Analiza si diagnoza organizationala a stresului la locul de

munca
Contextul socio- economic actual ar trebui sa orienteze institutiile catre preventie O reactivitate
optim a sistemului de reacie la factorii de stress la locul de munca este esenial pentru statusul de bine
si ndeplinirea cu success a sarcinilor i interaciuni sociale adecvate. O reactivitate excesiv sau
inadecvat la stres poate conduce la tulburri comportamentale i somatice grave si astfel institutiile sunt
nevoite sa suporte cheltuieli suplimentare pentru concediul medical al angajatilor sau pentru lipsa lor de
randament cauzata de stresul occupational.
ceasta lucrare contine metode de prevenire a stresului la locul de munca pentru cresterea
productivitatii angajatilor.
I. Stresul in campul muncii. Notiuni generale
Societatea modern ne ofer foarte multe avantaje, ns tot ea ne ofer foarte
multe surse de stres, care mai devreme sau mai trziu i vor arta efectele negative.
Stresul profesional se afl pe locul doi n ierarhia problemelor de sntate
profesional n UE, dup durerile lombare si afecteaz unu din trei angajai, !e
asemenea, este responsabil pentru apariia afeciunilor cardio"vasculare si se estimeaza ca
stresul la locul de munca va creste foarte mult in urmatorii cinci ani.
Stresul reprezint un comple# de reacii emoionale, cognitive, comportamentale
i psihologice la diverse aspecte ale coninutului, organizrii muncii i mediului de
munc. Stresul pozitiv $eustresul% acioneaz ca un factor energizant asupra organismului
uman, avnd ca efect potenarea realizrii obiectivelor propuse la cote ma#ime& cel
negativ $distresul% nu poate fi controlat i poate provoca dereglri funcionale ale
sistemelor fiziologice. 'oate afecta sntatea determinnd apariia unor afeciuni ale
organismului cum ar fi( infarctul miocardic, astmul, migrena, afeciuni psihice $an#ietate,
depresie, suicid%, musculo"scheletice, tulburri gastro" intestinale $)arase* +,,a*er!,
-ar#er . , /hlbom /, 0heorell 0. 1231%
'e parcursul vieii i al profesiei, suntem e#pui la evenimente minore sau majore
care pot duce la apariia stresului.
.actorii de stres sunt foarte variabili si pot fi de ordin psihic $conficte, nemulumiri
profesionale sau familiale, oboseala, etc.%, de ordin socio"cultural sau de ordin fizic
$durerea, strile infecioase%. 'otenialii factori de stres din viaa noastr pot afecta
aproape pe oricine n orice organizaie, n timp ce alii par s afecteze numai pe cei care
joac anumite roluri. 4esigurana postului este un important factor de stres foarte des
intalnit in societatea romaneasca dar si in UE din cauza crizei economice. Un post sigur
este un obiectiv important pentru aproape oricine i cnd acesta este ameninat, poate
aprea stresul. /lte surse de stress la locul de munca po fi ambiguitatea rolului care e#ist
acolo unde obiectivele postului sau modul de a accede la ele sunt neclare iar lipsa unei
directive se poate dovedi stresant, n special pentru cei care tolereaz greu o astfel de
ambiguitate. /lturi de aceti factori generali mai pot fi ntlnii i ali factori de stres(
lipsa locului de munc, un loc de munc bun poate fi stresant atunci cnd angajatul este
permanent nesatisfcut, nu are perspectiv de avansare sau de schimbare semnificativ,
nu are sigurana prezenei pe postul potrivit i, n acelai timp, nu tie ce altceva ar putea
face $ 5late -, 6778%.
9rganizaia sau chiar colectivul pot fi stresante atunci cnd cerinele sunt
conflictuale, obiectivele neclare sau resursele neadecvate, dac au loc schimbri fr
consultare sau planificare adecvate sau dac e#ist un conflict ntre satisfacerea nevoilor
i ateptri.
:onditiile sau mediul de lucru au fost factori de stres ndelung studiati de peste un
secol si jumatate si pusi n discutie de specialistii din medicina muncii si de ergonomi.
/gentii fizici cum ar fi zgomotele, emanatiile de fum, caldura, la care se adauga
consecientele sociale si psihologice ale izolarii datorate folosirii de protectoare de timpan
au fost incriminate n studiile privind scaderea productivitatii muncii n unele
sectoaredeactivitate. 9 atentie speciala s"a acordat zgomotului si vibratiilor ca rezultante
secundare, nedorite, ale mecanizarii si automatizarii, factori frecvent ntlniti n
conditionarea stresului profesional. 5gomotul intervine nu numai prin efectele specifice
asupra auzului, ci este incriminat si n conditionarea tulburarilor cardiovasculare,
digestive si nevrotice. ;a cei supusi zgomotelor s"a semnalat cresterea accidentelor de
munca si a conflictelor sociale, o atitudine negativa fata de profesie si o stare de
iritabilitate permanenta. 5gomotul de mai mica amploare nu produce leziuni anatomice
dar genereaza stres psihologic secundar, cu reducerea eficientei n munca si oboseala
precoce. <ibratiile genereaza tulburari vasculare, nervoase si n activitatea organelor
interne, dar pot avea repercursiuni negative si asupra coordonarii sensorio"
motorii.=luminatul, mai frecvent cel insuficient, dar si cel e#agerat, provoaca o
suprasolicitare a aparatului vizual si grabeste instalarea oboselii neuropsihice. $ 5late, -
6778%
>n conditii de iluminare deficitara muncitorii acuza cefalee, ameteala, risc crescut de
accidente.
E#punerea la temperaturi e#treme impune organismului un efort suplimentar pentru
mentinerea homeostazei termice si hidroelectrolitice. :el mai adesea temperaturile
ridicate determina modificari cardiovasculare si electrolitice cu att mai pronuntate cu ct
stresul termic este mai accentuat si nivelul temperaturii ambiante variaza mai mult n
cursul schimbului de lucru $.rancu <ioleta, 6717%
;ocul de munc poate fi stresant dac angajatul are prea mult sau prea puin de fcut,
dac slujba este prea grea sau prea uoar, dac angajatul trebuie s ia decizii fr a
beneficia de informare sau autoritate adecvate, dac primete termene asupra crora nu
are nici un control sau dac are responsabilitatea vieii altora. Stresul poate fi generat de
relaiile cu colegii, subordonaii, superiorii, consiliul de administraie, beneficiarii,
membrii sau persoane din alte organizaii. $ 5late -, 6778%
Stresul poate aprea n multe conte#te de munc, ns n general se agraveaz atunci
cnd angajaii simt c nu sunt susinui de supervizori sau colegi sau atunci simt c nu au
deloc control asupra situaiilor cu care se confrunt. !e multe ori este confundat cu
presiunea i provocrile de la locul de munc, ns nu este ntotdeauna aa, avnd n
vedere c n majoritatea activitilor provocarea este prezent doar ca factor motivator
pentru ca respectivul angajat s i realizeze mai bine sarcina. :nd ns abilitile i
timpul acestuia sunt depite sau nu se potrivesc sarcinilor alocate i organizrii mediului
de munc, crete probabilitatea apariiei stresului la locul de munc. 9 activitate
echilibrat ia n considerare timpul, resursele, capacitatea i sprijinul necesar celui care o
va realiza, astfel nct s poat finaliza sarcina n condiii optime.$ Corbertt D., 2003,)
II. Legatura dintre stres si desfasurarea cariei profesionale
>n fiecare etapa a carierei sale, un indvid este supus unor tensiuni si ncercari pe care le
depaseste cu mai multe sau mai putine dificultati de ordin psihologic.
>n societatile industriale, la nceputul carierei lor, persoanele sunt obligate sa intre ntr"o
competitie intensa, cu scopul de a cstiga rapid mai multi bani si de a obtine un statut
social mai nalt& toti cei si toate cele care ?esueaza!" ca si cei si cele care reusesc, platesc
un pret ridicat. -ijlocul carierei este nsotit de un cortegiu de deceptii( ncetinirea sau
frnarea avansarii, restrngerea oportunitatilor, constatarea atingerii ?plafonului!" pot
conduce la izolarea indivizilor. Sfrsitul de cariera si pensionarea, cu alte cuvinte finalul
vietii profesionale active si deci reconversia energiei psihice de la locul de munca spre
alte activitati, este nca o posibila sursa de frustrare, mai mult sau mai putin bine depasita
de indivizi& dupa cum se stie, decesele sunt frecvente n cei doi"trei ani de dupa
pensionare. >n plus, se mai adauga si stresul cauzat de concedieri si reconversiile de
cariera, conjugate cu incertitudinea ulterioara privind obtinerea unei sume devalorizate a
pensiilor.
1.Statutul profesional
!epinde de procedeele de promovare din ntreprinderi si de schimbarile sociale si
culturale din societate. 9 ntreprindere poate favoriza avansarea e#ceptionala a anumitor
cadre superioare, a unor functionari si muncitori, fara sa ia n seama consecintele
emotionale si somatice, pe care aceasta le atrage( suprancarcare si e#ces de activitate, un
sentiment crescut de insecuritate si izolare fata de mediul sau de munca.
:resterea ritmului schimbarilor tehnologice, adaptarea continua a ntreprinderilor,
obligate sa creeze noi produse, sa cucereasca noi piete de desfacere, modifica ritmul de
desfasurare a carierelor profesionale n snul unei ntreprinderi, ca si vrsta medie a
salariatilor si conducatorilor ei. 0endinta de a avea mereu un personal ?t#nar!, mpinge
spre marginea societatii industriale un numar apreciabil de cadre competente si eficiente.
0oate acestea duc la boli psihice si somatice si, mai ales, la o stare de inconfort psihic, n
crestere n unele ntreprinderi $Corbertt D., 2003)
Studii avnd ca subiect mediul familial n marile centre industriale, insista asupra
bolilor coronariene la indivizi care au dobndit prin ei nsasi nu prin casatorie un statut
social mai ridicat dect statutul lor de origine. Stresul cauzat de schimbarile rapide de
statut social a devenit una din problemele cruciale ale societatilor industriale occidentale.
===. Metode de prevenire a stresului la locul de munca pentru cresterea
productivitatii angajailor
/vand in vedere ca n ciuda faptului c tot mai muli angajai au dificulti
emoionale cauzate de problemele de la serviciu, acetia apeleaz la psiholog abia dup
luni sau chiar ani de la apariia simptomelor, dup ce ncearc, fr succes, s fac fa
singuri acestor probleme iar conte#tual economic actual nu permite implementarea
programelor de asisten a angajailor, o strategie eficient de intervenie n situaii de
stres ocupaional are la baz urmtorii pai(
a) analizarea situaiei i evaluarea posibililor factori determinani pentru stresul
ocupaional
!e asemenea, clarificarea detaliilor conte#tului se poate face prin chestionarea direct
a angajailor. /cetia pot fi ntrebai(
dac au sesizat detalii conte#tuale care le pot afecta performana la locul de
munc&
care ar fi aspectele pozitive i aspectele negative ale activitii i n ce msur i
afecteaz acestea&
de asemenea poate fi realizat un chestionar care s includ fiecare dintre situaiile
cauzatoare de stres ocupaional, pentru a afla dac sunt prezente i la nivelul
organizaiei i n rndurile angajailor&
-onitorizarea situaiilor de absenteism, mbolnviri i a fluctuaiei performanei
angajailor pot fi de asemenea relavente n ceea ce privete identificarea stresului
ocupaional $Lowe G., 2002)
;a finalul acestei evaluri conte#tuale se poate concluziona dac cei afectai aparin
unui departament, sunt doar civa angajai sau este o problem general n companie.
b) +ealizarea unui plan de intervenie pentru reducerea factorilor de risc identificai
>n funcie de detaliile identificate anterior se va ncerca eliminarea sursei de stres, dac
este posibil sau se vor modifica acele circumstane care au determinat apariia problemei.
Soluiile se vor adapta problemelor identificate i celor vizai& de e#emplu un mediu
de lucru ostil poate fi o problem pentru ntreaga organizaie i asupra sa trebuie acionat
la nivel de companie. Sau, un volum prea mare de munc poate viza un singur
departament sau civa angajai i astfel sunt necesare soluii mai puin ample precum
reevaluarea sarcinilor de munc i reorganizarea activitii. >n unele cazuri pot fi
implementate i programe de management al stresului pentru angajai, traininguri pentru
mbuntirea tehnicilor de comunicare sau restabilirea unui sistem de reguli clare n
companie $Lowe G., 2002).
c)=mplementarea planului de intervenie "soluionarea problemei se poate realiza rapid
sau poate necesita o perioad mai ndelungat $de e#emplu n situaia n care trebuie
redefinit procesul de producie sau modul de lucru%.
d)Evaluarea eficienei interveniei
Evalurile pot fi trimestriale sau pe termen mai scurt, pentru a vedea dac strategia de
intervenie are rezultatul scontat. !e asemenea, este necesar i evaluarea pe termen lung
pentru a se constata dac efectul s"a meninut n timp $Lowe G., 2002).
Se pot realiza msurtori obiective pentru a monitoriza rezultatului interveniei. /stfel
angajaii pot completa periodic chestionare realizate n vederea msurrii percepiei
asupra condiiilor de munc, a satisfaciei profesionale, a problemelor de sntate dar i a
nivelului de stres perceput. +spunsul acestora este considerat unul dintre cei mai buni
indicatori ai eficienei interveniei.
!ac efectul nu este cel dorit, strategia va fi redefinit i implementat din nou, fiind
reluate etapele menionate anterior, accentundu"se definirea ct mai detaliat a
problemei identificate.
:u toate acestea, cea mai buna metoda este prevenirea stresului la locul de munca.
/ceasta va fi posibil prin intermediul programelor de asisten a angajailor i serviciile
adresate managerilor i specialitilor de resurse umane. /stfel de programe ar trebui
introduse si in companiile din tara noastra deoarede serviciile de asisten psihologic a
angajailor sunt servicii de sntate ocupaional oferite de companii pentru angajai cu
scopul reducerii sau eliminrii problemelor care scad performana la locul de munc.
Serviciile de baz de asisten a angajailor sunt serviciile de screening,
evaluare@diagnostic, referire ctre alte servicii de sntate i consiliere sau terapie si chiar
e#ercitii de rela#are in grup sau individuale pentru anagajati si manageri.Studiile din
companiile altor tari care au implementat astfel de programe arata ca timpul investit
pentru aceste activitati este n ntregime recuperat datorita diminuarii stresului si oboselii
si astfel se amelioreaza calitatea muncii, angajatii facand mai putine erori. -area
majoritate a serviciilor de asisten psihologic a angajailor sunt acum centrate pe
rezolvarea problemelor personale i dificultilor de la locul de munc care afecteaz
performana n munc $Kelloway E.K. & Day A.L.,2005). E#emple de servicii de
asisten psihologic a angajailor sunt(
1. servicii de screening a depresiei, an#ietii, consulului abuziv de alcool, stres i
servicii de evaluare comple# $medical i psihologic%&
$. servicii de consiliere i psihoterapie pentru angajat i familia acestuia%
&. consiliere n criz%
A. servicii de training pentru angajai( managementul performanei, managementul
timpului, managementul stresului, managementul carierei etc.&
B. 'or(shop-uri educaionale( parenting, Cor*"life balance, managementul
timpului, managementul stresului, controlul emoional, managementul furiei,
luarea deciziilor i rezolvarea de probleme, prezenteismul, comunicarea n
cuplu, renunarea la fumat, controlul greutii etc.&
D. servicii de management al carierei. $Kelloway E.K. & Day A.L.,2005).
Serviciile adresate managerilor i profesionitilor din departamentele de resurse
umane sunt reprezentate de(
- managementul incidentelor critice&
- consultan cu scopul dezvoltrii abilitilor de gestionare a comportamentelor
problematice ale unor angajai&
- consultan i training n managementul performanei angajailor&
- consultan n dezvoltarea i implementarea unor programe de asisten a
angajailor n companie. $Kelloway E.K. & Day A.L.,2005).
Un aspect important legat de implementarea acestor programe de reducerea stresului
si deductibilitatea lor este includerea obligatorie a acestei activitati in cuprinsul
:ontractelor :olective de -unca E acolo unde acestea e#ista si a sumelor aferente in
planul de ,uget <enituri :heltuieli.
I. !erapiile si metodele de lupta impotriva stresului
Simptomele stresului sunt perceptibile individual( angoasa, depresie, tensiune
nervoasa, tulburari se#uale, scadere a tonusului, oboseala, scaderea atentiei si vigilentei, a
memoriei, tulburari somatice functionale si organice diverse( tulburari de digestie,
cardiovasculare, migrene, colite. 0oti subiectii si fiecare n parte, constient sau
inconstient, resimt modificarile corporale si psihice induse de stres.
!intotdeauna omenirea a facut apel la remedii pentru a putea face fata n continuare vietii
de zi cu zi& n epoca moderna putem apela si la terapie nu numai la progresele
farmaceutice $)arase* +,,a*er!, -ar#er . , /hlbom /, 0heorell 0, 1231%
-edicii si psihoterapeutii au elaborat numeroase metode de lupta mpotriva stresului.
/ceste metode, orict ar fi de diferite, au toate drept obiectiv diminuarea progresiva a
tensiunilor psihice si musculare si o scadere a e#citatiilor senzoriale $auditive, vizuale%,
cu importante consecinte de rela#are asupra majoritatii functiilor vitale. +ezultatele
asteptate reprezinta ?dominarea stresului?& se pare ca toate aceste metode sunt o marturie
a faptului ca aceasta abordare trebuie sa constituie prima etapa a unui tratament de urmat
pe plan psihoterapeutic, nsotit uneori de un tratament medical. =ndivizii nu sunt toti egali
n fata acelorasi traumatisme& ei sunt limitati n ceea ce priveste capacitatea de stapnire
de sine chiar de propria lor functionare mentala si psihica, de viata lor personala, de
mediul familial si socio"profesional. >n numeroase cazuri, este insistent recomandat sa se
faca apel la terapii de rela#are, ale caror efecte benefice sunt mai mult sau mai putin
durabile, n functie de persoana$)arase* +,,a*er!, -ar#er ., /hlbom /,0heorell 0,
1231%.
/cestea sunt(
" )xercitii de relaxare corporala* gimnastica aerobica, stretghing, activitati cu
impact redus de stres. /ceste e#ercitii fizice practicate pe termen lung, fac sa scada
ritmul cardiac, reduc riscurile de hipertensiune, de tensiune musculara, diminueaza
anumite dureri, cu consecinte psihice, cum ar fi reducerea temporara a angoasei,
depresiei. /cestor e#ercitii corporale practicate n 9rient li se pot adauga e#ercitii
corporale ca Foga, practicata de mult timp n Europa occidentala si care duce la
scaderea ritmului cardiac si a ritmului respirator, inducnd o senzatie de profunda
rela#are.
+etode de relaxare mentala*
" meditatia, efectuata ntr"un mediu protejat de orice e#citare senzoriala si
nsotita de o respiratie lenta si ritmata, poate contribui la reducerea multor
simptome $doua sedinte de 17"67 minute pe zi%&
" evadarea imaginara sau creatrea de imagini mentale este o tehnica
asemanatoare celei folosite de atletii de performanta pentru a"si mbunatati
rezultatele& nchipuindu"ti ca te afli n diferite locuri sau situatii placute,
reactivezi astfel, printr"un proces de asociere de idei, numeroase reprezentari
mentale susceptibile de a favoriza o scadere a tensiunii.
9rarul recomandat(
" apro#imativ ora 1A $rela#area n momentul n care atentia este n general
mai scazuta%
" apro#imativ ora 13 $cnd oboseala acumulata n timpul zilei favorizeaza
rela#area dar nu antreneaza att de usor adormirea%
9rganizatiile ar trebui sa acorde importanta acestor metode si chiar sa le introduca in
programul angajatilor deoarece studiile au aratat ca timpul investit in aceste practici este
in totalitate recuperat datorita ameliorarii stresului la locul de munca si de asemena a
scaderii oboselii ceea ce a dus la o productivitate mai mare.
+etode psihoterapeutice*
. /tunci cnd rezistenta psihica individuala nu mai permite nfruntarea dificultatilor
zilnice, cnd an#ietatea si depresia se instaleaza si apar anumite tulburari somatice, este
important sa se recurga la medici, psihiatrii, psihanalisti, psihoterapeuti si
psihosomaticieni. >n acel moment, este insistent recomandat sa se combine, de e#emplu,
o metoda de rela#are corporala $care faciliteaza autocunoasterea fizica si psihica% cu
psihoterapia psihanalitica sau psihosomatica. !e asemenea si terapia cognitiv"
comportamnetala este foarte utila in depasirea momentelor stresante si anumite tehnici
pot fi folosite chiar si in cadrul organizatiilor.
"I"LI#$%A&I'(
S'L)' *. $12B7%, ,he ph-siolog- and patholog- of exposure to stress. treatise based on the concepts of
the .eneral daptation /-ndrome and the 0isease of daptation. /cta =nc -edical 'ublishers, -ontreal&
+A%AS'+ %,"A+'%r-, MA%.'% & , A*L"#M A, !'#%'LL !.$1231%, 1ob decision latitude" job
demands" and cardiovascular disease* prospective stud- of /'edish men. /m G 'ublic Health &
/LA!', M. $6778%, ,ratat de psihologie organizational-manageriala, vol. al =="lea, ed. 'olirom, =asi&
&%AN01 I#L'!A $6717%, +anagementul serviciilor de sntate, Editura Universitii, Sibiu&
0%IS!'A -1MI!%1 $6777%, ,ratat de psihologie social. Editura 'ro 0ransilvania&
21I0, 3., 0. 4 al.,51228%, 2reventive /tress +angement in Organizations" 0C* 2 3oo(s 4orld 5ealth
Organization%
+'LL#6A), '., +. 4 -A), A., L.,$ 677B%, 3uilding 5ealth- 4or(places* 4hat 4e 6no' /o 7ar,
Canadian 1ournal of 3ehaviour /cience%
0#%"'%!!, -., $677I%, 4h- 7ocus on the 5ealt- 4or(place8 3uilding the Case for 5ealth- 4or(place"
9ational :ualit- ;nstitut%.
S!'6A%!, 6., &.4al.,$ 677I%, Cost Of <ost 2roductive 4or( ,ime mong =/ 4or(ers, 1+
L#6', $., $6776%, 5ere in 3od-" bsent in 2roductivit-, ,he 9ational 1ournal Of 5uman >esource
+anagement "Ed !ecember.