Coma Ana-Maria

An suplimentar ,
Faccultatea de
Marketing
Ma numesc Coma Ana-Maria,
sunt din Bucureti,am 23 de ani.
Sunt o persoana sociabila,dar si
timida,organizata,uneori cam
plictisitoare.
Imi place sa descopar si sa invat
lucruri noi,in viata nu stii
niciodata cand iti sunt de folos.
Imi place sa cunosc oameni noi,sa
calatoresc,sa fac fotografii dar
si sa desenez .



Cand am terminat liceul mi-am dorit sa intru la
o facultate unde puteam invata mult mai multe
despre fotografie si cinematografie,dar in viata
nu faci numai ce iti doresti si ce iti place.
Dupa terminarea facultatii as dorii sa ma axez
mai mult pe ce imi doresc eu,sa ma inscriu la
cursuri de fotografie.

Am ales aceasta tema deoarece sunt miscata
de suferinta multor copii si in tara noastra nu
se face mai nimic pentru a proteja acesti
copii.
Am sa incep prin a va spune ce este si cu ce
ar trebuii sa se ocupe Direcia General de
Asisten Social i Protecia Copilului si
am sa inchei cu niste concluzii personale
Pe scurt D.G.A.S.P.C. ,este o institutie
publica din Romnia aflat n subordinea
consiliului local care ofer asisten i
sprijin pentru copii, familie, persoane
singure, persoane vrstnice, persoane
aflate n nevoie, abuzate, marginalizate
sau cu dizabiliti i oricrei persoane
aflate n nevoie.
Misiunea instituiei este de a asigura
persoanelor domiciliate pe raza sa de
aciune un sistem de asisten social
care s rspund nevoilor identificate
i s ofere o securitate social
universal i cuprinztoare.
DGASPC, ca instituii publice cu personalitate juridic, n
subordinea consiliului judeean, sunt parteneri-cheie pentru
consiliile locale n satisfacerea nevoilor copiilor i familiilor.
DGASPC asigur la nivelul judeean, respectiv la nivelul
sectoarelor municipiului Bucureti aplicarea politicilor i
strategiilor de asisten social n domeniul proteciei copilului,
familiei, persoanelor singure, persoanelor vrstnice,
persoanelor cu handicap, precum i a oricror persoane aflate
n nevoie. DGASPC au n subordine ansamblul serviciilor
rezideniale i de tip familial destinate copiilor pentru care au
fost stabilite, n condiiile legii, msuri de protecie special n
afara propriei familii: pentru copiii separai temporar de
familie, cu acordul/la solicitarea prinilor, msura este decis
de ctre Comisia pentru protecia copilului, iar pentru copiii
aflai n pericol n familie, pentru care nu exist acordul
prinilor i pentru copiii lipsii de prini sau ai cror prini au
fost deczui din drepturile printeti msura este decis de
ctre instana judectoreasc, la solicitarea DGASPC.
Cuprinde: Serviciul de tip familial, Serviciul Evaluare Complex,
Compartiment Adopii, Compartiment Monitorizare, Serviciul
Consiliere i Sprijin pentru Prini i Copii, Compartiment Telefonul
Copilului, Serviciul de Asisten Maternal, Serviciul de Coordonare
i Informare pentru Copiii Strzii, Compartiment Delicven
Juvenil, Compartiment Trafic Persoane, Servicii Alternative
(Adpost de Noapte Pentru Copiii Strzii, Adpostul de Zi i de
Noapte pentru Copiii Strzii), Serviciul Rezidenial Copii (centre de
plasament, Centrul de Primire a Copilului n Regim de Urgen,
Centrul de Primire n Regim de Urgen Copil Abuzat, Centrul
Maternal, Complex de servicii comunitare).
Scopul activitii Direciei de Protecie a Copilului se axeaz pe
intervenia specializat i dezvoltarea serviciilor adecvate pentru
acordarea de asisten i protecie copilului aflat n dificultate i
familiei acestuia, prin toate formele i mijloacele prevzute de lege.

DGASPC au responsabiliti n cazurile de abuz, rele
tratamente, neglijare sauexploatare, inclusiv exploatare
prin munc, trafic de copii, repatrierea i reintegrarea
social a copiilor nensoii, respectiv returnarea
familiilor cu copii i acordarea de servicii de sprijin n
funcie de nevoi. Aceste responsabiliti sunt
complementare cu cele ale consiliilor locale (vezi mai
jos). Din acest motiv este esenial ca DGASPC i
consiliile locale s aib o strns colaborare. n situaia
copiilor cror prini divoreaz, DGASPC poate juca un
rol complementar fa de autoritatea tutelar. Exist ns
neconcordane cu privire la metodologiile de lucru ale
celor dou instituii (de exemplu, cu privire la
metodologia efecturii anchetelor sociale) deoarece nu
exist norme metodologice de aplicare a Legii 272/2004.
Scopul DGASPC, ca serviciul public specializat n protecia
copilului, este transpunerea n practica a Normelor
Conveniei Organizaiei Naiunilor Unite, n legtura cu
protecia copilului i a strategiei guvernamentale n
domeniu, activitatea cuprinznd urmtoarele domenii:
Respectarea i promovarea drepturilor fiecrui copil.
Asigurarea dezvoltrii copilului n centrul de
plasament ct mai apropiat de mediul familial,
Reevalueaz periodic condiiile care au dus la separarea
copilului de mediul familial i caut soluiile cele mai
bune pentru reintegrare

I-a msurile necesare n cazul cnd se observ o posibil
cauz care poate duce la separarea copilului de unul dintre
prini putnd numi un tutore provizoriu pn la soluionarea
cauzei;
Evalueaz garaniile morale i condiiile materiale pe care
trebuie s le ndeplineasc familiile sau persoanele care pot
deveni tutori i care pot primi un copil n ngrijire;
Asigurarea proteciei temporare a copilului n centrul de
plasament, asigurnd proiectul individual de protecie cu
soluii pentru integrarea sau reintegrarea sa familial,
Crearea caracterului deschis a centrului ctre societate,
integrarea acestuia n comunitate prin modul de organizare,
funcionare, prin relaiile pe care le promoveaz,

Scderea treptat a numrului de copii ocrotii n centrul
de plasament prin diversificarea serviciilor destinate
proteciei copilului, informarea i pregtirea profesional a
personalului,
Asigurarea ocrotirii copilului n mediul lui natural; n
familia biologic; familie de ngrijire temporar (
plasament sau ncredinare); asisteni maternali
profesioniti; familie adoptatoare;
Implicarea n rezolvarea cazurilor de abuz emoional
asupra copilului datorate boicotrii programelor
de legturi personale dintre minor i prini sau orice alte
persoane semnificative din viaa minorului (Art. 14 i 15
din Legea 272/2004).

Principalele servicii oferite de DGASPC n
cazurile de exploatare a copiilor prin munc,
trafic de copii i n cazul copiilor repatriai
1. Serviciile telefonul copilului pentru semnalarea
tuturor situaiilor de violen asupra copilului
i, dup caz, pentru semnalarea situaiilor de
violen n familie, n cadrul crora
funcioneaz cte o echip mobil de
intervenie pentru situaiile de urgen;

2. Centrele de primire n regim de urgen pentru
copilul abuzat, neglijat i exploatat - care i
extind activitatea pentru toate formele de
violen asupra copilului;
3. Centrele de consiliere pentru copilul abuzat,
neglijat i exploatat - care i extind activitatea
pentru toate formele de violen asupra
copilului;
4. Centrele de tranzit pentru protecia i asistena
copiilor repatriai i/sau victime ale traficului.

Copilul are dreptul la stabilirea i pstrarea identitii sale.
Copilul are dreptul de a menine relaii
personale i contacte directe cu prinii, rudele, precum i
cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legturi de
ataament.
Copilul care a fost separat de ambii prini sau de unul
dintre acetia, printr-o msura dispus n condiiile legii
are dreptul de a menine relaii personale i contacte
directe cu ambii prini, cu excepia situaiei n care acest
lucru contravine interesului superior al copilului.

Copilul ai crui prini locuiesc n state diferite
are dreptul de a ntreine relaii personale i
contacte directe cu acetia, cu excepia situaiei
n care acest lucru contravine interesului
superior al copilului.

Copilul are dreptul de a primi o educaie care
sa i permit dezvoltarea, n
condiii nediscriminatorii, a aptitudinilor
i personalitii sale.

Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bun
stare de sntate pe care o poate atinge i de a
beneficia de serviciile medicale i de recuperare
necesare pentru asigurarea realizrii efective a acestui
drept.

Copilul are dreptul de a fi protejat
mpotriva exploatrii i nu poate fi constrns la o
munca ce comporta un risc potenial sau care este
susceptibila sa i compromit educaia ori sa i
duneze sntii sau dezvoltrii sale fizice, mentale,
spirituale, morale ori sociale.

Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care
sa permit dezvoltarea sa fizic, mental, spiritual,
moral i social.

Copilul are dreptul de a beneficia de asisten social i de
asigurri sociale, n funcie de resursele i de situaia n
care se afl acesta i persoanele n ntreinerea crora se
gsete.

Copilul are dreptul de a fi protejat mpotriva folosirii
ilicite de stupefiante i substane psihotrope, aa cum sunt
acestea definite de tratatele internaionale n materie.

Copilul are dreptul la protecie mpotriva oricrei
forme de exploatare;

Copilul cu handicap are dreptul la ngrijire special,
adaptat nevoilor

Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice
i a vieii sale intime, private i familiale. Este
interzis orice aciune de natur s afecteze imaginea
public a copilului sau dreptul acestuia la viaa intim,
privat i familial.

Copilul are dreptul la libertate de exprimare. Prinii sau dup
caz ali reprezentani legali ai copilului, persoanele care au n
plasament copii precum i persoanele care prin natura funciei
promoveaz i asigura respectarea drepturilor copiilor au
obligaia de a le asigura informaii, explicaii i sfaturi n
funcie de vrsta i gradul de nelegere al acestora precum i
de a le permite s-i exprime punctul de vedere, ideile i
opiniile.

Copilul capabil de discernmnt are dreptul de a-i exprima
liber opinia sa asupra oricrei probleme care l privete; n
orice procedur judiciar sau administrativ care l privete,
copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea
copilului care a mplinit vrsta de 10 ani. Cu toate acestea
poate fi ascultat i copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani
dac autoritatea competent apreciaz c audierea lui este
necesar pentru soluionarea cauzei.

Copilul are dreptul la libertate de gndire, de contiin i religie. Religia
copilului care a mplinit 14 ani nu poate fi schimbat fr consimmntul
acestuia; copilul care a mplinit vrsta de 16 ani are dreptul sa-i aleag
singur religia.

Copilul are dreptul la libertate de asociere, n structuri formale i informale,
precum i dreptul la libertatea de ntrunire panic, n limitele prevzute de
lege.

Copilul aparinnd unei minoriti etnice, religioase sau lingvistice are
dreptul la via cultural proprie, la declararea apartenenei sale religioase,
la practicarea propriei sale religii, precum i dreptul de a folosi limba
proprie n comun cu ali membrii ai comunitii din care face parte.

Copilul are dreptul la respectarea personalitii i individualitii sale i nu
poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori
degradante.

Copilul are dreptul la odihn i vacant.

Copilul are dreptul de a fi protejat mpotriva oricror forme
de violent, neglijent, abuz sau rele-tratamente.

Copilul are dreptul s creasc alturi de prinii si. Copilul are
dreptul sa fie crescut ntr-o atmosfer de afeciune i
de securitate material i moral.

Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea
prinilor si sau care, n vederea protejrii intereselor sale, nu
poate fi lsat n grija acestora, are dreptul la protecie
alternativ.

Copilul are dreptul sa depun singur plngeri referitoare la
nclcarea drepturilor sale fundamentale; Copilul este informat
asupra drepturilor sale precum i asupra modalitilor de
exercitare a acestora.

Hai sa vedem cate din aceste drepturi ale copilului sunt
incalcate ,la noi in tara copii sunt exploatati in fel si
chip,dar nimeni nu vede nimic.
Spre exemplu,la Gara de Nord sunt cel putin 10 copii ai
strazii,nimeni nu ii vede,nimeni nu face nimic,acesti copii
au ajuns la o varsta frageda sa consume droguri, mai bine
spus sa isi injecteze heroina in timpul zilei,in parcurile din
imprejurimi de fata cu toti acei copii din zona care ies la
joaca.Nu inteleg de ce nu ii poate statul ajuta si pe ei?! Am
sa-mi raspund singura la intrebarea asta,pentru ca statul
trebuie sa mai stranga bani sa faca o autostrada,sau un pod
si in felul acest ramane fara fonduri pentru acesti copii.

Sunt familii de oameni saraci care au acasa cate 5-6 copii,multi dintre
acei copii ajung in centre de plasament ,ori lasa-ti de catre parinti,ori
luati de stat,dar de ce nu putem invata acele mame care sunt metodele
contraceptive,de ce nu le ofera statul anumite pastile pentru asta,nu
sunt nici scumpe si nici nu mai apar copii pe banda,care probabil vor
ajunge fara nici un viitor este trist.
Sa vorbim putin si de asistentii maternali,majoritatea iau un copil in
grija numai petru banutii primiti,daca un caz de genul este dat la
televizor,acel asistent plateste pentru raul facut copilului daca nu,nu
intereseaza pe nimeni.
Acum intrebarea mea este de ce mai exista aceasta Directie ,
daca nu se face nimic ?!?!
Nu putem adopta un copil,nu avem centre suficiente,nu exista bani
suficienti pentru aceste centre,eu am inteles ca am ajuns in perioada in
care fiecare este pentru el si nu trebuie sa ai incredere in nimeni,dar
statul nu are voie sa greseasca in halul asta.
Poate nu despre asta trebuia sa vorbesc in acest proiect si poate nu am
dat cele mai bune exemple,dar asta gandesc si as mai avea multe alte
exemple de dat.
http://www.copii.ro/
http://www.legex.ro/Ordin-95-13.03.2006-70239.aspx
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/f
ile/Legislatie/HOTARARI-DE-GUVERN/HG49-
2011.pdf
https://docs.google.com/file/d/0B-
iOqOKLc35PZGY4NTI0YTMtNDVjMi00MWE0LThjYj
YtZTNiYjNiZjdlZGI0/edit?hl=en&authkey=CJ_xyZAE