Educatie parentala apreciativa

Student:Amarandei Lavinia Maria

Master:Familia si managementul resurselor
familial,Anul II
1
Abilitatea de a fi parinte
Dupa cum mentiona si M. Voinea : familia este o forma complexa de
relatii biologice, sociale, materiale si spirituale intre oameni legati prin
casatorie, sange sau adoptiune.
Familia nu se intemeiaza pe comoditate. Nu are ca scop doar tovarasia. Nu este
de ajuns sa locuiesti in aceiasi casa, sa mananci la aceiasi masa si sa dormi sub
acelas acoperis. Telul familiei este implinirea reciproca, cresterea si devenirea.
familie inseamna unitate in idealuri, interese si in filozofia de viata.
familie se bucura de bucuriile celuilalt si este alaturi in necaz.
Familia este o form! superioar! de comunitate care are la baz! rela"iile sociale
#i biologice $n care are loc circula"ia eredit!"ii biologice, psi%ologice, av&nd
scopul de a preg!ti genera"iile viitoare $n vederea particip!rii la dezvoltarea
societ!"ii. 'M!noiu,())*,p. +,-.
.stfel dezvoltarea copilului are loc in urmatoarele medii:
1. Mediul afectiv
/transa dependenta care exista intre membrii aceleasi familii,
intemeiata mai ales pe un joc de interrelatii afective foarte intense, face ca
mediul familial sa fie apt pentru a reactiona la trebuintele initiale ale copilului
si de a favoriza prima eleborare a personalitatii propii si a imaginii sale despre
lume care opereaza la copil, 0supa1 modalitatii esential afective.' sterrie%, pg.
2)-
3ubirea poate fi inteleasa ca o lumina conducatoare in educarea
copilului 4 iar aceasta iubire trebuie sa fie neconditionata. .dica a iubi copilul
c%iar si atunci cand nu suntem de acord cu comportamentul lui si trebuie sa5l
disciplinam. Nu are importanta cum arata copilul, cat de bun este, cat de
indatoritor este sau ce %andicap dificil are. Nu are important ce asteptam noi de
la el, cat de dificil este sau nu ceea ce face. 6opii sunt extrem de sensibili
2
emotional. 6%iar daca resursele lor de cunostinte sunt desigur limitate, calea lor
de comunicare cu lumea din jur este la nivelul simtamintelor. 7rima legatura a
copilului cu lumea se realizeaza pe cale afectiva. 8atura emotionala a copilului
determina modul in care vede lumea din jur : parintii, familia si c%iar pe el
insusi.
2. Mediul Social
.ceasta formare si informare sentimetala se elaboreaza dupa caracterul
relatiilor traite de copil si al interactiunilor la care asista ca spectator mai mult
sau mai putin implicat. ri, aceste relati si interactiuni sunt mai numeroase
decat ar aparea la prima vedere. 4 adulti si vastnici, puternici si slabi, tineri si
batrani, parinti si copii, fiinte masculine si feminine, toate unite prin legaturile
vietii duse in comun si prin afectiune. 7rin familie, copilul participa deci la o
viata sociala intensa si variata, inainte c%iar de a fi constient de participare.
7rin diferentele pe care le inmanunc%iaza, familia da copilului cele mai mari
sanse de a se defini pe sine, punandu5si in acelas timp si modelele la care se
poate referi individualitatea sa nascanda.
3. Mediul cultural
6%iar de la nastere copilul este luat in intretinere de niste fiinte omenesti care il
ingrijesc, la conduita caroara el reactioneaza si se adapteaza. r, aceste fapturi,
asa cum noteaza .lm9, au dobandit unele moduri personale de a simti, de a
gandi, de a5l %rani, de a5l imbaia, de a5l proteja, de a5i vorbi sau a vorbi despre
el, de a5i da satisfactie sau de a5i impune anumite privatiuni, il invata in felul
cel mai elementar sa devina o faptura umana ca si ei.
0Familiile sunt necesare in primul rand pentru ca personalitatea umana nu este
nascuta, ci fiindca ea trebuie construita prin procesul socializarii, scrie 7arson.
Familiile sunt 0fabricile1 care produc personalitati umane. 7unand copilul intr5
un anumit cadru cultural, familia ii propune si ii impune caile de realizare a
naturii sale umane 4 el va deveni uman potrivit cu formele de cultura pe care i
le prezinta mediul familial.' sterrie%, pg. 2,-
3
Responsabilitatea parintilor in educatia copilului
:niversul copilului se limiteaza la inceput, la familie. 3n primul rand
mama si tatal : de la cea dintai el asteapta satisfacerea nevoile sale
fundamentale ; securitate, afectiune ; de la cel de5al doilea el asteapta,
deasemenea, afectiune, protectie, initiere in viata, un model. Dar mai mult
decat atat, tatal si mama formeaza un cuplu care se repercuteaza ca atare asupra
copilului. 6e atitudine au < /unt prea uniti, nu se inteleg, sunt neglijenti,
posesivi < 3n orice caz copilul va ramane marcat de aceasta comportare.
Familia reprezinta pentru el, la scara rdusa, o imagine a societatii in care va
trebui candva sa se integreze. =a va lasa amprenta adanca asupra personalitatii
copilului si va da, in parte, orientarea vietii lui.
. deveni tu insuti un copil este prima conditie pentru a creste un copil.
.ceasta implica o copilarie simulate, o varbarie binevoitoare, pe care copilul o
g%iceste imediat si o detesta profound. 3nseaman a te lasa atras de viata tot atat
de complet si de naiv cat este atras el insusi 4 inseaman a5l trata cu adevarat ca
pe unul din semenii tai, adica a5i arata aceiasi delicatete, aceasi incredere ca
unei personae mature. 3nseamna a nu actiona asupra copilului cerandu5i sa fie
ceea ce am vrea noi ca el sa fie, ci influentandu5l prin felul nostru de a fi.
3nseamna a nu sta de vorba cu copilul folosind siretenie si forta, ci a te prezenta
in fata lui patruns de propria ta seriozitate si cinste.' >e9 =llen,*??@,p.A@- .
Abilitatea de a fi parinte
Bolul de p!rinte reclam! noi responsabilit!"i, fiecare dintre membrii
cuplului afl&ndu5se $n fa"a unei puternice provoc!ri $ncerc&nd strategii
personale de ec%ilibrare a rolurilor de so", so"ie, mam! sau tat!. Cnc! din
perioada primei sarcini, so"ii opereaz! unele modific!ri, at&t $n a#tept!rile
reciproce, c&t #i $n stilul de via"!. /e preg!tesc deci , pentru apari"ia copilului,
din punct de vedere material 'rearanjarea spa"iului #i mobilierului-, financiar,
emo"ional '$ncuraj!ri, discu"ii, manifest!ri de tandre"e #i $ntelegere
reciproc!-.>ari >illen '*??D- define#te, pe baza propriilor cercet!ri, precum #i
a literaturii de specialitate5 subliniind $n acela#i timp c! nu exist prini
perfeci -, #apte func"ii parentale, pe care p!rin"ii le $ndeplinesc $n m!sura
4
posibilit!"ilor pe care le au1
Abilitatea prinilor de a da prioritate satisfacerii nevoilor de
baz ale copilului. .ceast! abilitate presupune $n primul r&nd cunoa#terea
nevoilor de baz! ale copilului #i apoi disponibilitatea p!rin"ilor de a5#i sacrifica
propriul confort $n satisfacerea nevoilor copilului. .
Abilitatea de a avea o relaie empatic cu copilul su, va
permite p!rintelui s!5#i cunoasc! copilul dincolo de cuvinte, empatia $ng!duind
tr!irea cu propria fiin"! a tr!irilor celuilalt.
Abilitatea de a oferi copilului experiene noi, de a-l stimula
conitiv !i afectiv. 6apacitatea p!rintelui de a $ng!dui copilului aceste
experien"e de cunoa#tere a ceea ce5l $nconjoar!, st!p&nindu5#i propria
anxietate, va contribui la dezvoltarea copilului, acesta descoperind cum
func"ioneaz! lucrurile, propriile limite dar, #i limitele $ng!duin"ei #i ale
cunoa#terii celor din jur.
Abilitatea de "nfr#nare a propriilor dureri !i porniri aresive
fr a le rsfr#ne "n relaia cu copilul. .ceast! abilitate presupune
exprimarea verbal! #i fizic! a frustr!rii, care pentru rolul de p!rinte necesit! un
anumit grad de toleran"! la frustrare #i conflict.
$apacitatea printelui de a avea a!teptri realiste fa de
copil poate stimula copilul, provoc&ndu5l la dezvoltarea acelor tr!s!turi pe care
le a#teapt! #i pot fi confirmate de modul $n care evolueaz! copilul. .#tept!rile
trebuie s! fie $n permenen"! pozitive #i $n acord cu capacit!"ile #i v&rsta
copilului.
$apacitatea de a percepe copilul "n mod realist. .#tept!rile pe
care p!rintele le are de la copilul s!u sunt determinate de imaginea pe care o
are despre el.
Abilitatea de a rsplti, de a valoriza copilul se leag! de
celelate abilit!"i prin faptul c! a fi empatic cu copilul $nseamn! a fi realist.
rice copil are nevoie de $ncuraj!ri #i aprecieri pentru a c!p!ta $ncredere $n
propriile for"e.
5
Rolul matern si patern
/e observa in toate timpuriile ca mama $ndepline#te un rol considerabil
$n $nsu#irea deprinderilor intelectuale de c!tre copil. Cn acest sens, sunt luate $n
considerare urm!toarele variabile : EF35ul mamei, atitudinile sale educative,
tr!s!turile sale de personalitate1 astfel in cadrul educa"iei la nivelul familial, cel
mai important rol $l au p!rin"ii,am&ndoi #i anume:
Mama este pentru copil primul intermediar al s!u cu lumea.
Mama este pentru copil un permanent exemplu de cum s! tr!iasc!
#i cum s! se poarte, copilul vede #i $n"elege lumea, a#a cum o vede #i cum o
exprim! #i mama.
.bsen"a sau insuficien"a dragostei materne face copilul nefericit.
Cn perioada pubert!"ii c&nd copilul trece prin sc%imb!ri fiziologice
#i psi%ologice profunde, prezen"a mamei este absolut necesar!.
Cn adolescen"! c&nd se produc numeroase modific!ri de valori
morale, comportamentale, influen"a mamei este %ot!r&toare.
7rimele convingeri ce stau la baza caracterului, comportamentului
uman se formeaz! sub influen"a mamei.
/tudiile au aratat ca mama este prima persoan! cu care copilul
interac"ioneaz!,fiind urmata de tata, #i nu este deloc de neglijat dac! aceast!
rela"ie este Ecrispat! sau relaxat!1'sterriet%, *?@+,p.+,- Dac! ulterior, copilul
va fi incapabil s! rela"ioneze cu alte persoane, r!spunz!toare de acest lucru ar
putea fi mama care nu a oferit suficient! aten"ie #i afec"iune copilului.
6opilul are nevoie de afec"iune, ata#ament, absen"a acestui
comportament conduc&nd la dezvoltarea unor conduite antisociale la copil.De
multe ori acestia sunt priviti pe parintii lor ca fiind 0cuminti1,capabili sa
6
inteleaga sacrificiul pe care trebuie sa il faca toti membrii familiei pentru ca sa
le fie,in finla,tuturor mai bine..tfel spus,separarea este un moment dificil,care
poate fi insa depasit,cu putina vointa,daca este constentizat.6opii au nevoie sa
dezvolte legaturi puternice de atasamnet cu parintii sau cu alte persoane adulte
pentrru a avea la randul lor o personalitate ec%ilibrata la varsta
adulta.8egaturiile afective discontinue cu parintii,carentele
afective,comunicarea deficitara a sentimentelor si emotiilor,etc. 7ot produce
perturbari in dezvoltarea psi%o5sociala a copilului.
rela"ie continu! $ntre mam! #i copil, permite o supraveg%ere #i
observare permanente a dezvolt!rii fizice, psi%ice, intelectuale a copilului. /e
recomand! ca procesul de cre#tere #i educare a copilului s! se realizeze $n
Es&nul1 familiei, rezultatele acestui proces fiind mult mai eficiente $n acest caz
dec&t dac! atribu"iile educative ar fi preluate de institu"ii specializate $n acest
sens.Dac! mamele ar lua $n considerare $n procesul de $ngrijire #i educare al
copilului caracteristicile men"ionate mai sus, atunci derularea acestuia s5ar
realiza cu o mai mare eficien"! #i rezultatele ar fi pe m!sur!. Din nefericire, nu
pu"ine sunt cazurile $n care mamele $#i neag! feminitatea, resim"ind5o ca pe o
Einferioritate1'

sterriet%, *?@+,p.*2)-.
Mama il poarta pe copil in sanul sau, il aduce pe lume, il %raneste si il
ingrijeste, cel putin in primele saptamani de viata. .stfel se constituie o
legatura deosebita, un tip de relatie cu totul unica. Din punct de vedere al
copilului ar fi poate mai exact sa vorbim de o contopire decat de o relatie 4 intr5
adevar sugarul nu face inca distinctie intre sine si lumea exterioara si nu face
deosebire intre persoanele pe care le are in prajma. De aceea se poate spune ca
el formeaza o singura fiinta cu mama si ca se instaleaza in existenta prin
intemediul mamei. 3nainte cu mult de a fi capatat pentru copil consistenta fiinta
umana diferentiata si delimitate, mama este pentru el pridvorul existentei si
imitatoarea pentru viata. Nu este deloc exagerat a spune ca un copil mic traieste
in functie de mama : in consecinta, de mama depinde calitatea 0instalarii1 lui in
existenta. Mama, fiinta lui proprie, lumea exterioara, viata, asa cum sunt
deocamdata contopite si nedisociate, isi trag din toate aceste existente
tonalitatea lor primordiala 4 universul lui va fi resimtit ca bun sau rau, ca
7
satisfacator sau frustrant, dupa calitatea acestor prime experiente. =le, fara nici
o indoiala, considera increderea fundamentala drept principala ac%izitie a
stadiului initial in care copilul descopera ca trebuintele sale sunt satisfacute si
ca acesta satisfactie este placuta si binefacatoare. .cestea sunt temeliile de
nesters si indispensabile ale personalitatii 4 ele depend direct de dragostea
mamei, despre care se poate spune ca este tot atat de trebuitoare copilului ca si
%rana.' Vincent Bose, pg. (A+-
Mama este prima persoana pe care o va iubi copilul. =a este prima lui
dragoste absoluta si totala. .titudinea copilului fata de alte persoane este
esential determinate de relatia sa cu acea prima persoana care este mama.
/emnificatia pe care o vor avea pentru el mai tarziu oamenii, si perspective in
care el va considera raporturile cu lumea, depend de mama. Mama este pentru
el un prototip si un model.' Vincent Bose,pg. *AA-.
GoH9l a intreprins o cercetare ce atesta ca lipsa ingrijirilor matene
provoaca in copil trauma de natura fizica, de natura intelectuala, de natura
afectiva, dar si de natura sociala. =xperimentele au dovedit existenta unui
raport direct intre scaderea coeficientului de sociabilitate si durata despartirii de
mama. 3ngrijirile de natura maternal efectuate de o inlocuitoare a mamei, in
institutiile de ocrotire, pot atenua, da nu remedia integral consecintele nocive
ale despartirii de mama, in vreme ce readucerea copilului in ingrijirea mamei
inlatura rapid aceste consecinte.
Rolul patern
Tatal este in general dornic sa5si asume in conditiile cele mai bune rolul
care i se incredinteaza si care are trei aspecte :
afectiunea ; simbolizata prin prezenta lui in familie
protectia ; prin intermediul sprijinului material pe care il datoreaza familiei
'bani, %rana, un camin stabil- si a %otararilor salvatoare care se asteapta din
partea lui in caz de dificultate
8
initierea in viata, in general, dar mai cu seama in viata sociala ; din partea lui
se asteapta sa fie un model pentru imitare si pentru identificare, sa5si exercite
controlul prin autoritatea sa, sa5i daruiasca copilului cunostintele si experienta
sa.
7entru copil, tatal inseamna o a doua mama, mai putin prezenta desigur,
dar din a carui parte se asteapta la aceleasi sc%imburi afective prin intermediul
mecilor jocuri, 3n plus, tatal reprezinta dragostea si securitatea pentru mama si
prin interdiul ei pentru copil.' Vincent Bose,pg. *(@-:nul din elementele
increderii si admiratiei fata de rolul traditional de protector pe care il are tatal.
=l pleca la munca pentru a procura ce doreste, de a satisface nevoile tuturor
alor sai, ceea ce5l inzestreaza cu un privilegiu care este cu atat mai mare cu cat
el are o situatie mai sigura. :n studiu de M. >omarovsc%i arata ca privilegiul
patern scade in mod considerabil in oc%ii adolescentului daca tatal nu castiga
suficient pentru a5si intretine familia.
Tot tatal este acela care, in mod tacit, este considerat ca determina prin
profesiunea sa nivelul social al familiei si mediul in care aceastaevolueaza. =l
este cel care ii da numele, el este cel care serveste ca punct de reper permanent.
3n plus, fie ca mama are o meserie, fie ca nu, ea se ocupa mai mult de casa si de
familie, pe cand tatal apare ca o legaura inte familie si societate. 3ncepand cu
varsta cea mai frageda, copilul vede in tata, prin intermediul mamei, 0legea1 4
el este cel care in ultima instanta decide ce e rau si ce e bine si care,
intorcandu5se seara acasa, este 0judecatorul suprem1 asteptat si de temut al
evenimentelor zilei. 7entru ca regulile impuse de tatal sa fie intr5adevar
respectate, ele trebuie sa fie ferme, tatal stiind sa le impuna prin autoritatea sa,
dar fara a avea o atitudine tiranica fata de copil. Tatal ideal are constiinta
exacta a valorilor, stie sa impuna ferm o lege, dar in acelasi timp stie sa
pastraze afectiunea copiilor. 'Vincent Bose,pg. *(@ -.
Cn exercitarea rolurilor parentale o contribu"ie semnificativ! este adus!
#i de tat. ETatl are rolul de a ecilibra rela!iile din familie, fiind
reprezentantul autorit!"ii1. Figura tat!lui se fixeaz! mai t&rziu $n con#tiin"a
copilului, acesta $nt!rind sentimentul de securitate #i protec"ie at&t la mam! c&t
9
#i la copil.Bolul tat!lui, de#i redus la prima copil!rie merge cresc&nd $n acea#i
m!sur! $n care cel al mamei scade, $ncep&nd de la @ ani cele dou! roluri au o
importan"! egal!, ele descresc&nd paralel. p&n! c&nd copilul atinge acea
autonomie care $i permite s! $nlocuiasc! rela"iile copil!re#ti cu p!rin"ii prin
rela"ii de la adult la adult 'Gulai,())D,p. *2- statutul social al familiei va fi
determinat de tat!. Domina"ia tat!lui va imprima copilului o viziune ferm!
asupra vie"ii, dar acesta nu va trebui s! impun! ferm legea, ci #i s! p!streze
afec"iunea copilului.
"evoile de ba#a ale copilului
"evoile de ba# ale copilului

sunt de fapt o particularizare, la v&rsta
copil!riei, a nevoilor umane formulate de MasloH #i al"i autori ai literaturii de
specialitate. 'Neamtu,())+,p.(+2-
$ragostea %i securitatea este o nevoie permanent! $n copil!rie,
dar la v&rsta mic! este cea mai important!, fiind condi"ia dezvolt!rii unei
personalit!"i s!n!toase. 7rin aceast! nevoie copilul se leag! de mam!, tat!, de
ai lui, adic! $#i construie#te ata#amentul, pun&ndu5se totodat! bazele rela"iilor
sociale pe care le va avea ca adult: $n propria lui familie, cu colegii, cu
prietenii.
"evoia de e&perien!e noi, de stimulare este cea care
condi"ioneaz! dezvoltarea inteligen"ei copilului. Iocul #i limbajul sunt cele mai
importante activit!"i ale copilului, $n sensul tr!irii de experien"e noi. 6alitatea
experien"elor copilului, cognitiv #i afectiv, depinde de calitatea adultului care $i
asist! experien"ele.
"evoia copilului de a fi apreciat %i de a'i fi recunoscute
capacit!ile este cea care creaz! premisa $ncrederii $n posibilit!"ile lui.
Cncuraj!rile adultului #i exprimarea unor exigen"e rezonabile fa"! de copil sunt
esen"iale $n socializarea acestuia. Becompensa pe care o d! adultul, prin care
recunoa#te meritele copilului, este important! pentru stima de sinea a copilului,
dar #i pentru atitudinea fa"! de sarcini #i fa"! de efort.
"evoia de responsabilit!i, la o anumit! v&rst! devine o nevoie
10
de baz! a copilului #i care contribuie la dezvoltarea autonomiei copilului.
Besponsabilit!"ile atribuite copilului cresc pe m!sur! ce copilul cre#te #i $i dau
acestuia sentimentul puterii lui, al libert!"ii $n ac"iunile proprii
"evoile de ba#, fi#iologice ale copilului sunt garan"ia
supravie"uirii #i a dezvolt!rii sale. .tunci c&nd copilul este mic, adultul este
expertul care #tie de ce are nevoie. Mai t&rziu $ns!, copilul poate s! cear! ceea
ce are nevoie #i rolul adultului devine unul de g%id, $ndrum&ndu5l pe copil prin
informa"ii corecte
(onclu#ii
Familia, 0celula de baza a societatii1, este foarte importanta si are un rol
foarte important. =a trebuie sa5l ajute pe copil sa patrunda in lume si lumea sa
ajunga la copil. Familia este in acelasi timp, in aceasi masura un salas al
linistii, al ti%nei si al descoperirilor interioare. Functia familiei pe langa copil
depaseste, si inca cu mult, domeniul cresterii elementare si pe acela al
dobandirii deprinderilor destinate mai ales sa asigure confortul si prestigiul
adultului. Familia este locul de insertie a copilului in societate si in cultura 4 ea
constituie mijlocul si cadrul in care se eleboreaza personalitatea lui proprie.
Trebuie subliniat rolul vital pe care familia, parintii in mod special, sunt
c%emati sa5l joace in desavarsirea educatiei propriilor copii. =i sunt motorul
principal al educatiei si trebuie sa5si ocupe locul de drept in ierar%ia vietii.
Familia trebuie sa devina o fortareata a ec%ilibrului si nu o scoica goala, cum
este inteleasa adesea. 6opiii au dreptul sa cunoasca efectul benefic al unei case
fericite, iubitoare si sigure. casa cu etica puternica, valori, tarie morala si de
c%aracter. 3n felul acesta, studiul si timpul independent, slujirea interesului
celorlalti, reprezinta modalitati eficiente pentru a5l face pe copil sa fie
responsabil si tare intr5o lume ce pare ca si5a pierdut identitatea. 7arintii au
datoria morala de a5si educa copiii. 6ontrar parerilor generale ce predomina
astazi in societate, parintii pot culege roadele muncii lor in familie, pot avea
copii placuti si bine instruiti. 6onditia este sa5si ia in serios responsabilitatea de
parinti de a5si educa copiii.
11
Familia va lasa o amprenta puternica asupra personalitatii copilului si
va da, in parte, orientare vietii lui. Dar, de asemenea, si societatea isi are partea
ei in formarea indivizilor si este, intr5o anumita masura, responsabila de ceea
ce ajung acestia.
)ibliografie
*. Gulai, T., Fenomenul migra"iei #i criza familial!, =ditura 8umen, 3a#i, ()),
(. 3rimescu, J., Te%nici specifice $n asisten"a social!, =d. :nivers. E.l. 3. 6uza1,
3a#i, ())(
+. >e9 =llen, 0/ecolul copilului1, =d. Didactica si 7edagogica, Gucuresti, *??@
A. M!noiu, F., =pureanu, V., .sisten"a social! $n Bom&nia, =d. .ll, Gucure#ti,
()))
2. Mi%!ilescu 3., /ociologie general!, =d. 7olirom, 3a#i, ())@
,. Mitrofan, 3., Mitrofan, N., Familia de la . la K, =d. Ltiin"ific!, Gucure#ti, *??*
@. Neam"u, J., Tratat de asisten"! social!, =ditura 7olirom, 3a#i, ())+
D. sterriet% 7aul, 6738:8 /3 F.M383., =ditura Didactica si 7edagogica,
Gucuresti, *?@+
?. /tanoiu, .., Voinea, M., /ociologia Familiei, tipografia universitatii Gucuresti,
*?D+
*). Vincent Bose, 6unosterea copilului, =ditura Didactica si 7edagogica,
Gucuresti, *?@(
**. Voinea, Maria ; /ociologia familiei, Gucure#ti, =ditura T:G, *??+.
12