1

CUPRINS

pag.
INTRODUCERE... 2
CAPITOLUL I ANEMIILE 3
I.1DEFINITIE 3
I.2.FIZIOPATOLOGIE. 3
I.3.SIMPTOMATOLOGIE 5
I.4.DIAGNOSTIC POZITIV 13
I.5TRATAMENT. 14

CAPITOLUL II PLAN DE NGRIJIRE16

I. CAZ: I.........................................16
II. CAZ..20
III. CAZ III ..24
IV2.CAZ IV.29
CONCLUZII. .33
BIBLIOGRAFIE34





2

INTRODUCERE

Nu rareori medicul este ntmpinat de bolnav cu aceast prim afirmaie: n
primul rnd m simt anemic, am lipsa de snge. De fapt, ce vrea sa exprime
aceasta? C bolnavul a observat o scdere a capacitii sale de munc, este fr
vlag, ceea ce n termenii uzuali medicali se numete astenie sau adinamie. Dac
este adevrat c acest simptom se ntlnete n anemii, nu este mai puin adevrat
c n alte boli (de rinichi, de inim) pot prezenta aceast stare. Prin urmare, o
asemenea exprimare este necorespunztoare, uneori chiar greit. Mai mult nc,
pornind de la bnuiala despre starea sa anemica, lipsa de snge, acest bolnav
solicit cu insisten un examen de snge, de al crui rezultat normal rmne
surprins.

Prin urmare,anemia este o stare patologic datorat diminurii semnificative a
cantitii de mas globular total i/sau de hemoglobin pe unitatea de volum, sub
valorile normale pentru vrsta i sexul respectiv, scderea hemoglobinei se poate
asocia cu scderea hematocritului i/sau a numrului de eritrocite. Concentraia de
hemoglobin este criteriul esential de diagnostic, fiind unitatea func ional a
hematiei, iar determinarea masei eritrocitare toale este incomod i laborioas.
Inconvient : interpretarea cifrelor de hemoglobin trebuie sa se fac i n funcie de
condiiile de hidratare ale subiectului investigat (proteinemie, ionograma).
Pentru a recunoate precis o anemie i gradul su de gravitate este necesar
determinarea numrului de globule roii (hematii sau eritrocite) i a cantitii de
hemoglobin . Aceste tehnici de laborator simple, la ndemna oricrui medic, se
cere a fi foarte orect executate, deoarece altfel se creeaza false anemii, responsabile
de tulburri neuro-psihice, legate de noiunea boal. De aceea pentru a aprecia un
caz de anemie, trebuie s cunoatem mai nti cteva date privitoare la numrul
normal de globule roii i cantitile normale de hemoglobin. Acestea sunt :4 500
000 globule roii si 90% hemoglobin, la barbai 4 000 000 globule roii i 80%
hemoglobin, la femei.

n esena, orice anemie traduce o tulburare a bilanului ntre producerea de
globule roii i pierderea sau distrugerea lor excesiv. Folosind o comparaie ,am
putea spune c anemia reprezint o situaie similar economiei dintr-o gospodrie
unde un bilan deficitar apare, fie cnd scad veniturile. Aceast rupere de echilibru
se poate produce prin numeroase cauze i mecanisme a cror analiz va face
obiectul unui capitol. Trebuie subliniat de la nceput un fapt de o deosebit
importana pentru bolnav: n spatele fiecrei anemii se ascunde o cauz, boala de
baz.
3

CAPITOLUL I

ANEMIILE

I.1DEFINITIE
Anemiile sunt boli ale sistemului eritrocitar care constau in scaderea masei
eritrocitare cu minimum 10%,scaderea cantitatii de hemoglobina ,a hematocritului,
sau uneori consta numai in scaderea hemoglobinei. Prin frecventa lor mare si prin
diversitatea formelor etiopatogenice anemiile ridica probleme de diagnostic.
Orientarea corecta este prin recunoasterea semnelor generale de sindrom anemic si
de recunoasterea anumitelor simptome caracteristice pentru anumite grupe sau
chiar anumite tipuri de anemii. Anemia constituie o manifestare a unei afectiunii
ascunse; ea nu este o boala propriu-zisa. De aceea, afirmarea diagnosticului
de "anemie secundara" este un pleonasm.
I.2.FIZIOPATOLOGIE

Mecanismele de producere

O anemie se datoreaz fie insuficienei de producere medular (mecanism
central), fie reducerii duratei de via a hematiilor prin hemoragie sau distrugere
accelerat hiperhemoliz (mecanism periferic).
4

Insuficiena medular poate fi cantitativ, prin defect al celulelor su,
interesnd numai linia eritroblastic (eritroblastopenie pur) sau toate celulele
hematopoietice medulare (aplazie medular).
Un alt mecanism de producere a anemiilor este eritropoieza ineficient,
situaie n care eritropoieza aparent activ nu poate asigura un numr adecvat de
hematii. Eritropoieza ineficient sau diseritropoieza poate interesa i ea numai linia
eritrocitar sau toate cele 3 linii medulare. Eritropoieza ineficient se caracterizeaz
prin contrastul dintre nivelul crescut al eritroblatilor medulari i nivelul sczut al
reticulocitelor. Acest mecanism fiziopatologic se ntlnete n : anemiile
microcitare prin caren de fier sau alte anomalii de sintez a hemoglobinei,
anemiile macrocitare prin deficit de vitamin B
12
sau acid folic, displaziile
medulare primitive sau toxice. n toate aceste cazuri nivelul reticulocitelor nu este
crescut, ceea ce traduce insuficiena de rspuns a mduvei la stimularea
eritropoietic produs prin anemie. Se ncadreaz n clasa anemiilor aregenerative.
Anemiile prin scurtarea duratei de viaa a hematiilor se datoreaz pierderii
lor masive din circulaie (hemoragii acute) sau hiperhemolizei lor ( n circulaie -
hemoliz intravascular sau la nivelul esuturilor - hemoliz extravascular).
n ambele cazuri, mduva normal stimulat prin eritropoietin i va crete
productia de 6 pn la 8 ori. Aceast hiperproducie se va traduce prin creterea
numrului de reticulocite. Aceste anemii se ncadreaz n clasa anemiilor
regenerative.
Mecanismele fiziopatologice ale simptomelor anemic

Singurul semn direct al anemiei este paloarea tegumentelor i a mucoaselor;
celelalte semne depind de gradul anemiei, rapiditatea instalrii ei i adaptarea
organismului. Aceste semne sunt martori ai hipoxiei asociat sau nu cu
hipovolemie. Hipovolemia apare in hemoragiile acute i poate duce la stare de oc
cu paloare , tahicardie, hipotensiune arterial, oligurie, tulburare a strii de
contien.
Hipoxia este elementul dominant n anemiile cu instalare progresiv ntruct
hipovolemia este compensat prin creterea volumului plasmatic. Semnele clinice
sunt cele care arat suferina organelor cele mai sensibile la hipoxie: miocard,
creier, muchi.
Adaptarea organismului la anemie se face prin mecanisme compensatorii
extra- i intraeritrocitare. Mecanismele extraeritrocitare sunt: redistribuia sngelui
spre creier, cord, rinichi, creterea debitului cardiac prin creterea frecvenei
5

cardiace (tahicardie, suflu sistolic funcional), creterea ventilaiei pulmonare
(polipnee). Ele permit creterea oxigenrii tisulare. Mecanismele de adaptare la
nivel intraeritrocitar constau din scderea afinitii hemoglobinei pentru oxigen cu
eliberare crescut a acestuia la nivelul esuturilor.
Anoxia anemic determin o hiperproducie de eritropoietin cu creterea
eritropoiezei.
La scderea adaptrii i a toleranei la anemie contribuie urmtorii factori:
vrsta avansat, afeciunile cardio-vasculare n special insuficiena coronarian
preexistent, insuficiena respiratorie, intensitatea i rapiditatea instalrii anemiei.

I.3.SIMPTOMATOLOGIE


Simptomele prezente la un pacient anemic se datoreaza atat bolii de baza cat si
anemiei insasi. Simptomele datorate anemiei sunt in functie de valorile
hemoglobinei, de modul de instalare a anemiei, de varsta pacientului si de rezervele
cardiovasculare. Astfel cand anemia se instaleaza progresiv la copii si la adultii
tineri, simptomatologia este moderata, atat timp cat hemoglobina se mentine
deasupra valorii de 7-8g/dl. Daca anemia se instaleaza rapid, manifestarile clinice
sunt importante chiar la valori mai mari ale hemoglobinei. Pacientii in varsta
dezvolta mai rapid simptome cardiace si de hipoxie cerebrala datorita afectarii
aterosclerotice a sistemului vascular.Anemia debuteaza cu cateva semne de
suferinta subiective care se completeaza cu cateva simptome cu caracter general:
6

1) Paloarea tegumentelor si conjunctivelor;
2) Oboseala fizica si intelectuala, nervozitate, somnolenta, ca efect
general asupra metabolismului si al sistemului nervos, prin deficitul de oxigenare in
tesuturi ;
3) Semne cardiovasculare si cardio respiratorii prin efortul de adaptare si
compensare cu intensitate gradata dupa gravitatea anemiei si modalitatii de
evolutie.
In cazul anemiilor severe acute predomina ametelile, tulburarile de vedere,
dispnee, paloarea intensa, tahicardia, hipotensiunea arteriala, scaderea tensiunii de
oxigen arterial care este brusc resimtita de tesuturi si apoi de intregul organism si,
uneori, lipotimie si colaps.
In anemia cu debut lent si cu scaderea treptata a hemoglobinei pe primul loc
se situeaza paloarea pielii si a mucoaselor, vizibila mai ales la palme, buze, unghii,
si mucoasa bucala, tulburari nervoase, astenie, tulburari de memorie, ameteli,
cefalee, tendinta de lipotimie, semnele cardiovasculare (palpitatii, dureri
precordiale, dispnee), tulburari digestive (anorexie, flatulenta sau constipatie),
amenoree si tulburari menstruale la femeie. Semnele sunt completate de un examen
clinic complet (pulmonar, cord, ficat, splina, ganglioni).
Pentru clinician este izbitor tabloul de anemie cu semnele generale grave
dupa pierderi de masa sangvina prin hemoliza sau sangerari acute, fata de tabloul
de anemie cronica instalata lent ca cea din boala Biermer care este compatibila cu
un mod de viata satisfacator la scaderi mari de hemoglobina.
Tulburarile cardiovasculare formeaza in anemii un sindrom special, care
incepe cu tahicardie, ameteli si simptome de lipotimie, pana la merele soc
hemoragic sau hemolitic, care se instaleaza brusc prin pierderile acute de masa
eritrocitara, simptomele sunt date de hipovolemie si hemodilutie in hemoragii si de
incarcare cu produse de hemodializa in sindroamele hemolitice. Deficitul de oxigen
produce insa in toate formele, tulburari cardiovasculare cu caracter functional
determinate de intensitatea scaderii de hemoglobina.
Tulburarile functionale sunt rezultatul combinarii produselor reactive
compensatorii si diminuarii altor parametrii functionali. In formele cronice la aceste
dereglari functionale se asociaza treptat tulburari prin leziuni degenerative
miocardice si in alte parenchimuri dupa tipul anemiei.
7

Pe langa simptomele generale comune, cu diferente dupa intensitatea
anemiei ,dupa debutul brutal sau lent, exista simptome speciale dupa tipul
etiopatogenic de anemie. Caracteristica grupelor speciale este cauzata de
mecanismele etiopatogenice care le determina si de asocierea anumitor simptome si
complicatii speciale care le insotesc.
In anemiile hipocrome, in general secundare hiposidermice se recunosc
simptomele legate de boala primara, ca hemoragiile cronice, infectiile cronice, boli
neoplazice sau stari fiziologice speciale care necesita aport crescut de fier. La
acestea se adauga semnele tisulare ale carentei de fier, tulburari degenerative in
forme, precum si o paloare speciala avand ca tip anemia cloratica la tineri sau la
femei la varsta menopauzei .
Unele simptome sunt caracteristice anemiei: paloare cu tenta alba a
tegumentelor, a mucoasei, tulburari cardiorespiratorii (palpitatii, tahicardie,
dispnee), tulburari psihice (astenie, insomnie, tendinte la lipotimie).
Alte simptome se datoreaza scaderii fierului fermentilor oxidanti. Din
aceasta cauza apar tulburari trofice eipteliale: uscaciunea si friabilitatea pielii,
aparitia pe suprafata unghiilor a unor regade ale comisurii bucale, glosita cu atrofie
papilara a limbii (arsuri in gura), modificari ale mucoasei esofagiene cu arsuri,
leziuni de gastrita (flatulenta, dureri difuze abdominale).
La pacientii cu anemie feripriva severa modificarile unghiilor sunt
caracteristice: unghii friabile, plate, fara luciu pana la aspectul de unghii in forma
de "lingurita" cu concavitate in sus.
In grupul de anemii megaloblastice in formele primitive de boala Biermer
prin carenta de vitamina B12,paloarea este modificata de nuanta galbena cu tenta
subicterica, prin impregnarea cu pigment biliar, urmare a hemolizei cronice
moderate, care se produce in aceste boli. Tegumentele sunt aspre, uscate. Parul si
unghiile sunt friabile.
Simptomele de hemoliza cronica care insotesc anemiile hemolitice cronice
endo- sau exoeritrocitare sunt diferite de simptomele de hemoliza din anemiile
megaloblastice de tip Biermer, la care se asociaza simptomele de atrofie digestiva,
cu limba depapilata si achilie gastrica, precum si simptomele nervoase prin leziuni
in cordoanele post laterale.
Simptomatologia anemiilor hemolitice este nespecifica si poate include:
astenie fizica si psihica, dispnee, palpitatii, dureri precordiale.
8

Simptomele variaza in functie de varsta si de severitatea anemiei.
La examenul fizic se constata urmatoarele semne: paloare, icter
sclerotegumentar moderat, ulcere maleolare, deformatii osoase, splenomegalie- in
majoritatea cazurilor. Deformatiile osoase sunt caracteristice pentru anemiile
hemolitice congenitale severe si apar ca urmare a expansiunii tesutului eritropoietic
in medulara oaselor frontale, parietale si maxilare.
Foarte rar se constata fracturi patologice. Anomaliile osoase se pot exprima
radiologic dand aspecte caracteristice: calota "paroasa" sau in formele severe -
craniu "in turn".
La pacientii cu anemie hemolitica ( in special in formele congenitale) s-a
constatat o frecventa crescuta a litiazei biliare, care, pe langa simptomatologia
cunoscuta poate accentua icterul.
Grupul de anemii hemolitice are cateva simptome clinice comune,
determinate de tulburari prin produsii de hemoliza. In hemolizele acute, pe langa
sindromul anemic aparut brusc uneori cu stare de soc se instaleaza hemoglobinuria
si hemosideruria. In hemolizele cronice anemia moderata si uneori absenta este
insotita de un sindrom icteric cu hepatosplenomegalie, cu scaune hipercolorate si
cu urine colorate in brun prin eliminare de urobilina. Daca anemiile nu sunt
accentuate, starea generala ramane buna, uneori apar insa simptome de tromboze in
venele periferice sau tromboze centrale viscerale. Anemiile hemolitice prin
enzimopatii sunt rare ca boala clioica, producandu-se mai ales dupa actiunea unor
factori chimici cu actiune de oxidare a hemoglobinei, cum sunt unele droguri.
Anemiile hemolitice imunologice nu au caractere clinice speciale, natura lor
urmand a fi precizata prin determinarea factorilor imunologici specifici ce pot sa
produca fie o hemoliza acuta fie mai ales cronica
Investigatiile biologice speciale constituie etapa obligatorie pentru
diagnosticul etiopatogenic al unor forme de anemii. Ele se fac cu metode complexe
prin cooperarea clinicianului cu morfologul, biochimistul si imunologul. In fiecare
grup predomina un anumit tip de investigatii speciale.
Evolutia anemiilor hemolitice cronice se poate complica cu episoade de
aplazie pura a seriei eritrocitare, care dureaza in mod obisnuit sapte zile.
9

In multe anemii investigatiile morfologice periferice si centrale sunt
suficiente pentru diagnostic. Acesta este cazul anemiilor aplastice, la care se
completeaza cu biopsia maduvei osoase.
In maduva osoasa dispar eritroblastii, numarul absolut de reticulocite se
reduce foarte mult, iar hemoglobina scade rapid. Aceste crize sunt declansate de
infectii cu germeni gram -negativi.
Aspectul clinic este atat de sever incat la prima examinare clinica,
diagnosticul poate fi de leucemie acuta.
Unele investigatii generale orientate de anamneza urmaresc sa precizeze
natura etiologica a aplaziei medulare: toxica, infectioasa, canceroasa. Turnover-ul
de fier este o investigatie pretioasa care precizeaza incapacitatea maduvei de a
folosi fier si depozitarea acestuia in alte organe.
Esalonarea si efectuarea acestor investigatii sunt in general de resortul
laboratoarelor curente de hematologie, care pot sa precizeze un diagnostic corect
pentru o mare grupa de anemii, inclusiv in anemiile hemolitice autoimune si prin
metode indirecte, chiar de anemii hemolitice prin hemoglobinopatii si enzinopatii.
Folosirea de investigatii speciale, cu determinarea duratei de viata, turnover-ul de
fier, caracterizarea electroforetica a unei anumite hemoglobine patologice, carenta
anumitor enzime eritrocitare, ca si circulatia de vitamina B12 si acid folic sunt
resortul laboratoarelor de inalta specialitate. Se recomanda folosirea tuturor
esaloanelor de investigatii pentru precizarea unui diagnostic corect in cazuri
incerte, inainte de a incepe un tratament cu actiune terapeutica specifica. Terapia
nejustificata cu vitamina B12 si cu acid folic, ca si terapia cu cortizonice sau
imunosupresive, in anemiile banuite ca autoimune, pot sa denatureze si mai mult
diagnosticul.Interogatoriul adresat pacientului este adesea decisiv, fiind foarte
important de precizat debutul afeciunii : acut :- in hemoragiile acute (dureri
epigastrice insotita de hematemez,melen, in cazul unui ulcer sangerand)- in bolile
hematologice maligne sindromul hemoragipar ( ce se poatemanifesta prin
prezenta hematoamelor, epistaxis, hemoptizie sauhematemez, melen), iar in cazul
femeilor cu ciclu menstrual:menometroragii- in crizele de hemoliz (dureri
abdominale intense, splenomegalie,febr)cronic:- la bolnavii care lucreaza in mediu
toxic cu plumb, benzen- la bolnavii care inger cronic medicamente : amidopirin,
acid acetilsalicilic, fenacetin, antipirin, chinin, chinidin, sulfamide,droguri ce
pot cauza sangerari sau hemoliz chiar in doze mici.
10

Examenul clinic complet trebuie sa stabileasc pe de o parte semnele si
simptomele datorate anemiei propriu-zise, iar pe de alt parte manifestarile care ar
putea explica etiologia anemiei :
- in cavitatea bucal- purpura in hemopatii
- glosit inflamatorie sau atrofic in anemia Biermer
- atrofie papilar sau disfagie inalt in sindrom Plummer- Vinson din anemia
hiposideremic
-pe tegumente- icter discret in anemia hemolitic
- purpura, echimoze in hemopatia acuta si cronica,
- piele uscata in mixedem
-fanerele- pr friabil, koilonikie in anemia feripriv
- organele hematopoietice- splenomegalie cu sau fr hipersplenism,
-adenopatii superficiale in hemoragii primitive
-aparatul digestiv- hepatomegalie in ciroz, cancer, hemopatii,
-neoplasm rectal, hemoroizi, proctit hemoragic, decelabile prin tuseu rectal.
- masa abdominal palpabia in boala Hodgkin, leucoze cronice.
- aparatul genital- examenul genital este obligatoriu pentru toate femeile alaturi de
anamneza pentru depistarea cauzelor metroragiilor
De asemenea, este necesar un bilan general care poate aduce date utile.
Examenul clinic indic necesitatea investigaiilor paraclinice.
Se pot grupa in examene de orientare i in examene de specialitate.
Hemoleucograma
Numarul de eritrocite-valori normale
- barbai : 4,5-5,7 milioane/mmc
- femei : 4,2-5,5 milioane/mmc
Hemoglobina (Hb)- valori normale
- barbai : 13,5-18 g%
- femei : 12-16 g%
Hematocrit (Ht)- valori normale
- barbai : 50-52%
- femei : 37-47%
Indici eritrocitari
VEM (volumul eritrocitar mediu)=Ht/nr.eritrocite 10
-valori normale=80-953
-sub 803 vorbim de microcitoz
-peste 953 vorbim de macrocitoz
CHEM (concentratia de hemoglobin eritrocitar medie)=(Hb/Ht)100
-valori normale=32-34%
-sub 32% vorbim despre hipocromie
HEM (hemoglobina eritrocitar medie)=(Hb/nr. Eritrocite)10
11

-valori normale=27-31pg
IC (indicele de culoare)= 1/(nr de eritrocite3)
-valori normale=0,9-1,1
Analiza datelor de mai sus permite s afirmm existena unui sindrom anemic in
funcie de hemoglobin i s clasificam anemia in :
-anemie microcitar hipocrom
-anemie macrocitar
-anemie normocitar si normocrom
Hemograma aduce argumente etiologice i in functie de variaiile leucocitare si
plachetare, precum : eozinofilia discret si trombocitoza asociata unei anemii
hipocrome microcitare sugereaza o sangerare cronica ; neutropenie si trombopenie
in insuficiena medular calitativ sau cantitativ ; celule anormale (blati) in
leucoze acute.
Reticulocitele (VN=3-8% sau 40000-80000/mmc.)
- cand reticulocitele cresc peste valoarea normal inseamna ca este o anemie
regenerativ
- cand reticulocitele sunt normale sau sczute inseamn ca este o anemie
aregenerativ.
Fierul seric (sideremia)--VN=80-120%- determinarea sa se asociaz cu dozarea
siderofiliei, care este proteina purtatoare de fierVN=300-400% si cu
determinarea celorlali parametrii :
- capacitatea totala de saturaie a siderofilinei (CTSS) : 300-400%
- coeficient de saturaie a siderofilinei care const in raportul dintre sideremie si
CTSS (normal=30-35%)
- indicele sideroblastic determinat pe frotiul medular normal (normal=15-65%)
Coroborarea acestor date permit 3 variante posibile :
-hiposideremie franc cu sideremie sub 60 % si CTSS normal sau crescut, ceea ce
reprezint consecinta unei sangerari cronice sau a unui aport insuficient cronic de
fier
-hiposideremie cu CTSS scazut, sub 30 % i coeficient saturaie a siderofilinei
normal
- reprezint de obicei sindroame inflamatorii de etiologii diferite (cancer, infectii
grave, colagenoze, supuratii). In aceste situatii tratamentul cu fier este nejustificat.
- Hipersideremie cu CTSS normala si coeficient saturatie a siderofilinei crescut
- se intalneste in anemiile hemolitice, anemiile macrocitare, anemiile aplastice.
Este important de subliniat importana variatiilor sideremiei in comparative cu
CTSS ceea ce permite diferentierea hiposideremiei adevarate prin lipsa de fier de
cazurile de hiposideremie ca urmare a unei anomalii in dinamica circuitului fierului
In anemia feripriva intalnim :
-- afectarea seriei rosii, in urmatoarea ordine cronologica:
12

microcitoza adaptativa (VEM<70m3 sub 2 ani, <73m3 intre 2-5 ani, <80m3 peste
12 ani) ; anemia si hipocromia sunt absente.
scaderea concentratiei de Hb, cu hipocromie concomitena ( HEM< 27pg, CHEM<
30%); afectarea nr. de hematii lipseste.
scaderea nr. de hematii, alterarea morfologiei eritrocitare (anulocite, hematii in
semn de tras la tinta);
reticulocite - normal sau devieri minore in plus sau minus ;
usoara granulocitopenie si trombocitoza in formele severe.
-- maduva osoas se caracterizeaz prin hiperplazie moderat, predominant
eritroblastic, cu apariia eritroblastilor feriprivi (mici, cu contur neregulat,
zdrenuit), diseritropoieza (cariorexis, multinuclearitate, fragmentare nucleara).
Hemosiderina lipseste din celulele reticulare, sideroblastii scad sub 10%. Coloratia
pentru Fe a frotiului medular este testul diagnostic cel mai fidel.
-- Fe seric< 50mg/100ml;
-- CTF peste 500mg/100ml;
-- indicele de saturare a transferinei scade sub 15-20% (VN 20-45%).
-- Feritina seric oglinda fidel a rezervei de Fe scade sub 10ng/ml (VN 30-
142 ng/ml).
-- explorari digestive: aclorhidria, alterarea testului cu D-xiloza, malabsorbtia vit.
A.
-- examen radiologic: ingrosarea corticalei oaselor lungi si late.
-- studii de ferokinetica cu 59Fe: clearance plasmatic crescut, turnover accelerat al
Fe plasmatic, incorporare si utilizare mai mare a 59Fe.
Clasificarea anemiilor se realizeaz pe baza :
1)volumului crepuscular mediu :
-microcitare
-normocitare
-macrocitare
2) concentraiei corpusculare medii de hemoglobin:
-hipocrome
-normocrome
-hipercrome
3)factori etiologici:
-scderea excesiv a volumului sanguin n hemoragii acute sau cronice
-distrugerea excesiv de globule roii n bolile hemolitice i n hipersplenism
-diminuarea a eritropoiezei din cauza afectrii sintezei de nucleoproteine
-a deficitului de fier din alimentaie
-a inhibrii mduvei hematogene
-a involuei mduvei hematogene

13

Clasificarea morfologic
1. Anemii macrocitare:
-megaloblastice: deficit de acid folic, deficit de vitamina B12
-nemegaloblastice: afeciuni hepatice, hipotirodiene
2. Anemii normocitare:
-hemolitice
-posthemoragice acute
-aplastice
3. Anemii microcitare
-feripriva
-talasemie
-pirodoxin


I.4DIAGNOSTIC POZITIV

Practic, circumstanele de diagnostic ale unei anemii sunt urmatoarele:
Bolnavul se prezinta la medic tocmai pentru un sindrom anemic clinic.
Scderea capacitaii sangelui de a transporta oxigen determin :
-tulburri in nutriia si funcia celulelor :
- modificri ale prului, unghiilor, tegumentelor
- glosit
- astenie, cefalee, vertij
- semne si simptome date de mecanismele compensatorii :
- tahicardie
- viteza de circulatie crescut (suflu sistolic functional)
- flux sanguin sczut la nivelul rinichilor, a extremitailor
- polipnee
Bolnavul cu sindrom anemic neevident, mascat de tulburari clinice ineltoare,
cum ar fi:
-Insuficiena cardiac congestiv: paloare intens, tahicardie, edem la
membrele inferioare, in care numai miocardul este raspunzator de acest tablou
clinic, dovada ca diureticele si digitalicele nu remit simptomele decat partial. Este
necesar asocierea unui tratament antianemic.
-Angor pectoris- anemia accentueaz modificarile clinice si EKG care sunt
datorate unei insuficiene circulatorii coronariene funcionale (debit de oxigen
sczut)
- Stare subfebril- indiferent de etiologia anemiei, apare un decalaj al curbei
termice, probabil prin anoxie centrala.
14

- Scurta pierdere de cunostint- mai ales la anemii importante sau la bolnavi
varstnici cu insuficiena circulatorie cerebral preexistent anemiei.
Bolnavii care se prezinta la medic pentru diverse acuze si la care se descoper
anemia, mai ales daca este vorba de un om aparent sanatos, la care instalarea
anemiei se face progresiv, ceea ce duce la o bun tolerant a hipoxiei celulare, sau la
un bolnav cu o afeciune general : poliartrita reumatoida, boala Hodgkin, TBC
pulmonar, etc., cand anemia traduce gravitatea bolii, ca i febra sau scderea
ponderal
confirmarea diagnosticului de anemie: Hb sczut, Ht sczut, nr. hematii sczut
caracterizarea morfologic: hipocrom, microcitar;
dovedirea naturii feriprive a dezordinii hematologice: Fe seric scazut, CTF ,
indice de saturare a transferinei scazut, feritina serica scazut, reactia Perls medulara
negativa.
proba terapeutica cu preparate de Fe criza reticulocitara la 5-7 zile, normalizarea
parametrilor eritrocitari.

I.5.TRATAMENTUL ANEMIILOR

I.5.a.Tratamentul profilactic al anemiei feriprive

alimentaia corect si tratamentul anemiei feriprive a gravidei;
ligatura tardiv a cordonului ombilical (creste cu 40-50 ml capitalul de Fe);
alimentaia corect a sugarului, cu preferarea alimentatiei naturale in primul
trimestru si diversificarea sa precoce (mai ales la cei alimentati artificial), corecta,
cu preparate alimentare cu continut crescut de proteine animale si implicit de Fe;
suplimentarea aportului de Fe prin preparate alimentare (cereale, l. praf) fortifiate
cu Fe sau prin preparate medicamentoase, asigurand o doza de 1-2mg/kg corp/zi la
grupele de sugari cu risc crescut pentru anemia feripriva (prematuri, gemeni,
malnutrii, sugari alimentai artificial, cu tulburari digestive trenante sau cu infecii
repetate); se evit administrarea Fe la prematuri sub 2 luni, mai ales in lipsa unei
suplimentari adecvate cu vit. E, din cauza riscului declanarii unei anemii
hemolitice prin picnocitoz.
Tratamentul profilactic se adreseaz in special:
- gravidelor- 200mg glutamat feros+ 5mg acid folic de dou ori pe zi
- donatorilor de sange -1000mg Fe la barbati, 2000mg Fe la femei pentru fiecare
250 ml sange donat.




15



I.5.b.Tratamentul curativ

Mijloace terapeutice: masuri dietetice, medicamentoase, terapie transfuzionala.
Obiective:
corecia anemiei;
reconstituirea rezervelor de Fe;
inlturarea cauzei sideropeniei.
Principii:
- feroterapia este indispensabil (singura eficient), calea de elecie fiziologic
fiind cea oral; necesarul recomandat este de 3-6 mg/kg corp/zi; inand cont de
tolerana defectuoas a preparatelor de Fe administrate per os, cantitatea maxim pe
doza se limiteaza la 50-100 mg Fe++, iar doza pe 24h la 100-300mg.; durata
feroterapiei este de 3-5 luni (min. inca 6-8 saptamani dupa corectarea constantelor
hematologice, pentru asigurarea reconstituirii rezervelor martiale).
- tratamentul etiologic se impune pentru rezolvarea definitiva a afectiunii
(corectarea greselilor alimentare, tratamentul bolilor digestive, inlaturarea cauzelor
de sangerare prelungita.
- transfuziile de masa eritrocitara se rezerva formelor severe (Hb< 4- 5g/100ml),
cu simptomatologie hipoxica evidenta.

I.5.c.Tratamentul dietetic al anemiei

- alimentatie naturala (dei cu continut sczut de Fe, rata de absorbie a Fe din
l.u. este 50%, fata de 12% din l.v.).
- evitarea introducerii prea precoce (sub 4-5 luni) a alimentelor solide, cu efect
nefavorabil asupra absorbtiei Fe.
- cand alimentatia naturala nu e disponibila, alimentatia artificiala cu preparate
de lapte praf imbogatite cu Fe.
- diversificarea cu preparate de carne (rata de utilizare a Fe de 20 de ori mai buna
decat din vegetale),ficat, oua, cereale, pireuri de fructe si legume fortifiate cu
Fe;
- evitarea excesului de fitati, fosfati si saruri de calciu, cu efect inhibant asupra
absorbtiei Fe.





16



CAPITOLUL II

PLAN DE INGRIJIRE

PREZENTAREA CAZURILOR

II.1.CAZUL I

CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: I
PRENUME: A
SEX:feminin
VARSTA: 28 ani
DOMICILIU: urban
PROFESIE : contabila
ANAMNEZA
antecedente heredo-colaterale -tata(decedat)-ulcer gastric
-mama HTA
personale-fiziologice:PM=14 ani, durata menstrelor=5zile,
nr.sarcini=2, nr nasteri=1, avorturi=1
-patologice: Ulcer gastric necontrolat
DIAGNOSTIC CLINIC : Anemie feripriva
Ulcer gastric sangerand
MOTIVELE INTERNARII:
- stare generala alterata, ameteli
- tahicardie
- dureri epigastrice
- hematemeza,
- melena
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsa de 28 ani , cunoscuta cu probleme digestive (ulcer gastric sub
tratament intermitent), se interneaza pentru stare generala alterata, ameteli,dureri
epigastrice insotite de hematemaza si melena.



17



PLAN DE INGRIJIRE

1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Alterarea starii generale datorita vertijului si adinamiei manifestata prin anxietate.

OBIECTIVE

Pacienta sa fie echilibrata psihic, sa dispara starea de anexitate si sa fie combatut
vertijul si adinamia.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Calmez pacienta, o asez intr-un salon cu bolnavi, cu un nivel ridicat si plini de
optimism.
Ajut pacienta sa isi recunoasca anexitatea si sa o combatem distagandu-i atentia de
la boala.
Diminuez stimuli care ar putea-o deranja.
Aerisesc salonul asigurandu-i o stare de confort si asigur conditii de odihna.

EVALUARE

Starea de anexitatea a disparut si bolnava prezinta o stare de bine.
Pacienta sustine ca vertijul a disparut si prezinta o conditie fizica mai buna.

2.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate
prin tahicardie,hipotensiune arteriala, transpiratii reci

OBIECTIVE

Reechilibrarea hidroelectrolitrica a a pacientei si suplinirea pierderilor prin
hematemeza si melena
18



INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie
Asigur conditii corespunzatoare de temperatura mediului.
Ajut pacienta sa isi efectueze toaleta corporala.
Administrez pacientei tratamentul prescris de medic :plasma si solutii perfuzabile

EVALUARE

Pacienta relateaza ca respecta indicatiile in legatura cu indicatiile
primide de catre cadrele medicale

3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Perturbarea somnului datorita nelinistii si anexitatii manifestata prin insomnie.

OBIECTIVE

Pacienta sa aiba un somn odihnitor.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Ameliorarea durerilor datorate ulcerului gastric
Invat pacienta tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare.
Asigur un mediu ambiant, linistitor fara zgomote.
Combat varsaturile cu ajutorul tratamentului prescris de medic.
Se vor administra sedative la indicatia medicului.
Asigurarea repausului fizic al pacientului si prin administrarea medicatiei indicate
de medic

EVALUARE

Pacienta prezinta un somn odihnitor.
Durerile se amelioreaza dar nu dispar in totalitate.


19



4.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Dificultate de a se alimenta i hidrata datorita hematemezei si melenei

OBIECTIVE

Pacienta sa aiba o stare de bine
Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic;
Pacienta sa fie echilibrata psihic.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Ajuta pacienta n timpul varsaturilor, sprijinindu-o;
Efectueaza igiena bucala ;
Incurajeaza pacienta ;
Opreste aportul de alimente la indicatia medicului ;
Alimenteaza pacienta parenteral, instituind perfuzii cu glucoza 10%; Solutie de
clorura de sodiu dupa indicatia medicului;
Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacienta treptat, cu cantitati mici de
lichide reci, oferite cu lingurita;
Face bilantul lichidelor ingerate i eliminate;
Invata pacienta ca nu trebuie sa manance alimente solide pana se opreste
hemoragia.

EVALUARE

Pacienta nu mai prezinta hematemeza si melena









20



II.2.CAZUL II

CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: M
PRENUME: A
SEX: masculin
VARSTA: 2 ani
DOMICILIU: rural
ANAMNEZA
Antecedente
heredo-colaterale -tata-nesemnificative
-mama anemie feripriva
personale-fiziologice: -nascut prin nastere cezariana; Gn=3 kg,
Apgar=9
o - alimentat natural primele 2 saptamani de viata, apoi alimentat cu lapte de vaca
o Profilaxia rahitismului efectuata corect cu vigantol 2 pic/ zi pana la 2 ani
o Schema vaccinarilor corect efectuata
DIAGNOSTIC CLINIC : Anemie prin carenta de fier
MOTIVELE INTERNARII:
- adinamie
- ameteli
- transpiratii abundente
- tahicardie
- tahipnee
- glosita
- stomatita angulara
ISTORICUL BOLII:
Pacient in varsa de 2 ani , este adus la spital datorita adinamiei manifestate de mai
multe zile,anorexiei, transpiratiilor abundente, tegumentelor palide si tahicardie.
Este internat pentru investigatii, diagnostic si tratament de specialitate.





21

PLAN DE INGRIJIRE

1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Alterarea starii generale datorita vertijului si adinamiei nanifestata prin anexitate.

OBIECTIVE

Pacientul sa fie echilibrat psihic, sa dispara starea de anexitate si sa fie combatut
vertijul si adinamia.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Calmez pacientul cu ajutorul mamei, asezandu-l intr-un salon linistit.
Ajutam la combaterea anxietatii pacientului prin distragerea atentiei acestuia prin
diverse mijloace : povesti, jocuri, etc
Diminuez stimuli care l-ar putea deranja.
Aerisesc salonul asigurandu-i o stare de confort si asigur conditii optime pentru
odihna

EVALUARE

Starea de anexitatea a disparut si bolnavul prezinta o stare de bine.
Pacientul manifesta o conditie fizica mai buna.

2.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate
prin tahicardie si transpiratiilor abundente

OBIECTIVE

Reechilibrarea hidroelectrolitica a a pacientului si inlocuirea pierderilor prin
transpiratii, varsaturi.


22

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Asigur conditii corespunzatoare de temperatura a mediului.
Asigur toaleta corporala a pacientului
Administrez pacientului tratamentul prescris de medic : solutii perfuzabile.
Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie.

EVALUARE

Pacientul manifesta o conditie fizica mai buna.

3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Disconfort din cauza durerilor cauzate de stomatita

OBIECTIVE

Pacientul sa aiba un somn odihnitor.
Ameliorarea durerilor.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Combat varsaturile cu ajutorul tratamentului prescris de medic.
Asigur un mediu ambiant, Linistitor,fara zgomote.
Se vor administra sedative la indicatia medicului.
Asigurarea ameliorarea durerilor prin tratamentul indicat de medic (badijonari
bucale cu glicerina boraxata cu stamicin).

EVALUARE

Pacientul prezinta un somn odihnitor.
Pacientul prezinta ameliorarea durerilor.






23

4.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Dificultatea de a alimenta i hidrata datorita glositei si stomatitei

OBIECTIVE

Alimentarea copilului corespunzator varstei.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Badijonari bucale cu glicerina boraxata cu stamicin.
Nu se obliga copilul sa manance.
Copilul va primi ratii mici si dese.Daca durerile bucale sunt prea mari, alimentatia
se face parenteral.
Se mareste numarul meselor si se micsoreaza cantitatea lor.

EVALUARE

Copilul primeste greu alimentatia.



















24

III.3.CAZUL III

CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: S
PRENUME: N
SEX: masculin
VARSTA: 32ani
DOMICILIU: urban
ANAMNEZA
antecedente heredo-colaterale-tata-Infarct miocardic acut
-mama nesemnificative
personale-patologice: nesemnificative
DIAGNOSTIC CLINIC : Anemie prin carenta de fier
Hemoroizi externi sangeranzi
MOTIVELE INTERNARII:
- stare de rau general
- adinamie
- ameteli
- transpiratii abundente
- tahicardie
- stomatita angulara
- glosita
ISTORICUL BOLII:
Pacient in varsa de 32ani , se prezinta la spital manifestand stare generala proasta
cu adinamie, anorexie, transpiratii abundente, ameteli si tahicardie, glosita si
stomatita angulara.
Este internat pentru investigatii, diagnostic si tratament de specialitate.

25



glosita cu stomatita angulara


PLAN DE INGRIJIRE

1.NEVOIA DE AEVITA PERICOLELE

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Alterarea starii generale datorita ametelilor si adinamiei, manifestata prin anexitate.

OBIECTIVE

Pacientul sa fie echilibrat psihic,sa sa dispara starea de anexitate si sa fie combatute
ametelile si adinamia.
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Diminuez stimuli care l-ar putea deranja. Aerisesc salonul asigurandu-i o stare de
confort si asigur conditii de odihna.
Calmez pacientul, il asez intr-un salon cu bolnavi cu un nivel ridicat si plini de
optimism.
26

Incurajez pacientul sa comunice cu cei din jurul sau, sa-si exprime gandurile si
emotiile.
Ajut pacientul sa isi recunoasca anexitatea si sa o combatem distagandu-i atentia de
la boala.

EVALUARE

Starea de anexitatea a disparut si bolnavul prezinta o stare de bine.
Pacientul sustine ca prezinta o conditie fizica mai buna.

2.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate
prin tahicardie,hipotensiune arteriala, transpiratii abundente.

OBIECTIVE

Combaterea transpiratiilor.
Reechlibrarea hidroelectrolitica

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie.
Ajut pacientul sa-si mentina te gumentele si mucoasele curate si uscate.
Mentin igiena generala.
Asigur imbracaminte lejera.
Asigur conditii corespunzatoare de temperatura mediului.
Administrez pacientului tratamentul prescris de medic : plasma si solutii
perfuzabile

EVALUARE

Pacientul relateaza ca respecta indicatiile in legatura cu indicatiile primate de la
cadrele medicale.




27

3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Perturbarea somnului datorita nelinistii si anexitatii manifestata prin insomnie.
Dificultatea de a dormi si de a se odihni.

OBIECTIVE

Pacientul sa aiba un somn odihnitor, linistitor

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Ajut pacienta sa isi efectueze toaleta corporala.
Observ cat a dormit pacientul si notez.
Aerisesc salonul.
Asigur conditii optime pentru odihna : un mediu ambient linistitor fara zgomote.
Ofer pacientului o cana cu ceai de tei inainte de culcare.
Se vor administra sedative la indicatia medicului: Diazepam 1cp seara.

EVALUARE

Pacientul prezinta un somn odihnitor.

4.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Disconfort din cauza durerilor datorate stomatitei angulare.
Dificultatea de a se alimenta si hidrata.

OBIECTIVE

Calmarea durerilor..
Bolnavul sa fie echilibrat hidric si nutritional





28

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Explorez gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului, tinand cont de
contraindicatii.
Constientizarea pacientului asupra importantei regimului alimentar.
Facem bilantul hidric= ingerare+ eliminare.
Administrarea medicatiei indicate de medic: perfuzie cu Glucoza 5% (500ml),
Calciu gluconic 1f/zi
Vitamine in perfuzie:B1, B6, B12 1f/zi.

EVALUARE

Pacientul accepta greu regimul la inceput, dar pe parcurs se obisnuieste.
Durerile angulare se amelioreaza.


























29

II.4.CAZUL IV

CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: B
PRENUME: M
SEX:masculin
VARSTA: 65 ANI
DOMICILIU: urban
PROFESIE : pensionar
ANAMNEZA
antecedente heredo-colaterale -tata(decedat)-ulcer gastric
-mama HTA
-personale patologice: Ulcer gastric necontrolat
DIAGNOSTIC CLINIC : Anemie feripriva
Gatrita medicamentoasa
HDS
MOTIVELE INTERNARII:
-hematemeza,
-melena,
-frisoane,
-tegumente reci,
-astenie,
-palpitatii.
ISTORICUL BOLII:
Pacientul relateaza ca n urma cu trei zile, datorita unei raceli a consumat mai
multe tablete de aspirina i paracetamol pe un fond de regim alimentar deficitar
dupa care a prezentat varsaturi cu snge i scaune melenice motiv pentru care se
prezinta la serviciul de urgenta chirurgie ATI pentru conduita terapeutica.
Este internat pentru investigatii, diagnostic si tratament de specialitate





30

PLAN DE INGRIJIRE

1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
DIAGOSTICUL DE INGRIJIRE
Dificultatea de a respira i a avea o bun circulaie manifestata prin alterarea
mucoasei bucale, prezenta sondei naso-gastrice, situaie de criz; disconfort
abdominal;
OBIECTIVE
S-i exprime diminuarea disconfortului abdominal;
S respire fr dificultate;
S aib un ritm circulator i respirator regulat;

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
Efectueaza igina bucala;
Pozioneaza bolnavul intr-o postura adecvata
Tehnici de favorizare a circulaiei (se maeaz extremitile declive);
Msoar temperatura, T.A., respiraia, pulsul, la intervale de timp egale;
Se hidrateaza parenteral la indicaia medicului;
Aerisirea salonului;
Schimbarea lenjeriei de corp i de pat;
Pregateste psihic pacientul , n vederea examenului de endoscopie digestiva ;

EVALUARE
Pacientul prezint puls tahicardic, T.A. modificate;
2) NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE
Dificultate de a se alimenta i hidrata manifestata prin grea, vrsturi cu snge,
gingivoragie inapeten;
OBIECTIVE
Pacientul sa aiba o stare de bine, fara greturi, varsaturi, gingivoragii;
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
Pacientul sa fie echilibrat psihic.
31

S bea minim 1500 ml de lichide.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
Ajuta pacientul n timpul varsaturilor, sprijinindu-l ;
Efectueaza igiena bucala ;
Incurajeaza pacientul ;
Opreste aportul de alimente la indicatia medicului ;
Alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza 10%; Solutie de
clorura de sodiu dupa indicatia medicului;
Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de
lichide reci, oferite cu lingurita;
Face bilantul lichidelor ingerate i eliminate;
Invata pacientul ca nu trebuie sa manance alimente solide pana se opreste
hemoragia.

EVALUARE
Pacientul prezint grea i inapeten.
3) NEVOIA DE A ELIMINA
DIAGNOSTICUL DE NURSING
Dificultate de a elimina manifestata prin varsaturi cu snge; oligurie; ;
melena;
OBIECTIVE
S elimine un scaun normal colorat;
S aib scaun fr dificultate sa aiba tranzit intestinal n limite fiziologice ;
Sa fie menajat fizic i psihic n timpul varsaturilor ;
Sa asigure o igiena bucala adecvata;
Emisie de urina normal 1200 ml/24 h;
Sa aiba mucoase perianale curate i integre;


INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinei la indicatia medicului;
Se asigur aportul de lichide adecvat, n funcie de bilanul hidric ingestie/excreie;
Daca apar varsaturile, il linisteste psihic i il ajuta fizic sustinandu-i capul;
Ii ofera un pahar cu apa ca sa-si clateasca gura;
32

Linisteste pacientul i il incurajeaza sa-si exprime sentimentele n legatura cu
problema sa;
Urmareste i noteaza n FO consistenta, culoarea i frecventa varsaturilor, a
scaunelor i a urinei;

EVALUARE:
Pacientul prezint melena, hematurie macroscopica;

4) NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE
Alterarea mobilitii manifestata prin anemie, ameteala
OBIECTIVE
S stea aezat n poziie care sa favorizeze respiratia, circulatia sau drenajul
secretiilor bronsice;
Pacientul sa nu prezinte escare de decubit;
S inteleaga care este pozitia adecvata pentru a preveni recidiva hemoragica;

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
Se aeaz pacientul intr-o pozitie confortabila;
I se explic necesitatea de a fi imobilizat la pat;
Asigura schimbarea pozitiei la interval de 2 ore;
Asigura igiena tegumentelor i a lenjeriei;
Sa fie echilibrat hidroelectrolitic;

EVALUARE:
Pacientul prezint ameteala, slabiciune.




33

CONCLUZII

Dac aruncm o privire retrospectiv n problema anemiilor si comparm
situaia bolilor de snge cu aceea din urm cu 4-5 decenii, s-ar puta tragea
urmatoarele concluzii:

-n primul rnd i aici ca i n alte domenii ale patologiei s-au produs modificri n
ceea ce privete frecvena diferitelor forme de anemii. Problemele actuale ale
bolilor de snge s au schimbat: unele boli vechi sunt pe cale de dispariie, altele
noi apar. Dac frecvena anemiei pernicioase este mai redus, n schimb anemiile
hemolitice, anemiile prin radiaii ionizate(un aspect al folosirii nelimitate a energiei
nucleare), anemiile medicamentoase(expresie a abuzului de medicamente),
anemiile canceroase i anemiile la btrni(n raport cu frecvena actual a
cancerului i creterea duratei medii de via a omului), par a fi n cretere.

-n al doilea rnd, nu se poate contesta progresul nregistrat n ultimele decenii, att
n diagnosticul, ct i n tratamentul anemiilor. Aceste progrese substaniale au
fcut, pe de o parte, ca anemiile s fie mai bine cunoscute, iar pe de alt parte, ca
starea multor anemici, anterior condamnai prin neputina terapiei, s fie azi mult
ameliorat. Cu toate aceste progrese, trebuie s recunoatem c mai exist nc
aspecte necunoscute sau nc confuze, care-i ateapt o soluie definitiv n viitor.

Dac diagnosticul sindromului anemic este relativ uor de stabilit, diagnosticul
etiologic poate fi uneori ceva mai greu de stabilit. Din fericire, n majoritatea
cazurilor se are de a face cu forme uoare de anemie feripriv, de natur carenial,
al crui diagnostic poate fi destul de uor de confirmat i care pot di relativ uor de
tratat cu ajutorul unor preparate de fier per os.

ns n cazul unor anemii hemolitice, al unor anemii megaloblastice i chiar al
unor anemii din bolile cronice, este necesar colaborarea cu specialistul pentru
stabilirea diagnosticului etiologic al anemiei, pentru elaborarea planului terapeutic
i pentru supravegherea tratamentului respective

Totui, concluzia general care se desprinde este optimist i sunt sperane
ferme c energia omeneasc, pus n slujba binelui i a omului, va aduce noi i noi
succese n domeniul patologiei.



34

BIBLIOGRAFIE




1. Anemiile, Conf. Dr. Constantin Negoi , Editura Medical, Bucureti,1963 .
2. Medicin de familie, Adrian Restian, Editura Medical .
3. Dicionar de medicin Oxford, Traducere: Gheorghe Vasilescu, Editura ALL,
Timioara, 2005 .
4. MEMO MED Memorator de medicamente Ghid farmacoterapic, Ediia 12,
Editura
Minesan, Bucureti, 2006 .
5. Internet.