totu;i clauza aplic5rii
le'ilor :n vi'oare din 6ara unde este situat terminalul
:ntruc9t tri)unalele din 6ara respectiv5 cunosc toate pro)lemele ce decur' din
aplicarea lor. /rin urmare& e-ploatantul de terminal ;i utilizatorul convin& :n caz de
ne:n6ele'eri s5 supun5 ac6iunea uneia din par6i la tri)unalele din 6ara unde este situat
terminalul& :n con$ormitate cu le'ile din statul respectiv. nele acorduri prev5d o procedur5
de ar)itraj :n caz de di$eren6e sau liti'ii& dar :ntotdeauna numai :n 6ara :n care asemenea
practici e-ista sau :n cazurile :n care e-ist5 o le'e a ar)itrajului.
Pagina #2 din 89
3.*.". Clauze speci$ice acordurilor de utilizare a terminalelor
de containere
8n acordurile :nc7eiate :ntre e-pioatan6ii de depozite interioare de containere ;i
utilizatorii acestora pot s5 $ie inserate clauze speci$ice. 8ns5 principalele clauze ;i condi6ii ale
acordurilor :nc7eiate de aceste terminale interioare cu utilizatorii r5m9n vala)ile. 8n
acordurile privind utilizarea terminalelor de containere din interior& cu un num5r mare de
$irme pu6in solide din punct de vedere $inanciar& apar ;i clauze care detaliaz5 anumite 'enuri
de activit5;i. 1 aten6ie deose)it5 se acord5 clauzelor privitoare la antrepozitarea ;i
consolidarea m5r$urilor :n containere.
n capitol mult mai detaliat se re$er5 la antrepozitarea containerelor& :ntruc9t :n
terminalele interioare o mare parte din activitatea acestora const5 :n conservarea
containerelor& repararea ;i :ntre6inerea acestora.
8n cazul c9nd containerele sau m5r$urile sosesc :ntr3un terminal interior pe cale
rutier5& se :nscriu clauze privind o)li'a6ia utilizatorului s5 transporte containerele p9n5 :n
zonele destinate antrepozit5rii& iar m5r$urile p9n5 la ma'aziiie unde se e$ectueaz5 stu$$in'ul ;i
consolidarea. Totodat5 se sta)ilesc ;i locuri unde se poate realiza ;i recep6ia calitativ5 a
m5r$urilor.
%e pot introduce :n contract clauze de rezervare de spa6iu pentru realizarea
stu$$in'ului la date $i-e convenite& cu o)li'a6ia ca ;i utilizatorul s5 pun5 la dispozi6ie mar$a
;i>sau containerul sau trailerul pentru e-pedierea pe o cale rutier5 la timpul convenit.
1 mare parte din contracte prev5d necesitatea ca e-ploatantul s5 $urnizeze
utilizatorului datele necesare cu privire la colisaj& 'reutate ;i marcare a m5r$urilor ;i
containerelor operate :n acest terminal.
#ac5 documentele $urnizate de e-ploatant au $ost :ntocmite pe )aza datelor puse la
dispozi6ie de utilizatori& atunci orice nere'ul5 care ar provoca anumite c7eltuieli sau daune
cad :n sarcina utilizatorului.
,-ploatantul terminalului are :ns5 o)li'a6ia de a semnala utilizatorului orice anomalie
care s3ar putea constata :n momentul recep6iei m5r$ii sau containerului sau orice avarie sau
de$ec6iune aparent5 ;i care ar implica riscul r5spunderii clientului.
8n le'5tura cu primirea 6i recep6ia m5r$urilor sau containerelor :n contract se :nscriu
sarcina e-ploatantului de a desc5rca mar$a sau containerul imediat ce a sosit mijiocui de
Pagina # din 89
transport :n interiorul terminalului& precum ;i sarcina utilizatorului de a ridica mar$a :n
termenul convenit.
8n toate contractele de antrepozitare de m5r$uri sau containere se :nscrie clauza
con$orm c5reia la e-pirarea perioadei convenite pentru antrepozitarea sau dup5 realizarea
activit56ii de strippin' a containerelor ;i>sau dup5 e$ectuarea stu$$in'ului containerelor&
e-ploatantul poate s5 dispun5 antrepozitarea :n ma'aziiie sau spa6iile de lun'5 durat5&
c7eltuielile suplimentare cu aceast5 mi;care :n terminal se suporta de c5tre utilizator.
Aceasta sc7im)are a locurilor de depozitare este necesar5 :ntruc9t :n ma'aziiie de
stu$$in'& strippin' ;i trans)ordare e-ploatantul dispune de un mare num5r de utilaje ;i
persoane care tre)uie s5 $ie $olosite e$icient.
Repara6iile de containere pe care le $ac unele teriminale nu sunt repara6ii de structur5
care ar conduce la acelea;i r5spunderi pe care le are constructorul de containere& ci se
limiteaz5 la repara6iile o)i;nuite care s5 permit5 utilizarea corespunz5toare a containerului
p9n5 ce acesta este trans$erat la $a)rica sau la atelier pentru e$ectuarea repara6illor capitale Ede
re$acereF.
/rin urmare& un terminal din interior are mai multe $unc6ii dec9t unul portuar ;i de aici
;i necesitatea :nscrierii clauzelor de r5spundere c9t ;i de limitare a acesteia pe $iecare
activitate :n parte.
8n concluzie& contractele ce se :nc7eie :ntre utilizatorii de terminale interioare sunt :n
Iinii mari similare celor portuare& cu o)serva6ia c5 se acorda mai mare aten6ie m5r$urilor care
se :ncarc5>descarc5 din containere& activit56ii de antrepozitare& consolidare& am)alare&
ream)alare& marcare& remorcare& divizare& distri)uire ;i c7iar unor opera6ii semiindustriale
Erepara6ii containere& revopsire& remsacuire& re$ri'erare etc.F.
3.!. R122 CA2C2AT1R2I 8+ T,RMI+A22 #,
C1+TAI+,R,
Calculatorul electronic numeric este o instala6ie comple-5 capa)il5 s5 e$ectueze
automat& cu rapiditate& precizie ;i si'uran65 un num5r $oarte mare de opera6iuni aritmetice ;i
lo'ice care implic5 :n ultim5 instan65 prelucrarea unor cantit56i :nsemnate de date dup5 re'uli
)ine sta)ilite ;i :ntr3o sec6iune prevazut5 anterior.
Calculatorul lucreaz5 dup5 un pro'ram stocat :n unitatea de memorie :n care sunt
transmise toate re'ulile de prelucrare a in$orma6iilor& codi$icate anterior :n $orm5 numeric5.
Pagina #! din 89
/relucrarea automat5 a datelor const5 :n e-ecutarea pro'ramului de c5tre calculator.
/ro'ramarea& este cea mai costisitoare activitate din cadrul $lu-ului de activitate necesar5
pentru prelucrarea automat5 a datelor. ,a cuprinde dou5 $aze< alc5tuirea or'ani'ramei ;i&
alc5tuirea pro'ramului.
/entru :ntocmirea& pro'ramului sunt necesare un num5r de date re$eritoare la
pro)lema pentru care se caut5 solu6ii& date care se cule' anticipat. /ro'ramul odat5 :ntocmit&
poate $i $olosit ani de zile.
1 pro)lem5 $oarte important5 este ale'erea tipului de calculator potrivit. Calculatorul
realizeaz5 controlul containerelor ;i a documentelor m5r$ii pe care o con6in. Tra$icul de
ordinul miilor de containere pe zi& care se realizeaz5 :ntr3un terminal modern& nu poate $i
controlat ;i e-ecutat corect dec9t cu ajutorul in$orma6iilor date de calculator. ,l nu d5 decizii&
ci procur5 numai in$orma6ii care vor sta la )aza deciziilor luate de c5tre om.
/entru e$icien65 :n opera6iile de :nc5rcare>desc5rcare toate datele re$eritoare la
containere tre)uie ri'uros centralizate& iar acest sistem tre)uie s5 poat5 lucra :n dou5 sensuri.
Acest lucru se realizeaz5 :n terminal.
/entru $iecare container sosit :n terminal& se introduc toate datele :n calculator& care se
memoreaza ;i le 'rupeaza dup5 cum i se cere? de e-emplu& r5spunde la comand5< care sunt
primele *(( containere de 2(` care tre)uie e-pediate :n portui H& :n ordinea sosirii lor :n
terminal Esau& a ur'en6ei de e-pediere& a 'reut56ii )rute etc.F ;i pozi6ia e-act5 unde se a$l5 :n
terminal. +umai :n c9teva minute se va o)6ine lista completat5 cu aceste date.
Compania de navi'a6ie& care este ;i proprietarul containerelor Ede o)iceiF& poate avea
o eviden65 clar5 Ememorat5 de calculatorF :n care containerele sunt dirijate din terminal la
nav5& de la nav5 pe c7eul portuiui de destina6ie ;i de aici la primitor cu di$erite mijioace de
transport? de asemenea& poate $i dirijat5 ;i :nre'istrat5 e-pedierea containerului 'ol la noul
:nc5rcator.
Codi$icarea ;i carcarea containerelor
Jolosirea pe scar5 lar'5 a containerelor maritime a impus& :n unele terminale e-trem
de a'lomerate& $olosirea calculatoarelor electronice.
+umerosele operatii care tre)uie s5 se e-ecute cu aceste containere& :n timp scurt&
necesit5 $olosirea unui sistem unic de codi$icare standard& care s5 permit5 pro'ramarea ;i
utilizarea calculatoarelor.
Pagina #" din 89
Comitetul Te7nic I%1 TC 1(4 a propus o codi$icare literal5 ;i numeric5& iar
majoritatea 65rilor europene o codi$icare numai numeric5.
A. Codi$icarea literal5 ;i numeric5. 8n aceast5 codi$icare se acord5 unui container
dou5 'rupe de litere ;i trei 'rupe de ci$re& dup5 cum urmeaz5<
3 prima 'rup5 este $ormat5 din 4 litere mari Eprimele trei litere din al$a)etul latin& iar
ultima va $i litera \\ Ecare se acord5 unui container maritimF reprezint5 codul
proprietaruluiF?
3 a doua 'rup5 este $ormat5 din ! ci$re ;i se re$er5 la seria containerului? dac5 seria
respectiva are mai pu6in de ;ase ci$re& primele Ese vor :nlocui cu zeroF?
3 a treia 'rup5 este $ormat5 dintr3o ci$r5 trecut5 :n c7enar ;i este de control?
3 a patra 'rupa reprezint5 codul 65rii ;i este $ormat5 din trei litere mari& con$orm
nomenclatorului interna6ional? spa6iile li)ere se completeaz5 cu H Epentru 6ara noastra codul
este RHHF?
3 :n ultima 'rup5 $ormat5 din patru ci$re se indic5 caracteristicile containerului<
primele dou5 ci$re pentru m5rimea containerului ;i ultimele dou5 pentru timpul containerului.
O. Codi$icarea numeric5. ,ste $ormat5 din ;ase 'rupe de ci$re precedate de litera Y
care arat5 c5 e vor)a de un container maritim. Aceste ;ase 'rupe sunt< codul 65rii Edou5 ci$reF?
codul proprietarului Eo ci$raF? seria containerului E4 ci$re de la (((1 la 0000F? tipul
containerului E2 ci$reF? marimea containerului Eo ci$raF? ci$ra de control Eo ci$raF.3
/entru identi$icarea ;i eviden6ierea atest5rii ;i caracteristicilor se $olosesc ;i di$erite
inscrip6ii plasate :n e-terior ;i interior.
3... T,RM,+I J121%IÎ I+ TR+A%/1RT2 C1+TAI+,RIAAT
#ocumentele m5r$ii :n transportul maritim al m5r$urilor :n containere sunt di$erite&
companiile de navi'a6ie $olosind diverse $orme. /ro)a)il& :ntr3un viitor apropiat se va :ntocmi
un conosament standard.
/entru containere& la $el ca la celelalte m5r$uri& principiile de )az5 uzate :n transportul
maritim sunt acelea6i.
#aca armatorul accept5 m5r$urile :n container ca pe orice $el de mar$5& acestea sunt
tratate normal& actele urm9nd $ormele vala)ile pentru m5r$uri 'enerale. 8n acest caz
containerul va $i considerat ca o metod5 mai avantajoas5 de am)alare.
Pagina ## din 89
#aca sunt $olosite serviciile o$erite de o nav5 portcontainer& atunci& :n a$ar5 de
transportul maritim normal& :nc5rc5torul )ene$iciaz5 de prioritate :n e-pedierea ;i Iivrarea
m5r$urilor la destina6ie. 8n aceast5 situa6ie este $olosit un document pentru transportul
containerizat. Conosamentul se completeaz5 cu toate detaliile asupra containerelor ;i
m9r$urilor pe care le con6ine.
8n cazul m5r$urilor periculoase indicate :n codul IM#I& se :ntocmesc documente
speciale ;i totodat5 planul de :nc5rcare va indica locul e-act :n care se a$l5 acestea pe nav5 Ein
'eneral ele sunt :nc5rcate pe covert5F.
In documentele m5r$ii containerizate& se :nt9lnesc $recvent termenii JC2 ;i 2C2.
Transportul :n condi6iile JC2 E$ull container loadF& reprezinta serviciul de transport
din poart5 :n poart5. M:r$urile sunt :nc5rcate :n containere la $a)rica :n care ele sunt produse
sau :n ma'aziiie v9nz5torului& apoi containerul este transportat pe di$erite mijloace de
transport< cale $erat5& transport rutier& transport maritim ;i ast$el ajun'e la primitor.
8n toat5 aceast5 perioad5
<
containerul este si'ilat ;i nimeni nu um)l5 la mar$5& el este
:nso6it de un conosament pentru transportui com)inat& care este vala)il pe oricare din
mijloacele de transport pe care acesta calatore;te.
Transportul :n condi6iile 2C2 Eless container loadF reprezint5 serviciul de transport
c7eu la c7eu. Acesta este serviciul par6ial o$erit& atunci c9nd navlositorii nu au m5r$uri
su$iciente pentru a umple un container.
M5r$urile sunt aduse :n CJ% Econtainer $rei'7t stationF care se a$l5 :n terminalul
portului de :nc5rcare sau :n apropierea acestuia& sunt :nc5rcate 6n containere& transportate :n
portul de desc5rcare ;i livrate primitorului :n CJ% din portul de desc5rcare.
CJ% este locul special amenajat :n terminalul maritim sau :n apropierea acestuia& unde
m5r$urile :n condi6ia 2C2 sunt predate sau preluate de c5tre :nc5rc5tori sau primitori.
/rin com)inarea condi6iilor JC2 ;i 2C2 se pot o)6ine condi6iile JC2>2C2 ;i
2C2>JC2. Conditia JC2>2C2 este :nt9lnit5 atunci c9nd navlositorul dore;te s5 trimit5 mar$5
la mai mul6i primitori :n acela;i timp ;i :n acela;i container. 8n acest caz el poate )ene$icia de
Pagina #$ din 89
condi6ii JC2 la e-peditie ;i de condi6ii 2C2 la destina6ie& unde E:n CJ%F mar$a este distri)uit5
primitorilor.
Condi6ia 2C2>JC2 este :nt9lnit5 atunci c9nd navlositorul are de primit m5r$uri de la
di$eri6i $umizori ;i pre$er5 o livrare JC2. Acesta cere $urnizorilor s5 trimita mar$a la CJ% :n
portul de :nc51rcare unde mar$a va $i :nc5rcat5 :ntr3unul sau mai multe containere. #in acest
punct& mar$a va $i transportat5 :n condi6ii JC2.
CY Econtainer UardF& reprezint5 locul special amenajat unde containerele :n serviciul
JC2 sunt depozitate ;i de unde ele sunt preluate de c5tre carau;i. 8n acest loc e-ist5 sectoare
)ine delimitate :n care containerele sunt depozitate dup5 anumite criterii.
Cap.I4 3 IM/ACT2 MI IM/1RTA+TA /1RTRI21R I+
#,A412TAR,A TRAJIC2I C1+TAI+,RIAAT
4.1. /1RT2 MARITIM C,2 MAI C1M/2,H +1# #, TRA+%/1RT

/ortul maritim modern este considerat o veri'5 :ntr3un lan6 lo'istic de transport
intermodal. Aceast5 pozi6ie se poate o)6ine& :n condi6iile concuren6ei acer)e de pe pia6a
porturilor& prin per$orman6e e-cep6ionale ale activita6ilor portuare& concretizate mai ales prin
durata redus5 a sta6ion5rii navelor ;i trans)ord5rii m5r$urilor.
Ast$el& portul maritim reprezint5 cel mai comple- nod de transport& :n care se
:nt9lnesc at9t linii de transport maritim c9t ;i continentale E$luviale& $eroviare& rutiere& prin
conducte ;i aerieneF& ;i :n care se asi'ur5 trans$erul
m5r$urilor din mijloacele de transport maritim :n mijioacele de transport continental&
;i invers.
,l are le'5turi cu 7interlandul& prin transporturile $eroviar& auto& $luvial& prin
conducte& respectiv prin linii aeriene& :n sensul ca drumurile& c5ile navi'a)ile& $eroviare ;i
aeriene& retelele de conducte& conver' :n porturi ;i sunt inte'rate e$icient cu opera6iile
portuare.
Pagina #8 din 89
Transportul naval este cel mai vec7i mod de transport& iar elementele sale sunt mar$a
Eo)iectul transportuluiF& nava Emijiocul de transportF ;i portul Einter$a6a dintre mare ;i uscatF.
,volu6ia m5r$urilor a determinat evolu6ia te7nolo'iilor de transport Epaletizare&
containerizareF& navelor ;i porturilor& iar corelarea celor trei elemente este necesar5 pentru
o)6inerea e$icien6ei transportului. Ca urmare& portul actual este $ormat din terminale
specializate :n primirea ;i operarea navelor.
8n acela;i timp& portul modern Ede 'enera6ia a III3aF reprezint5 o unitate economic5 tot
mai comple-5& caracterizat5 prin activita6i ;i servicii specializate tradi6ionale E:nc5rcarea3
desc5rcarea navelorF& industriale& administrative ;i comerciale& de lo'istica ;i distri)u6ie.
#atorit5 multitudinii de activit56i ;i comple-it56ii cone-iunilor dintre su)sistemele
componente& portul constituie un sistem te7nic mare.
#e aceea& :n prezenta lucrare portul este a)ordat at9t din punct de vedere al
elementelor componente Ein$rastructura si suprastructuraF& c9t ;i ca nod de transport& element
al transportului naval& sistem te7nic mare& $iindu3i analizate $unc6iile speci$ice tradi6ionale ;i
cele complementare.
/orturile sunt amenaj5ri create :n zone litorale sau la 'urile de v5rsare ale $luviilor& :n
scopul des$5;ur5rii :n condi6ii optime a activit56ilor cu navele< trans)ordarea m5r$urilor&
tranzitul pasa'erilor& ad5postirea navelor pe vreme neprielnic5 navi'a6iei&aprovizionarea&
)unc7erarea Eaprovizionarea navei cu com)usti)ilF& :ntre6inerea ;i repararea navelor&etc.

/entru :ndeplinirea acestor $unc6ii& portul modern are o serie de construc6ii& amenaj5ri
;i instala6ii<
3 construc6ii de ap5rare?
3 construc6ii de acostare?
3 ;osele& c5i $erate& canale navi'a)ile?
3 instala6ii moderne de manipulare ;i transport a m5r$urilor?
3 spa6ii specializate pentru depozitarea m5r$urilor Eplat$orme :n aer li)er& depozite&
ma'azii $ri'ori$ice& silozuri& rezervoare de petrol& etc.F?
3 santiere navale pentru repara6ii la nave ;i ateliere pentru repararea instala6iilor
portuare?
3 amenaj5ri speciale pentru c5latori?
3 sisteme de alimentare cu ap5 ;i ener'ie electric5?
3 mijloace de stin'ere a incendiilor etc.
Pagina #9 din 89

n port este $ormat din in$rastructur5 ;i suprastructur5<
aF In$rastructura portului este realizat5 prin lucr5ri 7idrote7nice )azate pe asan5ri&
dra'aje& consolid5ri etc.& care au permis construirea de c7euri& moluri& di'uri& spar'e3valuri
etc.& destinate s5 asi'ure contactul direct dintre uscat ;i acvatoriul portuar :n scopul realiz5rii
le'5turii dintre mijloacele de transport maritim ;i cele continentale.
)F %uprastructura portului se compune din instala6ii de :nc5rcare3desc5rcare ;i
mijloace de transport a m5r$urilor pe teritoriul portuar.

4.1.1. Activit56ile caracteristice portului

a Trans)ordarea m5r$urilor la c7eu?
a 1pera6ii :n interiorul depozitului?
a Trans)ordarea m5r$urilor pe $rontul de lucru al depozitului?
a #eplasarea m5r$urilor pe teritoriul portului.
Cea mai important5 dintre acestea este prima activitate& pentru c5 de ea depinde durata
sta6ionarii navei in port. /entru e$ectuarea :n )une condi6ii a acestor activit56i& porturile
tre)uie s5 :ndeplineasc5 o serie de condi6ii<
3 condi6ii de navi'a6ie& const9nd in asi'urarea acostarii navelor in locuri linistite&
aparate& cu adancimi su$iciente de apa& asi'urarea securitatii plutirii si comoditatea
manevrarii navelor pe caile de acces?
3 condi6ii de e-ploatare& care se re$er5 la )una or'anizare a opera6iilor de trans)ordare
a m5r$urilor ;i c5l5torilor& ca ;i la or'anizarea deservirii navelor. 1pera6ii de trans)ordare a
m5r$urilor de la nav5 la nav5 se pot e$ectua ;i :n rad5?
3 condi6ii constructive& care se re$er5 la $aptul c5 toate construc6iile tre)uie s5 $ie
rezistente& ;i s5 necesite c7eltuieli minime de :ntre6inere.

4.1.2 ,lementele $undamentale ale portului
1rice port are urm5toarele elemente $undamentale < rada& acvatoriu& teritoriul EincintaF
portului ;i $rontul de acostare& a$lat la limita dintre acvatoriu ;i teritoriul portuar.
Pagina $% din 89
1. Rada reprezint5 supra$a6a de ap5 care se 'ase;te :n $a6a unui port& :n zona de coasta
EcostieraF& destinat5 sta6ion5rii navelor la ancora sau la 'eamandur5& :n a;teptarea r9ndului la
dana de operare sau :n vederea aprovizion5rii cu com)usti)il& ap5 ;i alimente& pentru
e$ectuarea unor repara6ii mai mici& ad5postirii :mpotriva condi6iilor 'rele de navi'a6ie. 8n
radele ad5postite se $ac ;i trans)ord5ri de m5r$uri :n scopul reducerii pescajului :n vederea
intr5rii in port.
/entru c5 o rad5 sa o$ere condi6ii )une pentru sta6ionarea ;i operarea navelor& ea
tre)uie s5 $ie )ine ad5postit5 $ie natural& $ie arti$icial
prin construc6ii 7idrote7nice de ap5rare& s5 $ie accesi)il5 din mai multe direc6ii pentru
a permite sosirea ;i plecarea navelor $5r5 impedimente. 8n $unc6ie de a;ezarea radei $565 de
port e-ist5<
3 rade e-terioare& situate :n a$ara construc6iilor de ap5rare e-terioare& care se numesc
rade desc7ise. ,le sunt nesi'ure ;i periculoase pentru sta6ionarea navelor Ee-emplu rada
portului Constan6aF?
3 rade interioare& situate :n spatele construc6iilor de ap5rare e-terioare& la adapostul
creat de 'ol$uri ad9nci& insule& peninsule. ,le se numesc rade ad5postite ;i sunt si'ure& o$erind
re$u'iu navelor pe vreme rea. #e o)icei& :n $undul radelor ad5postite sunt a;ezate porturile.
Radele )ine ad5postite& care $ac parte din acvatoriul portului& se numesc avanporturi&
;i pot $i naturale& arti$iciale sau mi-te. Ad9ncimea apei :n rada este mai mare dec9t :n port&
datorit5 valurilor mai inalte ;i vitezelor mai mari de circula6ie a navelor. ,a tre)uie s5 asi'ure
accesul ;i sta6ionarea in si'uran65 a navelor& lu9ndu3se :n considerare nava de dimensiuni
ma-ime care a servit :n calculele de proiectare a portului.
2.Acvatoriul unui port reprezint5 toat5 supra$a6a de ap5 cuprins5 :ntre 65rm ;i spatele
construc6iilor de ap5rare e-terioar5 . %upra$a6a acvatoriului se compune din<
3 supra$a6a ocupat5 de c5ile navi'a)ile de acces :n port ;i :n rad5?
3 supra$a6a necesar5 manevrei navelor la dana sau la intrarea3ie;irea :n>din port?
3 supra$e6e vecine cu $ronturile de acostare necesare trecerii navelor sau astept5rii& :n
timp ce alte nave e-ecut5 opera6ii de trans)ordare la dan5?
3 supra$e6e necesare trans)ord5rii de la nav5 la nav5. %upra$a6a necesar5 pentru
manevra navelor :n avanport se calculeaz5 ast$el :nc9t raza de si'uran65 a zonei de :ntoarcere
s5 ai)a valoarea R S 1&*32 Mm a spre a permite navei s5 intoarc5 cu masinile proprii. 2a
nevoie& nava se poate
Pagina $1 din 89
:ntoarce cu ajutorul remorc7erelor. 8n marile porturi se prev5d mai multe cercuri
EzoneF de intoarcere pe 'rupe de )azine.
Acvatoriul portului tre)uie s5 :ndeplineasc5 urm5toarele condi6ii<
3 s5 ai)5 dimensiuni su$iciente pentru a o$eri securitate ;i comoditate deplas5rii ;i
manevr5rii navelor in port& c9t ;i posi)ilitatea trans)ord5rii m5r$urilor :n rada?
3 terenul $undului tre)uie s5 permit5 prinderea ancorei?
3 s5 apere navele de valuri& aluviuni ;i sloiuri de '7ea65?
3 instala6iile acvatoriului Edispozitive de le'are& sisteme de navi'a6ieF tre)uie s5
asi'ure securitatea navi'a6iei ;i sta6ion5rii navelor pe c5ile de acces ;i in port& :n mod
continuu& ziua ;i noaptea.

3. Oazinele portuare sunt supra$e6e de ap5 de $orm5 'eometric5 re'ulat5
Edreptun'7iulare& p5trate& trapezoidaleF m5r'inite de construc6ii de acostare. %e construiesc :n
interiorul acvatoriului portuar c9nd con$i'ura6ia coastei nu permite construirea $ronturilor de
acostare de mare lun'ime& ;i
constituie p5r6i din acvatoriul portului& limitate pe trei laturi de c7euri& la care sunt
asi'urate condi6ii de sta6ionare a navelor. Oazinele se e-ecut5 ast$el :nc9t s5 permit5 intrarea
u;oara a navelor. 2un'imea )azinelor este 1&*3 2 Dm& iar l56imea lor tre)uie s5 permit5
operarea navelor pe am)ele laturi ale )azinului ;i manevra navei e$ectuata cu ajutorul
remorc7erelor.
4. Teritoriul portuar EincintaF reprezint5 supra$a6a ocupat5 de uscat :n limitele c5reia
sunt amplasate c5ile de acces& c5ile de comunica6ie interioar5& plat$ormele ;i depozitele
pentru stocarea m5r$urilor& instala6iile ;i utilajele portuare& cl5dirile de e-ploatare ;i
administrative& mijloacele cu care se realizeaz5 $unc6iunile de )az5 ale portului. 2imitele
portului sunt sta)ilite prin acte normative emise de or'anele de stat.
M5rimea ;i 'radul de amenajare a teritoriului unui port sunt $unc6ie de volumul ;i
varietatea tra$icului portuar& ca ;i de importan6a portului ca nod de transport. %upra$a6a
teritoriului portuar se compune dintr3o supra$a65 operativ5 Eocupat5 de depozite& instala6ii de
trans)ordare& supra$e6e de circula6ieF ;i o supra$a6a neoperativ5 Eocupat5 de cl5diri
administrative ;i au-iliare& rezerve de teren :n vederea e-tinderiiF.
Pagina $2 din 89
8n porturile moderne& ca urmare a sporirii capacit56ii de transport a navelor ;i a
productivit56ii utilajelor de :nc5rcare3desc5rcare& se diminueaza trans)ordul direct al
m5r$urilor& ceea ce reclam5 marirea supra$e6elor de depozitare a m5r$urilor ;i conduce la
reducerea timpului de sta6ionare a mijloacelor de transport Enavale ;i continentaleF& prin
pre'5tirea :n preala)il& :n depozite& a cantit56ilor de m5r$uri pentru e-pediere.
*. Jront de acostare sau c7eu este elementul constructiv ;i $unc6ional care permite
trans$erul m5r$urilor :ntre su)sistemele de transport& ;i reprezint5 totalitatea amenaj5rilor
e-ecutate de3a lun'ul conturului acvatoriului
portuar :n scopul acost5rii ;i oper5rii navelor. 2un'imea $rontului de acostare&
e-primata :n Dm& determin5 num5rul de nave ce pot acosta simultan. Jrontul de acostare
urm5re;te $idel conturul teritoriului& demarc9ndu3l de acvatoriul portuar.
C7eul tre)uie s5 o$ere navei posi)ilitatea de sta6ionare ;i s5 asi'ure le'5tura :ntre nav5
;i plat$orma portuar5.
8n pro$il transversal& c7eul poate avea $orma vertical5& taluzat5& mi-t5 Esemitaluzat5
sau semivertical5F sau cu plat$orme etajate . Jorma vertical5 este mai r5spandit5 pentru c5&
de6i costul este cel mai ridicat& o$er5 o mare usurin65 :n e-ploatare. Jorma taluzat5 este cea
mai simpl5 ;i ie$tina& necesit9nd numai lucr5ri de terasamente& dar acostarea ;i opera6iile la
nave se e$ectueaz5 relativ 'reu& datorit5 dep5rt5rii de c7eu& necesit9nd pontoane sau estacade.
/ro$ilul mi-t com)in5 avantajele ;i dezavantajele mentiona6e mai sus.
Cota coronamertului c7eurilor este de o)icei constant5 :n port& ;i anume :n porturile
maritime ea are valoarea de b2&( m $a65 de nivelul mediu
multianual al m5rii. 8n porturile rom9ne;ti cota coronamentului c7eurilor este de b2&*
m.
!.#ana portuar5 este unitatea divizionar5 a $rontului de acostare. #ana reprezint5
por6iunea de c7eu ;i plat$orma din dreptul navei acostate& unde se des$a;oara activitatea de
:nc5rcare desc5rcare a acesteia. #anele portuare sunt dotate cu instala6ii de lumina electrica
;i ener'ie& linii de cale $erat5& c5i de acces rutier& ma'azii ;i plat$orme& macarale ;i alte utilaje
portuare. #anele sunt marcate cu numere sau cu litere& pentru a putea $i identi$icate cu
u;urin65 :n plan. 8n $unc6ie de specializarea lor& pot $i< de pasa'eri& m5r$uri 'enerale& cereale&
minereu& etc.
8n perioada actual5& portul Constan6a reprezint5 cel mai important port maritim al
65rii ;i principalul port din zona M5rii +e're. ,l este inte'rat :n lan6urile de transport
Pagina $ din 89
interna6ional& at9t datorit5 avantajelor 'eo'ra$ice pe care le prezint5& c9t ;i e$orturilor de
modernizare. Ast$el& portul Constan;a are urm5toarele avantaje<
3 este a;ezat la e-tremitatea Coridorului R7in 3 Main 3 #unare& ;i permite accesul
direct la o cale de transport mai scurt5 ;i mai ie$tina spre ,uropa Central5& comparativ cu
rutele ce utilizeaz5 porturile ,uropei de +ord?
3 Canalul #un5re3Marea +ea'ra de)uteaza :n interiorul portului Constan6a3%ud&
permit9nd trans)ordarea direct5 a m5r$urilor din navele maritime :n )arje?
3 portul are le'5turi )une cu toate modurile de transport& o$erind condi6ii pentru
dezvoltarea transportului intermodal?
3 ad9ncimea apei :n port permite primirea navelor care trec prin Canalul %uez Eunde
este admis un pescaj de 1.&(. mF?
3 are $acilit56i moderne pentru operarea tuturor tipurilor de m5r$uri ;i capacitate
su$icienta de depozitare?
3 e-isten6a terminalelor Ro3Ro ;i $errU3)oat adecvate transportului de ca)otaj :n
Marea +ea'r5?
3 are o Aona li)er5 care o$era $acilit5;i atractive pentru depozitarea& procesarea ;i
distri)u6ia m5r$urilor.
8n ce prive;te inte'rarea sa :n re6eaua de transport intermodal& portul Constan6a intr5
:n componen6a re6elelor europene de transport terestru ;i de ape interioare& $5c9nd parte
din< Coridorul trans3european I4< Oerlin > +urn)er' 3 /ra'a 3 Oudapesta 3 Oratislava 3 Curtici
3Oucuresti 3 Constanta 3 T7essaloniDi 3Istan)ul& pentru transportul rutier& $eroviar ;i
multimodal?
Coridorul 4II& numit Canalul ,uropei& care lea'5 portul Rotterdam de la Marea
+ordului cu portul Constan6a de la Marea +ea'r5 prin cursuri de apa interioare< #unare3
Main3R7in.
Realit56i <
3localizarea portului la unul din capetele culoarului Rin Main #unare& permite accesul
direct la o cale de transport mai scurta& deci mai ie$tina&
c5tre ,uropa Centrala& :n compara6ie cu ruta ce utilizeaza porturile ,uropei de +ord?
3canalul #un5re3Marea +ea'ra se desc7ide c7iar :n port&permit9nd trans)ordarea
direct5 a :nc5rc5turii din nave oceanice :n nave $luvialeE)arjeF?
Pagina $! din 89
3portul are le'aturi )une cu toate modalit56ile de transport& o$erind perspective )une
pentru dezvoltarea transportului com)inat?
3are $acilit56i moderne pentru manevrarea oric5rui 'en de :nc5rc5tur5 ;i ad9ncimea de3
a lun'ul c7eiului permite ancorarea celor mai mari nave ce trec prin canalul %uez?
3terminalele Ro3Ro ;i $eri)ot sunt potrivite pentru transporturi scurte :n interiorul
zonei M5rii +e're ;i pentru le'5turi comerciale cu 1rientul Mijlociu?
3portul are o zon5 li)era de sc7im) care o$er5 stimulente atractive dintre care cele mai
importante sunt scutirea de ta-e vamale ;i de impozitul
pe pro$it.
Cele patru tipuri de impacte economice sunt create 6n cadrul di$eritelor sectoare de
activitate ale economiei & trei dintre acestea $iind :n cone-iune direct5 cu activit56ile
terminalelor maritime<
c %ectorul transporturilor terestre?
c %ectorul serviciilor maritime?
c Industria portuar5.
4.2. /2A+2 #, #,A412TAR, A2 /1RT2I I+ 4IIT1R2 A/R1/IAT
+oul terminal de containere
M5r$urile containerizate reprezint5 sin'ura cate'orie care va :nre'istra cre;teri
semni$icative :n urmatorii ani.
1)iectivul portului Constan6a la :nceputul secolului 21 este cre;terea capacit56ii de
operare a containerelor.
Pagina $" din 89
Rolul noului terminal de containere <
3 cel mai important terminal de containere :n zona M5rii +e're?
3 terminal poten6ial pentru tra$icul de tranzit pe #un5re?
3 cea mai important5 dezvoltare a sectorului sudic al portului?
3 zona lo'istic5 a portului Constanta.
C7euri operationale pentru noul terminal de containere<
3 #ana 121 nave cu o capacitate p9n5 la 3(.((( #dT E2.((( T,F
3 #anele 122>123 nave cu o capacitate p9n5 la 4(.((( #dT E3.((( T,F
/rincipalele construc6ii civile <
3 cl5direa administrativ5 /b4 cu supra$a6a de 2.420 mp
3 turnul de control cu :n5l6imea de 32&0 m
3 ma'azia de 'rupaj /b2 cu supra$a6a de 4.(01 mp
3 cale de rulare macara c7eu de lun'ime !(" m de3a lun'ul danelor 122 ;i 123
3 cale de rulare macara CJ !1! m
3 cale de rulare macara pe pneuri * c5i lon'itudinale ;i 4 transversale
Pagina $# din 89

,c7ipamente principale <
3 3 portcontainere tip /ost /anama-
3 2 macarale portal pe ;in5
3 " macarale portal pe pneuri
3 2 :nc5rc5toare cu $urc5
3 1 autostivuitor
3 3* tractoare de terminal
3 4( trailere de terminal
,c7ipamentele sunt $urnizate de Mitsu)is7i GeavU IndustrU Co.2td =apan.
Pagina $$ din 89
8n /ortul Constan6a e-ist5 patru terminale de containere& care sunt operate de c5tre
Constanta %out7 Container Terminal& %ocep& me- ;i A/M
Terminals. 8n ultimii zece ani& capacitatea de operare a :nre'istrat un trend ascendent&
ajun'9nd la apro-imativ 1.(((.((( T, pentru :ntre'ul port.
Constan6a %out7 Container Terminal a $ost inau'urat la $inele anului 2((3& si este
operat de #u)ai /orts dorld. Acesta permite acomodarea navelor portcontainer de tip /ost3
/anama- ;i a condus la sta)ilirea de noi recorduri privind ratele de operare a containerelor.
Ast$el& la nivelul :ntre'ului port& tra$icul de containere a :nre'istrat noi recorduri in ultimii
ani& iar tra$icul de tranzit a crescut la peste *(L din totalul containerelor operate& /ortul
Constanta devenind un centru de distri)u6ie a containerelor pentru re'iunea M5rii +e're.
Cre;terea e-ploziv5 a tra$icului a determinat comandarea de noi ec7ipamente de
operare a containerelor pentru perioada urm5toare& iar #/ dorld vizeaz5 e-tinderea
Constanta %out7 Container Terminal& p9n5 la capacitatea proiectat5 de 1.(((.((( T, pe an.
Pagina $8 din 89
Trenuri rapide de containere pleac5 zilnic c5tre di$erite destina6ii din interiorul 65rii&
iar lansarea primului transport de containere pe #un5re :n anul 2((* este considerat un
:nceput promi65tor pentru tra$icul $luvial de containere.
Cele mai importante linii de containere asi'ur5 o le'atur5 rapid5 ;i e$icient5 :ntre
/ortul Constan6a ;i cele mai cunoscute porturi ale lumii. %erviciile directe lansate :ntre /ortul
Constan6a ;i porturile din 1rientul 8ndep5rtat :n ultimii ani& au avut ca e$ect trans$ormarea
portului Constan6a :ntr3un port de distri)u6ie pentru re'iunea M5rii +e're ;i pentru ,uropa
Central5 ;i de ,st.
Cre;terea cu 2.!L a tra$icului de containere :n numai doi ani& de la 2(!.440 T, :n anul
2((3 la ..!.*04 T, :n anul 2((*& a determinat an'ajarea unor nave cu capacitatea de *.*((
3 !.((( T,& pentru escalele din /ortul Constan6a.
Tra$icul de containere in tranzit a crescut la !2L din total in anul 2((*& /ortul
Constanta deservind porturile din zona Marii +e're prin intermediul navelor $eeder.
Incepand cu anul 2((*& alaturi de liniile maritime de containere au $ost lansate servicii de
transport containerizat pe #un5re& intre /ortul Constan6a ;i /ortul Oel'rad. 8n viitor& este
prev5zut5 lansarea unei noi linii :ntre /ortul Constan6a si noi porturi din Austria ;i n'aria.
Pagina $9 din 89
Containere 2((1 2((2 2((3 2((4
2((*
Cantitate Emii toneF 1.("! 1.321 1.""( 3."." ..4(4
+umar .0.433 02.4(2 133.0*3 240.(0( 403.214
T, 11".!4* 13!.2.2 2(!.440 3"!.2"2 .!".(00
Mare parte dintre proiectele de perspectiv ale portului Constan6a& promovate de C+
A/M %A Constan6a vor $i localizate :n partea de sud& zona de dezvoltare viitoare care
)ene$iciaza de ad9ncimi mari ;i se a$l5 :n apropierea le'5turii cu #unarea& $apt ce va spori
importan6a portului Constan6a :n conjunctura comer6ului interna6ional.
Aceste proiecte vizeaz5<
Constituirea in$rastructurii pe Mol III % pentru terminale specializate& proiect av9nd :n vedere
realizarea prin umpluturi a teritoriului de cca. 3!&* Ga. a$erent Molului III %. 4aloarea
investi6iei< 4* milioane ,uro.
a Modernizarea infrastructurii portuare - 2ucr5rile incluse :n acest proiect vor $i
realizate :n zona de %ud a portului& :n continuarea Molului III % ;i la )aza Molului II %& :n
vederea crearii de noi teritorii portuare ce vor apartine domeniului pu)lic si vor $i
administrate de C+ A/M %A Constanta. 4aloarea investi6iei< 1(* milioane ,uro.
a /odul rutier la gura de acces a Canalului Dunrea - Marea Neagr ce va asi'ura o mai
)un5 le'5tura a zonei de sud a /ortului Constan6a cu re6eaua na6ionala de drumuri& ;i de
asemenea le'5tura cu )U3pass3ul $inan6at de O,R#. 4aloarea investi6iei< 12 milioane ,uro.
a /odul peste canalul de le'atur5 dintre bazinele maritim i fluvial n zona de sud care ar
$avoriza dezvoltarea de activit56i pe insula arti$icial5. 4aloarea investi6iei< 4 milioane ,uro.
a #e asemenea& C+ A/M %A Constan6a are :n vedere proiecte de dezvoltare a capacit56ii
feroviare din partea de sud a portului Constana ;i a capacit56ii $eroviare :n sectorul
fluvio-maritim (danele ! - "#$% proiecte care vizeaz5 :m)un5t56irea in$rastructurii de
Pagina 8% din 89
transport $eroviar :n cadrul portului. 4aloarea investi6iei< 3* milioane ,uro.
a Terminalul de )arje 3 etapa a II a 3 aceasta investi6ie :n in$rastructur5 reprezint5 practic
e-tinderea etapei I a terminalului de )arje. Investi6ia este 'enerat5 de cre;terea previzionat5 a
tra$icului $luvial din portul Constan6a ;i are drept scop o mai )un5 or'anizare a tra$icului de
)arje in sectorul $luvio3maritim. 4aloarea investi6iei< 3"&4 milioane ,uro.
a Jinalizarea di'ului de lar'& e-tindere cu 1.(*( m 3 Oene$iciile acestui proiect se re$er5 :n
mod special la cre;terea si'uran6ei des$5;ur5rii activit56ilor de operare ;i navi'a6ie :n portul
Constan6a& cu precadere :n zona adiacenta di'ului de sud . 4aloarea investi6iei< "4 milioane
,uro.
a %istematizarea ;i consolidarea falezei portului Constanta a c5rei necesitate a ap5rut ca
rezultat al 'ravelor pro)leme de sta)ilitate a taluzului. Alunec5rile produse :n ultima perioada
a$ecteaz5 nu numai taluzul ;i zona interioar5 a portului ci ;i zonele din a$ara portului&
adiacente zonelor a$ectate< str5zi& plat$orme& $unda6ii cl5diri etc. 4aloarea investi6iei< "
milioane ,uro.
8n ceea ce prive;te $inan6area proiectelor< Jinalizarea di'ului de lar'& sporirea capacit56ii
feroviare din partea de sud a portului Constana n sectorul fluvio-maritim& 'odul
rutier la gura de acces a Canalului Dunarea - Marea Neagra& C+ A/M %A Constan6a are
:n vedere o)6inerea de $onduri structurale ;i de coeziune& $onduri puse la dispozi6ie de
niunea
,uropean5 pentru \Modernizarea ;i construc6ia re6elelor de le'atur5 la T,+ ETrans
,uropean +et@orDF\.
8n cadrul proiectelor promovate de C+ A/M %A Constan6a se :nscrie ;i Centrala
eolian5 n 'ortul Constanta& a carei realizare va reprezenta o premier5 la nivel national.
Investi6ia se va realiza de c5tre un investitor privat& :n urma unei licita6ii or'anizate de
A/MC pentru :nc7irierea terenurilor necesare mont5rii tur)inelor. 4aloarea investi6iei< *4
milioane ,uro.
Comer6ul maritim interna6ional a crescut rapid in ultimii ani& nu numai datorit5
tra$icului petrolier Ecare a crescut :n mod spectaculosF dar si tra$icului cu mar$uri uscate&
Pagina 81 din 89
ast$el incat volumul acestor mar$uri transportate pe cale maritima a crescut de aproape * ori
in ultimii 4( de ani.
Asi'urarea acestui volum de mar$uri ve7iculate pe calea apei s3a realizat cu nave din
ce in ce mai mari si mai specializate ast$el incat porturile sunt supuse unei puternice presiuni
pentru adaptarea lor la noile cerinte de per$ormanta dictate de utilizarea navelor de ultima
'eneratie. ,le tre)uie sa poata asi'ura e$icacitatea operatiunilor si utilizarea noilor te7nolo'ii
de manipulare a mar$urilor si sa mareasca viteza acestui proces.
Consideratiile anterioare arata cu usurinta locul important pe care porturile il au in
des$asurarea comertului international. ,le tre)uie construite& dotate si conduse ast$el incat sa
$aciliteze trans$erul rapid al mar$urilor prin port si sa asi'ure circulatia mar$urilor dinspre sau
spre interiorul tarii cu cea mai mare e$icineta posi)ila.
Cu cat este mai mare volumul comertului e-terior transportat pe mare& cu atat
porturile devin mai importante& ele $iind o le'atura esentiala in sistemul de transport maritim.
4.3. +,C,%ITAT,A MA%RARII /,RJ1RMA+T,21R ACTI4ITATII
/1RTAR, %I #, TRA+%/1RT MARITIM
/orturile sunt $oarte diversi$icate atat ca marime cat si ca $orma de or'anizare& mod de
amplasare a in$rastructurii si suprastructurii si nu in ultimul rand prin per$ormantele realizate.
Multe din di$erentele mentionate sunt datorate $actorilor 'eo'ra$ici& politici& sociali si
comerciali.
Jactorii 'eo'ra$ici sunt esentiali in sta)ilirea caracteristicilor $izice ale porturilor <
zona de amplasare& modul ce realizate a in$rastructurii& adapta)ilitatea la noile cerinte ale
comertului international actual si la noile tipuri de mijloace de transport& in special a noilor
tipuri de nave si la dimensiunile din ce in ce mai mari ale acestora. /rincipalele caracteristici
$izice ale unui port sunt adancimea apei& nivelul protectiei $urnizata navelor la dana sau la
ancora& teritoriul disponi)il pentru dezvoltarea portului.
Indi$erent de caracteristicile $izice ale porturilor& administrarea porturilor presupune
or'anizarea activitatilor si serviciilor portuare ast$el incat portul sa lucreze cu cea mai mare
e$icienta posi)ila& avand la )aza planul 'eneral de dezvoltare a portului care tre)uie sa
asi'ure amplasarea optima a dotarilor portuare& zonarea teritoriului& sta)ilirea dimensiunilor
Pagina 82 din 89
cailor rutiere interioare& a spatiilor de depozitare inc7ise sau li)ere tinand cont de
posi)ilitatile si necesitatile de dezvoltare ulterioara.
#esi anumite porturi s3au specializat pentru a satis$ace cerintele unui anumit tip de
transport& cele mai multe porturi manipuleaza o 'ama lar'a de mar$uri lic7ide sau uscate&
containere& alte mar$uri unitizate si mar$uri 'enerale diverse con$orm necesitatilor comertului
international e$ectuat in tara respectiva.
/e )aza analizei datelor pe care le detin atat operatorii cat si plani$icatorii activi$atilor
portuare pot sa cunoasca mai )ine activitatea des$asurata si sa3si actualizeze politicile lor
privind operarea navelor& utilizarea danelor si dezvoltarea capacitatilor portuare in scopul
im)unatatirii activitatilor si cresterii per$ormantelor acestora. Toate aceste cerinte pot $i
indeplinite prin masurarea indicatorilor de per$ormanta portuara.
Ideal ar $i sa e-iste un sin'ur indicator care sa o$ere o )aza satis$acatoare pentru toate
tipurile de in$ormatii dar& din pacate acest lucru nu este posi)il. #eoarece portul are o
or'anizare comple-a in care se des$asoara o multitudine de acivitati le'ade de manipularea
mar$urilor& va $i necesar un numar mai mare de indicatori care sa mermita analiza
activitatilor portuare. ,-istenta unui numar limitat de indicatori nu poate o$eri o
ima'ine completa asupra modului in care se des$asoara aceste activitati.
#eoarece e-ista $oarte multi parametrii ai activitatilor portuare este aproape imposi)il
ca per$ormatele acestora sa poata $i urmarite in detaliu de la inceput. #e aceea se va utiliza un
set de indicatori de )aza& care sa permita pe )aza unei analize 'enerale depistarea si
suprave'7erea zonelor unde e-ista a)ateri de la activitatea normala .
Indicatorii de per$ormanta utilizati tre)uie sa re$lecte
modul in care sunt $olosite dotarile si resursele ast$el incat sa se evidentieze e$ectul
unor actiuni corective luate in scopul prevenirii pierderilor sau im)unatatirii activitatilor?
modul in care sunt $olositi anumiti $actori intensivi ai activitatii ast$el incat cei care
plani$ica activitatea sa poata decide cand si unde sunt necesare resurse suplimentare?
calitatea serviciilor o$erite proprietarilor si operatorilor de )ave?
calitatea serviciilor o$erite e-peditorilor& transportatorilor si altor utilizatori ai portului
4.4. /,RJ1RMA+^,2, /1RTAR, MI C1%T2
Pagina 8 din 89
TRA+%/1RT2I MARITIM
tilizatorul $inal al unui produs plateste pentru ac7izitionarea acestuia un anumit pret.
Acesta include atat costurile e$ective de realizare& transport si distri)utie a produsului&
pro$iturile pe care $iecare participant le adau'a la c7eltuielile proprii precum si dintr3o serie
de ta-e si impozite care sunt platite catre administratia de stat sau locala in )aza unor
re'lementari speci$ice. Costurile e$ective de e$ectuare a serviciilor speci$ice $iecarui
participant la care se adau'a pro$itul acestuia $ormeaza costul serviciilor prestate de
participantii implicati pe $lu-ul producator )ene$iciar.
In 'eneral& porturile din tarile in curs de dezvoltare mani$esta o tendinta accentuata
pentru e$ectuarea de comparatii intre costurile proprii si cele ale porturilor concurente in loc
ca mai intai sa se preocupe de costurile 'enerate in porturile cu care tre)uie sa sta)ileasca
strate'ii comune care sa asi'ure costuri totale mai reduse pe rutele de transport respective in
raport cu rutele de transport care trec prin porturile concurente. 1 analiza corecta tre)uie sa
vizeze costurile intre'ului lant de transport in conditiile in care se cunoaste ca )ene$iciarii
serviciilor de transport analizeaza aceste servicii in mod 'lo)al si au treci criterii importante
in aprecierea e$ectuarii trasportului pe o anumita ruta < respectarea stricta a termenelor de
preluare si livrare a mar$urilor& si'uranta transportului si costul acestuia& ordinea acestora
$iind dictata de posi)ilitatea realizarii unei plani$icari ri'uroase a activitatii si reducerea la
minima stocurilor.
C7iar daca practicile de tari$are pentru serviciile portuare variaza considera)il& ceea ce
impiedica de$inirea unei structuri detaliate 'eneral vala)ila a costurilor de transpor& este usor
de vazut& avand in vedere si $atele estimative asupra ponderii costurilor portuare in totalul
costului de transport& ca acestea au valori importante putand ajun'e& in conditiile mentionate
anterior& la cca. .(3"(L din totalul costurilor transportului mariim $ata de 3(34(L cat ar $i
normal.
/rincipala consecinta a unor per$ormante portuare slave Etimpi pierduti datorita unor
intreruperi in operare& utilizarea sla)a a ec7ipamentelor din dotare& practicile de stivuire si
manipulare de$ectoase&
insu$icienta pre'atire a activitatii si>sau sla)a or'anizare a acesteiaF este reducerea
vitezei de operare a navei si cresterea timpului de stationare a navei in dana. Aceasta are ca
e$ect cresterea costurilor pe tona de mar$a manipulata deoarece costurile de operare vor $i
Pagina 8! din 89
distri)uite pe o cantitate mai mica de mar'a manipulata in unitatea de timp? costul de
manipulare mai ridicat va tre)ui suportat de ceilalti parteneri implicati in activitatea portuara?
armatorul pentru costul mai ridicat al serviciilor de operare a navei& e-peditorii si primitorii
mar$urilor pentru costurile mai ridicate ale manipularii& sau costurile suplimentare de
depozitare.
1 alta consecinta a vitezei mai scazute de operare este timpul suplimentar de
stationare al navei in port care are ca e$ect cresterea costurilor de voiaj? acoperirea acestor
c7eltuieli suplimentare va impune armatorului solicitarea unui navlu mai mare. In $inal&
per$ormantele portuare reduse vor re$lecta in cresterea costului transportului maritim si
implicit a produselor transportate& consumatorul $inal $iind cel dezavantajat.
4.*. C1+#IÎI #, ,JICI,+^]
8n continuare voi $ace c9teva re$eriri la condi6iile pe care tre)uie s5 le indeplineasca
transportul containerizat pentru a $i renta)il<
e-istenta unui $lu- de mar$uri in am)ele sensuri. /entru aceasta utilizarea navelor
port3container tre)uie plasata pe rutele in care comertul este pre'atit sa primeasca si sa
livreze mar$uri in containere. In alte circumstante& e-portatorii se vad pusi in situatia de a
ale'e transportul de linie cu nave conventionale.
e$ectuarea transportului de containere cu nave special construite in acest scop& nave
celulare. 1 tendintarecent noua este de a construi nave cu 2>3 din capacitatea de incarcare
celulare& 1>3 putand $i $olosita pentru mar$uri 'enerale necontainerizate. Aceste nave sunt
utilizate pe anumite relatii& cu $lu- de mar$uri 'enerale containerizate mai redus. ,$icienta
unor ast$el de nave este inca in stadiul cercetarii?
utilizarea de containere standard& inters7im)a)ile in transportul com)inat& dupa
necesitatile comertului?
e-tinderea depozitelor de tip Bpool3neutreC& sin'urele capa)ile sa raspunda cerintelor
transportului com)inat& de inc7iriere si livrare a containerelor pe toata reteaua& mereu e-tinsa&
a comertului mondial?
or'anizarea si controlul intre'ii activitati prin mijloaceelectronice. In acest sens& prin
intermediul depozitelor Bpool3neutreC armatorii au posi)ilitatea sa o)tina diverse in$ormatii
privind dispersarea containerelor pe zone& starea si utilizarea lor& precum si data re$eritoare la
Pagina 8" din 89
in$rastructura ca de e-emplu comisionul )roDerului si e-peditorului terestru& situatia
depozitelor de containere& statiile de intretinere si reparatii etc.
Avand in vedere avantajele pe care le o$era containerizarea si rezultatele economice
practice o)tinute in $avoarea tuturor celor implicati armator& incarcator& primitor etc se
poate aprecia ca& dupa mai )ine de trei decenii de e-istenta noua te7nolo'ie de transport
constituie o revolutionare a transportului maritim de mar$uri.
4.!. ,JICI,+Â ,C1+1MIC] A C1+TAI+,RIA]RII 8+ TRA+%/1RT2
MARITIM
Acolo unde te7nolo'ia de transport a m5r$urilor :n containere a $ost aplicat5& s3a
constatat o sc5dere a costului cu circa 3(L& luat :n compara6ie cu metodele conven6ionale de
operare ;i transport& re$lectat5 at9t la )ene$iciari& c9t ;i la transportatori.
Aceasta e$icien65 economic5 e-plic5 importantele investi6ii care se $ac :n prezent :n
toate 65rile dezvoltate economic& pentru modernizarea transportului de mar$5& :n sensul
adapt5rii lui la te7nolo'ia de transport :n containere.
Avantajele containeriz5rii sunt $oarte multe? dintre acestea cele mai importante sunt<
reducerea c7eltuielilor de manipulare? reducerea c7eltuielilor de transport? reducerea
c7eltuieliior de am)alare? reducerea pierderilor de mar$5& reducerea avariilor provocate m5r$ii
prin manipulare.
8n transportul m5r$urilor 'enerale& costul manipul5rii reprezint5 circa 1>2 din costul
total al transportului& iar nava este re6inut5 :n porturi pentru opera6iuni cca 1>2 din perioada de
e-ploatare.
Re6inerea navei portcontainer pentru opera6iuni :ntr3o dan5 specializat5& dotat5 cu
utilaj adecvat& este redus5 sim6itor. 8n cele ce urmeaz5 este redat5 analiza de e$icien65 a unui
portcontainer Einstala6ia de :nc5rcare>desc5rcare a containerelor la nav5F.
Ciclul unui portainer dintr3un terminal de containere este e'al cu timpul necesar
pentru manipularea unui container de pe ve7iculul de uscat& la nava ;i invers& plus deplasarea
pentru urm5torul. Ca punct de plecare de la nav5 este considerat intersec6ia planului vertical
cu cel orizontal& ce trece prin centrul spa6iului destinat containerelor. 1rice devia6ie dintr3o
anumit5 direc6ie :n timpul unui ciclu este compensat :n direc6ia opus5 :n timpul unui ciclu.
Pagina 8# din 89
Teoretic& un portainer poate realiza 4( cicluri>or5& dar :n practic5 el realizeaz5 circa 32
cicluri>or5. Ci$ra medie rezona)il5 este considerat5 totu;i cea de 3( cicluri>or5. Acestea pot $i
cicluri du)le :n cazul :n care pe un picior vertical se :ncarc5& iar pe altul se descarc5. 8n
concluzie& un ciclu du)lu dureaza numai 3 minute.
8ntruc9t mai :nt9i tre)uie desc5rcat un picior vertical de containere ;i numai dup5
aceea portcontainerul poate lucra :n ciclu du)lu& se poate apro-ima c5 "(L din mar$5 poate $i
manipulat5 :n du)lu sens. Tin9nd cont
de cele de mai sus& se apreciaz5 o per$orman6a a portainerului de 1* cicluri du)le&
ceea ce :nseamn5 manipularea a 32 containere>or5.
Aceast5 per$orman65 necesit5 ca ve7iculele de uscat pe care se a$la containerele s5
vin5 pe un aliniament precis pentru ca instala6ia de cotare a portainerului sa poat5 prinde
containerul de cele patru col6uri superioare $5r5 manevre suplimentare. #ac5 or'anizarea de
c7eu nu este de cea mai )un5 calitate& ritmul manipul5rii poate $i redus la 12 cicluri du)le sau
c7iar mai putin.
%e consider5 totu;i c5 or'anizarea :n terminal este per$ect5 ;i :n acest caz s3ar
manipula 32 containere>or5 care ar insemna circa 0(( tone mar$5. Cu mijloace conven6ionale
o tona mar$5 este manipulat5 de ec7ipele de doc7eri :n * minute. #eci 0(( tone mar$5 vor $i
manipulate :n 0(( - * minute& ceea ce :nseamn5 .* ore>lucru. #ar aceasta este cantitatea de
mar$5 care se manipuleaz5 numai :ntr3o sin'ur5 or5 cu ajutorul unui portainer.
8n e-pedierea containerelor din terminalul maritim se va avea :n vedere inte'rarea
transportului $eroviar ;i rutier su) aspect economic ;i anume< acela de a $olosi pentru distante
mari transporturi pe calea $erat5& iar pentru distan;e mici Elivrarea local5 sau containere
izolateF& transport rutier.
Ritmul $oarte rapid de :nc5rcare>desc5rcare& precum ;i sta6ionarea $oarte scurt5 a navei
:n porturi& $ac ca ec7ipajul s5 $ie solicitat la ma-im& lucru care tre)uie trecut :n vederea de
conducerea companiei de navi'a6ie.
8n ceea ce prive;te studiul ela)orat de niunea ,uropeane :n 1003 prezint5 costurile
de manipulare a containerelor :n urma studiului e$ectuat de I%1 pentru containere
import>e-port.
C1+C2AII
Pagina 8$ din 89
8n transporturile de m5r$a& importan6a containerului este la $el de insemnat5 ca ;i cea a
motoarelor cu reac6ie pentru transporturile civile de pasa'eri sau internetul pentru
comunica6ii. 8n ultimii 2( de ani& containerizarea transporturilor de mar$5 a sc7im)at $a6a
comer6ului interna6ional.
Mc2ean nu a $ost primul ;i nici sin'urul antreprenor care s3a ':ndit ca este mai comod
s5 transpor6i mar$a :n l5zi metalice standardizate EcontainereF. A $ost :ns5 primul care reu;it
s5 treac5 de la idee la $apte. Cam :n aceea;i perioada& pe coasta de vest a %A& o alt5
companie EMatson +avi'ationF $5cea ;i ea e-perimente cu containere. 8n prezent& )ene$iciile
containeriz5rii sunt at9t de evidente :nc9t este considerat5 $ireasc5 ;i e-istent5 dintotdeauna.
Ast5zi& containerul metalic s3a impus ca mijloc principal de transport sc7im)9nd
radical $a6a navi'a6iei comerciale& costul transporturilor ;i timpul dedicat pre'5tirii navelor
pentru parcurs. A;a cum a$irm5 majoritatea economistilor& containerizarea a dus la
revolu6ionarea transporturilor de mar$5& implicit si dezvoltarea porturilor si a in$rastructurii
acestora& contri)uind decisiv la 'lo)alizarea economiei mondiale.
%tandardizarea a avut un rol 7ot5r9tor :n succesul containeriz5rii. Anul trecut& circa 1"
milioane de containere au realizat peste 2(( milioane de parcursuri. 8n prezent& apro-imativ
*!L din m5r$uri sunt transportate :n containere& iar 2!L din containerele $olosite :n lume
provin din C7ina.
Containerizarea a dus ;i la ie$tinirea transportului& iar acest lucru a sc7im)at economia
;i comer6ul 'lo)al. 8n ultimii *( de ani& e-portul mondial a crescut de zece ori ;i continu5 s5
se dezvolte :ntr3un ritm superior cre;terii /IO al 65rilor implicate :n comer6ul mondial.
Totodat5& volumul zilnic al opera6iunilor valutare dep5;este 1&* trilioane de dolari& :n timp ce&
:n 10.3& acesta era de numai 1* miliarde dolari. 8n aceste condi6ii& este evident ce rol
important joac5 sistemul mondial de transport.
Anali;tii estimeaz5 c5& p9n5 :n anul 2(1(& volumul de mar$5 transportat :n lume va
cre;te de dou5 ori $a65 de anul 2(((. 8n acest sens& cre;terea cea mai mare se va re$eri la
transporturile containerizate. 8n prezent& containerizarea :nc5rc5turilor reprezint5 circa *!L&
iar& p9n5 :n 2(1(& acest indicator va ajun'e la apro-imativ .(L din totalul :nc5rc5turilor
containeriza)ile. Totodat5& nu tre)uie uitat $aptul c5 porturile sunt :ntr3o continu5 dezvoltare
:n $unc6ie de evolu6ia containeriz5rii :n di$erite zone de pe 'lo). Anali6tii au o)servat ca
ritmul de cre6tere al containeriz5rii este cu circa 2L33L mai mare dec9t cre;terea comer6ului
interna6ional.
Pagina 88 din 89
Pagina 89 din 89

Analiza Impactului Containerizarii Asupra Dezvoltarii Porturilor

Enviado por

Dados do documento

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Analiza Impactului Containerizarii Asupra Dezvoltarii Porturilor

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Você também pode gostar