AMENAJAREA SPATIILOR VERZI N DIFERITE

PERIOADE ISTORICE
Preocupari privind amenajarea gradinilor, a spatiilor verzi n general, au existat
din cele mai vechi timpuri, unele popoare stravechi avnd un cult deosebit pentru acest
lucru.
Omul a dorit dintotdeauna sa modeleze natura, sa se nconjoare cu elemente din
natura (arbori, arbusti, specii ierboase, stnci, roci, apa, etc.), sa le armonizeze si sa le
integreze n mediul artiicial creat de acesta, apt asupra caruia si!au pus amprenta cultura
si traditiile poporului respectiv.
"stel, n decursul istoriei s!au conturat si s!au dezvoltat conceptii si modalitati
dierite de amenajare a spatiilor verzi, conceptii ce au evoluat, au disparut, au ost
regasite, au intererat, s!au mbogatit si dezvoltat, transmitndu!se de la un popor la altul,
de la o regiune la alta, dintr!o epoca n alta, conturndu!se astel stiluri si scoli bine
deinite, cu principii si modalitati proprii de realizare a gradinilor.
Spatiile verzi n Anticitate
#ovezile istorice precum$ picturile murale, basorelieurile, mozaicurile, textele
istorice, vestigiile constructiilor stravechi, atesta aparitia si dezvoltarea gradinilor la
nceput n Orient ("sia) si n nordul "ricii (%gipt) si mai trziu n %uropa (&recia,
peninsula 'talica, peninsula 'berica) si n jurul &olului (exic.
&radinile din antichitate au avut la nceput scop utilitar, iind cultivate numeroase
plante cu rol alimentar, mai trziu au capatat un caracter religios si de slavire a
divinitatilor, sau un caracter meditativ. )n timp sortimentul de plante s!a largit, gradinile
au nceput sa capete un caracter ornamental si recreativ, oerind umbra si racoare.
)n Orient datorita climatului cald si verilor toride dar si a supraetelor ntinse de
desert si terenuri aride, gradinile erau privite ca adevarate oaze de racoare, relaxare,
repaus si placere. *ealizarea acestor gradini a impus crearea de sisteme de aductiune a apei
si de irigare, iind stimulata si de dezvoltarea arhitecturii prin crearea de palate, temple si
resedinte somptuoase.
&radinile din Orient erau sinonime cu notiunea de Paradis sau *aiul pe Pamnt,
iind de apt locuri privilegiate ce oereau placere si relaxare prin verdeata si umbra
oerita de numeroasele specii lemnoase, miresmele dieritelor specii aromatice sau prin
racoarea apei sub orma de cascade sau bazine.
Spatiile verzi !in Me"#p#ta$ia
(arile civilizatii ale sumerienilor, babilonienilor si asirienilor ce s!au dezvoltat n
regiunea dintre luviile Tigru si %urat, se caracterizeaza, printre altele, si prin
dezvoltarea marilor orase, prin monumentalele constructii ale palatelor si templelor, ce
cuprindeau n cadrul incintelor, gradini luxuriante, amenajate n strnsa corelatie cu
liniile arhitectonice.
"stel, aimoasele gradini suspendate din +abilon (sec. al ,'!lea .-.), considerate
una din cele . minuni ale lumii antice, s!a remarcat prin monumentalitatea teraselor, prin
ingeniozitatea irigarii tuturor acestor nivele si nu n ultimul rnd prin abundenta si diversitatea
mare a speciilor, asezate conorm distributiei naturale altitudinale a acestora.
"ceste gradini, aceau parte din palatul regelui /abucodonosor al ''!lea, si erau
realizate pe o constructie masiva din piatra, sub orma de terase suprapuse, din ce n ce
mai mici, avnd o naltime totala de cca. 00 m. )ntregul ansamblu, ce orma un trunchi de
piramida, era sustinut de coloane masive din piatra, ce alcatuiau la baza ediiciului 12
bolti racoroase dispuse de o parte si de alta a unui culoar boltit. Terasele, de orma
patrata, erau pavate cu lespezi mari de piatra si izolate cu un strat de bitum si mai multe
rnduri de caramida nearsa, pentru a se mpiedica iniltrarea apei. #easupra exista un
strat drenant, peste care era asezat pamntul ertil de la 0 m grosime pe prima terasa, pna
la 1 m pe ultima terasa.
"pa era dirijata printr!un sistem hidraulic situat sub prima terasa, iind adusa din
rul %urat printr!un canal de alimentare si condusa mai departe prin trei puturi nglobate
n constructie. 3n sistem cu lanturi continue ridica apa pna la ultimul nivel, de unde era
dirijata printr!un sistem de jgheaburi, rigole, bazine si cascade, asigurndu!se irigarea
tuturor teraselor, datorita curgerii naturale a apei.
Plantatiile erau libere, realizndu!se o armonie a liniilor arhitecturale cu volumele
si ormele regulate sau neregulate ale vegetatiei. 4a specii olosite se amintesc$ curmalii, palmieri,
diversi arbusti, plopi, pini, lotusi sau numeroase specii de lori.
Spatiile verzi !in E%ipt&l antic
)n %giptul antic, pe malurile /ilului, n mileniul al '''!lea .-., existau numeroase
terenuri ertile, strabatute de canale pentru irigatie, cultivndu!se smochini, curmali,
rodii, cocotieri, sicomori, vita de vie si numeroase legume.
(arile domenii agricole ale marilor proprietari, locuintele acestora cuprindeau si
gradini de relaxare si placere. &radinile locuintelor erau considerate o prelungire naturala
a cladirii iind nconjurate de ziduri sau un gard masiv din lemn, avnd ntotdeauna o
orma regulata (dreptunghi).
&radina avea ca element central un canal cu apa sau un bazin dreptunghiular
alungit sau n orma de T, populat cu pesti colorati si n care erau cultivati lotusi.
,egetatia era distribuita astel$ n imediata apropiere a canalului sau bazinului erau
dispusi arbustii sau arborii de talie mica, iar la perierie, n lungul unei alei perimetrale
erau dispusi arborii nalti cu port piramidal. &radinile mai mari prezentau unele
compartimentari interioare cu ziduri scunde sau cu treiaje pe care se cultiva vita!de!vie
sau alte specii cu valoare alimentara. 4a specii olosite erau unele specii ructiere dar si
numeroase specii orestiere (paltinul si plopul), precum si numeroase specii loricole precum$
mixandrele, lacramioarele sau trandairii.
Spatiile verzi n 'recia antica
4ivilizatia antica din sudul %uropei a nregistrat o dezvoltare extraordinara n toate
domeniile, arta gradinaritului neacnd exceptie.
5a nceput grecii au cultivat n gradinile lor specii cu rol alimentar$ pomi ructieri,
vita!de!vie si diverse legume. &radinile au aparut initial pe lnga temple sau dierite
asezaminte religioase, iind locul n care se desasurau ceremoniile de slavire a zeilor.
Templele nchinate dieritelor divinitati erau situate n peisaje naturale de o
rumusete remarcabila. )n secolele ''!', .-. existau gradini pe lnga palate, gimnazii si
academii, de dimensiuni relativ restrnse, ce aveau numeroase elemente cu valoare
artistica precum statui, ntni, pergole, porticuri, elemente ce ntregeau vegetatia
abundenta. abundenta.
Tot n aceasta epoca au aparut gradinile publice numite agora, n care se alau
principalele institutii de cultura si arta si cele n care se tineau adunarile populare. )n acest
sens se poate aminti gradina publica Olimpia din Pelepones, n care se desasurau dierite
jocuri olimpice.
Piata publica, numita agora, olosea pentru adunarile populare si ntrunirile
politice, era un loc privilegiat unde se cultivau dierite specii de arbori. #intre aceste
specii pot i amintite$ platanul, ulmul, plopul, salciile plngatoare, chiparosii, merii, perii,
rodiile, maslini (din crengile carora se aceau cununile de laur pentru nvingatorii
ntrecerilor sportive), palmieri, daini, smochini, trandairi, mirt, laur, buxus. 4a specii
loricole, erau des olosite$ crinii, panselele, garoaele, micsandrele, nu!ma!uita, macii,
zambilele, stnjeneii si bujorii.
)n epoca elenistica au aparut si s!au dezvoltat mici gradini ale locuintelor incluse
n constructie numite gradini patio, n care erau prezente ntnile arteziene, mici canale sau
diverse statui de nime.
Spatiile verzi n R#$a antica
"menajarea gradinilor la romani a nregistrat o dezvoltare importanta n timpul
'mperiului *oman, iind inluentata de arta popoarelor supuse.
6patiile verzi au aparut pe lnga palatele imperiale, pe lnga vilele luxoase ale
patricienilor, pe lnga temple si locurile de adunare. ,estigiile arheologice atesta
existenta gradinilor somptuase n jurul vilelor mari situate n locuri naturale de o mare
rumusete, terenul iind amenajat n terase cu perspective si privelisti deosebite, dar au
existat si gradini mici, ale locuintelor.
&radinile din jurul vilelor suburbane, au devenit adevarate parcuri,
sistematizate n dierite sectoare cu dierite constructii si amenajari. ,ila (locuinta) era
ntotdeauna amplasata pe pantele colinelor n locurile de unde existau cele mai bune
vederi panoramice, iar terenul din jur era amenajat n terase. 4entrul arhitectonic era
constituit din locuinta iar gradina era o completare si o continuare a casei.
6istematizarea generala presupunea existenta mai multor sectoare arhitecturale cu
organizare simetrica, subordonata unei axe de compozitie generala de cte un ediiciu sau
de o constructie decorativa (canal, bazin, colonada) iind corelate ntre ele prin zone
trasate liber, natural, alcatuind un ansamblu unitar. %xistau numeroase elemente
arhitecturale precum$ porticuri, pergole, treiaje de lemn, statui, vase ornamentale, bazine,
canale, ntni, pavilioane, coloane, chioscuri.
6ectoarele principale ale gradinii erau$
! gradina de agrement sau zona pentru plimbare, situata n ata terasei, cu alei
geometrice, dar nu viguros simetrice, pavate, nsotite de numeroase coloane si chioscuri
pentru plante agatatoare, vase si statui7
! zona pentru calarit si plimbari cu lectica, zona ce era caracterizata prin existenta
aleilor largi marginite cu garduri vii7
! parcul sau zona n care erau crescute animale salbatice si domestice.
#in timpul lui "ugustus s!a dezvoltat arta taierii arbustilor (arta topiara), ce va i
preluata si dezvoltata mai trziu n gradinile medievale.
6peciile olosite recvent n spatiile verzi ale resedintelor din timpul 'mperiului
*oman au ost$ stejari cu runze persistente si caduce, pini, chiparosi, tei, platani, lauri,
smochini, duzi, tisa, buxus, trandairi, specii de pomi ructieri si dierite specii de lori.
&radinile vilelor mai mici, urbane, au preluat si ampliicat tipul elen de gradina,
aceasta iind inclusa n cladire si iind nconjurata de o galerie de coloane numita peristil.
4entral se gasea un bazin sau un canal ornamental, ie o ntna cu un joc de apa
%rau prezente pergolele si coloanele, vasele si statuile. 4a specii erau cultivate$
buxusul sub orma de borduri tunse, rozmarinul si mirtul, toate dispuse sub orma
dieritelor desene n jurul peristilului sau a bazinului. #e asemenea erau cultivati
trandairi, busuioc, lotus sau diverse lori.
%xemple$ ,illa lui 4icero, ,illa 5ucullus, ,illa 6allustius, ,illa (ecena.
Spatiile verzi n Evul Mediu (sec.V- XIV d.H.)
Spatiile verzi !in (izant
'mperiul bizantin, ce cuprindea %uropa 6ud!estica, nordul "ricii si "sia (ica, s!a
dezvoltat n traditiile clasice greco!romane, peste care s!au great elementele orientale.
)n capitala imperiului, 4onstantinopol, astuoasele palate imperiale si locuintele
aristocratilor erau nsotite de gradini deosebite. "cestea aveau, de regula, orma patrata,
iind nconjurate de un zid de marmura, la interior cu bazine strajuite de statui, sau
dierite sculpturi decorative nsotite de numeroase amenajari hidraulice. %rau prezente si
puturi rotunde, cu coloane de piatra colorata si marmura, toate acestea nsotite de o
vegetatie exuberanta.
Spatiile verzi !in E&r#pa #cci!entala
"rta amenajarii spatiilor verzi n %uropa occidentala, n %vul (ediu, a nregistrat
un regres, n interiorul cetatilor si castelelor ortiicate terenul disponibil pentru gradini
devenind oarte limitat, a ost utilizat mai mult n scopuri utilitare. Totusi traditia
cultivarii dieritelor plante s!a pastrat pe lnga asezarile religioase.
&radinile monahale erau compartimentate perect geometric, cu spatii distincte
pentru legume si pomi ructieri, plante medicinale si aromatice, specii loristice. Totusi,
ca urmare a cruciadelor, horticultura a acut progrese, prin mbogatirea sortimentului de
specii ornamentale, aduse n urma campaniilor n Orientul (ijlociu (lalele, zambile, crini,
mimoze).
6chema modelului gradinii medievale, a ost urmata timp de peste doua secole n
occidentul crestin. "ceasta schema se baza pe compartimentarea gradinii (ce avea orma
dreptunghiulara) n sectoare separate de cultura$
! gradina cu pomi ructieri,
! arbustii si plantele ornamentale,
! gradina de legume si plante medicinale,
! gradina de lori, cu unctie exclusiv ornamentala.
&radinile locuintelor medievale aveau dimensiuni mai mici, iind plane si
nconjurate de ziduri. 4ompozitia era geometrica, monotona, caracterizata de prezenta
careurilor egale, delimitate de alei de aceeasi latime, arbusti tunsi si garduri vii tunse.
"rta topiara era olosita n exces, iar lipsa arborilor era suplinita prin mbracarea zidurilor
ce mprejmuiau gradina cu plante agatatoare precum iedera, vita!de!vie sau trandairi
urcatori. (ai erau olosite diverse specii loricole si gazonul.
&radinile regale si cele ale nobililor erau mai mari si n general compartimentate
n curti geometrice separate prin garduri, cu diverse amenajari pentru amuzament$
labirint, menajerie, pavilioane pentru petreceri, galerii acoperite de plante cataratoare,
olosite ca loc de promenada si care aceau legatura ntre dierite sectoare ale gradinii.
%xemple$ gradinile de la 5uvru si 6aint!Pol (4arol al ,!lea).
'ra!inile i"la$ice
4ivilizatia araba si!a pus amprenta asupra tuturor tarilor ce aceau parte din marele
imperiu islamic (ncepnd cu sec. al ,''!lea d.-.) dar au asimilat elemente si din
civilizatia popoarelor supuse. "cest lucru s!a petrecut si n arta amenajarii spatiilor verzi,
gradinile arabe avnd la nceput o inluenta orientala, predominant persana, apoi au
capatat un speciic propriu.
5ocuintele mici aveau o singura gradina, de orma regulata iar cele mai mari, o
suita de gradini. &radina era mpartita n 2 parti egale, compartimentare realizata, acolo
unde spatiul permitea, prin ntretaierea a doua canale cu apa. "pa era olosita ie n
bazine si canale, ie sub orma de ntni arteziene, legate prin mici canale de teracota
sau marmura.
Printre particularitatile acestor gradini se numarau si ornamentele bogate,
stralucitoare din placute de ceramica prezente pe ziduri, bazine, peretii de undal. /u
existau sculpturi, acestea iind interzise n religia mahomedana. 3nele arabescuri sau
mozaicuri se regaseau n modul de aranjare a plantelor. 6peciile olosite erau$ chiparosii,
citricele, buxusul, mirtul, magnoliile, adesea aranjate liber.
'ra!inile ara)e !in Spania
,estite sunt palatele "lhambra si &eneralie din &ranada, si gradina "lcazar din
6evilla (sec. 8'''!8',.d.-.), din timpul dominatiei arabe.
&radinile ie erau interioare, situate n curtile cladirilor, ie erau situate n aara
palatelor, nconjurate de ziduri. &radinile impresioneaza si astazi prin simplitatea si
sobrietatea eleganta.
&radinile interioare prezentau central un bazin sau canal cu apa n care se revarsau
mai multe ntni arteziene, ie aveau straturi de orma patrata, marginite de rnduri de
plante tunse. 9ntnile arteziene erau olosite si la intersectia aleilor. 9iecare ntna avea
o personalitate aparte.
6peciile olosite$ chiparosi, eucalipt, palmieri, pini, magnolii, leandri, laur dispuse
adesea n compartimente geometrice conturate cu garduri vii din buxus tuns.
Spatiile verzi din Extremul Orient
Spatiile verzi !in Cina
"rta gradinilor n 4hina se pierde n vechime, si relecta puternicul cult al naturii,
n strnsa legatura cu religia. 9ilozoiile religioase din 4hina, promoveaza ideea realizarii
comuniunii omului cu natura, pentru dobndirea perectiunii morale, a linistii suletesti si
a pacii divine. *eligia a impulsionat crearea spatiilor verzi si gasirea cadrului natural
propice vietii spirituale n raport strns cu elementele naturii.
4a o caracteristica a tuturor gradinilor din 4hina, indierent de perioada istorica,
este marimea acestora, supraetele oarte ntinse, n care vegetatia era dispusa natural,
iresc, n armonie cu peisajele naturale. Terasele erau trasate liber, neregulat, avnd
caracter natural, iind excluse liniile drepte, si conduceau privitorul de la un punct de
interes la altul. Privelistile erau oerite treptat si se oloseau scenele :surpriza;, ce erau
descoperite brusc la un moment dat.
6e oloseau numeroase elemente decorative$ pavilioane, chioscuri, stnci, bazine,
poduri si podete, cheiuri, terase, galerii, grote, cascade, porti, ziduri, care se integrau
perect aspectelor si ormelor naturale. "pa era olosita sub orma naturala (cursuri de
apa, cascade naturale) sau n bazine artiiciale, cu aspect natural.
6peciile olosite aveau de cele mai multe ori semniicatii aparte, astel$ prunii <
vestitorii renasterii naturii7 pinii < ermitatea si orta caracterului7 bambusii < prietenia
neconditionata7 piersicii ornamentali < Paradisul7 lotusul < puritatea spirituala si naltarea
suleteasca. 4rizantemele si bujorii erau nelipsite si se dispuneau n grupuri mari. Toate
elementele gradinii erau aranjate n spatiu oarte ingenios, crend privitorului dierite
impresii$ de maretie, de veselie, de groaza, de basm.
&radinile de placere < au ost amenajate pe domeniile mparatilor (dinastia -an,
sec. ''!' .-.) si cuprindeau munti, ape, plante si animale, servind ca loc pentru plimbare,
odihna, vnatoare sau diverse tehnici =oga pentru atingerea dieritelor stari spirituale si
izice.
&radinile monahale s!au dezvoltat pe lnga manastirile budiste, situate n peisaje
naturale remarcabile prin rumusete, iind create mai ales n sec. ',!, d.-., o data cu
dezvoltarea noii religii, budismul. )n zonele n care erau situate aceste mnastiri, au ost
create parcuri naturale, n care peisajele capatau dierite semniicatii ilozoice, mai ales
datorita prezentei dieritelor constructii, ca de exemplu un pavilion pentru meditatie,
situat pe malul unui lac, pe vrul unei coline sau n padure.
Parcurile resedintelor imperiale si ale nobililor au capatat o dezvoltare ara
precedent n sec. ,'''!'8 d.-. (dinastia Tang). %lementele primordiale erau muntii,
lacurile si rurile, avnd ca element primordial al naturii < vegetatia, toate avnd dierite
semniicatii n conceptiile ilozoice ale chinezilor$ muntii si masele stncoase
reprezentau scheletul Pamntului, iar apele, arterele pamntului. *elieul era oarte variat,
iind natural, modiicat sau aparent natural.
Picturile, gravurile sau scrierile atesta rumusetea deosebita a spatiilor verzi
chinezesti, cu caracteristici proprii, subordonate conceptiei de creare a peisajului dupa
modele oerite de natura. "rta gradinilor din 4hina a inluentat gradinile din >aponia, iar
n %uropa a stat la baza crearii stilului peisager si a gradinilor engleze din sec. al 8,''!lea
d.-.
#esi, n decursul timpului, n 4hina s!au acut simtite elemente ale altor culturi
vecine ('ndia, Persia, 'slam), sau din %uropa medievala si renascentista, arta spatiilor
verzi la chinezi si!a pastrat caracteristicile proprii avnd drept concept de baza crearea
peisajului dupa modelele oerite de natura.
Spatiile verzi n Jap#nia
"rta gradinilor n >aponia a ost preluata din 4hina, iind ulterior personalizata,
devenind o arta nationala. 6patiile verzi, mai mari sau mai mici, erau prezente
pretutindeni, att pe lnga locuinte ct si pe lnga temple sau palate.
&radinile imperiale, erau concepute dupa modelul chinezesc dar la o scara mai
mica (/ara ! capitala tarii, si n ?=oto, sec. al ,'''!lea d.-.).
&radinile templelor reprezentau elementul preponderent al cladirii, iind o
componenta a acesteia. 6imbolismul ilozoic era utilizat la maxim, iind olosite toate
elementele din natura, prelucrate dupa anumite reguli compozitionale si dierite
simboluri.
)n aceste gradini ie era reconstituit la o scara redusa un peisaj complet cu munti,
coline, lac cu insule, pru cu cascada, stnci colturoase, pietre rotunjite, nisip, pietris,
arbori si arbusti, diverse plante cu sau ara lori, ie erau create anumite scene de peisaj
(mai dezvoltate n dierite perioade) precum$ gradina montana, gradina de muschi,
gradina arida.
&radinile mari n care se puteau crea peisaje complete, cuprindeau si dierite
constructii sau elemente de arhitectura$ poduri, pavilioane pentru ceai, lanterne din piatra,
porti, aleile erau nlocuite de lespezi de piatra neregulate ca orma, cu aspect ct mai
natural (pasul japonez). )n sec. al ,'''!lea d.-. modelul de amenajare a unei gradini
cuprindea o ceainarie situata pe marginea unui helesteu orientat %!,, un ru sau pru,
orientat pe directia /!6, peste care erau construite podete curbate sau acoperite, cu
balustrade ornamentate, plus dierite lampadare, pasul japonez, ntni si oarte multa
vegetatie.
Perioada gradinilor uscate (gradini de piatra, gradini aride) se remarca prin
compozitii desenate de artisti de prestigiu ai vremii, destinate contemplarii din interiorul
cladirii, sau de pe veranda. #ominanta pentru aceste gradini era supraata acoperita cu
nisip alb asezat ca valurile marii, pe care erau dispuse cteva stnci mari sugernd insule
mai mari sau mai mici (similare cu caracterul insular al peisajului tarii) si relativ putina
vegetatie$ muschi si oarte putini arbori.
Perioada gradinilor miniaturale este caracterizata prin crearea de gradini oarte
mici de 2@!A@m0 n care totul era amenajat la o scara oarte mica, miniaturala$ cursul de
apa, podurile, stncile, specii lemnoase de talie mica si a arbustilor cu orme ciudate.
"stel n >aponia, din dorinta de a aduce natura n locuinte, au aparut si s!au
dezvoltat arta 'Bebana si arta +onsai. 'Bebana reprezinta arta aranjamentelor lorale, cu
simboluri ilozoice caracteristice. +onsai constituie arta cultivarii si realizarii arborilor n
miniatura, imitnd orma si habitusul celor din mediul natural.
Principiile amenajarii gradinilor japoneze$
! vegetatia este perect integrata peisajului7
! decorul vegetal traditional este constituit din anumite specii$ pini, ienuperi,
arborele de ceai, camelii, azalee, bambus, erigi, muschi7
! toate elementele inerte imita perect ormele de relie naturale7
! apa era olosita sub orma naturala, cascade, bazine neregulate7
! arbustii sau arborii modelati prin tundere dadeau impresia de natural7
! nu erau olosite alei, ci pietre late, lespezi sub orma pasului japonez.
#in sec. al 8,''!lea d.-. ncep sa apara primele gradini publice, ce aveau un
caracter mai detasat de semniicatiile religioase ale celorlalte gradini.
)n gradinile japoneze publice moderne a aparut gazonul, ca inluenta occidentala,
dar traditia artei japoneze s!a pastrat. 6pecii olosite erau$ pini, ienuperi, arborele de ceai,
camelii, azalee, bambus, magnolia, ciresii, glicina.
Spatiile verzi n perioada enasterii si !arocului
*enasterea (sec. 8,!8,' d.-.) a ost o perioada de nlorire a culturii si
civilizatiei europene, prin reluarea idealurilor antichitatii clasice, din toate domeniile$
arta, arhitectura, literatura, stiinta. "ceasta orientare a aparut la nceput n 'talia, de unde
a iradiat apoi n restul %uropei.
Spatii verzi italiene
)n aceasta epoca (*enasterea) gradinile italiene au avut cea mai mare stralucire si
cel mai mare rainament.
Principiile de amenajare ale gradinilor erau preluate de la gradinile antice, n
special pentru gradinile vilelor suburbane, precum$
! simetria ata de o axa a compozitiei7
! organizarea arhitecturala a spatiilor ata de cladire7
! legatura dintre cladire si gradina prin elemente decorative construite7
! prezenta sculpturilor, vase ornamentale, parapete ornamentale7
! utilizarea vegetatiei tunse7
! sistematizarea etajata a gradinii si subordonarea ata de o axa principala de
perspectiva cu sensul descendent al pantei, pe terase succesive7
! n lungul axei dar si pe terase erau create partere decorative cu buxus dispus sub
orma dieritelor desene7
! olosirea din abundenta a bazinelor cu apa, a canalelor, cascadelor7
! apa aduce miscare, racoreste atmosera si murmura ara ncetare iind dirijata pe
pante, nsotind aleile n canale nguste sau n cascade cu trepte, ie alimenteaza ntnile
prin jeturi si jerbe de apa, adeseori sub orma unei orgi de apa (,illa dC%ste)7
! erau olosite zidurile masive de sprijin, ornamentate si legate prin scari si rampe,
! vegetatia era tratata arhitectural si subordonata compozitiei geometrice$ plantatii
liniare, garduri vii si borduri tunse, arbusti modelati n volume geometrice, ziduri
nverzite7
! sunt preerate speciile cu runze persistente$ pini, chiparosi, stejari meridionali,
tisa, buxus, mirt, lami, lauri si portocali.
3nele din marile creatii ale *enasterii din sec al 8,'!lea se pastreaza si astazi$
! ,illa 5ante din +agnasia (D terase)7
! ,illa dC%ste la Tivoli (E terase)7
! ,illa (edici n *oma (0 terase)7
! &radina palatului 9arnese din 4aprarola.
)n secolul al 8,''<lea d.-. apare stilul baroc, n arhitectura, stil ce si pune
amprenta si n arta amenajarii spatiilor verzi.
Principiile esentiale s!au mentinut, sub aspectul echilibrului si simetriei, dar
dispare schematismul rigid, traseele rectilinii, iind mbinate cu linii ample, curbe. 6!a
adoptat dispunerea libera a arborilor renuntndu!se la asezarea perect geometrica. 6!au
marit dimensiunile gradinilor, tinzndu!se catre transormarea n parcuri. 9ormele
geometrice mai sobre au ost nlocuite de elemente cu contururi mai dulci. "u aparut
grotele artiiciale, ntnile cu stnci si teatrele de apa (statui, roci si apa n miscare).
%xemple$! gradina ,illei #ohia Pamphili < *oma7
! gradina ,illa "ldobraudini < 9rascatti7
! gradinile +aboli ale palatului Pitti < 9lorenta7
! gradinile &amberaia < 9lorenta7
! gradina &arzoni < 4ollodi7
! gradinile din 'sola +ella < insula n lacul (aggiore (cu A terase).
Spatiile verzi !in Franta
Primele gradini ale *enasterii au ost realizate n 9ranta la nceputul secolului al
8,'<lea d.-., la castelele "mboise, +lois si &aillon de catre un arhitect italian, care a
adus ca elemente noi terasarea terenului (cu dierente mici de nivel), mbogatirea
ornamentatiilor cu ntni de marmura si introducerea de modele noi ale parterelor (ata
de gradinile medievale).
"bia dupa jumatatea sec. al 8,'<lea, a nceput sa se schimbe radical conceptiile
medievale de amenajare ale gradinilor. "stel, dispar ortiicatiile oraselor si castelelor
ranceze cu ziduri si canale de apa, la care gradinile erau n incinta, rezultnd spatii mult
largite. )n unele situatii canalele s!au pastrat, avnd si unctie decorativa si unctie
utilitara, devenind mai trziu o caracteristica a parcurilor ranceze ale *enasterii.
4ompozitia gradinii era sistematizata n unctie de un ax dominant reprezentat de
o alee centrala. Terenul era modelat n terase mari, cu partere decorate cu lori. )ntre
cladiri si gradina exista o coeziune arhitectonica. %xistau canale si lacuri imense.
%xemple din sec al 8,'!lea$
! gradinile de la castelele ,erneiul si 4harleval ! arhitect peisagist #u 4erceau7
! gradinile castelelor "net si 4henonceaux ! arhitect peisagist #elorne.
5a srsitul perioadei *enasterii si nceputul +arocului a aparut tipul de parter cu
broderie de buxus, ce a nlocuit desenele geometrice regulate olosite de maestrii italieni
(amilia (ollet F amilie de decoratori de gradini) tip de parter introdus la nceputul sec.
al 8,''!lea.
)n prima jumatate a sec. al 8,''!lea creatiile importante au ost$
! gradinile de la castelele Tuilleries, 9ontainbleau, 6aint!&erman7
! gradina 5uxembourg din Paris.
)n perioada +arocului, luxul si stralucirea n care traiau monarhul si nobilimea
ranceza nu s!a relectat numai n palatele somptuoase ci si n gradinile si parcurile ce le
ncadrau, ce constituiau de apt locul de desasurare a evenimentelor si serbarilor
astuoase. "u ost realizate decoruri bogate, cu numeroase statui, bazine, ntni, vase,
compozitii sculpturale cu teme alegorice inspirate din mitologia greco!romana.
9igura cea mai importanta n conceperea parcurilor si gradinilor din aceasta
perioada a ost 5e /Gtre (1H1I!1.@@) < peisager (gradinar, pictor si arhitect) avorit al
:regelui 6oare;! 5udovic al 8',!lea. 5e /Gtre a transormat clasicismul antic printr!un
concept original, cu principii compozitionale proprii, dnd lumii unele dintre cele mai
rumoase parcuri monumentale precum$ ,aux!le!,iconte, ,ersailles, 4hantill=, 6aint!
4loud, 6ceaux, si a resistematizat gradinile Tuilleriers, 9ontainbleau, 6aint &ermain!en
5a=e.
4aracteristici ale gradinilor stilului baroc sunt$
! compozitia era tratata arhitectural, pe spatii oarte largi7
! palatul constituie capul compozitiei, iind situat pe terenul dominant7
! toate partile componente sunt ordonate geometric ata de o axa dominanta
centrala respectiv axa centrala, dominanta, ce porneste de la palat si se continua pe o
mare distanta n prounzimea peisajului, constituind totodata si perspectiva principala7
! perspectivele secundare sunt perpendiculare pe cea dominanta si sunt construite
pe axe de compozitie subordonate7
! terenul este modelat n terase largi, racordate cu ziduri de sprijin, rampe, scari,
balustrade sau cu supraete plane cu compozitii geometrice7
! sunt olosite, mai ales pe axa principala, mari partere si ntinse oglinzi de apa,
bazine si canale7
! sunt create mari perspective ncadrate de mari volume vegetale7
! simetria ata de axa este realizata prin simetria perecta a parterelor, a bazinelor
sau a dieritelor compozitii dar si prin echilibrarea unor amenajari dierite < apt ce
imprima mai multa variatie ansamblului7
! zonele din imediata vecinatate a palatului sunt degajate, si constituite din partere
bogat ornamentate cu lori, borduri sau broderii de buxus tuns, aliniamente de arbusti
sempervirescenti tunsi sub dierite orme geometrice (sere, conuri, piramide, cuburi),
alaturi de dierite ntni, bazine, statui sau vase, toate acestea evidentiind si punnd n
valoare maretia palatului7
! simetric ata de axele compozitiei sunt dispuse plantatii arborescente (pentru
accentuarea grandorii) ncadrate de aliniamente de arbori cu coroanele tunse n orme
geometrice alcatuind ziduri verzi7
! aleile sunt rectilinii, dispuse n retea geometrica riguros trasata7
! sunt prezente, cu precadere n centrul bazinelor sau ntnilor arteziene,
compozitii sculpturale cu personaje mitologice7
! ca elemente arhitecturale sunt prezente$ colonade, rocarii, treiaje, bazine cu grupuri sculpturale,
vase n stil baroc.
Spatiile verzi n An%lia
#upa %vul (ediu, n "nglia dominau gradinile medievale, nchise ntre ziduri, cu
vegetatie tunsa dispusa regulat simetric. 3lterior, ca si n restul %uropei, s!au acut simtite
inluentele italiana si ranceza.
#ar, n timp ce n %uropa arta gradinilor evolua sub inluenta puternica a stilului
rancez, n "nglia ncepnd cu sec. al 8,'''!lea, sub inluenta literaturii, picturii de
peisaj si a noii miscari culturale, arta gradinilor a evoluat n directia rentoarcerii la
natura, a renuntarii la rigiditatea si artiicialitatea stilului rancez.
5a nceput s!a renuntat la tunderea arborilor, s!au eliminat zidurile de incinta si au
ost nlocuite cu santuri, realizndu!se o legare si o deschidere spre peisajul nconjurator.
#ispar parterele, acestea iind nlocuite de covoare verzi (gazon), se pastreaza axa
centrala dominanta, dar se introduc poteci serpuitoare, cursuri de apa neregulate iar
vegetatia este grupata liber.
*ealizari importante$
! ?ent (pictor si arhitect) ! gradinile ?ensington si parcul 6toJe, parcul *ousleau
(create initial de +ridgeman)7
! +roJn < completari la Parcul 6toJe si transormarea peisajera a parcurilor
+leuheim si 4hatsJorth7
! *epton a dus la apogeu arta gradinilor peisagere, iind un practician dar si un
teoretician de seama al stilului peisager (la srsitul secolului al 8,'''!lea).
)n secolul al 8'8!lea, 5oudon (peisagist englez) a publicat postum operele lui
*epton, iind sustinatorul noului curent numit ,,gardenesKueCC < bazat pe principiile
compozitionale ale gradinii pitoresti, enuntate de *epton.
4a urmare a dezvoltarii sociale si economice din secolul al 8'8!lea, amenajarea
gradinilor a depasit cadrul particular, rezidential si a intrat n cel urban, iind realizate
primele spatii verzi pentru publicul larg.
5a srsitul secolului al 8'8!lea, 5ondra detinea H@@ ha de spatii verzi, amenajate
n stil peisager$ 6t. >ames Parc, &reen ParB, -=de ParB, ?ensington &ardens < situate n
centrul orasului, ormnd un lant verde de peste 2 ?m. 5a perierie erau$ *egentCs ParB,
,ictoria ParB si +attersea ParB.
)n 9ranta la srsitul secolului al 8,'''!lea apar parcurile$ (ereville,
%rmenonville, (almaison, :4atunul din Trianon; (din domeniul ,ersailles), realizate sub
inluenta romantismului.
)n secolul al 8'8!lea apar numeroase spatii verzi, sub inluenta stilului peisager$
%domond "ndrL a amenajat 6eton ParB (5iverpool), iar ratii +Mhler au amenajat parcul
,,TNte dCorCC (5=on).
Spatiile verzi n E&r#pa
#upa prima jumatatea a sec. al 8,''!lea n %uropa Occidentala s!a dezvoltat rapid
arta gradinilor, plecndu!se de la scoala italiana a *enasterii si de la scoala ranceza.
Toate creatiile din aceasta perioada (sec. al 8,'''!lea) sunt cunoscute sub denumirea de
gradini clasice.
! &ermania$ ! parcul OilhelmshPhe (lnga ?assel) < model italian7
! -errenhausen (lnga -annovra) < renastere italiana Qbaroc rancez7
! 4harlottenburg (+erlin) ! model rancez7
! /=mphenburg ((Mnchen) < model rancez7
! 6anssouci (Potsdam) < renastere italiana7
! "ustria$ ! parcul 6chPnbrunn (,iena) < stil clasic7
! *usia$ ! parcul Petrodvoret (lnga 5eningrad) < model rancez7
! "nglia$ ! gradinile de la Ohitehall < model italian7
! 6aint!>ames ParB ! model rancez7
! &radinile &reenJich < model rancez7
! -ampton 4ourt < model italian, apoi rancez7
! Parcul 4hatsJorth < stil clasic7
! 6pania$ ! gradinile 5a 4ranja (lnga 6egovia) ! model rancez7
! 'talia$ ! parcul *eale din 4aserta (lnga /apoli) ! model italian.
)n &ermania, multe parcuri au ost restructurate si reproiectate dupa stilul
peisager, respectiv dupa principiile gradinilor engleze. 4a exemple pot i amintite$
! &radina engleza ((Mnchen),
! Parcul Public 9riederichsham (+erlin),
! Parcul Oilhelmsbad (9ranBurt),
! gradina peisagera din parcul 6anssouci (Potsdam),
! parcul /=mpheuburg ((Mnchen),
! parcul OilhelmshPhe (?assel).
)n 'talia au aparut vile cu parcuri romantice precum$
! ,illa (elzi (+ellagio),
! ,illa 4arlotta (4addenabio),
! ,illa 4arraresi (*oma),
! partile laterale ale Parcului *eggio (4aserta).
)n *usia s!a realizat cel mai mare parc peisager din %uropa < Parcul PavlovsB,
lnga 6t. Petersburg < H@@ ha7 Parcul PusBin (parc englez, TarsBoe 6elo F vechea
denumire). 6upraata totala a parcurilor (oscovei era de peste I@@@ ha din care$
! Parcul 6oBolniBi < 2HI ha,
! &radina +otanica ! IH@ ha,
! Parcul (axim!&orBi < 002 ha.
)n 6.3.". marile orase sunt dotate cu mari parcuri publice si sisteme de zone verzi.
4a exemple pot i amintite$
! /eJ RorB < 4entral ParB , Prospect ParB (peisagist Olmsted)7
! Philadelphia < 9airmount ParB7
! 4hicago < 6outh ParB7
! +oston < ParB 6=stem.
A$ena*area "patiil#r verzi n R#$+nia
/umeroase izvoare istorice indica aptul ca stramosii nostri cultivau dierite specii
loricole, pomicole, orestiere$ bujori, lacramioare, narcisele, roinita, cimbrul, liliacul,
plopul alb, mesteacanul, stejarul, molidul, bradul.
)n interiorul cetatilor existau mici gradini amenajate n scop utilitar dar si estetic.
%xistau si gradini cu caracter decorativ n jurul manastirilor, pe lnga locuintele boierilor,
nobililor sau a mestesugarilor nstariti. 4a date istorice mai importante pot i amintite$
! 1DH. la "lba 'ulia este amenajata o gradina cu numeroase terase si decorata cu
dierite specii de lori7
! sec. al 8,' !lea la 9agaras se amenajeaza un parc7
! sec. al 8,'' <lea < apar numeroase gradini precum cea a mitropoliei din
Trgoviste, n (ogosoaia sau n 9ilipestii de Padure < proiectate dupa modelul celor
italiene, gradinile de pe lnga manastirile Tismana si 4ozia, la 'asi < gradina Palatului
domnesc, cu elesteu si pe dealul &alata < gradinile cu trandairi, crini, garoae si iasomie7
! la srsitul secolului al 8,''!lea apare un nou stil arhitectural, stilul
brncovenesc, ce mpletea traditiile romnesti cu numeroase elemente din arhitectura
italiana si cea orientala (4urtea ,eche si palatul (ogosoaia).
! sec. al 8,''' <lea < parcul de la "vrig < 6ibiu (baroc), al baronului +rucBental7
! parcul de la +ontida <4luj, al amiliei +au=7
! parcul de la &ornesti <(ures , lnga castelul amiliei TeleB=7
! parcul de la "lbesti <+rasov, lnga castelul amiliei -aller7
Parcurile de la "vrig, +ontida si 4aiuti au ost reamenajate n stil peisager.
! la srsitul sec. al 8,'''!lea ! +ucurestiul avea cca. E@S din supraata sa
ocupata de gradini, iind numit oras!gradina, dar care n mare parte erau neorganizate.
)n sec. al 8'8 <lea, odata cu dezvoltarea oraselor, a abricilor la perieria acestora
si cu aparitia cartierelor de locuinte insalubre (mahalale) a aparut necesitatea crearii de
zone verzi, dispuse n zonele ostelor ziduri si santuri ale vechilor ortiicatii din
eudalism.
! n +ucuresti n 1EII!1E2@, se amenajeaza soseaua ?isele (prima artera verde a
orasului)7
! 1EIE < parc promenada ! ,,#umbrava urnicilorCC n 4luj pe malul 6omesului7
! 1E22 < niintarea &radinii ?isele . ha. (4arl 9riederich, -a=er, -Prer)7
! 1E2I < amenajarea &radinii 4ismigiu pe un teren mlastinos, cu multe balti si
izvoare subterane (lacul cu insula, poduri, chioscuri pentru orchestre, iarna lacul iind
olosit ca patinoar)7
! 1EH@ < au nceput lucrarile la prima gradina botanica din +ucuresti (3lrich
-oman) inclusa mai trziu n gradina palatului 4otroceni7
! 1EED < s!a niintat actuala gradina botanica si &radina 'coanei7
! la 4raiova < s!a amenajat gradina logoatului +ibescu, ce ulterior a ost
amenajata sub numele de Parcul +ibescu < 10D ha (1EAE), azi Parcul *omanescu7
! la +raila < s!a niintat o gradina publica si parcul :5a (onument;7
! la 'asi < &radina 4opou si "leea &rigore &hica (1ED0), promenada de pe #ealul
4opou7
! 1EDA < gradina palatului domnesc din 'asi7
! la +rasov < "leea de sub Tmpa < promenada7
! la 6ibiu < 1ED.! parcul :6ub arini; si :#umbrava;
! la Timisoara < primul parc al orasului (1EDE) < *egina (aria ! actual Parcul
Tineretului, iar n 1E.@ Parcul 6cudier < n prezent Parcul 4entral.
! la 6imeria se pun bazele primului parc dendrologic pe cca. .@ ha.
)n +ucuresti n 1A@H au ost amenajate$
! parcul 4arol ', (ost 5ibertatii) realizat de %. *edont7
! &radina 'oanid, amenajat tot de *edont < +d. #acia7
! Parcul /ational (Octav #oicescu si *ebhun)7
! Padurile parc +aneasa si 6nagov.
)n alte orase$
! +uzau < Parcul 4rngul7
! 'asi < Parcul %xpozitiei7
! 4luj < &radina +otanica < nceputa n 1A0I de "l. +orza7
! Timisoara < Parcul Tiselor, Parcul *ozelor, "lpinetul, Padurea ,erde7
! 6inaia < reamenajarea Parcului 4astelului Peles7
! *mnicul ,lcea <parcul Tavoiul.
#upa 1AD0!1ADI n *omnia s!a nregistrat o revigorare a amenajarii spatiilor
verzi prin reconstruirea celor existente si amenajarea unora noi$
! Parcul 6portiv ! .@ ha < +ucuresti (n prezent Parcul /ational)7
! s!a restructurat Parcul +azilescu (ost /icolae +alcescu)7
! s!a reamenajat Parcul 5ibertatii7
! reamenajarea Parcului -erastrau, Parcul Tei, Parcul 5ibertatii7
! s!a niintat &radina 4ircului de 6tat, &radina Pietei Palatului si 9loreasca7
! s!a niintat Parcul %xpozitiei, Parcul Tineretului, parcuri n Titan, +alta "lba,
#rumul Taberei, Pantelimon, 4olentina, 4rngasi7
Orase cu mari supraete de parcuri si gradini publice sunt$ Timisoara, 4luj!
/apoca, 4raiova, Ploiesti, Oradea, &alati, 6ibiu, 'asi, 4onstanta, Pitesti.
6!a realizat sistemul de spatii verzi de pe litoralul (arii /egre, corespunzatoare multitudinii de
statiuni.
Sinteza c#ncl&zie
'storia arhitecturii peisagere este n strnsU legUturU cu istoria grUdinUritului, dar nu sunt la el de
vaste. "mbele arte sunt preocupate de compoziia plantUrii, orma spaiului, apU, pavaj i alte
structuri, dar designul gradinilor se ocupU n mod special cu spaii nchise, private(parc, grUdinU
etc) !designul arhitectural se ocupU cu spaii nchise, dar de asemenea se ocupU cu spaii
deschise, care sunt deschise publicului(scuar, parc rural, sisteme de parcuri, spaii verzi etc).
"rhitectura peisagerU, continuU sU se dezvolte ca disciplinU esteticU, i a rUspins multor micUri
de esteticU i de arhiteturUde alungul secolului 0@. "zi, continuU sU se creeze o inovaie, pentru a
oeri soluii estetice competitive pentru spaiile verzi de alungul drumurilor, parcuri i grUdini.
5ucrUrile estetice ale (arthei 6chJartz n 63" i n %uropa ca 6chouJburgplein in *otterdam i
la #utch design group Oest E, sunt doar douU exemple.
'an (c-arg este considerat o inluenU importantU n legUturU cu "rhitectura PeisagerU modernU
i n planiicarea particularU. 4u ajutorul cUrii V#esign Jith /atureV, a realizat un sistem de
analizU a iecUrei poriuni dintr!un sit, pentru nelegerea compilatU a atributelor calitative a
spaiului. "cest sistem a devenit undaia &'6!ului(&eographic 'normation 6=stems) (c-arg
avea sU dea un aspect calitativ cu aceasta tehnicU tiinelor ca$ istoria, hidrologia, topograia.
6otJare!ul &'6!ului cu ubicuitate n "rhitectura peisagerU, analiza materialelor alate la supraaa
solului, similar n planiicare urbanU, geograie, silviculturU, etc.
&rUdina este un spaWiu care din cele mai vechi timpuri a inspirat imaginaWia oamenilor, un loc care
a ascuns ntmplUri, a gUzduit evenimente astuoase, a protejat ndrUgostiWii, a relectat trecerea
anotimpurilor n mod spectaculos Xi a inspirat artiXtii.
O ncercare de a ne ntoarce n natura nestricatU de om sau o strUdanie de a organiza spaWiul Xi
universul natural, dupU regulile omului, peisagistica este un domeniu ascinant, ie cU este vorba
despre ordonata Xi astuoasa grUdinU rancezU, despre sUlbatica Xi romantica grUdinU englezU sau
despre meditativa Xi graWioasa grUdinU japonezU.
'ntregul nostru eort, de!a lungul acestei carti, prinde contur in jurul conceptului ! bine deinit ! al
exoticului. 4aci nu putem spune exact ce e natura, nu putem oeri reteta absoluta a intelegerii ei$
dar putem, prin tensiunea ... relexiei, sa inlaturam ponciele curente in care ea dormiteaza... " te
raporta la natura altel decat pana adineaori, a o aborda cu uimirea primei intalniri, a repera
exoticul ei ireductibil ! iata premisele reintegrarii noastre in metabolismul ei. ("ndrei Plesu)