1

P
a
g
e
1




STRATEGIE PENTRU SALVAREA ALBINELOR DIN EUROPA

APICULTURA. In Europa, numarul albinelor se afla in declin drastic.
Majoritatea apicultorilor se confrunta cu intrebarea: Cate albine vor supravietui
iernii? Intrucat aproximativ 60 - 70% din hrana noastra provine din plante
polenizate de albine, disparitia continua a albinelor la nivel global va ameninta
existenta fructelor si legumelor, respectiv a unui numar mare de plante terestre.
Comisia PE pentru Agricultura a votat prima sa propunere de solutii cu privire
la situatia alarmanta din sectorul apicol si a propus masuri pentru a opri declinul
populatiei de albine si a industriei apicole europene.
Rezolutia propusa solicita elaborarea unui plan de actiune cu scopul
combaterii fenomenului de mortalitate a albinelor, utilizarea mai multor fonduri
pentru sectorul apicol si includerea unor boli specifice albinelor si a
medicamentelor pentru tratarea acestora in strategia veterinara europeana. De
asemenea aceasta prevede o mai mare atentie la etichetarea mierii vandute in
Europa.
Europarlamentarul sloven Alojz Peterle, apicultor si fost presedinte al
Asociatiei slovene de apicultura, a precizat ca o masura eficienta de combatere
a mortalitatii albinelor ar fi o abordare globala care vizeaza imbunatatirea
calitatii mediului. Numarul albinelor este din ce in ce mai scazut din cauza
poluarii mediului [...] Nu este suficient sa obtinem medicamente, trebuie sa
reducem pesticidele si biacidele .

PIATA agricola

IN 2011-2013, CE VA ALOCA 32 DE MILIOANE DE EURO PENTRU
APICULTURA

BUGET. Comisia Europeana a aprobat programele nationale pentru toate cele
27 de state membre ale UE pentru imbunatatirea productiei si comercializarea
produselor apicole, sporind sprijinul anual de la 26 milioane de euro in perioada
2008-2010 la 32 de milioane in perioada 2011-2013. Finantarea ar fi utilizata in
mod special pentru sprijinirea apicultorilor si acordarea fondurilor necesare
proiectelor de cercetare nationale, cu scopul descoperii unor metode de control

2


P
a
g
e
2

a acarianului varoa si a altor amenintari cu care se confrunta albinele.
Trebuie sa ne asiguram ca programele de sprijin al sectorului apicol, care
sunt de altfel utilizate in procent de 90% in cele 27 de state membre, isi gasesc
locul in PAC dupa 2013. Aceste programe sunt utile, necesare si trebuie
consolidate. Cele 32 de milioane de euro pe care le vom consacra filierei
apicole sunt o suma infima prin comparatie cu bogatia agricola dependenta
direct de activitatea de polenizare a albinelor , a spus eurodeputata
luxemburgheza Astrid Lulling.



CE A APROBAT PROGRAMUL NATIONAL APICOL PENTRU
PERIOADA 2011-2013

PROGRAM APICOL. Comisia Europeana a aprobat Programul de
imbunatatire a productiei si comercializarii produselor apicole prezentat de
Romania in temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului si de
stabilire a contributiei Uniunii la acest program. Actiunile aprobate in
Programul national apicol pentru perioada 2011-2013 pentru care se acorda
ajutor financiar sunt: tiparirea si multiplicarea Ghidului de bune practici pentru
apicultura si a materialelor informative; achizitia de medicamente, produse
biologice si suplimente nutritive folosite in tratarea varoozei in apicultura
conventionala si in apicultura ecologica, achizitia de matci, roi la pachet, roi pe
faguri si familii de albine pentru refacerea septelului apicol, realizarea si
implementarea Programului National de Management al Resurselor Melifere
(PNMR) de origine silvica si al culturilor entomofile sub aspectul eficientizarii
stuparitului pastoral din Romania, achizitia de stupi in vederea reformarii
stupilor uzati deplasati in pastoral si efectuarea analizelor fizico-chimice ale
mierii care atesta calitatea acesteia.
Actiunile din Programul National Apicol sunt finantate de Comisia Europeana
in proportie de pana la 50% din cheltuielile efectuate de Romania pentru fiecare
actiune accesata, excluzand TVA. Contributiile aprobate sunt: pentru anul 2011
(3.473.395 euro-contributie comunitara si 14.701.144 lei - contributie
nationala), pentru anul 2012 (3.462.218 euro - contributie comunitara si
14.653.837 lei - contributie nationala) si pentru anul 2013 (3.446.343 euro -
contributie comunitara si 14.586.646 lei - contributie nationala).
Contributia Uniunii Europene la Programul de imbunatatire a productiei si
comercializarii produselor apicole este aprobata prin Decizia Comisiei din
14.09.2010, iar cursul euro este stabilit de Banca Central Europeana la data de
3


P
a
g
e
3

29.12.2009 la valoarea de 4,2325 lei, conform art.11 al Regulamentului (CE) nr
1913/2006 al Comisiei privind normele de aplicare a regimului agromonetar
pentru moneda euro in sectorul agricol si modificarea unor regulamente.
Beneficiarii Programului national apicol sunt apicultori, persoane fizice sau
juridice, persoane fizice autorizate organizate in asociatii de crescatori de
albine, federatii, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producatori
recunoscute, conform legislatiei in vigoare. Pentru implementarea actiunilor
prevazute in Programul national apicol pentru perioada 2011 - 2013, Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va elabora o hotarare de Guvern, pana la
finalul acestui an.

PIATA agricola


PI ATA agricola nr. 57 (13 - 26 aprilie)
MIEREA AFECTATA DE HIBRIZII DE FLOAREA-SOARELUI

COVASNA. Apicultorii covasneni sustin ca numarul consumatorilor de miere
este in crestere si pun acest lucru atat pe seama tendintei mondiale de
reintoarcere la natura, cat si pe seama crizei economice. Presedintele
Asociatiei Crescatorilor de Albine din Covasna, Kovacs Jozsef, a declarat ca in
timp ce zaharul s-a tot scumpit, pretul mierii a ramas aproape neschimbat de
cinci ani, iar acesta a fost un motiv suficient pentru ca multi sa opteze pentru
produsele apicole. In judet, kilogramul de miere costa in medie 12 lei, mai
ieftina fiind cea poliflora si mai scumpa cea din flori de tei sau salcam.
Apicultorii covasneni cred ca recolta din acest an nu va fi foarte bogata, pentru
ca anul trecut a fost secetos, fapt ce a afectat padurile de salcami. In plus, nici
floarea soarelui nu mai este ce era candva. Avem emotii pentru ca sunt
foarte multi hibrizi la floarea-soarelui, care nu mai au nectar si se
autopolenizeaza , a precizat Kovacs. Potrivit acestuia, afacerile cu miere nu
au fost rentabile in ultimii ani, foarte multi crescatori de albine renuntand la
stuparit. In judetul Covasna, numarul acestora s-a injumatatit, iar cei
aproximativ 50 de apicultori inscrisi in asociatie mai detin doar aproximativ
7.500 de familii de albine.


PI ATA agricola nr. 56 (30 martie - 12 aprilie)
LINIE DE AMBALARE A MIERII IN CLUJ
4


P
a
g
e
4


PROIECT. Judetul Cluj se afla printre primele din tara in privinta cererilor de
finantare europeana a proiectelor din domeniul agricol, a declarat directorul
executiv adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj,
Lorinczi Zoltan. In acest an au fost depuse 148 de proiecte pe Masura 141 -
Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta, prin care se acorda fonduri
nerambursabile. Cele mai multe cereri de fonduri comunitare pe baza Masurii
141 au fost formulate de apicultori. La ora actuala, se poarta discutii pentru o
asociere intr-un un grup mai mare de apicultori, cu o linie de procesare si
ambalare a mierii. De asemenea, prin accesarea fondurilor comunitare,
apicultorii clujeni urmaresc sa obtina capitalul financiar necesar pentru ca, in
urma unor investitii in dezvoltarea stupinelor, sa se apropie de performantele
economice ale omologilor din vestul Uniunii Europene (Spania, Franta, Italia),
unde numarul de stupi pentru o stupina profesionista este de aproximativ trei ori
mai mare decat media din Romania.


PI ATA agricola nr. 54 (23 februarie - 15 martie 2009)
APICULTORII ACUZA MAFIA FORMATA DIN FIRMELE CAPUSA

CARAS-SEVERIN. Apicultorii din judetul Caras-Severin sunt nemultumiti
pentru ca nu au puncte de desfacere a mierii, fapt de care profita firmele
capusa , care cumpara mierea diect de la producatori si o revand cu un
pret de doua ori mai mare. Pentru a gasi o rezolvare a acestei probleme si
pentru a dezbate posibilitatile de dezvoltare prin proiecte implementate cu
ajutorul fondurilor europene, membrii Asociatiei Judetene a Crescatorilor de
Albine s-au intalnit la Resita. Bilantul pe anul trecut arata ca Asociatia
Crescatorilor de Albine din Caras-Severin, care este a doua ca marime din tara,
avand 650 de membri, a colectat peste 100 de tone de miere, in conditiile in
care anul a fost calamitat . Cei mai multi dintre apicultorii caraseni sunt
nemultumiti de pretul mic al acestui produs cu calitati deosebite, de lipsa
medicamentelor pentru albine si a manualelor din domeniu, dar si de faptul ca
nu exista puncte de desfacere, ceea ce duce la aparitia intermediarilor, adica a
firmelor capusa .


PI ATA agricola nr. 47 (22 septembrie 12 octombrie 2008)
EXPORT ECOLOGIC IN CRESTERE
5


P
a
g
e
5

* Peste 60% din mierea ecologica romaneasca merge la export

EXPORT. Cantitatea produselor ecologice romanesti exportate va creste cu
peste 20% in acest an, principalele produse care pleaca la export fiind cerealele,
mierea si branzeturile, a declarat Teodora Aldescu, consilier pentru agricultura
ecologica in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). Anul
acesta, exporturile vor creste cu peste 20%, avand in vedere ca anul trecut
exporturile s-au ridicat la 60 de milioane de euro , a explicat Aldescu.
Reprezentantul Ministerului a precizat ca suprafata cultivata cu culturi
ecologice va creste pana la 200.000 de hectare comparativ cu 190.000 de
hectare in 2007. Principalele produse exportate sunt furajele, urmate de cereale,
oleaginoase, miere (peste 60% din mierea ecologica merge la export), si
produse procesate din lapte. In ultima vreme am inceput sa exportam si
plante tehnice, iar unii procesatori de carne incep in forta activitatea , a mai
explicat Aldescu. La ora actuala, consumul de produse ecologice in Romania
este de circa 2% din consumul total de produse alimentare, in timp ce in
Germania acesta depaseste 10%. Produsele ecologice sunt insa cu 20 pana la
40% mai scumpe decat cele conventionale. In 2007, la MADR au fost
inregistrati 3.834 de operatori in agricultura ecologica, fata de 3.409 in 2006,
iar pentru 2008 numarul acestora va depasi 4.000. La ora actuala, sigla
ae care certifica faptul ca produsele sunt ecologice este utilizata de 64
de operatori. Incepand cu 1 ianuarie 2009, sigla europeana a produselor
ecologice va fi obligatorie si in Romania, in timp ce sigla nationala ramane
optionala.


PIATA agricola nr. 47 (22 septembrie 12 octombrie 2008)
PRODUCTIILE APICOLE - SUB MEDIA ULTIMILOR 20 DE ANI
* In 2007 si 2008 s-au inregistrat cele mai slabe productii de miere

Romania a obtinut in 2007 si 2008 cele mai slabe productii de miere din
ultimii 20 de ani din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, a anuntat
presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACAR), Eugen
Zorici. Intr-un an normal, productia de miere se situeaza intre 15.000-
20.000 de tone, dar pentru 2008 nu cred ca vom depasi 10.000 de tone de miere,
desi estimarile Institutului National de Statistica (INS) si ale Ministerului
Agriculturii sunt intotdeauna mult mai ridicate , a spus Zorici. Acesta a
precizat ca principala nemultumire a apicultorilor se leaga de pretul mic de
valorificare pe piata externa si de consumul redus de miere al romanilor.
6


P
a
g
e
6

Romania obtine, de regula, productii mari de miere, dar valorifica foarte
putin pe piata interna. Daca in tarile nordice se consuma doua kilograme pe
locuitor pe an, la noi limita este de 10 ori mai mica, de numai 150-200 de
grame de miere , a completat presedintele ACAR. Desi mierea romaneasca
este foarte apreciata pe piata externa, pretul de valorificare este mic si mai mult
de 70% din productie pleaca la export. Anul trecut, cantitatea de miere produsa
in tara nu a depasit 11.000 de tone, aceasta fiind la jumatate fata de statisticile
Ministerului, care a anuntat 21.000 de tone si sunt sub datele prezentate de
Institutul National de Statistica - 16.000 de tone.
Productii apicole
Potrivit Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania, in 2008 cel mai mult
a fost compromisa productia de miere de tei si salcam intrucat o mare parte din
zonele preferate de apicultori din Oltenia (regiune din sud), Dobrogea (sud-est)
si Muntenia (sud) au fost calamitate. In 2007, apicultorii au exportat doar 6.500
kg in tarile UE, la un pret mediu de 1,9 euro/kg. In ultimii ani, consumul anual
de miere de albine in Romania a inregistrat o crestere semnificativa, iar prin
introducerea mierii in scoli s-ar putea educa noua generatie in privinta
beneficiilor consumului de miere.


PIATA agricola nr. 47 (22 septembrie 12 octombrie 2008)
EVENIMENT
Targ de miere

In perioada 12-14 septembrie, a avut loc primul Targ de miere al Bucurestilor.
Evenimentul a reunit peste 70 de firme romanesti si straine din tari precum
Ungaria, Bulgaria, Serbia, Turcia, Italia, Grecia. Vizitatorii au putut gasi cele
mai diverse sortimente de miere romaneasca si straina, dar si alte produse
apicole sau produse cosmetice pe baza de miere. Numarul total de familii de
albine din Romania depaseste un milion. Cele mai multe familii de albine se
regasesc in Valcea, Mures, Arad si Bihor.


PI ATA agricola nr. 46 ( 8 - 21 septembrie 2008)
SECRETUL HORINCII STUPARILOR DIN CERNESTI
* Bautura traditionala unicat: horinca de pere indulcita cu miere

7


P
a
g
e
7

La Pradiste - dupa blocuri , acolo-si pastoresc albinele apicultorii din
comuna Cernesti (jud. Maramures), atunci cand timpul sau lipsa banilor nu le
permit sa mearga la granita de salcami , in satul Horea (comuna Sanislau
- jud. Satu Mare), chiar la granita cu Ungaria. Se spune ca cernestenii nu s-au
decis inca daca sunt mai pasionati de producerea mierii sau de a horincii, de
aceea in zona se produce o bautura traditionala unicat: horinca de pere indulcita
cu miere. 55 de grade dulci, dublu distilat la care se foloseste un anumit tip de
fructe, numit de localnici pere puturoase . La cea de-a 10-a editie a
Festivalului apicultorilor, presedintele Asociatiei Stuparul din Cernesti,
profesorul Damian Barbos, stupar din 74 , dupa cum se recomanda,
abia a adunat la manifestare un sfert dintre apicultorii localnici. In comuna
avem vreo 40 de stupari, dar or venit doar vreo 10. Oamenii sunt din satele
Cernesti, Ciocotis, Fanate si Plopis , a explicat Barbos din fata unui stup
arhaic din lut, transformat in decoratiune. Numarul redus de cumparatori i-a
determinat pe putinii apicultorii cernesteni prezenti la o manifestare ce se
anunta pompoasa sa explice cu amaraciune de ce randurile lor se subtiaza pe zi
ce trece: O ramas numa pasiunea, pentru ca dupa ce o produci, n-ai la
cine sa vinzi mierea .
Secretul puturos
Profesorul Nicolai Pomohaci de la Universitatea de Stiinte Agronomice si
Medicina Veterinara din Bucuresti a explicat pentru Piata agricola ca
perele puturoase se recolteaza dintr-o populatie locala de arbori extrem
de inalti, de 25-30 de metri. Din cauza inaltimii arborelui si a productiei
impresionante de fructe, localnicii nu recolteaza perele, ci asteapta ca acestea sa
ajunga la supramaturare si sa cada singure , a mentionat Pomohaci.
Cernestenii explica denumirea fructului prin faptul ca atunci cand cad din
copac, perele produc un zgomot similar cu al unui... excrement de bovina.

Catalin Vischi


PI ATA agricola nr. 46 ( 8 - 21 septembrie 2008)
PRET
Delicatesele apicultorilor

Pentru ca inceputul anului a fost productiv pentru apicultorii maramureseni
(Cei care au fost in pastoral au facut 30 de kilograme de miere pe familia de
albine, a explicat Damian Barbos, presedintele Asociatiei Stuparul),
acestia si-au scos la vanzare produsele. S-au remarcat delicatesele Fagure
8


P
a
g
e
8

ingrosat cu miere capacita si Miere de primavara cristalizata.
Mierea se vinde cu preturi cuprinse intre 16 lei/kilogram (cea de tei, lucerna,
poliflora, melifera etc.) si 18 lei/kilogram (cea de salcam).


PI ATA agricola nr. 46 ( 8 - 21 septembrie 2008)
PRODUCTIA APICOLA, LA EXPORT

HUNEDOARA. In acest an, apicultorii hunedoreni ar putea sa-si valorifice
toata productia de miere la export. Mierea romaneasca este foarte ceruta la
export, in special de comerciantii din Germania si Franta. Strainii apreciaza
faptul ca mierea produsa de noi are o vascozitate mare, un buchet si un gust
deosebite. Trebuie doar sa producem o miere de calitate, pentru ca o putem
vinde la un pret bun , a declarat presedintele Asociatiei Crescatorilor de
Albine (ACA) Hunedoara, Iosif Korb. Preturile oferite de importatori pentru un
kilogram de miere sunt de 8-9 lei pentru cea obtinuta din florile de salcam si de
6-7 lei pentru mierea poliflora. Mierea din acest an este superioara calitativ
celei obtinute in alti ani, dar productia estimata va fi mai mica cu 30% fata de
2007, din cauza ingheturilor tarzii aparute in primavara. Estimam ca in
acest an vom obtine aproximativ 300 de tone de miere de albine. Am avut
probleme cu recoltatul la mierea de salcam, iar la mierea din flori de tei
productia obtinuta este la jumatate din ceea ce s-a realizat anul trecut , a
precizat presedintele ACA. In judetul Hunedoara exista 30.000 de familii de
albine care sunt ingrijite de aproape 1.000 de apicultori, dintre care 20 au
atestate de producatori ecologici.


PI ATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
PROGRAMUL NATIONAL APICOL, NEPOTRIVIT PENTRU
APICULTORI

ACTUALITATE. Birocratia scade apetitul romanilor pentru apicultura. Din
cererile de finantare depuse reiese ca apicultorii nu au fost multumiti tocmai de
Programul National Apicol, care ar trebui sa-i incurajeze! Apicultorii au depus
66 de cereri de plata, in valoare totala de numai 2,5 milioane de lei, din
fondurile alocate prin Programul National Apicol, desi sectorul beneficia in
2008 de fonduri europene si nationale de aproape 4 milioane de euro. Potrivit
9


P
a
g
e
9

datelor furnizate de Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA),
ajutorul financiar national in 2008 pentru sectorul apicol se ridica la 6,7
milioane de lei, iar cel comunitar la 1,98 de milioane de euro, sumele fiind
prevazute pentru finantarea Programului National Apicol. Nemultumiri.
Apicultorii interesati de obtinerea acestor fonduri au fost nemultumiti de
termenele de depunere a cererilor. Acestia au declarat ca nu reusit sa depuna
mai multe cereri de plata din cauza termenului maxim stabilit la 1 august, desi
anul apicol in UE se termina la 1 septembrie, dar si din cauza birocratiei
functionarilor la nivel local. Nu am reusit sa depunem mai multe cereri de
plata, pentru ca ordinul a aparut abia in luna iunie, iar termenul pana cand se
puteau depune aceste cereri la APIA expira la 1 august. De asemenea, birocratia
functionarilor APIA la nivel local sau a celor din directiile agricole i-a
determinat pe multi apicultori sa renunte la aceste fonduri , a declarat pentru
Agerpres Petre Moraru, vicepresedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din
Romania (ACAR). Documentatia ceruta este foarte stufoasa si, desi s-a cerut
simplificarea ei, nu s-a luat nicio decizie. Suntem nemultumiti si in cazul
subventiilor pe care le primim de la Ministerul Agriculturii, de 20 de lei pe
familia de albine, pentru ca acestea sunt acordate numai daca apicultorul preda
10 kilograme de miere pentru procesare. Nu e corect, atata timp cat orice alte
subventii din sectorul zootehnic se acorda fara o astfel de conditionare , a
mai spus Moraru. Masuri. Pentru prima masura cuprinsa in Planul National de
Apicultura, achizitionarea de medicamente pentru combaterea varoozei, au fost
alocate din fonduri europene peste 690.000 de euro, iar pentru cea de-a doua
masura, refacerea septelului apicol, sumele s-au ridicat la aproape 1,3 milioane
de euro. Potrivit APIA, pentru prima masura au fost solicitate plati de 1,09
milioane de lei, iar pentru cea de-a doua de 1,4 milioane de lei, analiza
dosarelor si plata catre apicultori urmand sa fie finalizata pana la 15 octombrie.
Aceste fonduri se acorda doar o data pe an, pe baza unui proiect depus la APIA
de catre asociatiile de apicultori.
Beneficiarii
Beneficiarii ajutorului financiar acordat prin intermediul Programului National
Apicol au putut fi apicultorii (persoane fizice, persoane fizice autorizate sau
juridice) organizati in asociatii de crescatori de albine, uniuni apicole,
cooperative sau grupuri de producatori constituite conform legislatiei in
vigoare. De acest ajutor au putut beneficia si apicultorii autorizati ca
producatori ecologici sau care sunt in perioada de conversie si folosesc numai
metode ecologice pentru combaterea varoozei. Finantarea va fi derulata prin
APIA.
Grigore Tamaian, Asociatia Crescatorilor de Albine Maramures
Trebuie prea multe adeverinte!
Numarul apicultorilor maramureseni interesati de finantari a fost mult mai
10


P
a
g
e
1
0

mic decat anul trecut. Daca in 2007 au fost aproximativ 450 de cereri, anul
acesta am avut in jur de 100 de cereri. E nevoie de prea multe adeverinte, iar
fiecare adeverinta inseamna timp si bani. Chiar daca mergi la Primarie si soliciti
o simpla adeverinta, trebuie sa platesti. Sumele nu sunt atat de consistente incat
sa merite tot acest efort. In Maramures am fi avut nevoie de sprijin pentru
achizitionarea de regine, dar din pacate nu avem de unde sa achizitionam regine
din ecotipul de Maramures , a spus presedintele Asociatiei Crescatorilor de
Albine Maramures, Grigore Tamaian.
Productie calamitata in 2008
Nici conditiile meteo nu au avantajat dezvoltarea apiculturii. Productia de
miere din 2008 nu va depasi 7.000 de tone, din cauza secetei care a afectat cea
mai mare parte a zonelor cu tei si salcam, dar si a costurilor ridicate, a apreciat
vicepresedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACAR).
Daca intr-un an normal avem o productie de 15.000-20.000 de tone de
miere, anul acesta productia va fi mai slaba. Estimez ca va fi intre 30-35% din
aceasta cantitate, adica in jur de 6.000-7.000 de tone, intrucat o mare parte din
zonele preferate de apicultorii din Oltenia, Dobrogea si Muntenia au fost
calamitate , a precizat Petre Moraru, vicepresedintele ACAR. Anul trecut,
cantitatea de miere produsa nu a depasit 11.000 de tone, aceasta fiind la
jumatate fata de statisticile Ministerului Agriculturii care au anuntat 21.000 de
tone si sub datele prezentate de Institutul National de Statistica, 16.000 de tone.
In 2007, apicultorii au inregistrat una dintre cele mai reduse productii de miere
din ultimii sase ani, reusind sa exporte doar 6.500 kg in tarile UE, la un pret
mediu de 1,9 euro/kg. In prezent, pretul mierii la export este de 1,3 euro/kg, iar
pe piata interna intre 5 si 7 lei/kg.
In Maramures, doua cereri
* Directorul APIA Maramures, Florin Urs
La nivelul judetului Maramures exista doua cereri, una depusa de
Asociatia Crescatorilor de Albine din Sighetu Marmatiei Sigmar si cealalta
depusa de Asociatia Crescatorilor de Albine din Baia Mare. Cererile sunt in
valoarea de 20.700 de lei, respectiv 50.000 de lei si reprezinta solicitarile pentru
114 crescatori de albine din Asociatia din Baia Mare si 61 din Sighetu
Marmatiei. Este adevarat ca nu au fost foarte incantati de aceste cereri. Nu era
un dosar imposibil de facut, dar nici sumele nu sunt foarte atractive , a spus
Florin Urs, directorul APIA Maramures.

Maria GROZA


PI ATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
11


P
a
g
e
1
1

DE CE S-A INTERVENIT PE PIATA GRAULUI

Guvernul a decis majorarea plafonului rezervelor de grau de panificatie n
limita a 400.000 de tone, prin achizitionarea de pe piata libera, a aratat primul-
ministru Calin Popescu-Tariceanu, potrivit unui comunicat trimis de Guvern.
Seful Executivului a subliniat ca aceasta masura a fost luata avand n vedere
frecventa interventiilor de urgenta din partea statului pentru a asigura resursele
necesare populatiei, dar si pentru a face fata crizei de pe piata mondiala, care ar
putea afecta inclusiv Romania. Anul trecut am avut un an foarte secetos,
care ne-a creat probleme n asigurarea resurselor de grau pentru consumul
intern. Anul acesta este un an bun, dar anul viitor se prevede a fi un an
secetos , a declarat Tariceanu. Pentru 2008 se asteapta ca recolta de grau sa
depaseasca sapte milioane de tone, dublu fata de anul trecut, cand Romania a
avut cele mai scazute productii vegetale din ultimul secol din cauza secetei.
Anul trecut, a fost nsamantata cu grau o suprafata de 1,9 milioane de
hectare, productia medie la hectar fiind de numai 1.658 kg, iar productia totala
de numai trei milioane de tone. Recolta de grau din 2006 a depasit 5,56 de
milioane de tone. Pretul graului pe piata interna este, n prezent, cu circa
40% mai mic decat cel de pe bursele europene, unde cotatia se ridica la 200
euro/tona, potrivit Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania
(LAPAR). Pentru anul 2008, reprezentantii producatorilor agricoli din Romania
se asteapta la o recolta nationala de grau mult mai buna decat n 2007,
productia medie fiind de circa 3.000 de kilograme la hectar.
n UE, crestere de 4,8% la graul comun
Comisia Europeana (CE) anticipeaza o recolta de cereale peste medie.
Multumita vremii favorabile si cresterii suprafetelor cultivate exploatate, recolta
totala de cereale n Uniunea Europeana ar urma sa se situeze anul acesta la
circa 301 milioane de tone, cu 43 de milioane de tone mai mult decat n
2007, o crestere de 16% fata de anul trecut si de 9% fata de media de productie
pe ultimii cinci ani. Previziunile prezentate de CE au la baza o analiza
actualizata, efectuata de catre serviciul stiintific intern al CE, Centrul Comun de
Cercetare, cu ajutorul unui sistem avansat de estimare a productiei agricole.
Conform prognozei, randamentul culturilor de cereale n UE va fi de 5 tone
la hectar, mai mare decat cel de anul trecut si decat media din ultimii cinci ani.
Se estimeaza ca suprafata totala cultivata cu cereale n UE a fost anul acesta
cu 5% mai mare decat n 2007, ca urmare a unui coeficient de 0% de
scoatere a terenurilor din productia. n ce priveste rezultatele pe culturi,
comparand datele comunicate la 5 august 2008 cu cele nregistrate n
ultimii cinci ani, se evidentiaza o crestere 4,8% la graul comun si de 12,8% la
12


P
a
g
e
1
2

graul dur.
Interventii pe piata graului
Pretul graului pe piata interna este, n prezent, cu circa 40% mai mic decat
cel de pe bursele europene, unde cotatia se ridica la 200 de euro/tona, au
anuntat reprezentantii Ligii producatorilor agricoli. ntrucat pretul de
cumparare si depozitare a cerealelor este atat de scazut, presedintele Traian
Basescu a solicitat ministrilor de Finante si de Interne sa achizitioneze pentru
rezerva de stat recolta micilor producatori.


PI ATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
RISCURILE CULTURII DE RAPITA DE TOAMNA

Cultura rapitei de toamna a ajuns sa fie considerata n Romania una dintre
principalele culturi agricole, fiind agreata de un numar tot mai mare de fermieri.
Se poate observa o crestere continua a suprafetelor, care se datoreaza existentei
la nivel european a unei piete asigurate pentru desfacerea productiei, dar si
pretului mare cu care se valorifica. Ceea ce nu se cunoaste n suficienta
masura sunt factorii limitativi de care depinde realizarea unei productii
performante. Pe acestia din urma am dori sa i scoatem n evidenta si sa
facem cunoscute cateva din masurile de evitare sau corectarea a efectelor
nedorite.
1. Pregatirea deficitara a terenului (cu resturi vegetale, bolovani si cu multe
denivelari) determina o rasarire neuniforma a plantelor, cu un numar de plante
mai mic pe unitatea de suprafata. De cele mai multe ori, terenul se lucreaza
nainte de semanat cu cateva zile si n conditii nu tocmai bune de
umiditate. Normal ar fi ca atunci cand avem n plan semanatul acestei culturi
sa ncepem aratul terenului imediat dupa recoltarea culturii precedente, iar
precipitatiile cazute pana n perioada semanatului sa ne permita pregatirea
unui pat vegetativ adecvat. De asemenea, utilizarea la semanat a hibrizilor cu
posibilitati de lastarire puternica poate reprezenta o solutie de compensare a
golurilor. Pregatirea terenului pentru semanat reprezinta principalul element
cheie al realizarii culturii de rapita.
2. Semanatul n afara epocii optime reprezinta un factor ridicat de risc
pentru cultura, deoarece creeaza posibilitatea ca plantele sa emita tulpini
florifere nca din toamna, ceea ce determina o sensibilitate sporita la ger.
Cand suntem n aceasta situatie, aplicarea regulatorilor de crestere reprezinta
solutia ideala pentru salvarea culturii. Semanatul tardiv (atunci cand se
depaseste cu 3 - 4 saptamani epoca optima) face ca plantulele sa intre n
13


P
a
g
e
1
3

iarna n stadiul de 3 - 4 frunze, fapt care reprezinta un risc ridicat de
calamitare a culturii. La stabilirea epocii optime de semanat trebuie tinut cont
de faptul ca plantele de rapita trebuie sa acumuleze pana la intrarea n iarna o
suma a temperaturilor utile nte 400 si 450 de grade Celsius (?TU > 6 grade
Celsius ). n conditiile n care totusi se seamana n afara epocii optime,
se recomanda utilizarea numai de samanta hibrida, deoarece plantulele sunt mai
rezistente la temperaturi scazute, au o crestere mai rapida si o nradacinare
mai puternica.
3. Seceta din toamna reprezinta un alt factor de risc, dar mult mai greu
controlabil. Seceta care se instaleaza n unele toamne poate determina o
rasarire tardiva a culturii. n acest caz, controlul poate fi asigurat numai prin
amplasarea culturii pe terenuri cu posibilitati de irigare sau cu aport freatic.
4. Atacul de Athalia rosae (Viespea rapitei) manifestat n unele toamne
poate determina pagube importante culturilor de rapita. Larvele rod frunzele
plantelor, ramanand numai nervurile, iar pagubele sunt foarte mari. Asigurarea
culturilor mpotriva intemperiilor este foarte utila cultivatorilor de rapita.

Dr. Ing. Mihai Miritescu,
Director de Produs Seminte RUSTICA
Summit Agro Romania


PI ATA agricola nr. 43 (28 iulie - 11 august 2008)
APICULTORII, NEINTERESATI DE SUBVENTII
* Maramuresenii au depus cu 50% mai putine cereri decat in 2007

Apicultorii maramureseni nu sunt interesati de sprijinul financiar acordat prin
intermediul Programului National Apicol. Grigore Tamaian, presedintele
Asociatiei Crescatorilor de Albine Maramures, a declarat ca la nivelul asociatiei
numarul celor interesati de sprijinul financiar este mai mic cu peste 50% fata de
cererile inregistratre anul trecut. Termenul limita de depunere a cererii la sediul
sucursalelor judetene ale APIA este 1 august. Apicultorii mai au putin timp la
dispozitie pentru depunerea cererii de plata pentru actiunile realizate in anul
2008, prevazute in Programul National Apicol, termenul limita fiind 1 august
2008. Beneficiarii ajutorului financiar sunt apicultorii (persoane fizice sau
juridice) organizati in asociatii de crescatori de albine, uniuni apicole,
cooperative sau grupuri de producatori constituite conform legislatiei in
vigoare. Actiunile pentru care se acorda sprijin financiar sunt lupta contra
varoozei, respectiv refacerea septelului apicol, prin achizita de matci provenite
14


P
a
g
e
1
4

din ferme de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri si familii de albine.
Ajutorul financiar are in vedere si finantarea medicamentelor pentru
combaterea varoozei, respectiv reducerea costurilor tratamentelor. De
asemenea, ajutorul se acorda si pentru apicultorii autorizati ca producatori
ecologici sau care sunt in perioada de conversie si folosesc numai metode
ecologice pentru combaterea varoozei.
Prea multa birocratie!
Numarul celor interesati a fost mult mai mic decat anul trecut. Daca in
2007 au fost aproximativ 450 de cereri, anul acesta doar 150 de apicultori si-au
manifestat interesul de a depune cereri. Problema o constituie birocratia de care
se loveste apicultorul atunci cand trebuie sa-si realizeze dosarul. E nevoie de
prea multe adeverinte, iar fiecare adeverinta inseamna timp si bani , spus
Grigore Tamaian, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine Maramures.


PI ATA agricola nr. 41 ( 23 iunie - 13 iulie)
UE INTERZICE MIEREA MOLDOVENEASCA

MOLDOVA. Mierea moldoveneasca a fost interzisa pe piata comunitara.
Expertii Uniunii Europene au stabilit ca mierea, unul dintre putinele produse
alimentare pe care Republica Moldova le exporta in UE, contine reziduuri de
antibiotice provenite in urma unor tratamente aplicate albinelor. Seful Directiei
Sanitar-Veterinare din cadrul Ministerului Agriculturii din Moldova, Vsevolod
Stamati, a explicat prezenta antibioticelor in miere printr-un nefericit concurs
de circumstante: seceta extrema din anul 2007, combinata cu o traditie depasita
de tratare a albinelor. In anul care a trecut, albina nu si-a putut acumula
substantele de care avea nevoie pentru a rezista in perioada de iarna si
bineinteles ca apicultorii, pentru a depasi situatia, au inceput sa utilizeze diverse
preparate de genul tetraciclinei, streptomicinei si al altor antibiotice care se
vand liber in farmacii , a indicat Vsevolod Stamati. Presedintele Asociatiei
Apicultorilor Moldoveni, Andrei Zagareanu, a confirmat faptul ca majoritatea
apicultorilor moldoveni continua sa foloseasca preparatele antibiotice pentru a
trata albinele. Zagareanu a declarat ca medicamentele biologice nu sunt
populare in Republica Moldova, iar in plus sunt si scumpe, pentru majoritatea
apicultorilor achizitionarea lor fiind un efort financiar. Interzicerea exportului
de miere catre UE pune insa acum intregul domeniu intr-o situatie extrem de
dificila, deoarece piata Republicii Moldova nu poate consuma mai mult de o
treime din mierea produsa, restul fiind destinat, traditional, exportului.

15


P
a
g
e
1
5


PI ATA agricola nr. 40 (9 iunie - 22 iunie)
PESTE 6 MILIOANE DE LEI PENTRU APICULTURA
* Pana in 1 august, apicultorii trebuie sa-si depuna cererile de finantare

S-a aprobat Programul National Apicol. Apicultorii organizati in asociatii de
crescatori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producatori vor
putea beneficia in 2008 de sprijin financiar de la bugetul de stat si de la Fondul
European de Garantare Agricola (FEGA) pentru activitati de obtinere a unor
produse apicole mai bune, de profilaxie si combaterea varoozei si de repopulare
a septelului apicol. Masurile sunt incluse in Programul National pentru perioada
2008-2009. Programul National Apicol a fost elaborat impreuna cu
reprezentantii organizatiilor profesionale apicole legal constituite si contine
tipurile de activitati care vor fi finantate si conditiile de acordare a sumelor.
Printre actiunile care pot fi finantate in cadrul programului se numara lupta
contra varoozei, rationalizarea transhumantei, masuri de asistenta pentru
repopularea septelului apicol comunitar, masuri de asistenta pentru
laboratoarele de analiza a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii sau fonduri
pentru acordarea de asistenta tehnica pentru apicultori si grupuri de apicultori.
Pentru 2008, valoarea sprijinului financiar alocat de la bugetul de stat este de
6.717.150 de lei. Comisia Europeana participa la finantarea acestor masuri cu
pana la 50% din cheltuielile efectuate de Romania pentru fiecare actiune
accesata, excluzand TVA-ul.
Metodologia finantarii. Beneficiarii Programului National Apicol solicita
anual ajutorul financiar prin intermediul formei asociative din care fac parte.
Pentru actiunile realizate in cursul anului 2008, termenul limita de depunere a
cererilor de finantare si a documentelor anexe este de 1 august 2008. Dupa
finalizarea procesului de inregistrare si verificare a cererilor depuse de formele
asociative legal constituite, centrele judetene ale Agentiei de Plati si Interventie
pentru Agricultura intocmesc si transmit catre Agentie centralizatorul cu
solicitarile ajutorului financiar pentru fiecare actiune in parte.


PI ATA agricola nr. 40 (9 iunie - 22 iunie)
OBIECTIVE PRIORITARE

Strategia de dezvoltare a sectorului apicol din Romania are ca obiective
prioritare cresterea numarului de familii de albine, imbunatatirea calitatii
16


P
a
g
e
1
6

materialului genetic, precum si imbunatatirea calitatii productiilor apicole cu
impact pentru consumul intern si disponibilizari pentru export. Aceasta
strategie este inclusa in cadrul Programului National Apicol. Conform
Regulamentului Consiliului Uniunii Europene, fiecare stat membru isi
stabileaste un program national apicol pe o perioada de trei ani.


PI ATA agricola nr. 38 (12 25 mai 2008)
POLUAREA LE IMPIEDICA PE ALBINE SA GASEASCA FLORILE

APICULTURA. Poluarea submineaza abilitatea albinelor si a altor insecte de
a gasi florile cu ajutorul mirosului, punand astfel in pericol procesul esential al
polenizarii, conform unui nou studiu publicat de un grup de cercetatori
americani. Descoperirea oamenilor de stiinta de la Universitatea din Virginia,
SUA, ar putea ajuta la dezlegarea misterului care inconjoara actuala criza a
polenizarii ce afecteaza o varietate extinsa de culturi. Cercetatorii incearca sa
determine cauzele pentru care populatia de albine si bondari se afla intr-o
scadere dramatica in SUA si alte tari ale lumii, iar noul studiu indica faptul ca
emisiile toxice de la centralele electrice si automobile joaca un rol important in
disparitia insectelor. Autorii studiului au folosit un model matematic pentru a
determina felul in care parfumul florilor calatoreste cu vantul si cat de repede
poate fi distrus de poluantii cu care intra in contact. In urma calculelor, s-a
ajuns la concluzia ca inainte de secolul al XIX-lea mirosul florilor putea
calatori intre 1 km si 1,2 km. Astazi, insa, in regiunile intens poluate, parfumul
floral nu mai poate fi simtit de insecte decat de la cel mult 300 de metri. De
aici avem toate aceste probleme. In plus, impactul poluarii asupra activitatii de
polenizare este mult mai pronuntat in timpul verii , a declarat unul dintre
autorii studiului. Acest fenomen declanseaza un ciclu nefast in care insectele
polenizatoare intampina probleme in gasirea hranei, motiv pentru care populatia
lor intra in declin. In acelasi timp, procesul de polenizare este incetinit,
impiedicand plantele cu flori, printre care multe dintre cele care produc fructe si
legume, sa prolifereze.


PI ATA agricola nr. 36 (14 27 aprilie)
S-A LANSAT PROGRAMUL NATIONAL APICOL
* Apicultorii romani primesc fonduri de 4 milioane de euro

17


P
a
g
e
1
7

APICOL. Apicultorii din Romania au posibilitatea sa acceseze minimum 2
milioane de euro anual prin Programul National Apicol. La aceasta suma, se
adauga alte 2 milioane de euro acordate de la bugetul de stat. Programul
National Apicol a fost elaborat pentru perioada 2008-2010 si a fost aprobat de
Uniunea Europeana, iar sumele alocate prin intermediul acestui program
reprezinta 50% din cheltuielile pe care apicultorii le vor efectua. Conform legii
care reglementeaza Programul National Apicol, potentialii beneficiari trebuie sa
depuna solicitarea de fonduri prin intermediul structurilor asociative din care
fac parte. Cererea trebuie sa fie insotita de o serie de documente justificative
printre care se numara si o declaratie pe propria raspundere ca nu au mai
solicitat fonduri din Programul National Apicol printr-o alta structura
asociativa. Pentru actiunile realizate in anul 2008, documentatia aferenta
solicitarilor de finantari trebuie depusa la sediul sucursalelor judetene ale
Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura pana la data de 1 august 2008.
Pentru a putea beneficia de prevederile Programului National Apicol,
apicultorii romani trebuie sa aiba pregatire in domeniul apicol care sa fie
recunoscuta prin atestat, certificat sau diploma. Potrivit statisticilor Ministerului
Agriculturii, in Romania exista 37.000 de apicultori, dintre care aproximativ
35.000 fac parte dintr-o forma asociativa. Grigore Tamaian: Calificarea nu
ar fi o problema Apicultorii din Maramures sunt mai rezervati in
atragerea de fonduri. Sunt de parere ca fondurile europene nu sunt pentru ei si
ca banii cheltuiti pentru realizarea proiectelor sunt bani pierduti. Calificarea nu
ar fi o problema, intrucat majoritatea apicultorilor sunt absolventi ai unui curs
de calificare realizat prin intermediul Oficiului Judetean de Consultanta
Agricola Maramures. - Grigore Tamaian, presedintele Asociatiei
Crescatorilor de Albine Maramures

Mihaela MIHALEA


PIATA agricola nr. 33 ( 25 februarie 10 martie)
CAUZA SCADERII EFECTIVELOR DE ALBINE
* Din cauza intarzierii subventiilor, in Salaj efectivele apicole au scazut cu
30%

SALAJ. Efectivul de albine din Salaj a scazut cu cel putin 30% in aceasta
iarna, a declarat presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA) Salaj,
Radu Malan. Din cauza ca apicultorii din Salaj nu si-au primit la timp
subventiile pentru medicamente si pentru mierea predata pe ultimele cinci luni,
efectivul de albine din judet a scazut cu 30%, desi procentul s-ar putea dovedi
18


P
a
g
e
1
8

mult mai mare in luna martie, atunci cand se va realiza o statistica oficiala.
Malan a declarat ca familiile de albine au intrat in iarna intr-o stare biologica
mult slabita, depopularile masive fiind o consecinta atat a acestui fapt, cat si a
faptului ca toamna s-a terminat mult prea repede. Albinele au intrat in iarna
slabite, iar parazitul Varoa, impreuna cu paduchii si cu viespile au produs
depopulari masive in stupine, apicultorii neavand bani pentru medicamente,
care nu au fost acordati crescatorilor de albine decat in luna februarie 2008
(odata cu subventiile pentru mierea predata). Apicultorii salajeni au avut
probleme si in 2007, un an cu conditii meteorologice extreme, cand albinele au
ramas fara sursa de hrana. Ca urmare, Salajul - cel mai mare producator de
polen din tara in ultimii 30 de ani si judetul cu cei mai multi apicultori
profesionisti, a avut, anul trecut, o productie de miere de doar 20-30% fata de
anii anteriori. Drama apicultorilor: pretul polenului Presedintele ACA Salaj,
Radu Malan, gaseste scuze autoritatilor, fiind multumit ca, pana la urma, si-a
primit banii. El crede ca stangacia a fost cauzata de faptul ca 2007 a fost primul
an in care s-au subventionat medicamentele pentru Varoza (Sper ca anul
acesta lucrurile sa evolueze mai bine, deoarece avem o oarecare experienta ,
a estimat Malan). Problema este acum ca polenul nu poate fi vandut, apicultorii
tinandu-l pe stoc. Pretul de achizitie al polenului a scazut din vara, de la 16-
17 lei pe kilogram, la 12-13 lei pe kilogram acum. Si nici asa nu-l putem
vinde , a mai afirmat Malan.


Corina Stirb


PIATA agricola nr. 33 ( 25 februarie 10 martie)
EROARE - OBLIGATIVITATE PAGUBOASA

Sectorul european apicol se confrunta cu o problema reala: din cauza faptului
ca UE finanteaza doar asociatiile de producatori, apicultorii individuali isi reduc
productia de miere. In ultimii doi ani a existat posibilitatea elaborarii de
proiecte de finantare doar pentru medicamente impotriva bolilor albinelor si
pentru inmultirea familiilor de albine, programe accesate prin intermediul
asociatiilor de apicultori. In Romania, majoritatea apicultorilor nu sunt inscrisi
insa in vreo forma asociativa.


PI ATA agricola nr. 30 (26 noiembrie - 09 decembrie 2007)
19


P
a
g
e
1
9

SALAJENII DEMASCA MAFIA DIN APICULTURA
* Apicultorii salajeni au reclamat ministrului Agriculturii neregulile din
sistem

Specialistii salajeni acuza ca legislatia romaneasca din domeniul apicol este
facuta pentru avantajarea unui mic grup de posesori de firme si eliminarea de pe
piata a adevaratilor crescatori de albine. I osif Oros, posesorul a 250 de stupi si
presedinte al unei asociatii locale a apicultorilor, a afirmat, n cadrul unei
ntalniri cu ministrul Dacian Ciolos, ca legislatia legata de apicultura
este elaborata gresit si avantajeaza numai afacerile . Alta nemultumire
exprimata de salajean e legata de subventiile pentru tratamentul unor boli ale
albinelor. Sunt foarte multe boli care trebuie tratate la albine, dar subventia
se acorda numai pentru vaaroza. Se mai acorda pentru repopularea stupilor,
ceea ce este gresit, atata timp cat n Romania multi asa-zisi apicultori iau o
gramada de bani de la stat cu ajutorul unor facturi fictive. Propun sa fie
consultati si producatorii, nu numai cativa bucuresteni care-si fac interesele.
Toata legislatia avantajeaza procesatorul, care din produsul meu castiga de trei
ori mai mult , a mai declarat Oros. Cert e ca din cauza unor reguli absurde,
apicultorii romani nu-si pot vinde produsele pe piata comuna, deoarece nu li se
da dreptul, desi produsele lor sunt conforme standardelor UE. Mierea este
tratata de veterinari la fel ca laptele si carnea, desi produsul apicol nu este
infectios, nu contamineaza , a conchis Oros.
Reactia ministrului Ciolos
Cred ca sunt conditii de finantare unice n Uniunea Europeana, nsa
daca spuneti ca nu este asa, ma voi interesa. Va promit ca daca este o decizie la
nivel national, se poate rediscuta si modifica, si o sa vad ce pot sa fac n
acest sens. Daca este o decizie la nivel UE, si acolo se poate discuta, daca avem
sustinerea altor state. Legat de comercializare, trebuie sa clarific relatia dintre
Ministerul Agriculturii si Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara. Trebuie ca,
acolo unde sunt respectate niste conditii minime, sa gasim solutii pentru ca
produsele apicole sa intre pe piata. - Dacian Ciolos, ministrul Agriculturii.


Corina STIRB


PI ATA agricola nr. 30 (26 noiembrie - 09 decembrie 2007)
RECOMANDARE
20


P
a
g
e
2
0

Vatra de iernare

Anotimpul rece determina masuri speciale de protectie a stupilor. Iarna,
stupina trebuie protejata cu garduri de naltime medie, care mpiedica
circulatia periculoasa a curentilor de aer. La randul lor, stupii vor fi asezati pe
vatra de iernare, avand o usoara nclinare (pentru ca apa rezultata din topirea
zapezii sa se scurga usor, sa nu balteasca). Exista trei variante iernare: n aer
liber (recomandata de specialisti), n cojoc si n adapost. Vatra de iernare
trebuie sa asigure si linistea necesara albinelor (daca acestea sunt stresate, se
agita, consuma mai multa miere si se mbolnavesc).


PIATA agricola nr. 27 (8 21 octombrie 2007)
FESTIVALUL INTERNATIONAL MIEREA DE CASTAN
* Ministrul Remes s-a intalnit pentru prima data cu apicultorii
maramureseni

De patru ani, Asociatia Crescatorilor de Albine Maramures organizeaza in
Baia Mare, in cadrul Sarbatorii Castanelor, Festivalul Mierea de
Castan , o manifestare dedicata apiculturii maramuresene. Editia de anul
acesta a punctat si prezenta Ministrului Agriculturii, Decebal Traian Remes.
Aceasta sarbatoare este prima manifestare apicola la care participa un ministru
al Agriculturii in exercitiu. La festival a participat si o delegatie din Ungaria.
APICULTURA. La sfarsitul lunii septembrie, Asociatia Crescatorilor de
Albine Maramures a organizat in Baia Mare a patra editie a festivalului
Mierea de Castan , manifestare desfasurata in timpul Sarbatorii
Castanelor. Conform declaratiilor apicultorilor maramureseni, a fost prima
manifestare apicola care a semnalat prezenta unui ministru al Agriculturii aflat
in functie (respectiv Decebal Traian Remes). La festivalul apicultorilor
maramureseni au participat si reprezentanti ai Asociatiei Crescatorilor de
Albine din Szolnok (Ungaria), asociatie infratita cu Asociatia Crescatorilor de
Albine Maramures. Festivalul Mierea de Castan a inclus atat o
conferinta a apicultorilor, in cadrul careia s-a realizat schimburi de experienta,
principalele discutii vizand tratamentele folosite sau posibilitatile de
comercializare, cat si o expozitie cu vanzare a produselor apicole. Cea mai
mare cautare a avut-o turta dulce din Ungaria, unul dintre cele mai dulci
produse obtinute cu ajutorul mierii.
Grigore Tamiian:
21


P
a
g
e
2
1

Ministrul, o surpriza pentru toti!
Cred ca apicultorii au plecat multumiti de la festivalul din Baia Mare. Au
reusit sa schimbe informatii cu delegatia din Ungaria, dar si sa discute cu
ministrul Decebal Traian Remes, a carui prezenta a fost o surpriza pentru toti.
La nivel de Asociatie suntem multumiti ca am reusit sa aducem utilaje
performante pentru apicultorul de rand. - Grigore Tamiian, presedintele
Asociatiei Crescatorilor de Albine Maramures


Mihaela MIHALEA


PIATA agricola nr. 26 (24 septembrie 7 octombrie)
CAUZELE DERIVEI CAMPIONILOR NATIONALI AI APICULTURII

Desi sperau sa-si revina in a doua jumatate a anului, apicultorii salajeni au
obtinut o productie de doar 20% fata de 2006. Productia de miere si polen a
Salajului, cel mai mare producator de miere si polen din tara, a scazut drastic,
iar memoriul apicultorilor catre Ministerul Agriculturii, prin care se solicita
ajutor, a primit raspuns negativ. Desi alte culturi au fost despagubite in urma
calamitatilor naturale, apicultura nu a beneficiat de aceleasi avantaje.
Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA) Salaj, Radu Malan, a
declarat ca din cauza calamitatilor apicultorii din judet nu au reusit sa se
redreseze, iar productia de miere si polen este de doar 20% fata de anul trecut.
Dupa inghetul din mai, speram sa ne redresam in vara, dar culturile au fost
pe rand afectate de alte calamitati. Nu au scapat nici cele de salcam de la noi,
nici de floarea soarelui din judetul Satu Mare, nici cele de tei din Dobrogea si
nu am avut unde sa ducem albinele. Fara culturi bune, nu avem miere si polen.
Majoritatea apicultorilor nu au obtinut deloc miere. In comparatie cu anul
trecut, situatia este dezastruoasa , a mai mentionat Malan. Multi apicultori
au renuntat sa pastreze numarul de familii de albine cu care au inceput anul,
mai ales ca acestea au trebuit hranite cu tone de zahar. Judetul se afla pe
primul loc in ceea ce priveste numarul de apicultori profesionisti. Avem 1.100
de crescatori care au detinut la inceputul anului 41.500 de familii de albine, dar
acum cred ca numarul lor s-a redus la 30.000. Oamenii au trebuit sa le
hraneasca cu tone de zahar. Acest lucru nu e deloc normal, fiindca intr-un an
obisnuit exista pentru fiecare familie de albine un excedent de miere de pana la
25 de kilograme, suficient pentru hrana lor si pentru comert , a spus Malan.
Dumping asiatic
22


P
a
g
e
2
2

In pofida scaderii productiei, cauzata de calamitatile naturale, Salajul va
ramane cel mai mare producator de polen din tara, asa cum a fost in ultimii 30
de ani. Piata de desfacere a produselor apicole salajene este Germania, cel mai
mare procesator mondial din domeniu. Exportul se realizeaza prin centrul local
de preluare a mierii de la Bilghezd (com. Nusfalau), care are o capacitate de
procesare de 3.000 de tone de miere pe an. Referitor la piata germana,
presedintele ACA Salaj, Radu Malan, a spus ca o problema cu care apicultorii
din Salaj au inceput sa se confrunte este cauzata de mierea din China,
cumparata de Germania la pret de dumping. Daca se va continua asa, vom
ajunge sa importam miere. Speram ca Occidentul sa se trezeasca si sa faca
diferenta intre produsele din China, care au in compozitie doar 40% miere
naturala, si ale noastre, care sunt ecologice , a conchis Malan.


Corina STIRB


PIATA agricola nr. 26 (24 septembrie 7 octombrie)
FINANTARI PENTRU APICULTORI

APICULTURA. Dupa primul an de acomodare cu Uniunea
Europeana, apicultorii autohtoni vor primi si finantari europene. In fiecare an,
incepand din 2008 si pana in 2010, apicultorii din Romania pot accesa fonduri
europene de circa 2 milioane de euro. La aceasta suma se adauga anual alte 2
milioane de euro de la bugetul de stat, sumele fiind alocate prin intermediul
Programului National Apicol, aprobat de Comisia Europeana.
Apicultorii si asociatiile de crescatori de albine vor putea primi bani, de
exemplu, pentru combaterea anumitor boli ale albinelor sau pentru achizitia de
roiuri, matci si familii de albine. Fondurile sunt destinate atat crescatorilor
individuali de albine, cat si asociatiilor, cooperativelor sau grupurilor de
producatori. Conform statisticii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,
la sfarsitul anului trecut in Romania activau aproximativ 37.000 de apicultori,
dintre care cei mai multi (peste 35.000) lucreaza in asociatii. De asemenea,
aproape jumatate dintre crescatorii de albine detin stupine de marime medie, cu
51-80 de stupi, in timp ce numarul apicultorilor semnificativi , care au
peste 150 de stupi, este foarte redus (doar 4,2%).
Din pacate, apicultura romaneasca nu s-a dovedit suficient de atractiva pentru
investitori, numarul celor implicati in afaceri cu miere crescand foarte putin
dupa anul 1999 (35.000 de apicultori). Statisticile sunt un argument al faptului
23


P
a
g
e
2
3

ca apicultura autohtona nu este considerat un domeniu atractiv pentru tineri,
doar 16% dintre crescatori avand varsta de sub 35 de ani. Insa, indiferent de
varsta apicultorilor, cei inca pasionati de stuparit nu au dreptul moral sa lase
fondurile alocate apiculturii romanesti sa zboare .


ing.exp. Dragos DAMIAN


PI ATA agricola nr. 23 (13 august - 26 august 2007)
INTEPATURA MINISTERIALA SUB MASCA U.E.
* Neconditionarea subventiei apicole a fost solutionata negativ

Cu putin timp in urma, Asociatia Crescatorilor de Albine (ACA) Salaj,
impreuna cu Federatia Asociatiilor Apicole din Romania, a trimis Ministerului
Agriculturii un memoriu prin care se solicita neconditionarea subventiei pentru
familia de albine de cantitatea de miere livrata la procesator. Memoriul
argumenta cererea prin seceta si prin temperaturile extrem de ridicate care au
dus la moartea masiva a albinelor si la mari cheltuieli ale apicultorilor cu hrana
si mentinerea lor in viata.
Presedintele ACA Salaj, Radu Malan, unul dintre semnatarii memoriului,
sustine ca nu este corecta conditionarea obtinerii subventiei atata timp cat in
acest an secetos cele 10 kilograme de miere pentru livrare au ajuns la maximum
2 kilograme de miere. Tinand cont de aceste cauze, subventia ar trebui sa se
acorde oricum, cu atat mai mult cu cat pretul mierii pe piata libera este de doua-
trei ori mai mare decat la procesator. Insa raspunsul Ministerului Agriculturii a
fost negativ. Pe trei pagini si jumatate sunt mentionate o caruta de acte
normative care reglementeaza subventiile si despagubirile pentru calamitati
naturale, lucruri stiute de toti cei interesati. In niciun caz un raspuns la
solicitare. Ce au inteles apicultorii? Ca raspunsul este nu, redactat intr-un mod
mai mult sau mai putin elegant: Nu va dam, ca nu ne lasa Comisia
Europeana .
Un refuz elegant
In ceea ce priveste acordarea subventiei pe familia de albine,
neconditionata de predarea a 10 kg de miere la o unitate de procesare
autorizata, va comunicam ca, incepand cu 1 ianuarie 2007, orice forma noua de
ajutor de stat acordata de Romania trebuie notificata la Comisia Europeana,
care, dupa o analiza foarte amanuntita, comunica decizia luata. In acest sens va
precizam ca exista un act normativ in care sunt prevazute formele de ajutor de
24


P
a
g
e
2
4

stat care au fost propuse de Romania si acceptate de Comisia Europeana pentru
o perioada de 3 ani, incepand cu 1 ianuarie 2007 , se mentioneaza in
raspunsul Ministerului Agriculturii.


Corina STIRB


PI ATA agricola nr. 23 (13 august - 26 august 2007)
PROFITUL POLENIZARII

Un studiu al cercetatorilor americani sustine ca in urma polenizarii terenurilor
agricole de catre albine profitul este de cateva zeci de ori mai mare decat
beneficiul obtinut de apicultori prin comercializarea mierii. Spre exemplu,
polenizarea unui hectar de floarea soarelui de catre albine va mari
productivitatea cu 300 kg/ha, in conditiile in care nu se folosesc ingrasaminte
chimice. Singura problema consta in faptul ca apicultorii nu ajung la o
intelegere cu proprietarii de terenuri - cota de floarea soarelui solicitata este
considerata de fermieri prea mare, asa ca acestia folosesc in continuare
pesticide pe post de ajutor .


Maria GROZA

PI ATA agricola nr. 21(9-22 iulie 2007)
SUMBRA PROGNOZA A APICULTURII
* Apicultorii solicita ministerului neconditionarea subventiei

Vremea capricioasa din 2007 a afectat drastic apicultura autohtona. Acum,
prioritatea apicultorilor nu mai este productia de miere si polen, ci mentinerea
albinelor in viata. Conform afirmatiilor presedintelui Asociatiei Crescatorilor de
Albine Salaj, Radu Malan, seceta din aprilie a cauzat lipsa totala a culesului de
la flora spontana, multi apicultori hranindu-si albinele cu sirop de zahar pentru
a le salva si a le pregati pentru culesul de la salcam. Insa, in urma inghetului din
aprilie, salcamul a fost afectat in proportie de 80% in toate masivele din Ardeal,
astfel incat crescatorii de albine au obtinut productii modeste, de maximum 2-3
kg de miere pe familia de albine. Accentuarea secetei in mai si iunie a
25


P
a
g
e
2
5

impiedicat dezvoltarea florei melifere, ceea ce a amplificat slabirea albinelor si
necesitatea hranirii lor cu sirop de zahar, in plina vara. Acum, lipsa totala a
culesului, inclusiv la tei, in Dobrogea, va determina necesitatea administrarii a
10-15 kilograme de zahar la fiecare familie de albine pentru iernare, lucru pe
care majoritatea apicultorilor nu-l vor face, iar numarul stupilor va scadea
drastic. In aceasta situatie, apicultorii au trimis un memoriu Ministerului
Agriculturii in care solicita ca acordarea subventiei pentru familia de albine sa
nu fie conditionata de predarea a 10 kilograme de miere.
Motivatia apicultorilor
Modul de acordare a subventiei este in dezavantajul crescatorilor de albine
si, mascat, in favoarea procesatorilor de miere, care ofera un pret derizoriu la
achizitie, obligandu-i pe cei ce doresc subventia sa vanda mierea la acest pret,
desi pe piata libera pretul este chiar triplu. In situatia neacordarii sprijinului,
apreciem ca pana in primavara lui 2008 numarul familiilor de albine din Salaj
ar putea sa scada la mai putin de 30% fata de numarul actual (de peste 41.500),
ceea ce ar avea un efect negativ asupra tuturor productiilor agricole si ar putea
afecta siguranta alimentara a populatiei Romaniei. - Radu Malan, ACA
Salaj

Corina STIRB

PI ATA agricola nr. 21(9-22 iulie 2007)
MIERE MOLDOVEANA

In 2007, Moldova a fost inclusa de Uniunea Europeana pe lista tarilor terte
beneficiare de dreptul de a exporta miere de albine pe piata comunitara.
Apicultura este una din ramurile traditionale ale agriculturii din Republica
Moldova, in ultimul deceniu situatia de declin reducand productia de miere a
tarii la 2.500 de tone anual. De aceea, Guvernul Republicii Moldova i-a solicitat
Institutului National de Zootehnie si Medicina Veterinara sa elaboreze un
program national de dezvoltare a apiculturii. Cele mai mari importatoare de
miere din Moldova sunt statele membre ale Uniunii Europene (Germania, Italia
si Romania).


Maria GROZA

PIATA agricola nr. 17 ( 14 27 mai 2007)
26


P
a
g
e
2
6

FENOMEN APICOL: PRABUSIREA COLONIILOR

Apicultorii se confrunta cu fenomenul de prabusire a coloniilor.
Departamentul american pentru Agricultura a reunit recent apicultorii si
oamenii de stiinta pentru a obtine raspunsuri cu privire la cauzele care stau la
baza acestui fenomen.
Despre prabusirea coloniilor s-a vorbit pentru prima data in SUA, fenomenul
fiind constatat la mijlocul lunii noiembrie 2006. Apicultorii gaseau stupurile
abandonate, albine mature care pareau a fi sanatoase dispareau parasindu-si
regina, proviziile si puii. Chiar daca nu exista cadavre pentru toate albinele
disparute, oamenii de stiinta care au studiat truprile adultilor care au fost gasti
morti in stup au sustinut ca albinele au murit din cauza unei boli. Studiile
efectuate pe albinele ramase in viata au relevat ca acestea poarta microbi care
le-ar putea distruge sistemul imunitar, reducand capacitatea corpului de a lupta
impotriva bolii. Cercetatorii au concluzionat ca afectarea sistemului imunitar ar
fi avut drept consecinta si o infectare cu o multitudine de agenti patogeni.
Totusi, ei nu au descoperit inca motivul principal care cauzeaza fenomenul de
prabusire al coloniilor. Printre cauzele secundare stabilite pentru moartea
albinelor, americanii au stabilit ca apicultorii care si-au mutat cel mai des stupii
au fost cei mai afectati, mutarea fiind un factor de stres pentru insecte.
Specialistii sustin insa ca simpla mutare a coloniilor nu poate explica intregul
fenomen de prabusire a coloniilor. De altfel, acest fenomen apare si la albinele
care nu au fost mutate. Chiar daca nu au obtinut un raspuns final la problema
apicultorilor, cercetatorii au reusit totusi sa elimine o serie de cauze. Americanii
au stabilit ca nu conteaza ce mananca albinele sau ce chimicale folosesc
apicultorii pentru a preveni aparitia bolii. Deocamdata nu se stie cu certitudine
daca o boala ii permite alteia sa se instaleze sau daca boala este provocata de
vreun pesticid anume.
Unde s-a raportat fenomenul?
Numai in SUA albinele polenizeaza fructe si legume in valoare de peste 15
miliarde de dolari, in jurul acestor mici insecte fiind construite adevarate
sisteme economice. Prabusirea coloniilor de albine, fenomen constatat de
americani in noiembrie 2006, s-a raspandit cu rapiditate. Deja apicultorii
americani au raportat pierderi intre 30 si 90% din efectivele de albine. Cazuri
de prabusire a coloniilor s-au constatat in 24 de state americane, dar fenomenul
a fost inregistrat deja si intr-o serie de state europene, cum ar fi Grecia, Polonia,
Spania sau Italia.


27


P
a
g
e
2
7

Cornel MORAR