Piata

vinurilor in
Romania
Proiect Marketing
2
AN DE REFERINTA 2007
1. PRODUSUL
a) Scurt istoric
Asa cum spune legenda, zeul inului s!a nascut "n #racia, pe teritoriul Rom$niei de astazi. %n
aceasta zona, producerea inului este o ocupatie ce dateaza din secolul &'' ".e.n. A(undenta si calitatea
inurilor produse de catre daci )locuitorii acestei parti a #raciei* era at$t de estita, "nc$t marele rege
dac +ure(ista, "n dorinta de a pune capat incursiunilor popoarelor migratoare, a ordonat distrugerea
tuturor iilor. +ine"nteles, nu toate iile au ,ost dezradacinate si, "n scurt timp, alte ii au ,ost plantate.
Dupa ce Dacia a ,ost cucerita de catre romani )"n anul 1-.*, pe monezile (atute "n noua proincie
era reprezentata o ,emeie careia doi copii "i o,ereau struguri, ca sim(ol al principalei (ogatii a tarii. %n
timpuri mai recente, eolutia industriei inului din Rom$nia a ,ost in,luentata de catre patru momente
importante din istoria tarii/ str$nsele legaturi cu 0ranta de!a lungul secolului 1'1, str$nsele legaturi cu
2ermania si Austria din perioada inter(elica, instaurarea comunismului "n 1345 si li(eralizarea
economica de dupa 1353. Rom$nia a "ntretinut str$nse legaturi cu 0ranta de!a lungul secolul 1'1/
cultura ,ranceza, educatia si ingineria erau ,oarte apreciate, iar ,ranceza era lim(a uzuala pentru cei
educati. %n momentul "n care filoxera a loit podgoriile rom$nesti, era normal ca iticultorii de aici sa
ceara asistenta te6nica si a7utor practic colegilor lor ,rancezi. 8a rezultat, marea ma7oritate a iilor
plantate post!filoxera au ,ost de proenienta ,ranceza, cum ar ,i/ Pinot 9oir, 8a(ernet Sauignon,
Merlot, 86ardonna: ori Sauignon +lanc. De aceea arietatile respectie sunt cultiate "n Rom$nia de
mult mai mult timp ca "n restul tarilor din estul ;uropei.
O alta consecinta a sc6im(arii de orientare, "n ,aoarea 2ermaniei si Austriei, "n perioada de
dintre cele doua raz(oaie, a ,ost introducerea pe piata rom$neasca a spritului/ in ce se (ea acompaniat
de apa minerala. Si astazi, "n Rom$nia, spritul este un mod ,oarte popular de a (ea inul, de aici
rezult$nd si pre,erinta consumatorilor )dar si a producatorilor* rom$ni pentru inurile al(e seci, din
moment ce acestea dau cel mai (un sprit. %n timpul perioadei comuniste au ,ost dezoltate trei genuri
de societati producatoare de in/ statiunile de cercetari iticole, intreprinderi de stat pentru
industrializarea inului si cooperatie agricole, legate "ntr!un ,el sau altul de intreprinderile de stat.
Li(eralizarea economiei rom$nesti, de dupa 1353, nu a a,ectat societatile de cercetare din
domeniul iei si inului< pe de alta parte, iile a,late "n patrimoniul cooperatielor agricole au ,ost
priatizate, iar intreprinderile si societatile ini!iticole de stat au ,ost si ele priatizate.
b) Gama sortimentala existenta pe piata vinurilor
ur!atlar Romania este cel mai important producator si e=portator de inuri im(uteliate din
tara. 8ompania produce 2- milioane de sticle de in anual, din care >-? sunt inuri al(e iar @-? sunt
@
inuri rosii. &inurile de la Mur,atlar sunt grupate in mai multe game sortimentale printre care se
numara/ Sec de Mur,atlar, Premiat, &inoteca, Rai de Mur,atlar, 0erma 9oua, Lacrima lui Oidiu.
"i#vei este al doilea 7ucator de pe piata inului romanesc, detinand o pondere de circa 14,A? )in
olum* din piata. 'n prezent, o,erta Bidei include Perla, Perla Rose, 0eteasca Al(a, 0eteasca Regala,
Sauignon (lanc, Riesling, Pinot 2ris, &inars si inuri spumoase C Romantine.
$otnari produce patru soiuri de in, respecti 2rasa de 8otnari, #amaioasa Romaneasca,
0eteasca Al(a si 0rancusa de 8otnari. 'n 2--., 8otnari a lansat o noua gama de produse, selectie de
inuri al(e, 86ateau 8otnari, +lanc 8otnari, 2rasa 2--- si +usuioaca de Moldoa
2ama de produse Recas include/ Sc6Da(en Eine, 8astle Rock, &!Legend o, #rans:lania, La
Putere, SoleF La Putere +arriGue, Miniaturi, #e 'u(esc Mult, +ag in +o= ! Recas
2ama de produse $arl Re% include& 8upola Sanctis, ;rotikon, Rier Route, La cetate.
2. A9AL'HA O0;R#;'
a) 'rincipali o!ertanti (pro#ucatori) importatori)
PRODU8A#OR' D; &'9UR' P; P'A#A ROMA9;AS8A
Dobrogea Banat Transilvania Oltenia Moldova Muntenia

Murfatlar
Romania
Karom Drinks
Vinvico
Constanta
Fruvimed
Viticola Sarica
Niculitel
Alcovin SRL
Ovidius
Mercado


Cramele
Recas
SCDVV
Minis


Jidvei
Prescon
Mures


Carl Reh iner!
Vie Vin Van"u
Mare
Vinarte
SD #anu
Maracine
Domeniul
Coroanei
Se$arcea


#ucium %asi
Cotnari
Vinia
SCDVV %asi
Vincon Vrancea
Veritas &anciu
Vinuri Nicoresti
&ro'ine %nternational
SCDVV Odo(esti
Rame)
#achus
Casa de vinuri *usi

&rovinum
S+,+R+V+,+
Vinterra %nternational
Cramele *ale'ood
Car-athian iner!
Videlmar
DVFR
%CDVV Valea
Calu$areasca
SCDVV Stefanesti .
Ar$es
/ohani
Rovit
Fontana di Vini
'MPOR#A#OR' D; &'9UR' P; P'A#A ROMA9;AS8A
4


#D0 %m-ort SRL
8ramele IaleDood SA

;erest
Management
2roup SRL
8ramele
Recas

9uestra ;nora
de la 8a(eza S
8oop
&alprato &ini


1area SA

Lerida 'nternational
b) *olumul pro#uctiei) volumul importurilor) volumul exporturilor
'n anul 2--> olum productiei de in in Romania a ,ost de apro=imati A,A milioane 6ectolitri
,ata de 4,5 milioane 6ectolitri in anul 2--. si doar 2,. milioane 6ectolitri in anul 2--A, iar aloarea
pietei interne a inurilor in 2--> a ,ost ealuata la apro=imati 4A- milioane de euro.
'n 2--> Romania a importat A5@--- 6ectolitri de in, in aloare de 21 milioane euro, in special
di 0ranta, 'talia si Spania.
;=porturile reprezinta doar @,A? din totalul pietei inurilor romanesti, care este estimata la
apro=imati 4A- milioane de euro. ;=porturile de inuri romanesti au scazut dramatic, in principal din
cauza deprecierii monedei nationale in ,ata dolarului si a euro, precum si a lipsei de promoare si a
preturilor necompetitie, sustin producatorii auto6toni.
c) Evaluarea cotelor #e piata precum si a repartitiei van+arilor pe o!ertanti
Piata inurilor din Romania este estimata la apro=imati 4A- milioane de euro. Principalii
producatori sunt Mur,atlar, cu o cota de piata )in olum* de 2>,5?, urmat de Bidei, cu 14,A?, 8otnari
! 1@,1? si &incon ! >,5?, potriit unor estimari realizate de Asociatia Producatorilor si ;=portatorilor
de &inuri )AP;&*.
'n primele luni ale anului 2-->, ur!atlar a inregistrat o ci,ra de a,aceri de apro=imati AA
milioane de lei, iar in aceeasi perioada a anului 2--5 a inregistrat o crestere cu @1? a ci,rei de a,aceri,
a7ungandu!se la o aloare de >2 milioane lei. +randurile care aduc cele mai mari anzari pentru
Mur,atlar sunt JHestrea Mur,atlarJ, JLacrima lui OidiuJ, J@ IectareJ, JSec de Mur,atlarJ, JHarazaJ,
JPremiat Mur,altarJ si J+a(anuJ.
'n primul semestru din 2-->, "i#vei a inregistrat o ci,ra de a,aceri de @> milioane lei, iar in
primul semestru din 2--5 s!a inregistrat o crestere cu @1? a acesteia, a7ungandu!se la o aloare de 45
milioane lei.
$otnari estima pentru anul 2--5 o ci,rK de a,aceri de apro=imati 4-,A milioane lei, "n creLtere
cu peste 22? ,aMK de anul 2--> cand s!a inregistrat o aloare de @@ milioane lei.
A
&ina &era
'mpe=
SRL

&ino &ero
SRL


#) Elemente care in#ivi#uali+ea+a cele mai importante marci
,RFAT-AR cu o cota pe piata inurilor de apro=imati @-? are o ec6ime de peste 2--- de ani si
a o(tinut 1.- de medalii pentru calitatea inurilor. Una din trei sticle de in cumparate poarta marca
Mur,atlar.
Lacrima lui Oidiu este un in special licoros, de tip o=idati, realizat din cele mai
aloroase soiuri din podgoria Mur,atlar. Se remarca printr!un (uc6et de inec6ire comple= si
incon,unda(il, prin cati,elare si onctuozitate. Pro,unzimea culorii si aroma (ogata din
Lacrima lui Oidiu proin de la inul pastrat ani (uni in (utoaie mici de ste7ar. La aceasta se
adauga saoarea proaspata a ,ructelor, dulceata si aciditatea ec6ili(rata a noilor inuri cu care
e cupa7at.
Haraza este un distilat de in, o(tinut dupa doua distilari ale unui sortiment de in al(,
neutral, cu un (un ec6ili(ru intre alcool si aciditate.Se regaseste pe piata in trei sortimente de
arste di,erite/
! Haraza > stele! inec6it timp indelungat in (utoaie mici de ste7ar,are o culoare
c6i6lim(arie cu nuante de oli, (uc6etul este dat de o saoare ce aminteste de ,ructe uscate,
de smoc6ine si prune, dar si de o tenta de anilie cu note dulci<
! Haraza A stele! are o culoare aurie intense cu usoare nuante de erde oli, gustul
este elegant si consistent<
! Haraza @ stele ! se remarca printr!o culoare aurie, (uc6etul este curat si dulce, aand
o nota discreta de nuci (ine coapte.
Rai 2rande Resere ! Mur!atlar este un in al( de e=ceptie, un sortiment traditional de
un gal(en auriu, ce rializeaza cu cele mai renumite inuri de g6eata din lume.
"ID*EI este cea mai mare podgorie din #ransilania, plantatiile de ita ,iind cultiate pe dealuri
insorite, ,errite de anturi si ing6eturi. Aici s!au cultiat mai multe soiuri recunoscute pe plan national
si international.
0eteasca Regala este un soi auto6ton, dominant intre inurile al(e seci pentru
prospetimea, inuozitatea si ,ructuozitatea sa, cu un par,um mai putin pronuntat, dar cu o
aroma care il di,erentiaza. &inul se impune prin ec6ili(rul sau in componente. Aciditatea
deseori mai ridicata decat la celelalte inuri din podgorie, ii imprima o nota de ioiciune
,oarte atractia pentru multi consumatori. Aceste insusiri au ,acut ca acest in sa ,ie cautat
din Romania pana in indepartata Baponie.
Sauignon +lanc este un in sec, demisec, sau demidulce, care a contri(uit si contri(uie
la mentinerea ,aimei Bideiului in tara si strainatate. 8and inul este tanar, ,ructuozitatea,
par,umul si aroma ier(oasa amintesc de cele de amnar scaparat. ;ste un in cu multa iata,
placut acid, cu o inegala(ila saoare, ,ructuos si armonic. Dupa catia ani de pastrare in (utoi
si (utelii, (uc6etul si gustul se apropie de ale pepenului gal(en.
Muscat Otonnel este inul care si!a gasit a doua patrie in cadrul pogdoriei, cu o culoare
de la gal(en pai pana la gal(en auriu, de la sec, demisec pana la dulce. Par,umul si aroma
amintesc de cele ale strugurelui copt, cu gust atragator, placut, aand saoarea unui nectar
aromatizat cu esenta de salie, pana la mirosul placut al ,lorilor de lamai.
$.TNARI este singura marca care a pastrat soiurile auto6tone, producand inuri rare si ,oarte (une
din punct de edere calitati, cu continut de minerale, potasiu, ,os,or, ,ier.
.
2rasa de cotnari aceasta (i7uterie a enologiei rom$nesti este o mostenire de secole a
renumitei podgorii 8otnari. Originalitatea si secretul acestui in consta "n recoltarea ,oarte
t$rzie, c$nd concentratia de za6ar din (oa(e creste ,oarte mult.
86ateau 8otnari Aroma acestui in al( sec impleteste par,umul ,lorilor de camp cu cel al
iilor in,lorite. Specialistii au JtopitJcalitatile soiurilor no(ile locale intr!un cupa7 cu
personalitate distincta si puternica.
+lanc 8otnari Demisec este reprezentantul noii generatii de inuri de 8otnari, nascut prin
im(inarea ,ericita dintre igoarea si generozitatea soiurilor traditionale romanesti si
te6nologia moderna de ini,icatie. Acest in al( demisec, de o remarca(ila consistenta si
armonie, in care aromele ,lorilor de camp si cele de citrice se impletesc cu saoarea
proaspata si ra,inata a gustului, incanta simturile si marc6eaza in memoria ol,acto!gustatia
un nou reper al calitatii.
@. A9AL'HA 8;R;R''
a) De!inirea unitatii #e consum) a unitatilor #e cumparare si a unitatii #e #eci+ie
&inul este un produs cautat in Romania, ,iind cantitati al doilea tip de (autura alcoolica andut
dupa (ere. &inul este cumparat de o gama ,oarte larga de persoane. #rans,erul inului de la producator
la consumator se ,ace intr!o proportie coarsitoare prin intermediari / ,irme de comert cu ridicata sau
cu amanuntul. Un numar relati mic de sticle de in sunt cumparate direct pentru consum de catre
colectionari sau dierse persoane. 8ea mai mare parte a inului trece mai intai printr!un magazin
inainte de a a7unge in pa6arele oamenilor. Ast,el, din punctul de edere al producatorulu, ma7oritatea
inului este andut ,irmelor de comert. Din punctul de edere al acestor ,irme de comert, inul este
apoi andut direct consumatorilor. Peste trei s,erturi din populatia Romaniei consuma in , mai des sau
mai rar in ,unctie de mai multe elemente.
b) $onsumatorii #e vin pot !i impartiti in mai multe se/mente #e piata si in !unctie #e mai multe
criterii0
In functie de sex :
1.1arbatii sunt traditionalii amatori de in, specialisti, colectionari, si in general pe primul loc la
consumul de in. Unul din cinci (ar(ati consuma in la masa de pranz, in timp de ,emeile pre,era mai
degra(a sucurile sau ca,eaua. Desi se spune ca (ar(atii pre,era mai degra(a inul rosu, (alanta dintre
inul rosu si al( s!a ec6ili(rat in ultima reme.
2.Femeile, desi pana recent prea putin asociate cu consumul de in , ele capata un loc din ce in
ce mai important in acest domeniu. Poate ca cel mai important ,actor este ca, recent, peste .-? din
inuri sunt cumparate din magazin de catre ,emei, acestea aand ast,el o parte din responsa(ilitatea
alegerii inului. 0emeile sunt amatoare de in al(, iar in Romania raportul inurilor al(e si rosii este
de >-?!@-?. 8onsiderand si eolutia mentalitatii oamenilor si a statutului ,amiliei, ,emeile pot capata
un rol din ce in ce mai important in alegerea, cumpararea si consumul de in.
In functie de cunostintele despre vin :
1.Expertii) desi reprezentand un segment mic din piata, acestia sunt cei care pot da tonul unei
noi mode sau pot promoa un nou soi sau tip de in. ;i sunt cei care or ac6izitiona cele mai scumpe
inuri, inuri de colectie, inuri care in mod normal nu au cautare ,oarte mare in alte segmente de
piata din ratiuni ,inanciare.
2.$onsumatorii amatori sunt acei consumatori de in care au un oarecare niel de cunostine
despre in dar diersi alti ,actori ii impiedica sa colectioneze sau sa cumpere in scump. Acesti
>
consumatori c6iz(uiesc indelung in ,ata ra,tului cu in, dar se or gandi mereu la un raport calitate!
pret conena(il. ;i ocupa momentan cel mai mare segment de piata, ,iind consumatori relati ,ideli,
care mereu apreciaza un in (un.
@.$onsumatorii #e oca+ie sunt consumatorii de in care nu consuma in mod regulat in , sau
daca consuma, au cunostinte mici sau nule despre in. ;ste o categorie in crestere datorita mentalitatii
din ce in ce mai larg raspandite in randul consumatorilor de in / aceea ca un in tre(uie in primul
rand sa ,ie ie,tin, restul nemaiaand decat o importanta peri,erica. &inuri precum N +a(anul O sunt
dedicate acestui segment de piata.
In functie de varsta /
1. 23450 ani0 Acesta categorie de arsta ocupa un loc important, in acesta perioada creeandu!se
consumatorii ,ideli care, poate , or aprecia un tip de in pentru o lunga perioada de timp. Acesta
categorie de arsta este si cea mai desc6isa la alternatia cumpararii unui in cu totul nou pe piata,
deci producatorii nou eniti pe piata romaneasca nu or rea sa o ignore.
2. 50460 ani0 ;ste segmentul de piata cel mai larg din acesta clasi,icare si locul de unde marii
producatori de in o(tin peste 7umatate din pro,it. &inurile rosii tind sa ,ie mai apreciate in acest
segment de piata.
@. 'este 60 ani0 'n acest segment de piata consumul a scadea, dar or e=ista si consumatori
,ideli care or cumpara in continuare in.
P8onsumatorii su( 15 ani, desi numerosi, nu intra in s,era legalitatii, drept urmare nu ,igureaza
in aceasta clasi,icare
In functie de nivelul venitului:
1.$onsumatorii cu venituri mari sunt cei care or cumpara cele mai scumpe inuri, inuri de
colectie, inuri rare. ;i pot contri(ui ,oarte mult la pro,itul ,irmei ast,el. 8onsumatorii cu enituri mari
pot sa cumpere de asemenea si cantitati mari de in o(isnuit pentru un eniment, ocazie etc, de aceea
ei tre(uie luati mereu in considerare de ,irma.
2. $onsumatorii cu venituri me#ii ,ormeaza cea mai mare parte a cnsumatorilor, ei consumand
cea mai mare cantitate de in de la marii producatori romanesti. 'n acest segment cererea este ,oarte
ariata si este neoie de o analiza amanuntita a acesteia. 8el mai intalnit comportament al
consumatorilor ce ,ormeaza acest segment este cautarea unui raport ,aora(il calitate!pret.
@. $onsumatorii cu venituri mici sunt inca prea putin in izorul comunicarii de marketing a
marilor producatori de inuri deoarece ma7oritatea proin din mediul rural unde se produce ,oarte mult
in pe cont propriu, in gospodarii, putini oameni ,iind tentati sa cumpere in din magazine. 'n ceea ce
prieste consumatorii cu enituri mici dar care nu produc in, pretul a ,i inotdeauna principalul
element luat in considerare, e=igentele ,iind scazute.
In functie de natura consumatorului :
1.$onsumatorii persoane !i+ice sunt clientii ,inali, cei care consuma inul. 0oarte putini
producatori de in isi comercializeaza ,ara a7utorul unui intermediar produsele, dar comunicare de
marketing este ,oarte importanta pentru a atrage noi clienti.
2.$onsumatorii persoane 7uri#ice sunt ,irmele de comert care ac6izitioneaza cantitati mari de
in in scopul recomercializarii catre clientii ,inali. Acesti agenti economici or tine mereu cont de ce
inuri se and mai (ine, de aceea comunicarea de marketing cu clientii este la ,el de importanta.
c) 8ea mai mare parte a inului consumat in Romania se cumpara din magazine. ;ste totusi de
remarcat ,aptul ca un numar semini,icati de romani produc si comercializeaza in prin mi7loace
proprii.
5
'n ceea ce prieste consumul, s!a inregistrat o cantitate de A.1 milioane 6ectolitri de in. 'n tara
noastra se produc .A de milioane de sticle de in de soi si 1-- de milioane litri de in in am(ala7e
alternatie. S a o(serat ,aptul ca romanii pre,era sa consume inul acasa, si mai putin in restaurante
sau (aruri, si tocmai de aceea ma7oritatea consumatorilor ac6izitioneaza inul din supermarketuri,
crame, magazine de specialitate. Romanii pre,era inurile demidulci in proportie de apro=imati
A-? ,iar 2-? pre,era inurile dulci. @-? dintre consumatori opteaza pentru inuri seci. 8onsumatorii
romani au inceput sa cumpere tot mai mult inuri rosii, in de,aoarea inurilor al(e, mult mai
populare, in urma unei educari construite in ultimii ani.
ur!atlar detine aproape 7umate din anzarile de in rosu de pe piata. Din totalul
productiei companiei, inul rosu are o pondere de apro=imati 4-?, potriit lui
9egrescu. Potriit reprezentantului Mur,atlar, in Moldoa se consuma mult in al( in
timp ce in Ardeal pre,erat este inul rosu. 'n Do(rogea, Muntenia si +anat se consuma
mai mult in sec si demisec ,ata de alte regiuni.
8a inurile rosii incep sa ,ie tot mai mult pe gustul romanilor o stie si producatorul
consacrat de inuri al(e "i#vei, care intentioneaza sa inceapa comercializarea de inuri
rosii incepand cu s,arsitul acestui an.&inul rosu de Bidei a ,i produs intr!o cantitate
relati mica ,ata de inul al( si a apartine segmentului superpremium )directorul de
comunicare al companiei, 'oana Ang6el*.
$otnari detine o cota de apro=imati 13? din piata auto6tona de inuri. 8ompania a
inregistrat o ci,ra de a,aceri de 14 milioane euro in primele sase luni ale anului si un
pro,it (rut de 5--.--- euro. Pentru anul in curs, producatorul estimeaza o ci,ra de a,aceri
de 25 milioane euro, in crestere cu 1-? ,ata de 2-->, si un pro,it (rut de doua milioane
euro. 'n cadrul companiei 8otnari, cea mai mare pondere in anzari, de apro=imati .-?,
o au inurile dulci si demidulci.
Potriit o,icialiului $ramelor Recas, piata continua migratia de pe inuri demidulci spre
demiseci, si de pe demiseci spre seci, de asemenea, conumatorii de in al( migrand catre
cel rosu. 'n prezent, 4A? din productia 8ramelor Recas este de in rosu.
Q Peste >-? din piata locala este detinuta de inurile im(uteliate in am(ala7e de pana la -,>A litri,
in scadere ,ata de consumul din 2--.. Anul trecut au scazut si anzarile inului la P;# pana la 1@,5?,
,ata de 14,4? in 2--., potriit M;MR+ 'R'.
#) $apacitatea petei
Din totalul de 21,. milioane locutori ai Romaniei adultii reprezinta 1-,A milioane, iar persoanele
in arsta . milioane. AA? din populatie locuiesc in mediul ur(an unde este mai pro(a(il sa se consume
inuri marca Mur,atlar sau Bidei. Ast,el aem apro=imati 12 milioane de consumatori potentiali de
in, dar si dintre acestia doar apro=imati A-? sunt adulti care ar putea consuma in. Ast,el raman .
milioane de persoane care pot ,i considerate consumatori potentiali pe piata inurilor im(uteliate.
e) De+voltarea pietei
'n conditiile integrarii Romaniei in U;, producatorii de inuri romanesti patrund pe piata
e=terna. Apar noi consumatori ceea ce duce la o dezoltare e=tensia a pietei. Pe plan auto6ton inul
se a,la in concurenta cu (erea si (auturile spirtoase. 8onsumul de in pe cap de locuitor pe an este de
apro=imati @- litri, deansat de inclinatia romanilor de a (ea (ere 5- litri pe cap de locuitor, pe an. S!
a doedit ,aptul ca desi Romania este o tara iticola, la noi nu se poate discuta despre o cultura a
inului. 'n tarile mem(re ale Uniunii ;uropene, inul este un stil de iata, o traditie de a (ea un in de
calitate intr!un mediu select. 'n Romania, mai mult din 3-? din cantitatea de in comercializata se (ea
3
la domiciliu si 7umatate din consumatori, pre,era inurile demidulci, iar 2-? inurile dulci, con,orm
9eDs'n. Ma7oritatea consumatorilor nu au o educatie in acest domaniu care sa le permita alegerea unui
in de calitate. Ast,el cresterea intensia nu cred ca ar ,i o alegere (una pentru dezoltarea pietei
inurilor in Romania.
4. D'S#R'+U#';
Distri(utia inurilor pe piata romaneasca se ,ace intr!o mare masura prin intermediari. Ast,el,
marea ma7oritate a producatorilor de inuri pre,era sa isi distri(uie produsele prin intermediul altor
,irme decat prin mi7loace proprii. &inurile se gasesc pe piata romaneasca in 6:permarketuri, magazine
alimentare, minimarketuri, c6ioscuri, crame, (aruri, localuri, magazine de specialitate. 'ntreprinzatorii
mici cumpara inul din magazinele mari, care la randul lor e,ectueaza comezi tinand cont de cerere,
o,erta, concurenta, pret si alti indicatori economici. Producatorii de in inc6eie contracte, de o(icei, cu
,irmele mari si cu magazinele de specialiate, ,irmele mici urmand sa cumpere de la cele mari daca
doresc sa comercializeze in. Diersitatea cea mai mare se inalneste in 6:permarketuri, unde o,erta
este ,oarte diesi,icata. Desi cea mai mare parte a pro,itului producatorilor ine din inul andut in
6:permarketuri sau cumparat direct din depozitele acestora de catre ,irme mai mici, acestia pun accent
si pe magazinele de specialitate, care comercializeaza inuri mai ec6i si mai aloroase care de o(icei
nu se gasesc la orice comerciant.
A. PR;#
a) Determinarea se/mentelor #e pret cu i#enti!icarea principaleleor marci incluse in !iecare
se/ment0 Preturi in RO9Fsticla. 8antitatea standard/ >A-ML. &inurile andute in cantitati di,erite
decat cea standard au cantitatea speci,icata.
MAR8AF&inuriF8olectie
A!1- RO9

1-!2- RO9

R2- RO9
MUR0A#LAR
Rai de Mur,atlar/
Al( 13.-5
Rosu 1A.A-
Roze 13.-5
Hestrea Mur,atlar/
Muscat Ottonel 1..12
Pinot 2ris 1..12
86ardonna: 1..12
Merlot 15.5A
8a(ernet Sauignon 1A.A-
Pinot 9oir 15.5A
Sec de Mur,atlar/
Sauignon +lanc 1>.@-
8a(ernet Sauignon 1>.A-
1-
Lacrima lui Oidiu/
Lacrima lui Oidiu 12 AA.A-
Lacrima lui Oidiu A @-.@5
Rosu 2A
Premiat/
8upa7 >.A3
Dr: Riesling 5
Rieseling 1>.A@
0erma 9oua/
Sauignon +lanc 2-..-
86ardonna: 2-.>-
Merlot 21.A-
#rei Iectare/
86ardonna: -. 42
0eteasca 9eagra 42
8a(ernet Sauignon 42
Haraza/
> stele 32.A-
A stele >@.21
@ stele 25
8ounu Alecu/
Muscat Ottonel 1A.4-
Sauignon (lanc 1>.A-
Merlot Rose 21.22
Merlot)2A-ML* A.5-
Mugur de ita/
Merlot 11.>-
86ardonna: 1-.5-
Pinot 2ris 11.A-
Muscat Ottonel 11.>-
Rai 2rande Resere 11...2
Arezan 3-
La racoare/
8upa7)@L* 21.42
Merlot)@L* 21.42
Mamaia)1L* 4..A-
B'D&;'
&in de calitate superioara/
11
)1.AL*
Perla 1..-1
Perla Rosie 1..-1
0eteasca Al(a/
Sec 1>.A@
Demisec 1@.>@
0eteasca Regala 2..A-
#raminer/
Roz demidulce 1>.A@
Demidulce 1@.>@
Sauignon +lanc/
Sec 1A.1-
Demisec 2@.@>
Demidulce 1A
Riesling/
#arnae 15.@-
Demidulce 2-..-
Sec 1@.>@
Pinot gris/
Demisec 13.-2
Sec 24.25
&inars/
Bidei &inars cognac)-.>L* >@.-.
&in spumant/
Spumant Bidei Romantine
Roze
4>.>-
8O#9AR'
2ama selectie/
0rancusa!sec 1..@@
86ateau 8otnari!sec 2-.@4
+lanc 8otnari!demisec 24.>A
2rasa de 8otnari!dulce 12.2@
#amaioasa Romaneasca!
dulce
12.@4
2ama clasic/
0rancusa!sec 13.@A
Dealul 8atalina!demisec 3.55
0eteasca Al(a!demidulce 11.--
2rasa de 8otnari!demidulce 12.2A
12
2rasa de 8otnari!dulce 1A.2A
#amaioasa Romaneasca!
dulce
13.13
&in de spirit/
8asa de Piatra!demisec A.33
21L!demisec >.A3
&in Selectionat!demidulce 5.33
b) *ariatia preturilor vinurilor) in#i!erent #e marca) este strans le/ata #e con#itiile climatice0
&remea ,aora(ila duce la cresterea productiei, o(tinandu!se inuri de calitate superioara, iar pretul
poate ,i mentinut la un niel care sa permita ac6izitionarea produsului de un numar cat mai mare de
consumatori. &ec6imea este un alt criteriu in ,unctie de care pot aparea ariatii de preturi. Spre e=emplu,
Lacrima lui Oidiu 12 are un pret mult mai mare in comparatie cu Lacrima lui Oidiu A. Un in, cu cat este
mai ec6i cu atat este mai apreciat din punct de edere calitati, iar pretul este pe masura intrucat acesta
tre(uie sa re,lecte calitatea. Sporirea calitatii este, din pacate, apreciata mai mult pe piea e=terna decat pe
cea interna, deoarece consumatorul roman pre,era un in ie,tin in de,aoarea unui in de calitate
superioara. #ocmai de aceea, producatorii inestesc in sisteme de irigatii, in plantatiile de ita, aduc soiuri
mai (une, dar nu doresc ca preturile sa su,ere o crestere prea mare intrucat isi pot pierde clientii auto6toni.
.. PROMO&AR;A PRODUSULU'
Modalitati prin care se ,ace promoarea produselor in cazul primilor trei producatori/
1. Pu(licitate
MUR0A#LAR
Mur,atlar se remarca prin doua spoturi pu(licitare di,uzate cu regularitate pe principalele posturi
de teleiziune. Am(ele spoturi prezinta un peisa7 rustic, unde se creste ita de ie, locul ,iind o
com(inatie intre traditie, magie si pasiunea localnicilor pentru o(tinerea celui mai (un in. Una dintre
reclame pune puternic accent pe traditie, cunostintele producerii celui mai (un in trecand de la o
generatie la alta. ;enimente precum cele doua raz(oaie mondiale si dictatura comunista nu reusesc sa
distruga traditia si cunostintele necesare pentru o(tinerea inului. Al doilea spot ,ace re,erinta mai
mult la magia si misterul ce incon7oara straec6iul loc unde s!au nascut aceste inuri, satul Mur,atlar
din Do(rogea.
8O#9AR'
Spotul pu(licitar pentru inurile 8otnari ,ace re,erire la istoria Romaniei pentru a atrage atentia
pu(licului. Ste,an cel Mare, intors ictorios din lupta, sereste in 8otnari, pregatit din reme de
mama sa. 8ompania se ,oloseste de prestigiul capatat in urma asocierii inurilor 8otnari cu Moldoa
medieala si Ste,an cel Mare pentru a spori numarul clientilor. Sloganul 8otnari
este / N 8otnari....9o(letea inului O.
O alta campanie pu(licitara a ,ost pentru produsul 0rancusa de 8otnari si a aut un mare succes
in tara. Reclama a ,ost di,uzata in ariate pentru radio si teleizor. Reclama se des,asoara as,el / Un
cuplu intra intr!un restaurant si doreste sa comade o sticla de 0rancusa de 8otnari. Atunci cand li se
spune ca nu au acest in , cuplul se ridica si pleaca din restaurant. Mesa7ut transmis apoi este
urmatorul / Daca intri intr!un local si acolo nu se sereste 0rancusa de 8otnari, tre(uie doar sa trimiti
un mail la ,rancusaScotnari.ro unde sa speci,ici localul si datele personale si primesti doua sticle de
0rancusa cadou. Acesta campanie a aut un succes rasunator ,iindca locarulile si restaurantele au
inceput sa comande 0rancusa, si deoarece clientii au simtit ca producatorul de in se gandeste si la ei,
nu numai la pro,it. Popularitatea inurilor 8otnari, si mai ales 0rancusa, au crescut simtitor de atunci.
'n acesasta campanie s!au atins doua o(iectie / 8otnari si!a putut e=tinde reteaua de distri(utie pe
1@
(aza in,ormatiilor date de consumatori, ,irma putand sa mearga apoi in localuri cu argumentul
decisi / N clientii tai doresc produsul nostru aici O. Pentru acesta campanie, pu(licul!tinta au ,ost in
mare parte tinerii, (atranii neaand acces la internet decat intr!o masura destul de restransa. Pu(licul
tinta este ,ormat mai ales din acei tineri care isi doresc sa ,ie remarcati, care doresc o sc6im(are si care
intampina atat de des di,icultati in a!si gasi un loc potriit unde sa stea la un pa6ar. Scopul campaniei a
,ost insa, ,ara indoiala, largirea retelei de distri(utie.
B'D&;'
8ompania Bidei SRL isi des,asoara politica promotionala cu a7utorul sloganului/ Trespecta!ti
placerileU. Bidei a pus accent pe pu(licitatea la radio. Postul Pro 0M a di,uzat in mod constant
reclamele audio pentru inurile Bidei, ele putand ,i oricand ascultate pe site!ul ,irmei Spotlig6t
Adertising. 8ampania TRespecta!ti placerileU a inclus un numar de postere, destinate pu(licitatii
stradale si pu(licitatii prin intermediul pu(licatiilor. Unul dintre aceste postere arata)undea la malul
marii* in prim plan o sticla de in ,ara dop, cu etic6eta desprinsa rezemandu!se de (aza sticlei, iar pe
,undal o ,emeie care sta cu spatele dar are numai un prosop in 7urul taliei. Mesa7ul este / N Dopless...e
doar inceputul O. Acest poster este destinat cu precadere (ar(atilor, ,acandu!se aluzie la se=ualitate
pentru a atrage atentia potentialilor consumatori.
2.Promoarea anzarilor
MUR0A#LAR
Mur,atlar a organizat un concurs, cel care intra in posesia sticlei de Mur,atlar castigatoare
putand sa a7unga actionar la Mur,atlar. Pe toata durata acesui concurs, sticlele de in Mur,atlar au aut
etic6ete detasa(ile, se spatele carora scria daca sticla este cea castigatoare sau nu. Pe langa premiul cel
mare, au e=istat si premii mai mici precum un (a= de in sau o sticla de colectie.
8O#9AR'
8otnari a organizat de asemenea un concurs al carui miza era castigarea unuia dintre cele A--
(utoaie cu in puse in 7oc. 8ine trimitea raspunsul corect la intre(area N 8are este cantitatea totala de
in o,erita de 8otnari cu prile7ul acestei campanii V O aea o sansa sa castige un (utoi. 'n spotul
pu(licitar di,uzat la teleizor, aceasta intre(are traersa partea de 7os a ecranului cu o iteza
considera(ila, lasand putin timp telespectatorului sa retina e=act ce are de ,acut pentru a intra in
posesia premiului, mai ales daca nu era ,oarte atent la reclama in momentul acela. ;,ectul o(tinut a
,ost ca multi telespectatori au stat in ,ata teleizoarelor multa reme pentru a prind edin nou spotul si
de a edea e=act care sunt instructiunile pentru a intra in posesia premiului. 8otnari a reusit ast,el sa
ocupe un loc in memoria potentialilor consumatori, iar ci,ra lor de a,aceri se estimeaza ca a creste cu
5? anul iitor.
B'D&;'
Pe langa traditionalele concursuri si promotii, Bidei SA se ,oloseste din ce in ce mai mult de
pu(licitatea la locul anzarii, amplasand dierse postere si anunturi pu(licitare in apropierea sau c6iar
la locul comercializarii. Atunci cand este posi(il, reprezentanti ai ,irmei se a,la la ,ata locului pentru a
incura7a promoarea produsului.
P8arre,our Or6ideea, +ucuresti aplica o tactica e,icinta in merc6andising, cele doua standuri cu
inuri creand un coridor cu o (olta de ita de ie si struguri)arti,iciali*, detaliu ce ,ace din ra,turile cu
in cea special in magazin, cea di,erit si placut ca aspect, unde lumea a intra cu siguranta, atrasa
,iind de di,erenta dintre acele ra,turi si restul ra,turilor )si de in, (ineinteles*.
@.Relatii pu(lice
14
MUR0A#LAR
&inurile Mur,atlar au castigat numeroase premii la degustari internationale. &inul Lacrima lui
Oidiu 12 a castigat medalia de aur la concursul N &inalites 'nternationales O 2--5. &inul 86ardonna:
@ Iecatre a castigat de asemenea aurul la concursul &'9&;S# 2--5. Multe alte inuri au castigat
medalii de argint la numeroase degustari, imaginea creeata ,iind predominant una pozitia. Mur,atlar
insa nu a acordat atentie unei pro(leme ce ar putea pune compania in pericol. Unele inuri de la
Mur,atlar contin sul,iti, lucru ce dauneaza unor persoane, producand dureri de cap. 8ompania nu a
anuntat inca o eentuala sc6im(are in compozitie sau o soultie la acesta pro(lema.
8O#9AR'
&inurile 8otnari sunt recunoscute international pentru calitatea lor, aand o (una reputatie c6iar
si in tari producatoare traditionale de in precum 0ranta. 'n 2--5, inurile 8otnari au acumulat un
(ogat patrimoniu de premii la numeroase concursuri internationale / +erlin!#amaioasa Romaneasca!
medalia de aur < +ru=elles, 2rasa de 8otnari!Medalie de aur <
B'D&;'
&inurile Bidei nu au mai castigat premii internationale in ultimii ani, dar duc o campanie intensa
de crestere a popularitatii ,irmei, atat in randul consumatorilor de rand, dar si in randul e=pertilor in
inuri si iticultura. Ast,el, Bidei a initat in septem(rie un numar de e=perti sa guste si sa noteze
inuri alese, pentru a!si asigura un cap de pod in noua campanie de dezoltare a ,irmei.
4.0ortele de anzare
'n ceea ce prieste ,ortele de anzare, cea mai mare parte a anzarilor de in au loc prin
intermediari)6:permarketuri, minimarketuri etc*, ,ortele de anzare ne7ucand un rol semni,icati in
promoare. 'nsa, in unele cazuri, pot ,i trimisi agenti de anzari sau reprezentanti in magazine pentru a
discuta cu clientii si pentru a le e=pune aanta7ele ac6izitionarii inului respecti. Raman (inenteles
cramele si magazinele specializate in inuri, unde ,ortele de anzare au un rol mult mai important.
>. PR;&'H'U9' ASUPRA P';#;'
.biectivele #e+volt8rii viticulturii
4 ori+ont 2029 :
202 ScKderea $rstei medii a plantaMiilor itiinicole pe rod de la 2@ de ani "n prezent la 1> ani "n
2-14<
202 8reLterea supra,eMelor apte sK producK in DO8 de la 1A.--- 6a la min @-.--- 6a<
205 DirecMiile de producMie a inului sK reprezinte o pondere "n supra,aMa iticolK st,el/
! soiuri pentru inuri al(e/ de la >-? la A1?<
! soiuri pentru inuri roLii/ de la 2@? la 4-?<
! soiuri pentru inuri aromate/ de la >? la 3?<
209 Ponderea din totalul producMiei de in pe clase de calitate sK reprezinte/
! in de masK/ de la >-? la @3?<
! in de masK cu indicaMie geogra,icK/ de la 2-? la @1?<
! in cu denumire de origine controlatK/ de la 1- ? la @-?<
20; Ponderea "n culturK a soiurilor de in/
! soiuri auto6tone ! A- ? din care/
a. 4A? soiuri al(e<
(. A-? soiuri roLii<
c. A? soiuri aromate<
1A
! soiuri strKine ! A-? din care/
a. 4-? soiuri al(e<
(. A-? soiuri roLii<
c. 1-? soiuri aromate<
206 8reLterea producMiei de in de la A,@ mil. 6l la 5 mil. 6l<
207 8reLterea consumului pe cap de locuitor de la 22,@ l la @>,- l<
203 De,riLarea "n perioada 2--> ! 2-14 a @-.--- 6a IPD din arealele iticole "n e=trailanul
localitKMilor<
20< Adoptarea unui program de restructurare reconersie a plantaMiilor iticole corelat cu sursele de
spri7in ,inanciar din (uget MAPDR, SAPARD, U; Li surse proprii ale iticultorilor<
De+voltarea pie=ei vinurilor
O+';8#'&UL PR'98'PAL/ 8rearea unei percepMii ,aora(ile "n r$ndul consumatorilor interni Li
e=terni, care sK stimuleze cererea Li consumul de inuri rom$neLti.
'PO#;HW D; LU8RU/ ;=istenMa unei cereri susMinute pentru inurile rom$neLti de calitate.
8O9#;1#UL 8O98UR;9X'AL/
! 2rad "nalt de conLtientizare "n r$ndul consumatorilor cu priire la calitatea, diersitatea
sortimentelor de inuri, ca Li a mKrcilor Li preMurilor acestora,la disponi(ilitatea unei o,erte atractie de
e=port, comercializatK prin canale de distri(uMie ,oarte accesi(ile, la e=istenMa unor asociaMii
pro,esionale, interpro,esionale Li regionale actie Li ,oarte e,icace, la mediatizarea corespunzKtoare a
actiitKMilor din sector etc.
! RaMionalizarea canalelor interne Li e=terne de distri(uMie Li de $nzare cu amKnuntul.
! ;=istenMa pro(a(ilK a unui e=cedent de producMie "n raport cu cererea at$t pe piaMa internaK, c$t
Li pe cea e=ternK.
! Actiitate distinctK a concurenMilor "ndreptatK asupra diminuKrii poziMiei inurilor rom$neLti pe
pieMele MintK.
! ReglementKri "n creLtere su( raport numeric Li al gradului de comple=itate pe pieMele de
destinaMie a inurilor rom$neLti.
! 8limat economic glo(al incert.
! Riscul unui protecMionism comercial cresc$nd pe pieMele c6eie de destinaMie a inurilor
rom$neLti.
! 'niMierea unei noi runde de negocieri la nielul OM8.
.biective strate/ice 'lanuri strate/ice Ac=iuni necesare
'denti,icarea c$tora pieMe
MintK, inclusi a segmentelor
de piaMK MintK
Listarea unui numKr de pieMe Li
segmente de piaMK MintK
identi,icate.
;=aminarea tendinMelor cererii de
inuri, ca Li a perspectielor de
eoluMie a acesteia pe pieMele
e=istente, cu precKdere pe cele care
asigurK o dezoltare sustena(ilK a
e=porturilor noastre.
;la(orarea unui plan de promoare
a inurilor pe piaMa internK, printr!o
str$nsK cola(orare cu producKtorii.
;la(orarea unui Plan de promoare
a inurilor rom$neLti pe piaMa
internaMionalK, de asemenea "n
(aza unei consultKri Li cola(orKri
str$nse cu producKtorii.
1.
%n,iinMarea de urgenMK Li spri7inirea
unui 'nstitut Rom$n al &inului,
a$nd drept o(iecti principal
promoarea genericK a in(urilor
rom$neLti Li a Rom$niei ca MarK
iticolK de prim rang.
'denti,icarea neoilor pieMei
Li a principalelor o(stacole
"n calea succesului.
;la(orarea unui studiu cu
neoile identi,icate pe pieMele
MintK, inclusi cu o(stacolele
depistate.
Sta(ilirea unui proces continuu de
cercetare cantitatiK Li calitatiK a
cererii de pe pieMele MintK.
'niMierea unui studiu menit sK
identi,ice cu precizie o(stacolele "n
calea e=tinderii $nzKrilor de inuri
rom$neLti, precum Li cKile de
depKLire a o(stacolelor identi,icate.
Sta(ilirea cerinMelor industriei prin
prisma unui Sistem clar de 'ndicaMii
2eogra,ice, de naturK sK ,aorizeze
e,orturile de marketing Li sK
intKreascK legislaMia "n domeniu.
Dezoltarea de noi iniMiatie
menite sK stimuleze $nzKrile
de inuri rom$neLti.
Plani,icarea Li prioritizarea
acMiunilor de promoare a
inurilor om$neLti pe pieMele
MintK.
'niMierea de acMiuni de promoare,
"n condiMiile unei str$nse cola(orKri
"ntre e=portatori Li asociaMiile lor
8reLterea semni,icatiK a
olumului cantitati Li aloric
al e=porturilor de inuri
rom$neLti.
! Dezoltarea actiitKMilor de
marketing ale 'nstitutului Rom$n al
&inului.
! Dezoltarea de parteneriate Li
programe pu(licpriate
RecunoaLterea glo(alK a
calitKMii Li integritKMii noilor
inuri rom$neLti.
ProtecMia Li promoarea +randului
de MarK Eines o, Romania
Dezoltarea de iniMiatie
menite sK "m(unKtKMeascK
accesul ,irmelor
e=portatoare rom$neLti pe
pieMele MintK.
Asigurarea unui acces
"m(unKtKMit
9egocierea Li semnarea de acorduri
internaMionale, care sK creeze un
cadru legislati im(unKtKMit pentru
e=pansiunea e=portului rom$nesc
de inuri.
8rearea unor sisteme Li reMele
e,iciente de monitorizare a
tendinMelor cererii Li a
comportamentului consumatorilor
de pe pieMele Li din segmentele de
piaMK MintK.
;la(orarea unei strategii e,iciente
de intra! Li intercomunicare.
'n ceea ce prieste inurile marca Mur,atlar se o(sera tendinte in dezoltarea pietei de inuri
rosii, iar in conte=tul integrarii Romaniei, acestea tre(uie sa concureze cu cele(re inuri europene din
0ranta, 'talia sau Spania, drept pentru care se urmareste sporirea calitatii inurilor romanesti. Dar nici
celelalte marci cu renume nu sunt ,erite de concurenta pe plan e=tern.
Dezoltarea pietei inurilor este stimulata si de acordarea ,ondurilor europene. Dar ,ondurilor
europene creeaza pro(leme pentru producatorii care nu se pot adapta la noile standarde. Producatorii
1>
romani patrund pe piata europeana unde Tconcurenta este mult mai agresia, o(ligandu!i sa continue
e,orturile de ameliorare a calitatii si a constantei productiei lor. Pentru producatorii seriosi, intrarea
Romaniei in U; a reprezenta un plus, in timp ce aceia care nu or ,ace toate demersurile de calitate
necesare, or pieriU )2u: de Poi=*.
O pro(lema serioasa ce ameninta piata inurilor in Romania este situatia DO8!urilor ) Denumire
de origine controlata*. Ast,el, atunci cand spunem Mur,atlar, 8otnari sau Bidei, nu ne mai gandim la
arealul iticol care se numeste asa din remuri imemora(ile ci la producator, la ,irma care produce
inul. Ast,el se con,unda numele producatorului cu numele arealului iticol, un producator rareori
detinand in totalitate acel areal, sau c6iar daca il detine, diersitatea soiurilor de ita de ie ,ace
ireleanta o apreciere a spatiului iticol ca un spatiu N (loc O. 'nsa, daca unul dintre producatori ,ace o
eroare sau mai degra(a o prostie, )cazul Mur,atlar cu inuri cu sul,iti* atuncia intreaga regiune iticola
este compromisa pe piata aproape o generatie, deoarece lumea, con,undand regiunea iticola cu
marca, a aprecia in mod eronat ca toate inurile din acea regiune sunt cu pro(leme si nu a mai
cumpara marca respectia. ;roarea de management al intreprinderii este cu atat mai eidenta, incat
c6iar daca un singur soi de in al acelei companii are pro(leme, toate celelalte soiuri, c6iar daca sunt
e=celente calitati, or inregistra scaderi masie la anzare, odata ce zonul s!a raspandit. 'n acest caz,
producatorii ocidentali de inuri ar tre(ui luati ca e=emplu, cu precadere ,rancezii, in 0ranta
neauzindu!se inca de ,irme precum N +ordeau= &ins SA O.
5. +'+L'O2RA0';
6ttp/FFDDD.romanianDines.c6F6istor:Yro.6tm
6ttp/FFDDD.,inanciarul.roF2--5F11F2-Fpiata!inului!se!apropie!de!A--!milioane!de!euro!in!
conditiile!celei!mai!mari!productii!din!ultimii!1-!aniF
6ttp/FFDDD.7idei.roF
6ttp/FFDDD.standard.roFarticolY2>.1FremeYreaYpentruYe=porturileYromanestiYdeYinuri.6tml
6ttp/FFDDD.standard.roFarticolY3@A-Fmur,atlarYYa,aceriYcuY14YYmaiYmariYinYprimulYsemestr
u.6tml
6ttp/FFDDD.(loom(iz.roF(usinessFci,ra!de!a,aceri!de!>2!milioane!de!lei!pentru!mur,atlar
6ttp/FFDDD.s6opmania.ro
6ttp/FFDDD.edrinks.roFs6opping.aspVidZ41
6ttp/FFgastronomie.ele.roFLacrimaYluiYOidiuY!!r@.A.6tml
6ttp/FFDDD.studentie.roFR;0;RA#YMAR[;#'92YHARAHAYS'YM'OR'#A!
nrciteste1A4>5.6tml
6ttp/FFDDD.romanianDines.c6FgrasaYcotnariYro.6tm
6ttp/FFDDD.andanapan.roFproductsFs6oDYproduct.p6pV
zoneYidZ1A\categor:YidZ\su(categor:YidZ@5\productYidZ12--\in,oZSelectie?2-de
?2-inuri?2-al(e?2-!?2-+lanc?2-8otnari
6ttp/FFdistrigrup.roFmagazinFinde=.p6pV
pageZs6op.productYdetails\,l:pageZs6op.,l:page\productYidZ222\categor:YidZ12\manu,a
cturerYidZ-\optionZcomYirtuemart\'temidZ1\mcc6kZ1\'temidZ1
6ttp/FFDDD.n(a.roFinde=VlgZ-\idZ1-A
6ttp/FFDDD.ondo.roFdocumenteFproiect.pd,
6ttp/FFDDD.inul.roFproducatori.6tml
15
6ttp/FFDDD.inul.roFdespreYinuri.6tml
6ttp/FFDDD.inul.roFinYromania.6tml
6ttp/FFDDD.inul.roFanalizeYmiscariYstrategiceY7ideiYmur,atlar.6tml
6ttp/FFDDD.inul.roFmagazine.6tml
6ttp/FFDDD.g6ida,aceri.roFpreturi!catalog!,irme!anzare!producatori!1-!Fdistri(uitoriYinuri
DDD.standard.roFarticlesFpd,FA>A5-
6ttp/FFDDD.mars6al.roFromanaFturism!in!romaniaFpodgoriiFcotnari
6ttp/FFDDD.iGads.roFstireY12-5Fmur,atlarYinul.6tml
6ttp/FFDDD.clu(a,aceri.roFin,oYstiriF2--.F11F1-F>-22FPiata]inurilor]romanesti]musteste]eur
opean.6tml
6ttp/FFDDD.Dall!street.roFarticolF8ompaniiF2-425FPeste!3-!din!inul!comercializat!in!
Romania!se!consuma!acasa.6tml
6ttp/FFro.Dikipedia.orgFDikiFPopula?8A?A@iaYRom?8@?A2niei
6ttp/FFDDD.(izcit:.roFantreprenoriatFinurile!rosii!si!seci!urca!in!pre,erintele!romanilor!
41@>>.6tml
13
2-