ASFIXII (ANOXII)

1. Definitie - asfixiile (anoxiile) reprezinta procese fizio-patologice in care scade

(hipoxie) sau dispare (anoxie) oxigenul din singe (a-sfigmos, fara puls, gr.)
2. Clasificarea asfixiilor
I. Anoxii de aport / anoxii anoxice = oxigenul nu ajunge la nivelul alveolelor
pulmonare
1. Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):
a. insuficienta oxigenului in aerul respirat:
- spatii inchise
- procese care consuma ! - flacara, procese fermentative (cu degajare de "!)
- altitudini mari (scade presiunea partiala a ! in aerul atmosferic)
#. o#structia orificiilor respiratorii (sufocare)
c. o#structia cailor respiratorii:
-de cauza interna:
-o#structia cailor respiratorii cu lichide sau solide (su#mersii in
lichide, pul#eri, #oa#e de cereale, pietris)
-de cauza externa prin comprimarea regiunii cervicale:
-cu un lat actionat de propria greutate a corpului (spanzurare)
-cu un lat actionat de o forta externa ( strangulare)
-cu mainile si degetele (sugrumare)
d. impiedicarea miscarilor respiratorii prin:
- comprimare toraco-a#dominala
- pneumotorax traumatic
- paralizie a muschilor respiratorii:
- intoxicatii cu su#stante curarizante
- electrocutie
e. scaderea perfuziei pulmonare prin em#olii secundare traumatismelor
!. Anoxii de aport de cauza neviolenta:
a. o#structia cailor aeriene (tumori laringiene, edem glotic, tumori #ronho-
pulmonare)
#. pertur#area miscarilor respiratorii: poliomielita, pneumotorax
spontan$patologic, crize de miastenia gravis
c. o#struarea cailor respiratorii intrapulmonare (astm #ronsic, pneumonii -
scade suprafata repiratorie prin exudat inflamator)
d. scaderea perfuziei pulmonare (insuficienta cardiaca stinga, pneumonii
interstitiale, etc.)
II. Alterari ale membranei alveolo-capilare = aerul are o compozitie normala in
O2 dar nu se realizeaza schimburile gazoase la nivelul membranei alveolo-capilare
1.De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile
2. De cauza neviolenta: boala membranelor hialine
III. Anoxii de transport
1.De cauza violenta:
- cantitative: anemii dupa hemoragii postraumatice, oc anafilactic
- calitative alterarea toxica a capacitatii de transport a !b cu formare de
hemoglobine toxice": #et!$, %O!b, %&!b
2. De cauza neviolenta:
- cantitative: anemie feripriva, hemolitica, dupa singerare din ulcer, scaderea
circulatiei sangvine anoxii stagnante" datorita '% globale, etc.
- calitative alterarea capacitatii de transport a !b datorita hemoglobinelor
patologice": anemie falciforma, drepanocitoza, etc.
IV. Anoxii de utilizare / citotoxice / histotoxice / tisulare. De obicei violente:
1.De cauza violenta:
- perturbari toxice ale metabolismului celular ciclul respirator (rebs prin blocarea
citocromoxidazelor din lantul respirator celular": intoxicatii cu acid cianhidric si
derivati, morfina, barbiturice, anestezice, %O )
- reducerea metabolismului bazal celular pana la oprirea ciclul respirator (rebs:
hipotermie
2. De cauza neviolenta:
-insuficienta cardiaca congestive severa, hipoproteinemie
3.Tabloul clinic asfixic (anoxic apare in toate tipurile de asfixii dar mai ales in
asfixiile mecanice:
- #acroscopic cadavrul prezinta:
- cianoza, mai ales la nivelul fetei si extremitatilor
- lividitati pronuntate, precoce, de culoare violacee-albastruie de la inceput
- la examenul intern:
- singe lichid este incoagulabil de la inceput"
- mici sufuziuni sangvine situate subcon*unctival, pe meninge sau subseros
cele pleurale se numesc petesii +ardieu"
- staza sangvina viscerala
- #icroscopic amprenta anoxica ,pielma-er si (ernbach":
- staza si edem
- endotelioza
- rupturi capilare
- distrofie hidropicnovacuolara
- +anatochimic:
- crestere a nivelului hipoxantinei in vitros
- cresterea concentratie de fosfolipide in lichidul alveolar
- cresterea .D! mai ales fractiunea /" in ser
4. Asfixii ecanice (anoxii anoxice de ca!"a #iolenta)
a) Asfixie prin scaderea oxi$en!l!i in aer!l respirat (ardere, fermentatie,
spatiu inchis, altitudine)
- este, in majoritatea cazurilor,accidentala% uneori, poate apare la copii inchisi in
frigider
- in mod normal, concentratia ! in aerul respirat este de !1& iar cea a "! de
','((&% daca ! scade su# )&, dupa citeva respiratii apare inconstienta, dupa
citeva minute survenind moartea
- diagnosticul este dificil si necesita dozarea precoce a gazelor sangvine
- la altitudini mai inalte, transferul ! este mai dificil decit in mod normal
(transferul gazelor pulmonare depinde si de presiunea lor partiala)
%) O%str!area orificiilor respiratorii (sufocarea)
"lasificare juridica:
- accidentala
- omucidere (la copii mici sau la #atrini% mina, perna, punga plastic, calus * nas
infundat)
+a autopsie:
- ta#loul este sarac (ta#lou asfixic)
- uneori, se o#serva mici echimoze si escoriatii perioronazale (daca sufocarea
a fost produsa cu miinile)
c) Spin"!rarea: comprimarea gitului cu un lat actionat de greutatea corpului
persoanei spinzurate
"lasificare juridica:
- sinucidere (cel mai frecvent)
- accidental
- omor
- mijloc de pedeapsa capitala
"lasificari medico-legale:
- functie de mo#ilitatea nodului:
- cu nod fix
- cu nod culisant
- functie de pozitia nodului:
- spinzurari tipice-nodul este plasat la ceafa
- spinzurari atipice-nodul are orice alta localizare
- functie de pozitia corpului spinzuratului:
- spinzurari complete-corpul atirna complet
- spinzurari incomplete-o parte a corpului atinge solul
Autopsie:
,xamenul extern:
- sant de spinzurare in 1$( superioara a gitului, su#mandi#ular
o santul are traiect o#lic, ascendent spre nod% adincimea santului este
inegala, fiind intrerupt la nivelul nodului
o santul de spinzurare are margini echimozate, excoriate
o in structurile anatomice su#iacente santului (tesut su#cutanat, structuri
musculare) se gasesc infiltrate sangvine (determina caracterul vital al
santului)
- lividitatile sunt dispuse pe mem#rele inferioare
- extremitatea cefalica:
o este cianotica
o ochii sunt exoftalmici
o lim#a protruzioneaza printre arcadele dentare
o sint prezente hemoragii su#conjunctivale
- se constata urme de emisie agonala de sperma, urina, fecale
,xamenul intern:
- este sarac, eventual cu ta#lou asfixic
- rar, se pot intilni fracturi ale osului hioid sau ale cartilajului tiroid (acestea
apar mai frecvent in strangulari si sugrumari)
-ecanisme tanatogeneratoare
a. inhi#itie reflexa prin comprimarea zonelor reflexogene (sinusul carotic)
#. tul#urari hemodinamice cere#rate
- compresiune de ! .g forta determina o#structia jugularelor
- (-/ .g forta determina o#structia carotidelor
- 1) .g forta determina comprimarea si o#structia traheei
- 10-!) .g forta determina o#structia arterelor verte#rate
c. asfixie (ta#loul asfixic este mai evident)
d. in executii, se produce smulgerea coloanei verte#rate cu dilacerarea maduvei
spinarii, jonctiunii maduva-#ul# sau a jonctiunii #ul#-punte
1ro#leme medico-legale:
1.2iferentierea spinzurarii intravitale de cea postmortem (camuflare crima)
- in cazul spinzurarii intravitale, in tegumentele de la nivelul santului de
spinzurare se constata o crestere a histaminei comparativ cu regiunile
invecinate
- catecholii au valori mai mari su# nivelul santului de spinzurare decit la nivelul
extremitatii cefalice
!. 2iferentiere intre spinzurare, strangulare si sugrumare - este necesara
autopsierea atenta a intregii regiuni cervicale
d) Stran$!larea - reprezinta comprimarea gitului cu un lat actionat printr-o forta
externa
"lasificare juridica - cel mai frecvent este omor dar este posi#ila si sinuciderea
Autopsie:
- exista sant de strangulare situat mai frecvent in 1$( medie a gitului,cu traiect de
o#icei orizontal (transversal), de o#icei complet, adancime egala. -ecanism
predominant asfixic. "uloare cianotica (frecvent).
e) S!$r!area - defineste comprimarea gitului cu mina si degetele
"lasif. juridica - exclusiv omucidere
Autopsie:
la nivelul gitului victimei, se o#serva urme de degete (echimoze ovalare) si de
unghii (excoriatii semilunare)
frecvent, apar fracturi ale hioidului (coarnele mari) si ale scheletului cartilaginos al
faringelui
-ecanism tantogenerator predominant reflex (stimularea centrilor reflecsi de la
nivelul laringelui, glomusului carotic, cu inducerea reflexului vaso-vagal). "uloare
al#a a extermitatii cefalice (mai frecvent), cianotica (mai rar).
f) S!%ersia
3e poate produce in apa, alte lichide, pul#eri, graunte (cea mai frecventa este
su#mersia in apa = inecul)
,tape fiziopatologice:
1. faza de apnee voluntara (1-( minute)
!. inspir involuntar% pragul declansarii inspirului involuntar este reprezentat de
cresterea presiunii partiale a "! in singe peste )) mm 4g si de scaderea ! su#
1'' mm 4g
(. dupa inspirul involuntar, apare tuse, urmata de un nou inspir involuntar% dupa !-
( repetari, individul devine inconstient, apar convulsii (anoxice de decere#rare) si
se produce decesul
1atrunderea apei in plamini determina:
- vasoconstrictie pulmonara =5 46 1ulmonara =5 impreuna cu hipoxia contri#uie
la declansarea fi#rilatiei ventriculare
- altereaza surfactantul (denaturarea poate sa persiste si dupa reanimare si sa
determine ,1A tardiv)
- inecul in apa sarata: datorita hiperosmolaritatii apei sarate ce patrunde in alveole
se realizeaza un transfer de fluid dinspre patul circulator prin mem#rana alveolo-
capilara in alveole: edem pulmonar adesea hemoragic, hemoconcentratie, etc.
- inecul in apa dulce: datorita hiposmolaritatii apei dulci ce patrunde in alveole
comparativ cu sangele se realizeaza un transfer de fluid prin mem#rana alveolo-
capilara dinspre alveole spre patul circulator cu trecerea in singe a unei cantiati
importante de fluid cu hemodilutie, hemodilutia determina hemoliza (in apa de
mare nu se produce hemoliza) cu eli#erare de 7* responsa#il de fi#rilatia
ventricular
-ecanismele tanatogeneratoare sint:
1. anoxia anoxica%
!. fi#rilatie ventriculara
(. stop cardiac reflex prin de lichidul aspirat 8hidrocutia = numita si inec 9uscat:
deoarece nu se constata prezenta apei in plaminii victimei% moartea se produce
prin mecanisme reflexe (reflex vagal) declansat fie de intrarea #rusca in ape rece
(hidrocutie) fie de stimularea mucoasei laringiene sau a nazofaringelui de
patrunderea #rusca a apei;
Constatari la autopsie:
a) modificari datorate sederii prelungite in apa:
- piele alba, incretita ("mina de spalatoreasa")
- modificari autolitice si de putrefactie:
- detasarea fanerelor (dupa 10-20 zile de sedere in apa)
- detasarea pielii ("manusa mortii")

#) semne de inec intravital:
- la cadavrul neputrefiat, se o#serva o spuma roz-cenusie la nivelul orificiilor #ucal si
nazale (<ciuperca inecatului<)
- pulmoni hiperdilatati prin edem hidroaeric%
- pe suprafata pulmonilor se o#serva petesii asfixice mai mari si mai violacee (petesii
1altauf)
- prezenta planctonului (diatomee) in organele-filtru si in oase,
- cresterea punctului crioscopic in ventriculul sting (prin hemodilutie) (normal -',)0
si se apropie de ')
- descoperirea unor infiltrate sanguine (cu caracter vital$agonal) in muschii gitului,
trunchi si mem#rele superioare (in )'& din cazuri), fara infiltrate cutanate sau
su#cutanate arata ca au existat convulsii, si sustin astfel dg. de su#mersie.
$) Copriare toraco&a%doinala
+a adult, pentru a produce asfixia este necesara o greutate de minim )' .g
(pina la 1'' .g in cazul persoanelor atletice). 1oate fi produsa:
- accidental
- cu scop criminal (mai ales la copii mici)
+a autopsie semnele de asfixie sint foarte pronuntate.