1

C1: POZITIA AGENTIEI DE PRESA IN SISTEMUL MASS-MEDIA

Sistemul mass- media este totalitatea mijloacelor, metodelor si formelor de exprimare
institutionalizata prin care se stabileste un raport direct intre o situatie de comunicare,
un eveniment si receptarea lui de catre public.

In componentele mass-media intra:
1. Componenta presei scrise: ziare, reviste, publicatii de orice fel cu diferite ritmuri de
aparitie i sonstituite n redacie.
2. Componenta presei audio-vizual: instituiile radio-tv care transmit mesajul direct
prin utilizarea unor tehnologii media.
3. Componenta presei online: n general, cuprinde cele 2 elemente specificate mai sus.
4. Componenta ageniei de presa: se ocuip de colectarea informaiilor, difuzarea,
producia i transmiterea ca material brut sau prelucrat spre celelalte componente.

Din aceste componente ale m- m, rolul central al ageniilor de pres deriv din
producerea de informaii utilizate apoi de celelalte media.

Mai bine de un secolo, ag de presa au fost acelea care au acoperit actualitatea
mondial i naional i au susinut celelalte componente media. Fa de celelalte
media, ag de pres are i un principiu esenial: CARACTERUL DE URGEN.
Acest principiu este corelat cu cel de-al doilea: RAPIDITATEA DIFUZRII
INFORMAIILOR.

O concuren neloial la adresa activitii unei ag de pres vine din partea media
electronice, online sau audio-video. Acestea i arog dreptul de principale
productoare de informaii, de aceea ag de pres i-a ntrit rolul cu unele practici
legate de veridicitatea informaiilor i creterea credibilitii ca surs de tiri. n plus,
ag de pres fa de cea electronic realizeaz contactul cu media direct prin
intermediul abonamentului i indirect prin ag naional sau de stat, aa cum a fost
cazul ag din Europa de E.

n plan mondial exist 3 ag considerate cele mai mari reele de colectare i distribuire
a informaiei din lume: AFP (Agenia France Press), AR (Agenia Reuter), AP
(Associated Press).

Pn in 1984 s-au adaugat UPI (UNITED PRESS INTERNATIONAL), Tass. Prima
dintre acestea a cazut din cauza unor erori de strategie redactionala, iar cea de-a doua
era satelit pentru tarile est-europene si o parte din lumea a 3-a. Ea si-a schimbat
denumirea dupa 1992 si devine ITAR-TASS, adica Agentia Telegrafica a Rusiei.

Primele 3 au cunoscut o puternica dezvoltare inca din secolul al 19- lea. Ele raman si
azi principalii furnizori ai agentiilor nationale independente din UE, dar si din
Australia si Asia.

2

La ora actuala, in plan mondial la un total de peste 130 de agentii de informatii
generale, 35 sunt pe continentul african, peste 20 in Tarile Arabe, 30 in Asia si Pacific,
50 in Amrica Latina.

Unele agentii europene au atins in cursul istoriei si statutul de agentii internationale,
dar cu teritoriu si cu dimensiuni mai mici. Este cazul agentiei spaniole EFE care este
mostenitoarea ag FABRA, a devenit de stat in regimul lui Franco.

O alta agentie nationala ce a avut si nivelul de ag internationala era ag italiana Ansa
cu puternica influenta in Am Latina.

In spatiul german, Deutsche Press Agentur (DPA), nascuta dup[a al doilea razboi
mondial a cunoscut o dezvoltare internationala abia dupa reunificarea Gerrmaniei
(1990).



ASPECTE TEORETICE SI DEFINITII ALE AGENTIILOR DE PRESA

Prima incercare de definire a agentiilor de presa dateaza din anul 1953 si este
formulata in doc. UNESCO. Aici se stipuleaza atat definitia cat si rolul:

O agentie de informare este o intreprindere care are ca principal obiectiv, indiferent
de forma sa juridica, cautarea de stiri sau de documente de actualitate, expresia sau
reprezentarea faptelor si distributia lor unui ansamblu de intreprinderi de informare in
serviciul informarii cat mai complexe si impartiale.

Aceasta definitie cu caracter general nu ia in calcul raporturile comercia le ale
agentiilor cu alte forma sau structuri de difuzare a informatiilor: agentia fotografica si
de imagine, agentia features (reportaje), agentia de produse specializate (sport, stiri,
divertisment)./

In Franta, conform unei hotarari de guvern din 1945 se formuleaza o definitie: sunt
considerate agentii de presa organisme private care furnizeaza ziarelor si periodicelor
informatii, reportaje, fotografii si orice elemente de redactare.

Prima ratiune a existentei unei agentii de presa mondiale consta in acoperirea
actualitatii din strainatate pt beneficiul mediei internationale. Asemenea agentii se
conduc dupa principiul rapiditatii si impartialitatii in tratarea si difuzarea informatiilot.
Agentia de presa este obligata sa se detaseze de orice influent a din partea guvernelor,
grupurilor politice, economice sau sociale.

In Asia, ag chineza Xinhua (China Noua) s-a format dupa conceptia doctrinara a

3
agentiei sovietice Tass, incat dupa anul 1991 incearca sa devina agentie internationala,
concurenta primelor 3 prin patrunderea in tarile in curs de dezvoltare.

De la mijlocul sec 19 putem vorbi de nasterea celor 4 agentii internationale: Havas
(AFP), Reuter, Wolf (Germania) si AP. Ele au produs din momentul nasterii o
revolutie in conceptia jurnalismului in sensul ca functia de informare a societatii a dus
la liberalizarea regimurilor politice.


C2: ASPECTE TEORETICE ALE AG DE PRESA:
STRUCTURA SI NIVELUL CAMPULUI INFORMATIONAL

In statutul sau de vehicul de informatie intre aproape si departe, agentia devine si
principalul colector si observator al activitatii jurnalistice.

Principiul care functioneaza intr-o agentie este cel al REDUCTIEI PROGRESIVE al
campului evenimentelor, pornind de la departat la apropiat. De aceea, si FUNCTIILE
agentiilor de presa sunt 4, in functie de scopul raportat la beneficiarul media:

1. De receptare a evenimentelor jurnalistice: agentia devine principalul spatiu unde
ajung evenimentele
2. De distributie a informatiilor: prin ea agentia trimite fie mesaje brute, fie prelucrate
catre ag media.
3. De filtru: agentia regularizeaza productia informatiilor prin utilizarea la capacitate
maxima a canalelor de transmisie. Prin ea, informatiile se organizeaza in cuvinte,
depese si se stabileste viteza de transmisie catre abonati. Daca ei solicita informatia
prelucrata, ag adapteaza continutul la nevoile clientilor.
4. De agenda-setter: consta in a determina ordinea de zi a media, iar ag devine
principalul ghid al activitatii jurnalistice.

Pe baza lor se poate redefini agentia de presa: agentia de presa este, in principiu, o
structura centralizata la care se aduna ansamblul tuturor retelelor media si unde
informatia este tratata sub forma unei depese intr-o redactie de incinta: aceasta
redactie are sarcina sa o valideze inainte de a o trimite abonatilor. Ca structura interna,
ag se constituie intr-un desk central:



<---> institutii
-------> --> verificarea informatiei
Primeste informatia si o trateaza


Rescrie informatia
REDACTOR A
REDACTOR B
Sursa de informatii
(birou
regional)

Lanturile redactionale ale
Media

4

--------> ----------->
Realizeaza depesele validate



In aceasta structura interioara, jurnalistii si corecpondentii selecteaza si trateaza
informatia apoi o trimit sub forma de depesa la desk-ul central pt a fi validata si apoi o
trimit celorlalti abonati. Seful de desk ocupa o pozitie importanta fiindca e singurul
jurnalist care are o viziune globala asupra mesajelor intrate. Din fluxul permanent de
mesaje, el selecteaza pe acelea care intereseaza media, le completeaza si tot el poate
respinge anumite informatii.

Aceasta structura a agentiilor de presa devine valida datorita verificarii surselor si
agentilor profesionisti.

Traseul pe care il parcurge un eveniment pana sa devina informatie pentru media,
parcurge 4 etape:

1. Agentia primeste informatia fie de la jurnalistii proprii, fie de la corespondenti, fie
direct de la institutii sau guverne. Informatiile sunt redactate sub forma
concentrata-depese.
2. Odata intrate depesele in redactie, sunt examinate si evaluate in continutul lor si
clasificate dupa interesele clientilor. Depesele primite nu sunt redistribuite in ordinea
indusa de abonati.
3. Se face relecturarea informatiilor in vederea validarii lor prin reluarea in forma si
rescrierea, mai ales cand vin intr-o limba straina. Alte informatii necesita si
reactualizare a datelor si tot acum sunt selectate informatiile neglijate si abandonate.
4. Selectia secventiala in care se adapteaza continutul depeselor la solicitarii media.
Tot acum, depesele sunt organizate dupa categoriile de clienti, dupa natura si
specificitatea productiei editoriale. In aceasta faza, agentia ca furnizoare de produse
informationale, poate oferi toate produsele jurnalistice: reportaje, dosare de ancheta,
articole de opinii si atitudine, imagini foto, desene infografice, benzi sonore sau
flash-uri de informatii si produse video.

Deci agentia are si rolul de asistenta operationala directa pt media. Odata informatiile
primite de media, aceasta le adapteaza propriilor criterii editoriale si tot le difuzeaza
publicului.

Miscarea informationala intr-o agentie mondiala se realizeaza pe 4 nivele ale
campului informational:

1. Observarea faptelor: institutiile publice, inst media, guverne, grupuri sociale,
persoane fizice, birouri de date.
SEF DESK Reteaua de distributie

5
2. Informatiile media: personalul auxiliar al unei agentii, agentia: jurnalistii, trimisi
special, corespondenti locali, corespondenti straini.
3. Difuzarea: se realizeaza prin: jurnalisti ce tin de ziare, posturi radio-tv, concerne.
4. Nivelul publicului media: cititori, telespectatori, guverne, institutii, grupuri sociale.
In acest camp, ag este punctul central media intre nivelurile campului informational
fiindca ea colecteaza si tot ea pune in forma si difuzeaza materiale jurnalistice spre
media. Ea apartine exclusiv celor care activeaza in zona presei. Aceasta pozitie face
ca ag sa poata activa in diferite spatii: local, regional, national, mondial.

Mesajele primite se inscriu prin acumulare si sedimentare in cultura comuna a oricarei
populatii de pe glob, de aceea o arhivare a informatiilor agentiei devine cu atat mai
importanta cu cat principiul apropierii de consumatorul media se impune.

Evenimentele injectate de o ag se pot clasifica in 3 categorii:

1. Evenimente pure (catastrofe naturale)
2. Evenimente provocate (conflicte militare)
3. Evenimente construite (se bazeaza pe informatii de stricta actualitate si din
imediata vecinatate a publicului)

O regula esentiala este ca orice copie validata in desk- ul central sa fie apoi inregistrata
in baza de date a ag inainte de a pleca spre beneficiarul media.

In sistemul mediactic, de regula, fiecare media isi alege propria ag la care se aboneaza
si nu este indicat ca un partener media sa aiba abonament la 2 ag.


C3: CLIENTII AGENTIILOR DE PRESA

In cea mai mare parte, abonatii ag de presa sunt media. Ag nationale pot insa sa
devina distribuitori si altor media din afara teritoriului lor de actiune.

In afara de categoriile media, beneficiari ai ag pot fi si organizatii publice si private.
Rolul agentiilor de presa a crescut o data cu modificarea situatiei geo-politice din
lume si mondializarea economiei (globalizarea).

Clientii ag de presa beneficiaza de terminale cu imprimante ce reproduc rapid
depesele primite. Exista clienti media care sunt interconectati direct la pc-urile ag de
unde primesc chiar paginile preformatate, in special programele de televiziune sau
articole magazin venite de la AFP. Acesti clienti au o cifra de afaceri destul de
substantiala si echilibrat distribuita. Ex: in 1995, AFP avea clienti din strainatate:
22,5%, pentru media franceza 13,5%, local 1% iar pt radio-tv 8,2%, restul de procente
e reprezentat de stat: 48%.


6
Multiplicarea retelelor de date ale ag se produce si prin aliante intre retelele de
comunicare si cresterea randamentelor mijloacelor de transport prin tehnici
informationale, retele terestre sau satelit.

Internetul a devenit in ultima vreme un mod de vulgarizare prin care se estompeaza
diferenta dintre producator si comsumator de informatie. Serverele de informatie din
retelele nationale sau mondiale si accesul liber al publicului la baza de date va
schimba raportul agentiilor cu clientii traditionali.

Rapiditatea transmiterii informatiei a dus la reducerea timpului de acces la actualitate.
Agentiile mondiale care au in structura si componente media precum cnn in sua si
skynews in regatul unit sunt producatoare de informatii cu dea mai mare capacitate de
acoperire a evenimentelor in timp real. Un ex concret este razboiul din golf din 1991 a
dovedit ca cnn a fost la vremea aceea prima ag de info din lume la capitolul in direct
si in exclusivitate. Acest moment a dovedit ca intre agentii, cadrul concurential nu
ridica probleme de exercitare a exclusivitatii fiindca cnn are in structura sa cele mai
recente inoavatii tehno pt a diversifica produsele si serviciile. Insa un concurent destul
de serios pt ag vine din partea audio-vizualului, mai ales in ce priveste functia de
alerta dar si cea de martor ocular. Dupa anii 1970, in Europa, odata cu sf monopolului
radio-televiziunilor publice, s-au multiplicat canoanele comerciale pararele. In spatiul
romanesc, acest fapt s-a petrecut dupa 1990 si prolifereaza si azi. Acoperirea cu
evenimente care se petrec departe de media a fost dintotdeauna provocarea principala
pt ag. Unul din scopurile ag Reuter, chiar din 1859, a fost anuntul interventiei
franceze in italia pt a ajuta lombardia sa iasa de sub ocupatia austriaca. Reuter a avut
dreptul de exclusivitate. O alta reusita a aceleeasi ag a fost si anuntul despre asasinatul
lui Lincoln din 1863. In schimb, pt AFP, exclusivitatea a fost in anul 1953 cand a fost
dat anuntul mortii lui Stalin, difuzat la ora 3.45 cu un sfert de ora inaintea agentiei
Tass. O alta excl, apartine AP si se leaga de stirea trimisului special al ag la Canaveral
a lui Benedict, care a descris in direct prin telefon decolarea navetei spatiale
Chalenger la ora 11.38 si tot el anunta o anomalie in cursul zborului. Peste 73 de sec,
naveta s-a dezintegrat. Pe ecranul abonatilor aparea deja stirea la 11.41.

Media a-v indeplineste toate conditiile pt sarcinile unei agentii:

- informarea publicului in timp real
- prezenta agentului la distanta prin formula teleprezentei
- accesul la serviciile satelit.

Insa rolul agentiei nu este competitia cu aceste canale ci sa aduca in scris detalii
scurte asupra informatiilor. Deci ar avea un rol de media a mediilor. Pe langa planul
reprezentarii spatiului geografic, ag au si rolul de reducre a timpului pt informarea
clientilor. De aceea teh de comunicare intre ag si media s-au diversificat. Printre ele,
telepresenta prin care un individ situat aici si acum este informat asupra unui evenim
care s-a petrecut altundeva si la care el este concatat direct. Ceasta tehnica a modificat

7
raportul intre aproape si departe si a permis relationarea indivizilor intre ei.
Proximitatea geografica sau temporala se dubleaza de una psihologica, relationala si
proiectiva.

Confruntarea teritoriala a mediilor si ag a condus insa la un paradox: a face
actualitatea departelui mai aproape decat actualitatea cea mai aproape care devine din
ce in ce mai departe. Daca indivizii sunt mai aproape geografic in distanta, ei devin d
p d v psihol mai departe unii de altii, de aceea, la ora actuala, ag mondiale participa la
o noua proximitate prin integrarea lor in internet. Acest gen de informatii este mult
mai original si spontan, contar informatiei banale din presa obisnuita fiindca individul
isi org relatiile reale sau virtuale cu semenii sai.

Un alt paradox se leaga de calitatea info. Aceasta va trebui sa castige in originalitate
pentru a fi citata si apoi prealuata de agentie in circuitul socio-cultural global.

Agentiile de astazi nu mai detin monopol asupra producerii si transmiterii de
informatii.


FUNCTIILE MEDIA SI SPECIFICUL JURNALIMULUI DE AGENTIE

Desi functiile media sunt mult mai dezvoltate decat fctiile ag, o parte din acestea se
concentreaza in asa-numitele realatii de interferenta. In 1947, in sua, s-a constituit
Comision of Freedom of Press care publica regulat un raport care ... o presa libera si
responsabila. Pe baza acestui raport s-au stabilit 5 standarde pt eval performantelor
demersului jurnalistic si ale ag:

1. Relatarea veridica, inteligenta si coerenta a evenim curente
2. Intreaga media se constituie intr-un forum pt comentarii si discutii critice
3. Presa reflecta proportional diversele grupuri care formeaza societatea
4. Prezentarea cerintelor si valorilor pe care le are o societate si explicitarea acestora
5. Presa asigura accesul deplin la info curente

Din aceste standarde, rezulta principalele functii mediatice: informarea prin
diseminare, interpretarea prin comentarea faptelor, exprimarea expresiva in formulare
si functia critica. Aceste standarde si functii clarifica cadrul relational dintre media si
societate. Ag de presa au in acest cadru rolul de sisteme de conectare fie a indivizilor
cu campul social, fie conectarea intre evenim si celelalte media.

In media contemporana sa vehiculeaza tot mai des o noua intrebare: cum si dc
folosesc oamenii produsele media? Receptorul care primeste produsele pare sa fie
unul pasiv. Or, in perioada actuala sa urmareste activizarea acestui receptor dincolo de
simplu utilizator. Acest nou model este unul functionalist. El a fuunctionat f bine in
campania elect americana din 1940 avandui- i protagonisti pe Wirkie si Franklin

8
Roosevelt. Abia in 1944 se fac publice concluziile legate de acest model functionalist
in sensul ca efectul de confirmare intre media si receptor a dus la recunoasterea
rolului de canal conector al mediei. Intre 1948-1950, politologul H. Lasswell si
colectivul sau enunta primele definitii ale functiilor mediei.

F de supraveghere a mediului prin culegere si difuzare
F de corelare a diferitelor segm ale societatii prin interpretare
F de transmitere culturala de la o generatie la alta.

In 1978, UNESCO publica Raportul Interimar asupra problemelor comunicarii in
societatea moderna, in acest raport se fixeaza cele 5 functii ale mediei exercitate la niv
individual, social si international.

1. F de informare prin colectarea si tratarea info card asigura transparenta raporturilor
sociale si difuzarea opiniilor. Aceasta f caract orice proces democratic

2. F de persuasiune prin care se motiveaza si interpreteaza controlul social in vederea
atingerii unor obiective. Aceasta functie apartine activitatii colective si vizeaza
dezvoltarea economica si sociala

3. F de educatie si transmitere a mostenirii sociale si culturale prin care informatiile
trezesc curiozitatea, intelegerea, constientizarea si solutionarea problemelor sociale.

4. F de socializare prin care indivizii si colectivitatile participa la viata sociala, la
luarea deciziilor. Aceasta f permite oamenilor sa ia parte la solutionarea unor
probleme. Ea caract democratizarea vietii publice.

5. F de loisir si divertisment prin care indivizii participa la viata culturala, la
imbunatatirea calitatii vietii si isi diversifica preocuparile in fctie de pasiuni si
hobbyuri.

Acest document a permis atat ag de presa cat si mediei sa multiplice fctii
complementare: f de evaziune, f de recreere, purificare, mitologizare, de compensare
in sensul oferirii unor experiente afective. Din aceste fctii ale presei pot deriva si fctia
psihoterapeutica, critica sau polemica.



C4: TIPURILE DE INFORMATII VEHICULATE PRIN AGENTIILE DE PRESA SI
DISFUNCTIILE ACESTORA


In vorbirea curenta, nevoia de informatii pare sa fie principiul fundamental de
organizare si functionare a unei ag. Nevoia oamenilor de a fi informati are si o

9
motivare fiziologica, adica, o nevoie de supravietuire. Omul in tendinta de
supravietuire vrea sa controleze mediul inconjurator si sa.l foloseasca pt aceste nevoi
si de aceea supravegherea mediului poate fi realizata cu aj inf. In raportul cu mediul,
omul rranaliz evenim de zi cu zi. Acesta este primul stadiu de a relationa cu
informatia. In al doilea rand, receptand si prelucrand inf, omul isi satiface nevoia de
securitate. Dorinta noastra de a fi informati este in general constanta deoarece toate
preocuparile cotidiene sunt constante: mediu, sanatate, parinti, economie, politica,
stabilitate bancara...

Desi prin ag presa functia principal este cea de informare, dat tipului de evenim,
informarea se adapteaza pt consumatorul mm. Exista 3 niveluri sau tipuri de inf
vehiculate prin ag de presa. Toate se desaurizea in deskul central. Responsabilul de
desk le organizeaza pe cele 3 niveluri.

Primul nivel: informatii generale sau neutre. Acestea deriva din functia de baza a
informatiei iar prin ag aceste info relationeaza consumatorul media, media
propriu- zisa si sursa de emitere. Aceste info nu au caracter de urgente. Intra in aceasta
categorie info despre viata pol interna sau internationala, viata economica si
financiara si info generale de natura stiintifica, medicala sau juridica. Aceste info nu
au aplicabilitate in zona imediata ci reprezinta un capital informational care poate
deveni util in anumite situatii concrete. John Naisbitt incdreaza aceste info in
categoria privilegiului informational adica sunt acele info care trebuie oferite
clientilor prin ag de presa. Insa acelasi autor atrage atentia asupra unui paradox
privind disparitia acestui privilegiu informational datorita accelerarii tehnologiei
comunicatiilor care accelereaza ritmul de circulatie a informatiei. Tehnologia tot mai
sofisticata a dus la o mai rapida scurgere a informatiei aducandu- l pe emitator si
receptor tot mai aproape pana la suprapunerea celor doi si inlaturarea privilegiului
informational: "ne inecam in informatie, dar suntem infometati de cunoastere".
Aceasta abundenta de informatie face ca ea sa scape unui control mai riguros incat,
practic, informatie devine inamicul lucratorului informational. Intr-o epoca a
suprainformarii se schimba si democratia informationala. Este vorba de un soi de
inactivism sau pasivism care poate duce la alienarea vietii. Oriunde ne-am plasa,
relatia cu media nu poate fi evitata. Se poate evita relatia directa, dar nu si contactul
cu ceilalti. Acum mai bine de 20 de ani, era de neconceput sa fii un om activ,
dezinteresat de presa. La ora actuala, insa, tot mai multe categorii sociale, in special
tinerii, au contacte doar episodice cu informatia incat presa pe toate canalele,
indiferent de tip este inafara orizonturilor lor. Aceasta tendinta de suprainformare care
duce la pasivitate se numeste DISFUNCTIE DE NARCOTIZARE. Ea presupune ca
informatiile generale nu pot fi tratate exclusiv din perspectiva functiei de informare ci
isi adauga si functia de evaziune sau cea publicitara. Nu poti educa fara sa informezi.
Nici jurnalistii, nici consumatorii de presa nu pot avea pretentia de infailibilitate. Daca
niciodata functia de informre nu a lipsit, atunci teritoriul informatiei are anumite
limite dictate de cei 2 factori: INTERESUL PUBLICULUI si NATURA
DEMERSULUI JURNALISTIC. De aceea, aceste informatii neutre vizeaza, in

10
general, aspecte aparent superficiale ale realitatii. Pentru consumator, insa, nevoia de
informatii neutre este atat una indusa cat si una reala. Dorinta de informare a
publicului implica un angajament constient, intentionat in relatia omului cu mm.
Acest angajament se explica prin relatia de comunicare cu media, subsumata relatiei
sociale in general. Motivatiile care duc la aceasta relatie nu sunt intamplatoare fiindca
ele devin experiente sociale. Media reusete sa asigure un reglaj intre individ si mediul
sau fiindca volumul experientelor sociale mediate ii sporesc cunostintele si ii da un
sentiment de liniste si siguranta. Sociologii americani incadreaza aceste relatii in
categoria modernitatii democratice. Publicul are dreptul de a fi informat, iar
participarea lui la viata politica, sociala, nu se poate manifesta decat in relatie directa
cu notiunea de informatie. Informatia care relationeaza omul cu mediul social produce
o dubla norma: una profesionala si cealalta deontologica. Aceste categorii de
informatii neutre masoara si puterea informatiei in sensul ca niciodata forta
informatiei nu va putea fi ddetronata.

Al doilea nivel: informatii utilitare sau de serviciu, instrumentale. Presa se foloses te
de aceste informatii pe scara larga fiindca ele aduc cu promptitudine consumatorul
media la scara sociala. Cele mai curente informatii utilitare sunt urmatoarele: cotatii
bursiere, rezultate la loto sau prono sport, programe ale institutiilor culturale,
programarea unor examene, intreruperea circulatiei in unele zone, transport urban,
mersul trenurilor, starea vremii. Datorita unor asemenea informatii, omul se
orienteaza in mediul social, il controleza si isi organizeaza viata cotidiana. Termenul
instrumental pentru aceste info vine pe filiera engleza iar cel de serviciu pe filiera
franceza. Asemenea informatii de serviciu patrund in majoritatea structurilor mm, de
la presa scrisa la cea audio- vizuala. In functie de aria de difuzare si de publicul-tinta,
presa audio-vizuala aduce receptorii la noutatile care ii pot ghida in viata curenta.
Marshall McLuhan a diagnosticat pericolul care pluteste asupra presei scrise legat de
abundenta informatiilor utilitare. Chiar daca aceste informatii asigura si un market ing
reusit, in momentul cand va aparea o sursa alternativa de acces facil la aceste
informatii, atunci presa va cadea. Daca populismul a impus peste tot in lume presa
scrisa, elitismul o va salva. Ex: daca inainte de 90, in Romania, cele mai cautate
informatii erau cele utilitare, in specil de mica publicitate, dupa revolutie, accentul s-a
deplasat spre informatii economice si financiare. Explicatia consta in faptul ca inainte,
aceste stiri nu erau prelucrate ideologic. Rubrica "decese" era cea ce continea
informatii adevarate. Insa ochiul vigilent al cenzurii intervenea in cazul unor nume,
unele fiind evitate. Un fost mare artist comunist, Petru Enache, care ajunsese datorita
conceptiei sale ideologice la coflicte mqjore cu familia sa, in momentul cand a
decedat, nu i s-a mentionat numele, cu toate ca a fost in fruntea judetului Iasi. In
schimb, in presa internationala, aceste informatii instrumentale sunt la indemana
consumatorului de media. In 1945, ag de presa americane, transmiteau non-stop mm
greva de cateva luni a ziaristilor din NY. Iar in Europa, in 1977, ag France Press si
Reuter erau la curent cu greva cotidienelor daneze. Amble grele, au intarit ideea ca
publicul cauta in primul rand imformatii utilitare.


11
Al treilea nivel: informatii de avertisment sau prevenire. Sunt o consecinta a
particularitatii presei de a trata sub legate de viitor, de posibilitatile unui eveniment de
a se produce si a provoca unele consecinte majore pentru public. Aceste efecte sau
consecinte se inscriu in dimensijnea anticipativa a mm de viziunea sa prospectiva.
Intra in aceasta categorie prognoza vremii, previziunile bancare ale cursului de
schimb, prevenirea bolilor de sezon, anunturi de greve in diferite sectoare ale
serviciilor publice, eventualele inundatii, incedii, falimente, vulcani, schimbari
guvernamentale, amenintari militare. Aceste informatii de prevenire raspund dupa
acelasi John Naisbitt temerilor, nelinistilor si grijilor oamenilor.

Cele 3 categ de informatij cunosc si fenomene de deturnare a functiei informative.

Un prim fenomen este cel de HARTUIRE INFORMATIONALA. Exemplul cel mai
concret este cel din spatiul american, afacerea Clinton-Lewinski. In februarie si
decembrie 1998, Clinton ar fi supralicitat diferendul cu Irakul si ar fi motivat un
posibil razboi in golf doar pt a scapa de hartuirea informationala fiind gata sa
inventeze un razboi.

A doua forma este MIMETISMUL MEDIATIC.Este o forma parazitara a functiei de
informare, un efect al crizei de supraproductie mediatica numita si suprainformare. El
consta intr-o obsesie care cuprinde brusc mediile de informare si care face sa
actioneze rapid in reflectarea unui eveniment doar pentru ca toate mijloacele de
informare ii acorda o importanta majora. Mimetismul este un fenomen de intoxicare,
o informatie deliranta dusa in exces. Cu cat se vb mai mult de un subiect cu atat se
constata ca subiectul este ca un bulgare, devine indispensabil, central si de aceea este
oglindit mai mult si cu mai multe mijloace. Este cazul printesei Daiana care la giecare
iesire era bombardata de media. Prin acest fenomen, canalele media si in special ag
creaaza un fenomen de hipnoza care duce la autostimulare intr-o spirala vertiginoasa
pana la saturatie. Exemplu romanesc: situatia nr enorm de victime de la Timisoara din
decembrie 1989. Practic toate mediile s-au autointoxicat, imitindu-se suprainformatia
la 60 de mii morti. Declansatorul a fost chiar televiziunea. Similar, datorita unui
amator impatimit de internet, in 1997 a izbugnit fenomenul american Monicagate. Tot
ce a urmat in media a fost practic o intrecere in a promova scandalul american.

HIPEREMOTIA este o forma de parazitare rezultata in urma suprainformarii. Presa
demagogica in special a cultivat aceasta disfunctie prin soc emotional sau senzational.
Televiziunea a resuscitat inclinatii mai vechi ale presei tiparite pentru hiperemotie. In
Romania, cea mai evidenta cultivare a hiperemotiei este emisiunea "surprize-surprize".
Tipul si structura unei asemenea emisihni sunt defapt o preluare cu formule deja
consacrate de multa vreme, in special in tarile latine si in Spania, iar modelul
romanesc a fost transplantat prin agentiile respective. Hiperemotia duce la patetic.
Daca emotia la privirea acestui spectacol este autentica, in schimb, informatia din
eveniment este adevarata. In felul acesta s-a acreditat ideea ca oricare informatie
poate fi simplificata si convertita in spectacol printr-un numaf variat de segment se

12
emotie.

Mimetismul si hiperemotia nu sunt singurii perturbatori ai informatiei in drumul de la
eveniment la agentie si apoi la media. Ele sunt fenomene ale modernitatii. In schimb,
au loc si fenomene de virusare a informatiei la nivelul tehnologiei. Problemele tin de
echipamente, canale, transmiterea la distanta, codare si decodare.

Un alt pericol se afla chiar in exercitarea profesiei de jurnalist: documentarea,
alegerea si folosirda surselor, raportul dintre genul proxim si diferenta specifica,
conceperea si construirea textului jurnalistic. Eroarea consta fie in DEPARTAREA de
la informatia de agentie fie in AMPLIFICAREA ei. Ciclul de erori sunt urmatoarele:

SCHIMBAREA GENULUI JURNALISTIC prin modificarea structurilor interne ale
informatiei de la agentie spre jurnalist.

MODIFICAREA RELIEFULUI INFORMATIONAL PRINTR-O ALTA IERARHIE
stabilita de jurnalist, diferita de cea a ag.

INCOMPATIBILITATEA DINTE INF CENTRALA SI INFOGRAFIA SUGERATA
DE AGENTIE.

REDIMENSIONAREA INFORMATIEI fie prin hiperbolizarea fie prin diminutivare
si plasara confuza in pagina.


5. ISTORIA AGENTIILOR

AGENTIA HAVAS

In august 1831, bancherul francez Charles Havas, deceptionat de infrangerea lui
Napolen de la Waterlow si colaborator al ziarului liberal Constitutionalul, vine la Paris
unde isi stabileste cartierul in zona tipografilor si ziaristilor. In curtea unui hotel, el isi
deschide Biroul de traduceri a ziarelor straine. Obiectivul acestui birou erau
traducerile recopiate din diverse ziare straine din Europa. Biroul vinde si reviste de
presa in franceza, engleza, germana, spaniola sau italiana. Clientii biroului erau cateva
ziare pariziene dar si ambasade si ministere. Deviza biroului lui Havas era: Repede si
bine. Avand in vedere ca in acest an, deplasarea se facea pe cai, Havas calatoreste
personal pt a-si stabili o retea de corespindenti. Actiunile biroului au dus la absorbtia
mai multor societati franceze cu activitate in comunicarea de informatii. Printre
acestea se numara Corespondenta Garnier si Biroul Borustein.

In 1835, biroul sau se transforma in "Agentia Havas, o agentie de foi politice si
corespondenta generala." La scurt timp, ea devine prima agentie internationala din
lume. Primii 2 clienti ai agentiei Havas sunt ziarele lansate in 1836, Secolul sub

13
redactia lui Armand Dutacq si Presa lui Emile de Girardin. Accentul se punea in
agentie pe informatie si nu pe presa de opinie sau polemici de dispute politice.

Succesul agentiei:

1. Acoperirea cat mai larga a actualitatii straine.
2. Transmiterea rapida a depeselor utilizand toate 3 mijloacele de transport: posta de
cai, voiajorii calatori, si telegraful optic.
3. Prezervarea raporturilor privilegiate cu puterea politica prin publicarea
informatiilor oficiale.

In epoca, modurile de comunicare si transmitere a informatiei erau destul de sarace.
Telegraful Morse se inventeaza in anul 1832, iar transportul curier este deschis abia in
1845 pe linia ferata intre Paris si Rouen. In 1837, statul francez impune monopolul
asupra telecomunicatiilor si interzice trnsmiterea de semnale. In 1838, guvernul
incredinteaza Agentiei Havas corespindenta oficiala destinata buletinelor si gazetelor
ministeriale. Telegraful inventat de Claude Chappe in nul 1792 avea in 1838 5 linii de
transmitere cu punctul de plecare din Paris: Boulogne, Strassbourg, Toulon, Bayonne,
Boest. Cu post de cai si retelele postale, era nevoie de 2 zile pt transmiteea
informatiilor de la Paris la Havre. De aceea, Havas valorifica mai mult voiajorii
calatori. Dupa 1836, New York Sun se transmitea pe vapor la Boston. Acelasi destin
l-a avut si ziarul Times.

In 1840, Havas primea info din presa belgiana si londoneza in timp de 15 ore. Pt
eficientizare, Havas modifica sj organizarea generala a presei. Revista Times detinea o
vasta retea de corespindenti straini care transmiteau stiri de buna calitate recunoscute
de guvernele europene. Aceasta publicatie londoneza devine si principalul concurent
pt Havas. Agentia lucra pt ziare si permitea accesul la informatia internationala in cele
mai importante detalii. Aceasta dus la critici din partea concurentilor. In 1840,
revista Pariziana(Dutacq), prin semnatura lui Balzac, se intreba asupra agentiei daca
isi poate aroga mitul informatiei unice: "domul Havas are o agentie pe care nimeni nu
are interesul s-o divulge. Nici ministerele, nici jurnalele de opozitie. Iata de ce Havas
are corespindenti in intreaga lume. El primeste toate gazetele din lume primul. Acum
are monopolul asupra tuturor. Nu exista decat un singur jurnal facut de el si la sursa
caruia traiesc celelalte jurnale."


Associated Press 1848-1849.

Telegraful si dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea cailor ferate si aparitia cablurilor
submarine au contribuit la succesul agentiei Havas in Europa, la fel ca si al agentiei
Ap. Originea agentiei Ap este in anul 1848 cand 6 cotidiene se unesc pentru a
constitui agentia: Tribune, Herald, Cuurier, Journal of Commerce, Sun, Express. In
1851, aceste ziare alcatuiesc New York Times, avand ca patron pe Daniel Craig, agent

14
federal care conduce ag Ap pana in anul 1866. Agentia era un birou de schimb de
informatii, initial extralocate.. Ea incepe sa-si extinda activitatile la nordul si sudul
coartei Atlanticului imounandu-si monopolul asupra ziarelor din orase. Obiectivul
agentiei era de a imparti costurile telegrafice care veneau pe linia Boston, Washinton.
In 1856, Ap detine aproape intreg teritoriul american datorita tarifelor avantajoase pe
care le-a obtinut cu Western Union, compania telegrafica. Agentia isi exercita functiile
in informarea ziarelor cu ceea ce se intampla in Mississippi, Mexic si pe frontul
razboiului de secesiune. Aceste conflicte majore interesau gazetele pe cele 2 maluri
ale Atlanticului, dar interesau si multe tari europene: Austria, Spania, Regatul Unit si
Franta. Au trimis trupe pt a- l sustine pe Maximilian, fratele imparatului Franz Iosif
pentru a lua tronul mexican. Datorita unei defectiuni pe linia telegrafica, informatia
respectiva a luat mult timp pt a ajunge in capitalele europene interesate, astfel ca
intrarea armatei franceze la Mahico in iunie 1863 nu va fi cunoscuta la Paris decat
dupa 5 saptamani. Chiar si depesele referitoare la razboiul de secesiune ajung peste
ocean cu 20 de zile mai tarziu. Un alt motiv al intarzierii informatiilor se leaga si de
folosirea postei private pe cai cu voiajori de timp western, Ap profita de extensia
rapida a telegrafului pe pamant american in perioada razboiului n-s. Comunicatele
telegrafice costau destul de mult, iar reporterii de pe teren trebuiau sa comunice scurt
si repede esentialul. Ag a recusr la o ierarhizare a informatiei dupa modelul piramidei
inversate in care dupa inceputul mesajului urmeaza decriptarea informatiei. Leadul
era limitat la 2-3 randuri si cuprindea intrebarile fundamentale: cine, ce, unde, cum,
de ce. Dupa lead apar explicatii sau date suscebtibile de a fi taiate in cursul emiterii
sau receptarii de catre client. Ap s-a dezvoltat rapid si prin crearea de filiale in
celelalte state americane. Orginalitatea in jurnalism a acestei agentii consta in crearea
jurnalismului faptelor fondat pe martori oculari si surse bine identificate. Aceasta duce
la realismul informatiei in agentie. Intre Ap din NY si agentia din statul Illinois, se
stabileste in 1892 o singura agentie, AP in intreg statul NY.


3. Agentia Wolf, 1849.

La sfarsitul anului 1848, Havas primeste in serviciile sale 2 germani exilati: Bernard
Wolf, medic si fiu de bancher, si Paul Louis Reuter, evreu convertit la crestinism,
originar din Berlin. Un al treilea german din Austria, Sigismund Englander,
condamnat la moarte la Viena pt un complot impotriva puterii imperiale, va deveni
reprezentantul Reuter pe continent. In toamna lui 1849, Havas afla ca s-a deschis o
linie telegrafica intre Berlin si Aix la Chappelle. Wolf devenea director al societatii
berlineze a telegrafelor care devine Wolf's Boureau. Activitatile sale devin dependente
de Prusia in special dupa numirea lui Bismark ca si cancelar. In 1865, agentia se
transforma intr-o S.A. sub numele de Continental Telegraffen Kompanie
(Continental) , Wolf-director. De cealalta parte, celalalt german, Reuter, instaleaza un
institut telegrafic la Aix la Chppelle care primea informatii economice si financiare
din Germania pe care le transmitea apoi cu trenul clientilor din Brusselles si Anvers.
Reuter a apelat si la voiajori pentru a reexpedia informatiile la Berlin si viceversa. In

15
Franta, liniile telegrafice devin forma private in 1851 si impuneau cateva conditii:
stabilirea identitatii la ghiseul de pornire, scrierea textului cu numele intreg al
autorului si dreptul administratiei de suspendare a traficului pe linie. In octimbrie,
Wolf paraseste Germania cu angajatii sai si deschide un oficiu telegrafic la bursa de
comert din Londra. Se specializeaza pe informatia economica si financiara. Reuter
este la curent cu proiectele de cabluri telegrafuce transatlantice. El se instaleaza la
Londra cu putin timp inainte de bransarea primului cablu submarin dintre Calais si
Duvres. De acest cablu va profita si Havas. Reuter obtine de la guvern dreptul de a
utiliza cablul pentru a-si racorda propria retea la posturile imperiului britanic cu
conditia sa nu pateze imaginea Angliei in strainatate. In 1865, Reuter isi fixeaza
activitatea in S.A numita Reuters Telegram Company. Ca si Havas, ag lui Reuter avea
o deviza concisa: "urmati cablul!".

1.1 Evoulutia Agentiei Havas. Dupa lovitura de stat din 1851, presedintele Louis
Napoleon Bonaparte, a suprimat un mare numar de ziare la 11. In plus, fata de unchiul
sau, proscrie si deporteaza pe multi jurnalisti republicani. Charles Havas, prin
serviciile sale telegrafice a contribuit la succesul printului Bonaparte. De aceea, seful
agentiei devine subiectul unor atacuri republicane dure. Imperiul se restabileste in
1852. Agentia se adapteaza la politica regimului care anuleaza libertatile din cea de-a
2-a republica. In acest an, Havas absoarbe si ziarul Buletinul de Paris care furniza
ziarelor din provincie si strainatate, informatii in contrapartida si publica gratuit
anunturi publicitare. Fondatorul agentiei trece drepturile sale asupra celor 2 copii:
Charles Guillaume si Auguste. In 1853, le cedeaza si directia corespondentei care se
facea prin formula a trei filempe patru coloane. Manuscrisul se baza pe litogravura cu
caractere tipografice. Acesti 2 noi patroni partizeaza si ei cu guvernul publicand acte
oficiale si buletine ministeriale. In 1854, AH dispunea de linii telegrafuce de 9000 km
traversand mediterana. Madridul este conectat la Paris pe linia tarii bascilor. In acest
an, englezul Hugues inventeaza telegraful cu caractere tipografice pe benzi de hartie.
AH se afla si intr-un moment neprielnic istoric. Razboiul Crimeii pornit de Franta si
Regatul Unit pentru a apara turcii vizati de tarul Nicolae I, acest razboi a produs
deturnari de informatii intre militari si jurnalisti. Cel mai cunoscut caz este caderea
Sevastopolului anuntata de un calaret, informatie falsa si neverificata in agentie. Cand
a inceput razboiul, telegraful s-a oprit la Viena. De aici, comunicatiile dinspre M.
Neagra faceah 3 zile pe cai, apoi multe zile pe vapor pana la Crimeea sau CNopol.
1854, Havas semnaleaza debarcarea franco-engleza in Crimeea. In 30 sept, ag
transmite luarea Sevastopolului de catre rusi catre foile din Berlin si Viena. Aceasta
situatie a creat o adevarata euforie a victoriei sarbatorita la Paris si Londra. La 1 oct,
fratii Havas descopera in agentie si copia unei depese diplomatice de la Bucuresti care
cuprinde detalii de crestere a importantei evenimentului. Monitorul francez subliniaza
ca informatia se bazeaza exclusiv pe un martor ocular si ca depesele destinate lui
Omar Pasa nu outeau fi deschise cand aceka era absent din Bucuresti. Abia la 4 oct,
ambasadorul Frantei la Viena anunta caderea Sevastopolului. In anul urmator, 1855,
anuntul caderii Sevastopolului a provocat un adevarat conflict de comunicare intre
Franta si Anglia. Auguste havas este afectat de incapacitatea retelei sale de a

16
autentifica evenimentul care pana la urma a fost o falsa informatie. Consecinta directa
a acestui razboi a fost prelungurea telegrafului de la Viena la Bosfor pe via Bucuresti
si Varsovia pana la Sankt Petersburg, un cablu submarin in M. Neagra. Acest cablu va
juca un rol important in transmiterea stirilor legate de conflictele viitoare. Dupa anul
1852, tehnica de transmitere telegrafica se imbunatateste, inlocuidu-se maneta de
imoulsuri de tip morse printr-un fel de masina de scris care permite codajul si
decodajul automat prin telescriptor. Havas, desi este afectat de politica unor ziare
pariziene, isi stabileste progresiv influenta in presa de provincie. Agentia foloseste
inca posta traditionala, calea ferata pentru a expedia corespindentele, insa prin
practica traducerilor, Havas isi castiga prestigiul in afara, in special in tarile
germanice. Intre 1852 si 1857, ag isi mareste oublicitatea in presa regionala. In 1857,
ag creeaza SGA (societatea generala de anunturi) care grupeaza intreprinderi
publicitare din presa pariziana. Datorita acestui segment publicitar, agentia detine
hegemonia in 1942. Sga aduce si modificari in structura agentiei. Cei 2 frati inlatura
pe cei 5 giranti ai societatii. Moartea lui Charles Guillaume Havas in 1873 face ca sga
sa fie revanduta in 1879 unei societati anonime, conduse de bancherii Laffite si Lebey,
fosti giranti ai agentiei. Acestia se consulta cu baronul Erlouger pt reactivarea
societatii. Sga cedeaza activele in schimbul a 7 mil de franci. Auguste Havas moare in
1889. Agentia Havas ajunge in acest an sa serveaza peste 300 de publicatii din afara
Parisului si intra intr-o societate de anunturi pentru informatii din provincie. Cele 2
piete ale agentiei, presa si publicitatea, fac ca ag sa se dezvolte foarte rapid si dupa
disparitia celor 2 patroni.


2. Evolutia Agentiei Reuter

Dupa agentia Havas, aceasta este cea mai importanta agentie datorita caracterului
international si locatiei de acoperire pe intreg continentul. In plus, Reuter isi mareste
zona de influenta si in coloniile britanice dincolo de ocean.

In 1868, Press Association regrupeaza presa de provincie devenind un concurent pt ag
Reuter, in special la nivelul influentelor interne, de aceea Reuter incearca sa realizeze
unele acorduri cu PA, din care prima va avea cateva avantaje: prezentarea unei piete
interne si angajamentul de a nu fi agentie oficiala a Guvernului.

In SUA, Western Union servea AP prin accesul la cablurile de transmisie din NY.
Incepand cu 1870, Reuter isi intareste pozitia centrala in reteaua mondiala de
telecomunicatii, adaugand la inf interne si acele politice, de afaceri economice si
comerciale.

Reuter se creaaza in anul 1851 si la putin timp, in 1859, angajeaza un contract cu
Havas si Wolf, care prevede prestarea unui mutual consens [...] de a evita tentativele
de concurenta si a imbunatati serviciile dupa nevoile publicului, presei si dezvoltarea
liniilor electrice. acest contract va duce in 1865 la contituirea UNIUNII

17
TELEGRAFICE INTERNATIONALE, iar in 1934 aceasta uniune va deveni
UNIUNEA INTERNATIONALA A COMUNICATIILOR. Cea din urma va fi
recunoscuta de ONU in 1947. ONU s-a folosit de ea pentru a reglementa si stabili
normele telecomunicatiilor la scara mondiala. Contractul pune si problema
principiilor de schimb reciproc de infoematii si de nonconcurenta.

Un articol al contractului prevede ca fiecare ag sa isi poata conserva dreptul la
monopol a depeselor celeilalte ag pe teritoriul sau.

Un alt articol se refera la nationalism. Contextul politic al fiecarui stat unde
actioneaza ag trebuie sa impiedice dezvoltarea nationalismului si incurajarea
liberalismului. Alianta acestor agentii se estompeaza prin anii 1930.

Incepand cu 1866, odata cu deschiderea cablului Trans-Atlantic dintre noile teritorii si
Irlanda, AP poate accede la Europa prin ag Reuter- via Londra. Aceasta legatura dintre
agentiile americana si engleza va fi parafata in 1867 printr-un acord direct intre cele 2
agentii, ducand la o noua impartire a lumii.

In acest an, Havas realizeaza si ea un contract cu ag Continental, ea refuza insa un
acord cu AP, preferand un acord regional in 1869 cu o filiala Western din Chicago.

In 1861, ag Havas semneaza si ea un contract de reciprocitate si sustinere cu filiala ag
Stefani din Florenta. Acordul e reinnoit in 1867.

Pentru a nu depinde de Imperiul Austro-Ungar, confruntat cu miscari de revendicare a
independenetei statelor din nordul coastei Italiei, se creeaza o agentie oficiala
[Korbourreau], ce inchieie un acord cu Havas in 1869. Havas mai avusese o initiativa
de acord cu ag Wolf in 1865.

O noua tentativa a agentiei Havas este de a racorda ag Reuter. Rezultatul acestei
tentative a fost intarirea dependentei ag Continental de Prusia. Havas si Reuter s-au
aliat pentru a exploata impreuna depesele din intreaga lume si a suporta cheltuielile
cablurilor submarine.

In ianuarie 1870, se incearca semnarea unui acord pe 20 de ani cu o a 3-a ag, acord
care pune capat rivalitatii dintre Reuter si Continental.

Abandonand Germania, Reuter accepta exclusivitatea difuzarii depeselor in Imperiul
Britanic si Olanda.

Campul de acoperire a actualitatii pentru Continental este destul de vast. Directorul ei,
Richard Wentzel largeste aria de la teritoriul german la Scandinavia, la Sankt
Petersburg si Moscova. Domeniul de actiune al ag Havas acopera Franta, Italia,
Spania si Portugalia.

18

Havas si Reuter, impreuna, acopera informatii din Belgia, Egipt, Imperiul Otoman si
Imperiul Britanic.

Terotoriul din America de Sud este deschis fiecarei ag prin angajarea individuala de
contracte directe cu clienti si cu corespondenti. Contractul nu permitea distributia de
depese in zonele de influenta ale celeilalte ag si nici sa colecteze informatii.

Korburreau realizeaza un acord cu ag daneza Ritzau Fabra (Madrid), iar in 1870 se
realizeaza acordul intre Havas si Reuter - Madrid.



EVOLUTIA AGENTIILOR INTERNATIONALE

Declaratia de raaboi a Frantei si Prusiei a pus in pericol aplicarea acordului intre
Havas si Continental. Razboiul punea in fata o Franta imperiala si o Prusie ambitioasa.
La tronul Spaniei e propusa familia de Hohenzoler.

Napoleon al 3- lea se opune acestei numiri, astfel incat printul a renuntat. Guvernul
imperial insisita pe langa rege si ii cere printr-o depesa confirmearea. Depese numita
E.M.S a fost difuzata de Continental si inainte de a fi expediata destinatarilor, de
aceea acest gest, a fost perceput ca ofensa pentru Franta. Momentul a constituit
declansarea razboiului, caderea imperiului si proclamarea republicii in 1871. Acest an
aduce si incoronearea lui Wilhem 1 ca imparat al Germaniei la Versailles.

La pornirea invaziei prusiene si asediul Parisului, ag folosea calatorii si posta prin
aero-stat, difuzand primele fotografii microscopice asupra provinciilor aflate in razboi.
Acesti ani tulburi nu au afectat zonele de influenta ale ag Continental si Reuter,
dovada: fondatorul sau, Iulius Ruter devine baron de Saxa in anul 1871.

In 1875 el cedeaza ag fiului sau Herbert R. Iulius si moare la Nisa in 1899. Tanarul
director al ag H, Eduard Lebey Havas si Iulius Reuter intaresc in anul 1874 alianta
mai veche din 1869. In sept 1875, cele 3 ag formeaza un cartel cu AP din NY.

Scopul acestui cartel cu ag americana este din perspectiva ag europene un mod de a
cuceri si piata americana. Conform acestui cartel, ele se angajeaza ca prin via Londra
sa distribuie depesele in SUA prin intermediul ag americane, conditia fiind ca AP sa
renunte la serviciile sale in Europa si Am de S.

Cele 2 ag, Havas si Reuter, urmareau sa-si extinda influenta in tarile sud-americane si
in zona Indiilor.

Agentia franceza avea un reprezentant la Londra pt a inregistra depesele sosite pe

19
cablurile Trans-Atlantice.
Primul titular al lui Havas la Londra, Elie Mercadie din 1813 pana in 1816. El devine
si primul corespondent permanent al ag Havas la Londra.

La randul ei, Reuter a pus la punct o retea de corespondenta intre cele 2 Americi si a
deschis un birou la NY.

Contractul din 1875 e reinnoit la un an si se reafirma conditia ca ag sa nu produca nici
o forma de concurenta. Astfel, ag Havas devine principala ag influenta in Am de S.

Evolutia ag a fost stimulata si de expansiunea telegrafica. Multe tari europene si-au
dezvoltat propriile retele nationale telegrafice.

In 1876, la tehnica telegrafica se adauga noua cucerire: telefonia. Ea apare la
Massachussetts si a fost inventata de Graham Bell.

Agentiile sunt primele care valorifica tehnologia telefoniei. In ceea ce priveste
telegrafia, inca mai functiona pe principiul Morse, dar e imbunatatit prin cresterea
cuvintelor, ajungand la 60. In plus, alfabetul permitea ca 3 operatori sa poata trimite
mesaje pe aceeasi linie.

Primii telescriptori apar in Marea Britanie si SUA, numiti tickers, care difuzau 1000
cuv-ora, iar printers tipareau 4000 cuv. Textul in sine era inregistrat pe o banda
perforata care putea suporta debitul mare de cuvinte.

Un alt avantaj al ag era si evolutia presei cotidiene din Paris sau din provincie care
depasea 4 pagini, deci Havas avea timp suficient sa furnizeze informatii.

In 1877, ag incepe difuzarea depeselor sub forma cliseelor cu caracteristici flexibile.

Principalele informatii sub aceasta forma se legau de sedintele din Senat si Camera
Deputatilor. Cliseele erau duse apoi la gara la un interval de 75 min dupa incheierea
sedintelor si se transportau cu posta pt a ajunge dimineata la ziarele din provincie.
Cliseele erau gata prelucrate si puteau fi publicate fara a fi verificate.

In 1887 productia medie a cliseelor era de 5000 cuv/zi.

Alianta intre cele 3 ag, Reuter, Havas si AP, nu a functionat bine pentru ca ziarele isi
trimiteau corespondenti propri care dublau munca ag. In plus, in cazul razboiului
ruso-turc din 1876-1878, Havas si Continental intra intr-o concurenta neloiala.

Ag telegrafica din Sankt Petersburg, in timpul acestui razboi, si-a pierdut
credibilitatea, astfel ca Havas si-a stabilit corespondenti in alte zone de influenta din
Imp Austro-Ungar, Croatia, Boemia, angajand corespondenti la Belgrad, Sofia si

20
Constantinopol.

Dincolo de continent, ag sunt principalul motor al nasterii jurnalismului colonial.

Greutatile tin de lipsa de comunicare intre ag, ziare si guverne. Ag devin tinta
atacurilor politice. Continental are relatii dificile cu guvernul prusian in ceea ce
priveste acceptarea aliantei cu ag franceza.

Wenzel, la sugestia cancelarului, voia ca ag germana Continental si Korburreau sa
lucreze cu Reuter si Stefani fara Havas. Practic, tratatul intre ag aliate ecpira la 1890.

Un nou acord de 10 ani se stabileste intre Reuter si Havas in 1889. El modifica
impartirea terirotiala intre ag din Berlin, Viena, Paris si Londra.

Ag austriaca a obtinut in acest acord dreptul de a intra in Europa de S-E si Turcia, iar
Havas pastra Italia. La conducerea ag germane urmeaza dupa Wenzel, Hanrich
Mantler in 1891, care va conduce Continental pana la sf Primului Razboi Mondial.

Ag europene se confrunta dupa 1890 si cu probleme economice. Presa din Europa are
o cadere economica datorita scaderii anunturilor publicitare. Situatia politica a dus si
la scaderea bugetului.

Tripla Alianta montata de Bismark cu Imp Austro-Ungar si Italia contra Frantei a
incurajat accentele nationaliste in Franta. Havas si Reuter inregistreaza pierderi
masive si spatiul ag este dominat de polemici intre ag si clientii lor.

Activitatea publicitara se confrunta cu cea redactionala. Havas supravietuieste prin
imprumuturi.

In acest moment apare ag newyorkeza a lui Davidson Dalziel care se infiltreaza la
Londra. Isi ia ca aliat [...] teren la Londra deoarece aducea informatii din SUA si
Canada, in special in zona jurnalismului de divertisment ziarele populare din Londra
erau principalii abonati fiindca ii interesa agest gen de jurnalism.

Reuter reactioneaza si creeaza la sfarsitul anului 1890 un serviciu special cu AP. La
randul sau, D isi deschide birouri in principalele capitale europene si urmarea sa se
impuna ca ag internationala. La inceput afiseaza ostentativ independenta fata de
Guvern, dar profita de contestarea monopolului ag oficiale. Baza informatiilor o
constituia cursele hipice, sportul, rezultate financiare din bursele europene si
americane.

In 1892, practic 50% din actiunile Havas au cazut la bursa. Alianta AP, R si H este
denuntata in 1892, pretextul destramarii fiind incendiul din hotelul din NY, pe care l-a
valorificat mult mai repede Dalziel.

21

Ag intrusa a obtinut si o linie Paris-NY. Ea s-a folosit nu doar de depese scrise, ci si
pe cale vocala prin telefon. Gresala ag franceze este dependenta dominanta de sursele
exclusiv oficiale. Ag Dalziel si-a angajat chiar informatori si corespondenti din
interiorul ministerelor.
AGENTII ROMANESTI

In ist agentiilor din rom exista 2 momente importante de evolutie: un mom se refera la
primele initiative care au la baza niste contracte cu ag internat, in special FP si ag
Reuter si cel de-al 2, este cand epe baza colaborarii cu ag internat se constituie o
agentie romaneasca proprie.

Pentru primul moment, cel al colaborarilor, in Rom se stabilesc initial corespondendi
ai ag havas si reuter care vor transmite evenim din spatiul romanesc. Spatiul rom a
inceput devreme aceste colaborari incat se poate vb de prezenta ag internat la putin
timp dupa crearea acestora. In romania, prima initiativa apare in vara anului 1854 in
timpul domnitorului Barbu Dimitrie Stirbei. Sub autoritatea statului, incepe sa
functioneze telegraful romanesc si prima telegrama este data in august 1854 de la
bucuresti spre viena pe linia ploiesti-brasov-sighisoara-cluj-timisoara si viena.
Subiectul acestei prime telegrame era legat de razboiul din crimeea. Acest conflict
istoric care pune in fata aliatii si rusia, a dus la accentuarea unor interese in zona
orientala legate de influentele in impartirea imperiului otoman. Aliatii debarca in
dobrogea si se stabilesc la ruse, pe dunare. Baza militara avea nevoie de o circulatie
rapida a info si omcompanie franceza se deplaseaza la bucuresti unde incepe in 1854
construcyia liniei telegrafice bucuresti - giurgiu prin intermediul unul cablu
subacvatic pana la ruse. De aici, linia intra in bulgaria la varna, apoi prin cablu
submarin ajungea in crimeea. Linia telegrafica devine functionala in toamna anului
1854 datorita ajutorului austriac care ocupase o parte din provinciile romane dupa
tratatul cu turcii. Astfel, apar construite liniile giurgiu-bucuresti,
bucuresti-ploiesti-predeal-brasov. Interventia austriecilor se datoreaza faptului ca
aveau in transilvania instalate linii telegrafice in 1853, exista chiar un oficiu telegrafic
la sibiu care folosea linia timisoara-sibiu-brasov-viena. La bucuresti, primul director
de linii telegrafice este Eduard Hintertoler. Acesta vine de la oficiul din sibiu la
revomandarea austriecilor. El va dezvolta linia din tara romaneasca incepand cu 1855
prin crearea de retele noi bucuresti pitesti craiova turnu severin, bucuresti ploiesti
buzau ramnicu sarat focsani, ploiesti targoviste pitesti campulung. Domnitorul tarii
romanesti si-a dat acordul lanconstructia acestor linii cu 2 conditii:
1. Dupa inaugurare, linia trecea exclusiv sub autoritatea si controlul romanesc.
2. Austriecii urmau sa consttuiasca o scoala rom de telegrafie care sa formeze
specialisti. Scoala incepe sa functioneze imediat, in noiembrie 1854 cu primii 7 elevi
romani.
In moldova, liniile telegrafice fac relatia intre cernauti suceava falticeni iasi vaslui si
barlad, tecuci galati iasi targu frumos targu neamt. Intre cele 2 prov romanesti se
realizeaza o racordare telegrafica prin braila galati si focsani. Unirea din 1859 aduce

22
cateva modigicari in istoria agentiilor romanesti. Oficiul telegrafiv din bucuresti
devine in 1864 printr-un decret al lui Cuza o institutie de stat unificata care avea ca
obiect principal de activitate, transmiterea de informatii cu pret redus. Paralel, in 1877
se creeaza in buc o filiala a agentiei franceze havas sub numele Ag Havas a Romaniei.
Practic aceasta institutie se constituie in prima agentie romaneasca. Prezenta Havas la
Bucuresti este privita insa cu circumspectie. Primul corespondent care soseste la buc
este Luis Pognon. Acesta duce tratative cu primul ministru I. C. Bratianu care se
angajeaza sa sustina infiintarea agentiei franceze. Bratianu sustine ag Havas printr-o
suma destul de mare, 12000 de franci lichizi. Conditia intelegerii era ca Havas sa
acorde gratuitate depeselor care vizau interesul romaniei si dreptul de exclusivitate
legat de societatile si produsele franceze. Ag Havas s-a angajat sa aiba o sucursala in
Bucuresti si sa distribuie depesele la domiciliul oficial din capitala primului ministru,
ministrului secretar cu afaceri externe, altetei sale regale, printului domnitor si
presedintilor celor 2 camere. Depesele trebuiau transmise de 4 ori pe zi la ore fixe 9
12 16 si 20. Guvernul se obliga sa plateasca un abonament lunar de 1000 franci.
Persoanele vizate ca destinatari nu aveau voie sa le utilizeze, sa le distribuie pentru a
nu atinge interesele ag Havas. Dupa consultarea comuna a pers vizate, depesele Havas
se publicau in monitorul oficial al romaniei citandu-se sursa. Corespondentul Havas la
buc reclama insa la Paris unele dificultati in colaborarea cu oficialitatile romane
acuzand administratia de interventii in selectarea depeselor. In secret, romanii incep
negocieri cu agentia oficiala austriaca Correspondenz Bureau si chiar cu ag Reuter
urmarind sa submineze autoritatea Havas in aceasta parte a Europei. Astfel, in 1889 se
creeaza sub tutela ag austriece a doua agentie telegrafica romana, Roumanagence.
Agentia este finantata de ministerul afacerilor externe. Ministrul P. P. Carp semneaza
un contract cu directorul Correspindenz Boureau, Eric Schaefer. Obiectul acestui
contract era crearea unei agentii nationale autonome. Semnatari ai acestui contract
apareau si ag Reuter, Havas si Continental. Acest contract nu a fost deloc agreat in
vremea aceea. Primul director ai ag Roumanagence a fost Skupievski. Acesta ii scrie
ministrului af externe roman despre problemele cu care se confrunta in transmiterea
depeselor. stirile ajungeau cu mare intarziere pt ca ag austriaca inchiriase un fir
special in timpul noptii cand transmitea informatiile timp de 30 min. Paralel, intrau si
info inutile in depese. De aceea, el propune in 1896 crearea unei ag autonome. Ag
Roumanagence nu primea stirile direct de la Berlin, Londra sau Petersburg ci dupa
cenzura Correspondenz Boureau. Celelalte ag capatau statutul de corespindenti ai ag
romane care comunicau inf din strainatate. Ag nou creata avea insa probleme dificile
de cedibilitate interna si externa card au dus la subminarea institutiei. In plus, ag este
prost gospodarita si ajunge intr-o sit financiara precara. Directorul isi da demisia in
aprilie 1899, dar dupa 2 ani revine in functie. In 1901, Skupievski ii cere ministrului
de externe sa- l inlocuiasca pe administratorul sef al agentiei, inginereul Ion Raisler si
sa-l aleaga pe favoritul sau, Alexandru Ducea. Cei 2 au intrat intr-un scandal public
datorita faptului ca fiecare din ei tineau contabilitatea agentiei in registre diferite fara
a numerota paginile si fra nici o stampila. In urma unui control din 1905, Ducea
declara ca nu a mostenit nici un registru din 1901. Cei 2 ajung in judecata si sunt
acuzatinca au luat ilegal bani din fondul agentiei si ministerul de externe se angaja sa

23
plateasca prejudiciile. In noiembrie, 1905, legatia romaniei din Germania, se plangea
intr-o scrisoare despre problemele agentiei Roumanagence. Raspunsul Vienei era ca
nu exista nici un angajament intre agentiile aliate privind administrarea si activitatea
agentiei romanesti. Situatia se accentueaza si in per rascoalei din 1907 cand intervine
si factorul politic. Partidul taranesc aflat la putere a impiedicat difuzarea de stiri
privind miscarea taraneasca. Jurnalistii romani se plangeau si de serviciul agentiei
bulgare privind falsificarea stirilor legate de evenimentul romanesc. Ag
Roumanagence isi inceteaza activitatea in 1917, odata cu retragerea oricarei subventii.
Aceste initiative ale infintarii ag romanesti, desi erau constructii straine au alimentat
si un alt paradox: constitutia din 1866 prevedea libertati f largi in ce priveste presa.
Atingerea acestor libertati era o crima impotriva civilizatiei. Se recunostra dretul de a
discuta idei si a publica fara cenzura toate doctrinele. Presa era abilitata sa critice
constitutia si administratia publica chiar "sa exercite ura si dispretul cetatenilor fata de
guvern". Aceasta libertate totala a presei a facut ca cel mai inversunat ziarist al vremii,
C. A. Rosetti sa angajeze polemici de presa si atacuri la persoane cu liberalul Ion
Bratianu. Pana la 1917, apareau circa 2000 de titluri in romania.

Prima agentie autonoma. Primele ag de presa dupa razboi.

Declaratia de razboi din 1914 si venirea regelui Carol I a facut ca Romania sa recurga
la neutralitate pana in 1916. Dupa primul razboi si unirea din 1918, in iunie 1921
apare pima agentie nationala romana in acceptie moderna: Orient Radio- Rador. Cei
care au fondat aceasta ag sunt diplomatul Noti Constantinide si Sebastian erbescu,
avocat de profesie si doctorand in drept la Sorbona. Constantinide a lucrat o vreme si
ca ziarist la publicatia Minerva. Dupa 1918, face parte din delegatia Romaniei la
conferinta de la Paris. erbescu se intoarce la buc si atrage in initiativa de creare a ag
romane pe actionari influenti: Ministrul Grigore Gafencu, boierii Dimitrie Ghica si
Emil Sturza, Tache Ionescu care era prim- ministru sustine infiintarea acestei agentii.
Noua ag semneaza cu ministerul de interne un contract valid pt 25 de ani care
prevedea conditiile de functionare si colaborare. Agentia ramane in custodia
ministerului de externe in special in probleme militare si de politica externa. Agentia
va difuza evenimente si stiri in strainatate doar pt propaganda romaneasca. In 1922,
noul director Rador, Vasile Stoica explica responsabililor de la Reuter principiul de
functionare a cenzurii in cazul unor telegrame intarziate. Cauzele intarzierii se
datoreaza transportului de curier intre biroul postei si directia de presa. Directia de
presa lucreaza dupa un orar scurt, intre 8 si 19. Dupa aceasta ora, activitatea de
cenzura se reia a doua zi. Autoritatile se implica in organizarea agentiei.
Corespindentul Havas la bucuresti, Lebrun sustine ca in 1925 a avut intrevederi cu
noul ministru al afacerilor externe, I. C. Duca. Ministrul de finante, insa, Vintila
Bratianu aflat la Paris, a contactat un reprezentant Havas pt sustinerea ag romanesti.
Astfel ca si din interior si din ext se exercita presiuni asupra ag Rador. Curentul de
idei si opinii era impotriva influentelor ag Havas in organizarea ag romanesti. Havas
transmite mesajul ca nu vrea sa se substituie ag Rador. Dimpotriva, este dispusa sa
sustina actuala agentie Rador. Agentia, insa, nu a stiut sa castige increderea mediilor

24
oficiale si nici a presei romanesti. Agentia apare in opinia ag straine ca o ag oficioasa.
Corespondentul Lebrun era sustinut sa isi dea acordul pt ag nationala independenta
care sa functioneze dincolo de schimbarile politice. In aprilie 1925, MAE cumpara
majoritatea actiunilor agentiei. Coproprietarii agentiei, BNR si Camera de Comert a
rom. In 1926, parlamentul romaniei adopta o lege speciala care instituie ag Rador ca
institutie ca ag oficiala. In statut se prevede ca ag sa fie condusa de un consiliu de
administratie prezidat de directorul de presa din MAE si un alt director din interiorul
ag. Rador intra deci sub incidenta legii si cunoaste o evolutie progresiva. Un articol al
legii prevede ca rador s isi mentina contractele de asociere cu marile agentii
telegrafice din lume. Printre obiectivele societatii erau: exploatarea informatiilor
telegrafice din tara si din strainatate, folosirea serviciului de stiri telegrafice,
telegonice si radiofonice din toate domeniile de interes. Folosirea serviciului de
publicitate din tara si din strainatate. Ca organizare, agentia functiona cu un personal
redus, doar cu 26 de angajati din care un director, 7 redactori, iar restul personal
tehnic si de administratie. Echipa de telegrafisti lucra 20 de ore pe zi pt a inregistra
depesele. Informatiile veneau prin telegraful fara fir. Cele care aveau pecificatia
urgent, erau primite prin telefon si stenografiate. Cotatiile de la bursa erau primite
prin telegrame colationate pentru a evita erorile de transcriere. Cel mai important
serviciu al agentiei Rador era cel politic, atat in romana cat si in franceza. Agentia
transmitea in strainatate informatii de interes care priveau romania prin interm ag
vieneze, Corespondenz Bureau. In plan intern, ag Rador avea cateva filiale: Timisoara,
Arad, Oradea, Cluj, Brasov, Chisinau, Cernauti. Finantarea agentiei venea in
majoritate de la mae. Dupa razboi, guvernul a folosit agentia pt a difuza idei in lume
despre evenimentele din intreaga europe de e. Stirile erau transmise dupa ce treceau
de cenzura. Un ex de intarziere este cel legat de moartea regelui Carol. Ag isi explica
intarzierea privind decesul regelui datorita unor proceduri romanesti. Moartea regelui
la ora 21 si ora 7, ora de expediee a depeselor si stirea care trebuia publicata la 6.30,
se datoreaza faptului ca informatia nu a putut fi receptionata fiindca nu era posibila
comunicarea telefonica intre orasele tarii. Problemele cu cenzura la Rador au adus si
alte disfunctionalitati interne, in special de organizare. Rador este depasita de situatie,
mai ales cu ocazia evenimentului de la Costesti unde in timpul slujbei religioase a
izbugnit un incendiu si poarta nu a putut fi deschisa. Directorul ag Stoica explica 2
zile mai tarziu celor de la Havas faptul ca redactorii, in vinerea mare s-au grabit sa isi
termine editiile mai devreme. In plus, Rador avea putini redactori.

In perioada interbelica au mai functionat inca 2 agentii efemere: Serviciul Presei 1929
si Serviciul Gazetelor 1935.



SFARSITUL DE SECOL IN EVOLUTIA AGENTIILOR

In anul 1893, ag Havas si Reuter reafirma acordul din 1875 cu noua ag americana AP
din Illinois; conflictul dintre diferitele agentii AP regionale a facut ca in 1882 sa apara

25
o noua agentie strict regionala, UP, care a incercat sa-si atraga aliati din AP din NY.
La aceasta data, ag newyorkeza se afla in declin. Un tratat nou se creeaza in 1893
intre AP si ag Reuter. Ambele sustineu ca obiective prioritare impartialitatea si
neutralitatea in politica internationala. Ag americane se confrunta insa cu tot felul de
nationalisme europene. Un exemplu este cazul Dreyfus. Capitanul Dreyfus condamnat
in 1894, condamnat pt tradare in favoarea Germaniei, a dus la izolarea Frantei fata de
tripla alianta. Astfel ca, afacerea imparte Franta in 2 tabere. Presa isi ridica paginile de
la 4 la 8. La randul lor, ziarele britanice credeau ca Reuter le furniza prea putin din
informatiile franceze si se reorienteaza spre legaturile cu ag americane. Aceasta
neincredee in ag europene atinge apogeul cu un esec pt agentia franceza. Chiar presa
franceza alimentata de Havas porneste o politica anglofoba. Liniile telegrafice
alimentau direct ziarele. Ziarul Le Matin avea acorduri directe cu ziarul Times si el
rupe legaturile cu Havas. In aceasta situatie, presa devine victima falselor stiri
alimentate de o ag intrusa Central News. Aceata ag nu verifica informatia telegrafica.
Un alt exemplu concludent: masacrul diplomatilor de la Pechin din 1900 este o falsa
stire intrata pe agentii care a dus la trimiterea unui contingent international de 17000
militari. Havas si reuter constata in asemenea situatii ca e dificil mentinerea
independentei intr-un context politic complicat. Presa in Franta promoveaza
publicitatea clientelara si scandalurile publice. Havas si ziarele cotiniene intarzie in
1905 anuntul privind razb ruso-japonez pana la inchiderea bursei din Paris cu scopul
de a ameninta investitiile franceze in Rusia. Cele mai rele stiri ale acestui razboi sunt
evitate cu scopul ca francezii sa nu deturneze acordurile cu societatile miniee rusesti.
Trimisul special al ministerului rus de finante Artur Rafalovici, plateste agentia si mai
multe ziare franceze ca sa indulceasca stirile. In plus, Havas trimite curieri in diferite
redactii de ziare care a le supravegheze activitatea. Ziarul Le Matin incearca sa
opreasca stirile trimisului special la Moscova fiindca erau elemente alarmiste.
Datorita cresterii tensiunii ca urmare a tulburarilor sociale nu se putea trece sub tacere
evenimentele de la Sankt Petersburg. Agentiile descopera ca si guvernul rus a instituit
forme de cenzura, iar agentierii devin dependenti de diplomati si militari. In SUA,
pana in 1907, singura agentie dominanta era noua AP. Aceasta alimenteaza presa
cotidiana creand o concurenta intre diferitele ziare. Nimeni nu putea adera la agentie
fara acordul membrilor ei care au impus o regula: un singur ziar intr- un oras. Ca
reactie la acest principiu impus, patronul lantului de ziare de seara, Eduard Scripps,
creeaza o ag noua, UP United Press Association, care deservea intreaga presa din state.
In timpul razboiului ruso-japonez, aceasta ag trimite jurnalisti pe front. Ea lucra total
independent de acordurile cu aliatii europeni din 1893. Un alt magnat de presa,
William Hearst, infiinteaza si el o ag in 1909, INS International News Service. Astfel
ca, aparitia noii agentii a creat rivalitate intre cele 3 ag UP, AP ILLINOIS SI AP DIN
NEW YORK. Inceputul de sec 20 cuprinde 4 ag cu caracter international HAVAS,
REUTER, CONTINENTAL SI AP. In acest moment se dezvolta si agentii nationale:
magiara MTI a fost creata in 1880, iar ag suedeza ATS apare in 1894. Ca sa isi
mentina dreptul si pozitia, ag internationale, cele 4, numesc cate un corespondent in
fiecare capitala din Europa care transmitea ag Havas sau Reuter informatii strict
nationale. Parisul si Londra ajung la o intelegere cordiala si refuza o alianta cu

26
Continental. Ag germana intra sub tutela reichului si impune interzicerea transmiterii
oricaror depese catre agentiile straine. In Italia si Spania, ag Stefani si Fabra duc o
politica de independenta fata de tutela Havas. In 1909 un nou contract int re cele 3
agentii europene, fara Continental, semnat pe 10 ani. Continental impune in fata
acestui contract rediscutarea locatiei prin care celelalte agentii nu intrau in zona
clientelei ag germane. Fiecare poate livra direct abonatilor extranationali doar o
cincime din prestatia totala a uneia din celelalte 2 agentii. Havas si Reuter au acceptat
aceasta conditie. Efectul, insa, a fost patrunderea propagandei germane pe firele
telegrafice ale altor tari, in special in America Latina. Orice telegrama care tr anziteaza
canalul Continental, purta codul Tractatus care desemna ca informatia apartinea
guvernului. In acest fel, guvernele erau protejate pentru a-si face cunoscute propriile
mesaje. In 1911, Eduard Belin perfectioneaza aparatul de transmitere telegrafica si
telefonica prin adaugarea fotografiilor. Aparatul se numeste belinograf. Belinograful
echipeaza agentiile cu text si imagine. Aparatul era un fel de preludiu al tehnicii
facsimilului care va fi inventat abia in 1921. AP isi conserv in relatiile cu ag europene
un fel de modus vivendi, intelegere tacita, dar, cu excluderea Continental. Insa,
concurenta cu UP a dus ca ag AP sa-si largeasca influenta in America Latina atingand
interesele ag Havas. In 1914, SGA, devine o societate anonima si juridic independenta
de Havas. Initiativa desprinderii de Havas apartine lui Leon Renier, care o transforma
in societate de exploatare a publicitatii in Franta. Renier devine administratorul noii
societati. A fost unul din cele mai influente personalitati din a 3a republica franceza.


SFARSITUL ALIANTELOR

Inceputul razboiuluia dus la o blocada a informatiei. Havas, cu 350 de saliarati la
sediul sau central si 100 in strainatate, s-a izbit de cenzura impusa de autoritatile
franceze. In 1914, ministerul francez de razboi creeaza un razboi de presa card se
ocupa cu avizarea informatiilor pe care ziarele urmau sa le publice. In plus, se
instaureaza un control sever al comunicatiilor telegrafice si se limiteaza la minimum
folosirea internationala a telefonului. Textele care veneau de la o tara dusmana, erau
practic interzise la publicare. Aceasta practica a cenzurii si a filtrului informatiilor
straine erau un atentat la conditiile contractului dintre agentii. La Paris, depesele
Reuter se adunau la oficiul cenzurii spre lectura si selectie. Ag straine si media nu mai
obtineau informatii performante de la Havas. Englezii controlau cablurile atlantice. In
fata acestei situatii, Havas isi salveaza o parte din birourile regionale deplsandu- le din
America de Sud spre NY. Prefera ag din NY cu pretul pierderii abonatilor ei.
Guvernul francez isis acrediteaza corespondenti de razboi pt cartierul general. In
asemenea situatii, Havas primeste info din Germania prin intermediul ag neutre
precum ATS sau ag scandinave. Ag Continental este asaltata de depese pro germane si
isi extinde influenta in Europa centrala, Orientul mij prin Turcia, dar nu putea folosi
cablurile submarine controlate de aliati. Din 1915, guvernul german se serveste de o
ag de propaganda radio telegrafica, Transocean, pt a furniza buletine in mai multe ore
pe zi. La randul lor, si ag franceza si engleza foloseau postele oficiale ale ag TSF. De

27
pe front, Havas nu obtinea informatii proaspete, astfel ca apar viduri in circuitul
informatiilor. 2 treimi din personalul Havas este mobilizat. Familia Reuter isi pierde
controlul asupra ag dupa ce in 1915, fiul Herbert se sinucide si sotia sa moare. Un
saliariat al ag, Roderick Jones, cu cariera jurnalistica in Am de Sud este numit diector
Reuter. Astfel, Reuter ajunge intr-o situatie destul de complicata fiindca noul director
revinde toate actiunile societatii. In 1916, ag Reuter devine Reuters Limited. Rolul lui
Jones in noua ag era de respinsabil cu propaganda. In martie 1917, cenzura era atat de
puternica in Europa incat opinia publica franceza, engleza si americana afla de
revolutia rusa din Petrograd cu 5 zile intarziere dupa abdicarea tarului. In Franta,
cenzura insa pierde teren odata cu intrarea in razboi a SUA si sosirea jurnalistilor
americani. Luarea de pozitie pro-germana a INS conduce Havas si Reuter la
suspendarea depeselor catre ag americana. Ca reactie, INS pirateaza serviciul AP. UP
si INS isi adapteaza principille redactionale la cele ale AP. Dorind sa cucereasca piata
europeana, AP intra pe teritoriile libere si, treptat ia distanta fata de cele 2 ag europene.
In timp ce UP anunta armistitiul la 4 zile inainte de data efectiva, AP obtine de la ag
aliate libertatea de distributie a depeselor in Am de Sud (fara Brazilia), in Argentina,
Uruguay si Paraguay. Victoria agentiei sub directorul Mervil Stone coincide cu
interesele departamentului american de a promova jnteresele in lume. AP dispunea si
de un beneficiu economic: costul cuvintelor de la NY la Buenos Aires era inferior
costului practicat de Havas si Reuter.
AGENTIILE DUPA 1919

Dupa primul razboi, cele 2 agentii mentin acordul Tractatus care extinde serviciile
prin activitati complementare. Agentiile serveau abonatii in legatura cu evenimentele
din europa de dupa razboi. Ag Continental care pierduse orice credit international,
dupa razboi, reporneste initiativa de a deveni ag nationala. Ea nu poate transmite in
afara Germaniei depesele de la Havas si Reuter. Fiecare din aceste ag aveau cate un
birou in Berlin. Totodata, conform acordului, ag isi prezerva dreptul de a transmite
depesele legate de Germania spre NY si le transmitea direct serviciului AP din
teritoruul german. Ag austriaca Korrboureau stabileste un acord pe 10 ani cu Reuter si
Havas. Filialele acestei agentii din Praga si Budapesta, MTI pt Budapesta s i CTK pt
Praga, devin agentii independente cu statut national. In anii de dupa 1 razboi, acordul
intre agentiile aliate Havas, Reuter si AP, capata o dimensiune politica. Statele
europene mai noi se folosesc de retele cu scopul de a-si afirma independenta si aduce
o lupta ideologica, mai ales in cazul dictaturilor din Turcia, Italia, Spania sau Polonia.
Sucursala Havas Reuter din Istambul cedeaza drepturile in 1922 agetiei nationale
Anatolia. Ag Italiana Stefani, cade sub stapanirea lui Musollinni in 1924. In 1926, ag
spaniola Fabra care fusese proprietara ag Havas este cumparata de magnatul Primo de
Rivera si este nationalizata. Asia ramane in afara influentei ag Reuter. Indochina si
Levantul sunt in cercul ag Havas, iar Japonia si China stabilesc relatii cu AP. AP are
dreptul de a face intelegeri cu ag oficiala japoneza Hokusai inca din anul 1926 cu
cheltuiala ag Reuter. Ag telegrafica franceza din Indiile Pacificului devine clienta ag
Havas care creeaza in 1924, la Saigon, o ag nationala. In acelasi an se infiinteaza
prima agentie chineza de catre Kunintang , Central Agency News. Tehnologia prin

28
radio telegrafie a deminstrat ca se puteau exploata cablurile submarine si in acest fel,
toate ag puteau folosi acest mod de comunicare. Tehnica necesita de la inceput o
dubla operare, codare si decodare a impulsurilor din morse care apoi erau traduse pe
benzi de hartie perforate. Radiotelegrafia va fi mai tarziu inlocuita de
radio-teleimprimatori. Prin aceasta tehnologie, societatile noi europene puteau difuza
informatii economice si bursiere direct, fara interventia agentiilor. In fata acestei
concurente, ag europene se intalnesc la Paris in 1924 pt a-si proteja serviciile prin
radiotelegrafie. Aceasta intalnire intre ag este prima dintr-o serie care va dura pana in
preajma celui de-al 2lea razboi. Noua tehnica, radiofonia, va contribui la progresul
agentiilor. Inaugurarea emisiilor cotidiene de la posta radio din Paris si de la BBC din
Londra dateaza din 1922. Agentiile isi construiesc si propriile statii radio incepand cu
1930. Ag americane profita din plin de proliferarea ziarelor si publicatiilor si ofera
prestatii dinamice adaptate categoriilor de media. Progresul radiofoniei a dus si la
cresterea eceptorilor radio. In 1930 in Franta erau peste 1mil de abonati radio. In 1939,
peste 5 mil si jum. In 1939, in SUA erau 26 mil. Germania si Marea Britanie, fiecare
peste 8 mil si jum. In 1924, la Londra, Jones reuseste sa consolideze societatea cu
participarea editorilor de ziare. El a convins editorii din provincie, regrupati in
interiorul Press Associatio, deci PA si pe cei din Londra care erau grupati in NPA,
Newspapers Publischers Association, ca si editorii din Australia si Noua Zeelanda sa
participe toti la capitalul lui Reuter. Conditia era ca ag sa-si pastreze independenta
politica. Aceste grupuri de presa vor pastra un control direct al agentiei pana la sf
anilor 1980. In SUA, in 1925 la NY, Stone cedeaza conducerea agentiei lui Kent
Cooper care timp de 20 de ani urmareste expansiunea mondiala a agentiei. Deviza sa
era formulata in propozitia-cheie: "tot ce e bun pt AP, este bun si pentru SUA".
Cooper se consulta cu patronul sau privind influenta in Am Latina. AP vrea ca agentia
sa-si expedieze depesele fara sa depinda de viziunea europeana a agentiilor Havas sau
Reuter. Cealalta ag concurenta, UP, se ataseaza insa ag internationale existente Havas
Reuter si AP. In 1934, AP ajunge sa denunte oficial tratatul din 1871 cu cartelul
european. Cooper afiseaza principiul liberei circulatii a informatiei si actioneaza in
comun cu guvernul american, obtinand sprijin pt dezvoltarea birourilor din strainatate.
Dupa ce si-a intarit pozitia in propriile teritorii in raport cu UP, AP caracterizeaza
agentia britanica ca una legata de interesele imperiale ale guvernului, iar pe cea din
Franta, Havas, o vede ca agentie oficioasa, strict a guvernului. Aceste caracterizari
negative din partea AP vin in contextul in care presedintele Wilson in conferinta de la
Paris isi exprima doctrina liberala a informatiei: valorile democratice dintr-o tara
impun libera circulatie a info in lume. Dupa tratatul de la Versailles, ag Continental se
compromite sub regimul imperial. Stagneaza in perioada republicii de la Weimar si
dispare dupa sosirea lui Hitler la putere. In noiembrie 1933, practic, ag Continental
este topita de ag nazista DNB DEUTCHES NACHRICHBURO coordonata de
Goebbels. Nazismul ca si dictatura nu accepta o presa libera si nici autonomia agentiei
fata de putere. Noua agentie serveste integral ca mijloc de propaganda nazista in lume.
Corespondentii ag Havas si Reuter din Germania parasesc tara. In spatiul Sovietic,
prima ag bolsevica, Rosta este creata in martie 1918 si ea este succesoare a agentiei
telegrafice din Sankt Petersburg. Aceasta forma de agentie a fost creeaza sub tarul

29
Nicolae 2 din fuziunea a 2 ag nationale: ag telegrafica rusa si ag telegrafica
comerciala a ministerului finantelor. Rosta nu avea delor contacte cu ag occidentale
datorita regimului instaurat. Ag rusa nu s-a bucurat de nici un fel de incredere din
partea tarilor occ fiindca imediat dupa 1918, nici o tara aliata nu recunoaste existenta
urss. Havar Reuter si AP considera Rosta o ag marxist-leninista de propaganda
comunista. In octombrie 1917, sovieticii suprima toate ziarele. Desi a incercat unele
contacte cu Reuter si Havas, ag Rosta trateaza in 1923 cu UP creand un precedent
care tulbura relatiile intre ag aliate. Abia in 1924 Anglia si Franta recunosc URSS, iar
ag Rosta recontacteaza Havas cu care semneaza in martie la Paris un acord care
prevedea si atragerea reprezentantilor Reuter. Pana in anul 1934, ag oficiala sovietica
semneaza 4 tratate cu ag europene. In 1925, Rosta se transforma in ag sovietica TASS.
Ea reuneste sub autoritatea sa toate agentiile din republicile sovietice. Ag este
controlata administrativ de guvern si dirijata de secetarul departamentului de
propaganda al Comitetului Central al Partidului Comunist. Guvernul si partidul impun
si o noua conceptie a info care solicita ca ag sa elaboreze informatia dula ersiunea
oficiala a autoritatilor si sa urmeze intocmai scopul unic al partidului: construirea
socialismului. Inca di 1901 Lenin vorbea de o conceptie asupra presei cu rol de
propaganda si agitatie. Tass, presa si radioul devin instrumente ale luptei ideologice
duse de URSS in lume. Propaganda internationala era supusa unui proces de
mistificare a informatiei cu scopul de a demonta ideologia tarilor occcidentale. Ag va
activa sub indrumarea partidului comunist pana la cadere imperiului sovietic. Nu
putea deveni ag cu vocatie mondiala fiindca era in serviciul unui partid politic unic. In
plus, ag intervenea in politica de informare a presei controland intreaga presa
sovietica. In exterior, ag ducea o politica de subminare a capitalimului si democratiilor.
Un al treilea motiv, ag sovietica influenteaza toate ag si presa din blocul tarilor-satelit.
In Franta, SGA si Havas fuzioneaza in 1920 sub denumirea Agentia Havas. In 1939,
AH detinea publicitatea in mai mult de 200 de ziare. RENIER, patronul agentiei
practica un sistem unic care consta in garantarea cifrei de afaceri varsate anual de
abonati. Datorita presiunilor,hnele ziare erau amenintate cu disparitia. Din 1924, ag
refuza sa finanteze serviciile ineficiente, astfel ca, primeste drept compensatie
subventii pt plata serviciilor din spatiul latino-american. La cracul din 1929, actiunile
agentiei cad vertiginos. In 1931, ag Havas stabileste un acord cu ministrul afacerilor
externe, acord care duce la finantarea de stat a serviciului de informatii externe.
Finantarea venea din 3 surse: bugetul de stat, fondurile secrete ale ministerului de
interne, publicitatea de stat. Practic, ag franceza oferea o info platita de stat, o alta
forma de propaganda dirijata de putere. In 1938, datorita unor revolte ale jurnalistilor
talentati din agentie, ag Havas cunoaste un deficit global de exploatare. Sunt anij cei
mai negri din ist ag franceze. O politica de compromisuri care duce la amestecul de
genuri si la carierism jurnalistic. Ag detinea un consortiu de ziare, cele mai populare:
jurnalul, dimineata, micul parizian, micul jurnal, ecoul de paris. Fonduri suplimentare
veneau si din afara, in special din grecia, bulgaria si din urss cu conditia ca franta sa
recunoasca urss. In anii 1930 si 40, practic, ag havas a devenit o forta de presiune in
soecial asupra presei. In 1936, ministrul de interne Salengro se sinucide dupa o
campanie de presa calomnioasa in care s-a implicat agentia. Directorul ag la

30
departamentul havas- informatii, Charles Houssaye, ia in considerare separarea
guvernului de activitatile redactionale si publicitare. Bombardamentul german asupra
oraselor basce a fost evenimentul care nu a intrat in atentia agentiei havas si stirea se
transmite dupa 36 de ore. In plus, ag devine tinta atacurilor propagandei naziste si a
fascismului italian. In momentul declaratiei de razboi, ag havas avea 49 de birouri in
strainatate. Insa, ajunge sa serveasca interesele propagandei guvernamentale si
militare. Trupele germane intrate in paris ocupa toate localurile din bursa de la paris.
Aici instaleaza o filiala franceza a DNB, numita AFIP, agentia franceza de informatii
de presa. Ag detinea astfel monopolul in toata zona ocupata. Germanii nazisti
considera vechea ag havas ca principalul dusman de razboi al gemaniei incat
constrange ag sa cedeze serviciul de informatii pt o suma derizorie. Doar serviciul
publicitar mai poarta numele de havas. Guvernul de la Vichy transforma ag havas
intr-un oficiu francez de info sau OFI. Din vechiul cartel al ag europene ramane doar
Reuter. In 1938, reuter este subventionata de guvernul Chamberly cu scopul de a-si
mentine birourile din strainatate. In 1941 se creeaza trustul reuter la initiativa
sinducatelor patronale care elaboreaza si prima carta a trustului. In acest document se
afirma principiile majore ale ag integritatea, probitatea, obiectivitatea, independenta si
vointa de sustragere oricarui control atat in pol de informatii cat si in cea de difuzare.



NOILE AGENTII

La sf razboiului acoperirea actualitatii de departe specifica unei ag internationale are
un nou context planetar deschis de momentul Yalta. Agentiile tarilor invinse aproape
au disparut, precum si ag japoneza Domey, Stefani si DNB. Cele 2 ag americane, ap si
up ocupa pozitii dominante. Prima isi extinde actiunile in tarile coloniale franceze si
britanice. Acestea, impreuna cu Reuter sunt intr-o competitie comerciala si vor sa se
uneasca pt a contracara orice alta forma de confruntare si de concurenta ideologica.
Acest cartel urmarea si contrabalansarea extinderii influentei si controlului urss asupra
agentiilor din tarile satelit ale europei de est. Ag sovietica TASS isi intareste pozitia
ideologica si functia de agentie- mama pt agentiile nationale din tarile comuniste.
Aceste agentii devin monopol al statului la ordinul partidului comunist. Sunt puternic
sovietizate doua din e de e: ag machiara MTI si Tanjug din iugoslavia. In spatiul
asiatic, dupa proclamarea republicii populare chineze in 1949, ag functioneaza pe
aceleasi principii de stat si sub ideologia sovietica. Noua agentie, China Noua,
serveste ca propaganda politica a partidului comunist chinez. Ea devine o referinta pt
toate tarile sud-estului asiatic, Coreea de N, Vietnam, Cambodgia. Tarile democrtice
occidentale au creat in 1845 primul bloc ideologic care sa contracareze expansiunea
imperiilor totalitare: ONU elaboreaza in 1948 declaratia Drepturilor Universale ale
Omului, in care, la art. 19 se prevede libertatea de opinie si expresie a oricarui
individsi dreptul de a nu fi anchetat pt opiniile sale. Serviciul vechi de informatii,
Havas din Franta intra in perioada ocupatiei germane sub protectia rezistentei
franceze. Ag coopereaza cu o alta ag franceza independenta AFI, creata la Londra in

31
1940 si cu o ag franco-africana, creata la Alger in 1942. Aceste 3, Havas, AFI si cea
franco-africana infiinteaza la 1 iulie 1944 o entitate unica AFP. In august, 8 indivizi
inarmati dintre care 6 vechi jurnalisti de la Havas, ocupa sediul de la bursa franceza si
reusesc sa atraga tot personalul agentiei. Astfel ca, prima depese semnata AFP este
expediata la ora 11.30. Rezistenta franceza a impus pt presa si agentie un gen de
tabula rasa, adica presa trebuie sa se elibereze total de vechiile principii si deprinderi
si sa creeze exclusiv o presa libera si noua. AFP participa la aceasta reforma radicala a
presei.
Primul director general la AFP, Leon Rollin, vechi sef de serviciu la Havas
in strainatate, este numit 2 luni pe post. Este primul care se opune finantarii ag de
catre stat si sustine restrangerea activitatii agentiei la un teritoriu mai mic precum cel
al Frantei de dinainte de razboi. Al doilea director general Martial Bourgeon, numit in
1944 intra in conflict cu generalul Charles de Gulle si guvernul acestuia, sustinand
independenta ag de puterea politica. Seful guvernului francea nu a acceptat ideea unei
ag independente. Astfel, Bourgeon este demis la inceputul lui 1945. Bourgeon a lansat
ideea unui proiect cooperatist la care sa participe si federatia nationala a presei
franceze. Statutul AFP era provizoriu conform unui organism public administrativ.
Cand vorbim de public e clar ca vb de oficial. Primul articol din statut stipuleaza ca o
ordonanta va fixa conditiile in cre ag cooperatista va functiona. Un alt articol prevede
ca directorul general sa fie numit in consiuliul ministrilor, cel care exercita tutela
asupra ag. Noul director general, Francois Crucy, nu rezolva nici acesta relatiile
tensionate dinte ag si presa si adreseaza ziarelor un ultimatum pentru a-si plati
datoriile restante pana in martie 1945. Nemultumita de situatie, Federatia Nationala a
presei franceze suspenda platile si porneste o campanie impotriva agentiei de stat.
Directorul general isi da demisia in februarie 1946. O comisie presidata de Louis Joxe
lucreaza la un studiu de asigurare a independentei AFP si comisia respinge ideea
cooperatista in controlul agentiei de catre presa. Insa ag ramane tot in subventia de
stat in proportie de 70%. In acest context, fiecare guvern perindat dupa generalul de
Gaulle cauta sa-si impuna viziunea sa proprie supr evenimentelor care vizeaza
interesele Frantei in lume. Joxe coopereaza cu Paul Louis Bret care este un aparator al
dreptului la fapte al cetatenilor. In 1947, Bret succede la conducerea agentiei, dar nu
ezista nici acesta fiindca un vechi colaborator al BBC in Franta, Jean Marin, lucreaza
la o lege a agentiei care ii va fi data in 1957. Textul fondator al legii prevede
independenta de stat si readucerea in atributiile agentiei a serviciilor de informatii, de
publicitate si redactionale. Majoritatea jurnalistilor au optat pt statutul de ag mondiala
cu autonomie redactionala. Art. 1 din lege fixeaza denumirea AFP si denumeste ag ca
organism autonom cu personalitate civila care functioneaza dupa reguli comerciale. In
alte articole, legea fixeaza si scopul agentiei: cautarea in Franta si in strainat ate a
evenimentelor care informeaza complet si obiectiv, punerea informatiei contracost la
dispozitia clientilor, agentia nu se supune nici unui control de grup sau de influenta
politica sau economica, agentia ofera clientilor informatia exacta, impartiala si demna
de incredere, agentia isi asigura existenta prin dezvoltarea retelelor de birouri la nivel
mondial. AFP este un organism juridic prin sine insusi. Dar, statul, spune legea, poate
deveni un partener indispensabil. Problema independentei reale a FP este pusa de

32
fiecare data cand sunt numiti diectorii generali. Ag este condusa de un consiliu de
administratie pe o perioada de 3 ani si este compusa din 3 reprezentanti ai statului. 2
ai radioteleviziunii publice, 8 ai presei si 2 ai personalului angajat. Guvernul poate
impiedica alegerea ca director general in timpul primelor 3 tururi de scrutin. In cazul
invalidarii, consiliul superior al AFP intervine si propune 2 candidati, dintre care cel
cu majoritatea voturilor va fi ale. Jean Marin este amenintat la realegerea sa in 1960
de primul ministru. Charles de Gaulle intervine si il sprijina, insa, urmatorul
presedinte, Giscard d' Estaing pune capat mandatului lui Marin in 1975 sub pretextul
ca are 65 de ani si trebuie sa se retraga. Noul director ales de consiliul de adm, Claude
Roussel, era nedorit de putere. In 1976, Palatul Elise, da un anunt ca Roussel nu are
nici un sprijin din partea fondatorului ziarului Le Monde, Henri Pigeal. Roussel
demisioneaza si denunta amestecul puterii in destinul agentiei. Noul presedinte
director Henri Pigeal este numit in 1978. Ag AFP ramane in continuare intr-o stare de
ambiguitate in ceea ce priveste independenta ei. Aceasta a dus la neincrederea
celorlalte ag internationale in AFP. Prin interventia lui Giscard d'Estaing, practic,
directorul general este tot la discretia politicului. Fiecare din directorii generali ai
agentiei intretin conflicte cu puterea. Obiectul conflictului il formeaza interventia
guvernului in optiunea pt o anumita personalitate din fruntea ag. Presa ca principal
factor de opozitie fata de agentie, nu are mijloacele necesare de a face onopozitie
eficienta. In asemenea situatie, se pune in discutie neutralitatea statului in materie de
informare a publicului si rolul sau de garant al ag. Aceasta criza in AFP dureaza pana
in anii 1980 cand ia sfarsit monopolul public al audio vizualului care se desprinde din
serviciile agentiei si ag devine o autoritate administrativa independenta. Din vechea
ag Havas, departamentul pub, in 1987 devine ag privatizata integral.

In capitala, la Paris, apare o ag ca factor de echilibru in raport cu AFP. In 1946 se
creeaza ACP, insemnand Agentia Centrala Pariziana. Aceasta ag era specializata le
servicii speciale pt abonatii regionali. Printre abonati era o cincime din cotidienele
regionale si din retelele de radio si televiziune din capitala. Angajati erau 80 jurnalisti
si 160 corespondenti in marile orase franceze.

In Germania, dupa razboi, in 1949, fortele americane si britanice creeaza in zonele de
ocupatie DPA Deutch Press Agency prin fuziunea agentiilor provizorii. In zona
sovietica a Germaniei, partidul comunist creeaza ADN. Dupa reunificarea Germaniei,
ADN este asimilata de o ag noua DDP. Aceasta ultima agentie este creeata de
jurnalisti de la UPI United Press International. Astfel ca DPA devine principala ag
germana de dupa razboi care cuprinde 200 de intreprinderi media, din care 75% ziare,
restul audiovizual. Noua ag este condusa de un consiliu de supraveghere format din
18 persoane, acoperind toate categoriile de presa. Directorul general al ag este
responsabilul intregii activitati, iar redactorul sef isi exercita esponsabilitatile
editoriale. Dupa reunificare, ag isi extinde corespondentii din strainatate, in special
din e centrala si orientul apropiat.

In Italia, succesoarea ag Stefani este noua ag ANSA Agenzia Nationale Stampa

33
Associata, creata in 1945. Ea reuneste 44 de asociatii de presa, reprezentnd 53 de
cotidiene nationale, regionale si locale. Conducerea ag apartine presedintelui
federatiei editorilor de ziare. Dpdv juridic, ag tine de stat prin contractele comerciale.
Insa ANSA devine ag internationala fiindca activeaza pe cele 5 continente. Cea mai
mare concentrare o are in Am Latina. Ea difuzeaza informatiile in italiana, spaniola,
portugheza, engleza si franceza. Se adreseaza marilor comunitati italiene din Am
Latina si SUA, unde comunitatile au presa in lb materna. Ag ofera si servicii pt
ambasade, consulate si camere de comert

In Japonia, dupa destramarea ag Domei, in 1945 se creeaz 2 ag: KYODO si Jigi Press.
Ambele au mostenit patrimoniul ag Domei, dupa modelul dublu al ag Havas adica un
serviciu publicitar si unul comercial. Cea mai dezvoltata este bransa publicitara,
numita Dentsu, fiind pana la ora actuala principala ag publicitara din lume. KYODO
are statut de ag cooperatista si colaboreaza cu AP, Reuter si AFP. Jigi Press este o
societate anonima cu scop comercial si domina in special piata interna a mediei.

In Spania in 1939 este creata ag de stat EFE, care a avut un rol important in
instaurarea regimului dictatorial al generalului Franco.




-





Evolutia agentiei romane de presa

Agentia Telegrafica Romana cu statut de ag romaneasca nationala si autonoma a
functionat pama la sf anului 1916. Dupa primul razboi si realizarea unirii in 1918, s-a
pus problema reinfiintarii unei ag nationale de presa. In iunie 1921 la tribunalul din
ilfov se inreg documentul de constituire a ag Orient Radio care urma sa continue activ
vechii ag telegrafice. Prin acest document de infiintare, ag se angaja ca infor matiile sa
fie culese cu ingrijire si scrupulozitate incat ele sa fie exacte, impartiale si cinstite.
Actul de fondare interzicea afilierea ag la o tendinta politica, la un partid sau la o
persoana. In 1926 in Parlam Romaniei se aproba legea pt reorganizarea si
functionarea societatii Rador cu statut de ag de informatii telegrafice. Cu acest nume,
ag Rador dureaza pana in 1949. Printr- un nou decret al consiliului de ministri, ag
Romana se schimba in Agerpres. Noua ag este practic o agentie oficiala si oficioasa,
patronata si supravegheata de stat si de Partid. Agerpres preia atat tehnologiile cat si
personalul de la Rador. Sub aceasta denumire, ag romaneasca traverseaza intreaga
perioada comunista pana in ianuarie 1990. Incepand cu 2 ianuarie, directorul ag

34
instiinta abonatii ca Agerpres isi inceteaza activitatea. Totodata, abonatii pot folosi
noul serviciu al nou-infiintatei agentii romane, Rompres. Agentia noua functioneaza
cu personal nou si cu redactii distincte. In ianuarie 2003 se da pt Rompres o noua lege
si anume legea de organizare si functionare a Rompres. Conform documentului,
Rompres este institutie publica autonoma de interes national, independenta d p d v
redactional, dar sub controlul Parlamentului Romaniei. Articole din lege prevad
conditiile de exercitare a functiilor de comunicare. Ag trb sa respecte ordinea
constitutionala din Romania. Agentia respecta onoarea si viata individuala a persoanei.
Agentia nu atinge imaginea persoanei si nu prejudiciaza masurile de protectie a
tinerilor. Agentia se bazeaza exclusiv pe cunoasterea exacta si rapida a evenimentelor
din imediata actualitate. Rompres stabileste si unele contracte cu marile ag
internationale in special cu AFP, Reuter si AP. In 1996, ag se afiliaza la EAPA Alianta
Europeana a Ag de Presa. In 99, ag isi lanseaza oficial si primul site de ag nationala.
La ora actuala, Rompres deserveste ca abonati cea mai mare parte din presa scris
nationala, radioul si tv publice si partial unele media audio- vizuale comerciale.
Guvernul si ministerele folosesc serviciile Rompres in special cele legate de imaginea
Romaniei in lume. Rompres deserveste si comunitati romanesti din jurul Romaniei, in
special Moldpres. Radioul si televiziune constituiau principalii clienti inca de la ag
Rador. Si r si si tv foloseau aceleasi tehnici redactionale. Primul semnal radiofonic
romanesc dateaza din 1928, iar primul director al consiliului de administratie la radio
a fost Dragomir Hurmuzescu. In 1927 se constituie prin hotararea Consiliului de
Ministri Societatea de Difuziune Radio-Telefonica din Romania. Rador foloseste
undele radio si telefonice ale acestei societati. Printre premiere, atat la nivelul soc de
radiodifuziune cat si la niv agentiei se numara: decembrie 1928 se difuzeaza prima
emisiune radio umoristica, 1929 prima emisiune dedicata copiilor, 1929 prima
reprezentare radiofonica de teatru, aprilie 1929 prima transmisiune directa. In 1930
este transmis primul meeting aviatic. Primii crainici in special la sectorul stiri sunt
Aurora Balaceanu, Nadi Stefanescu si Puia Vasilescu. Primul director general al
radioului este George Carnu Munteanu. Primul crainic sportiv radio Radu Vasilescu.
Primul sediu al soc de difuziune radiotelefonica se deschide la 1932 in strada general
Berthelot. Numarul de ore de difuziune ceste din 1928 de la 305 la 2200 in 1929. In
1932 se constituie si un fond pt dezv retelei nationale de transmisie radio-telefonica.
Primele emisiuni in limbi straine, germana si franceza in special, dateaza din 1932. In
1933 are loc prima transmisie a unui meci de fotbal international Romania-Iugoslavia.
In 1936 se inaugureaza primul emitator de la Bod in jud Brasov. In 1936, SDRT
devine Societatea Romana de Radio-Difuziune si e condusa de un consiliu de
administratie si un comitet de directie. Directiile erau 5: programe vorbite si muzicale,
directia tehnica, directia contencios, administrativa si comerciala. La inceputul lui
1937 se lanseaza si prima solista nationala, Maria Tanase. Initial, postul folosea unde
scurte. Regele Carol emite un decret- lege in august 1938 prin care toate institutiile
publice cu caracter propagandistic sa intre sub directia secretariatului de stat al presei
si propagandei. Intra sub aceasta lege si ag nationala si societatea de r dif. Intre 1938
si 1944, o serie de personalitati romanesti sunt inreg la radio. Istoricul Constantin
Giurescu, savantul Nicolae Iorga, Mircea Eliade, filos Constantin Radulescu Motru si

35
ziaristul imbatabil Pamfil Seicaru. In acaesta perioada srau ezervate emisiuni pt
diferite tari: ora Germaniei, ora Frantei. 1938, s de r dif se implica in infiintarea unui
studio la radio Basarabia cu emisiuni in lb romana si rusa. Nr abonatilor se ridica in
1938 la aproape 300000. In 1939 se lanseaza prima emisiune rom pt America cu
ocazia participarii Romaniei la expoziti de la NY. In 1940 si in 1941, radioul
romanesc transmite muzica de George Enescu in interpretarea Mariei Tanase. In
august 1944, sediul radio difuziunii este distrus de bombardamentul german. In iunie
1948, SRRD are aceeasi soarta ca si agentia nationala Agerpres, trecand in
proprietatea si sub controlul statului si partidului. In 1954 se deschid si primele
studiouri locale: Cluj, Craiova, Timisoara si Targu Mures. In 1967 este prima emisie
pe litoral Radiovacanta. In 1985 se desfiinteaza studiourile regionale.